You are on page 1of 4

1.

2.
3.
4.
5.
6.
7.

Notiunea si importanta laturii subiective a infractiunii
Notiunea vinovatiei si modalitatile ei
Intentia si formele ei
Imprudenta si formele ei
Infractiunea savirsita cu 2 forme de vinovatie
Motivul si scopul
Eroarea si influenta ei asupra raspunderii penale

1.Notiunea si importanta laturii subiective a infractiunii
Latura subiectiva- element al componentei de infractiune care caracterizeaza atitudinea
psihica a faptuitorului fata de fapta infractionala in intregime si de semnele ei obiective concrete
aparte
La semnele ce o caracterizeaza se refera:
1. Vinovatia- caracteristica principala
2. Motivul
3. Scopul
La semnele facultative se refera si emotiile, insa ele rar se indica in normele juridico penale
art 146_ omorul in stare de afect
2.Notiunea vinovatiei si modalitatile ei
In corespundere cu art 6 CP persoana poate fi trasa la raspundere penala numai pentru fapte
comise cu vinovatie
Vinovatia- atitudinea psihica a persoanei fata de fapta infractionala comisa de catre ea si
consecintele ei prejudiciabile exprimata in forma intentiei sau imprudentei
In cadrul vinovatiei evidentiem 2 factori de baza:
1. Factorul intelectiv- gradul de constientizare de catre individ a caracterului actiunilor sale si de
preveziunea consecintelor lor
2. Factorul volitiv- facultatea psihica prin care sunt mobilizate ori orientate constient energiile
fizice ale omului in vederea savirsirii faptei si consecintelor ei.
El se poate exprima in forma:
 Dorintei,
 Admiterii
 Atitudinii neglijente fata de consecinta
In dependenta de imbinarea factorilor dati deosebim formele vinovatiei
3.Intentia si formele ei
Comform art 17 CP se considera ca infractiunea a fost comisa cu intentie daca persoana care
a savirsit-o:
Factorul intelecftiv al intentiei
1. Isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale
2. A prevazut urmarile ei prejudiciabile
Factorul volitiv al intentiei
3. Le-a dorit sau admitea in mod constient survenirea acestor urmari
 Intentie directa doreste urmarile, inevitabilitate, fapta indiscutabila
 Intentie indirecta admite ca urmarile pot surveni, dar pentru infractor nu au importanta, in crila,
pohui, probabilitate
Infractiunile cu Componenta formala se considera comise doar cu intentie directa.

Imprudenta si formele ei Art. Determinata. Premeditata. Preveziunea urmarilor implica automat si preveziunea legaturii cauzale (deajuns in linii generale) Astfel intentia se deosebeste de simpla dorinta sau speranta (trimiterea femeii la mare si oaia se ineaca. so pricalit cu granata Alte modalitati ale intentiei: 1.18 -notiunea de imprudenta. iar in cazul intentiei indirecte infractorul prevede doar probabilitatea survenirii consecintei. Isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii sale 2. Infractorul spera ca urmarile daunatoare nu se vor produce datorita unor circumstante concrete care fiind aplicate corect le-ar putea preveni. Infractorul evadind noaptea impusca in directia politistilor si omoara unul. Previziunea-reflectarea in constiinta vinovatului a daunei care va fi cauzata valorilor ocrotite de legea penala (sanatate.apare brusc sub influenta situatiei de motivare si se realizeaza imediat 2.Ambele forme ale intentiei includ constientizarea caracterului prejudiciabil al faptei care presupune ca persoana isi da seama cind faptele sale sunt daunatoare si anume cui si prin ce metode ele provoaca daune. dupa pine si o calca masina) Criteriul voilitiv in cazul intentiei directe se exprima in dorinta consecintelor (impuscatura in cap).de conspectat 2 forme ale imprudentei  Sineincrederea exagerata in sine. Spontana .infractorul blocheaza rezultatele criminale si vointa lui are directie pozitiva. A prevazut urmarile ei prejudiciabile 3.infractorul prevede probabilitatea survenirii mai multor urmari mai des la intentia indirecta.  experienta precedenta  Rezistenta unor materiale (credea ca scurta de piele a sa-l apere de cutit) . 1.persoana 1. In asemenea cazuri fapta se califica comform urmarilor real survenite 4.A dezbracat paltonul de pe cineva si acela a inghetat. ranire) Nu importa daca consecinta aceasta constituia scopul sau de baza sau intermediat In cazul intentiei indirecte infractorul creind situatia periculoasa nu-si mobiliza vointa nici in directia atingerii urmarilor prejudiciabile.infractorul prevede o consecinta concreta 2. Nedeterminata. proprietate) In cazul intentiei directe infractorul poate prevedea atit inevitabilitatea consecintelor (omor prin impuscatura in cap) cit si doar probabilitatea survenirii lor (impuscarea de la 30 metri). adica el si-a mobilizat vointa anume spre atingerea lor blocind prin actiunile sale alte cai de evolutie a situatiei(ratare.intre situatia de motivare si realizare a intentiei exista un interval de timp pe parcursul caruia infractorul se pregateste In practica asemenea intentii se demonstreaza doar daca sau stabilit actiuni de pregatire sau infractorul in prezenta martorilor si-a declarat din timp intentia. Exemple:  forta proprie. nici in directia preintimpinarii lor admitind orisice rezultat. Dar spera in mod usuratic ca ele vor putea fi evitate  Factorul intelectiv al sineincrederii exagerate in sine seamana cu cel al intentiei doar ca infractorul prevede numai probabilitatea abstracta a survenirii consecintelor (a scos prietena la balcon ca sa-si demonstreze forta si a scapat-o)  Factorul volitiv al sineincrederii se exprima in faptul ca infractorul isi indreapta vointa in directie opusa rezultatului infractional.

Nu a prevazut urmarile prejudiciabile c. a. tii a minca si furi 2. 19. iar in Componenta agravata apare o consecinta provocata din imprudenta 6. ebrietate droguri Pentru a comite infractiunea. 3 niveluri de motive: 1. Foarte des motivele sint incluse in calitate de agravante.tine o femeie in podval pentru a comunica cu ea. Scopul poate fi:  Mai indepartat sau final. greve 3. Interes=motiv. cind cred ca masina functioneaza) Interventia altor persoane (i-a furat paltonul si acela o inghetat) insa in realitate el se greseste. Spirituale. curiozitate intra si vede ce face vecinu.  Starea tehnica a unor mecanisme (la soferi.necesitati materiale. Trebuia si putea sa le prevada In cazul nrglijentei criminale infractorul raspunde penal pentru ca nu si-a mobilizat vointa in vederea prevederii urmarilor si admiderea lor.revolutii. Componenta de baza este materiala adica include consecintaconsecinta care este provocata cu intentie si respectiv in Componenta agravata cu 2 forme de vinovatie mai apare o consecinta. comunicare.religioase. insa de principiu nu face parte din Componenta de infractiune decit numai daca este cerut expres de lege. pentru a nimeri in rai omoara oameni. insa provocata din imprudenta 2. 20 Intr-o bataie omul a lovit adversarul cu cutitu in picior dar el a pierdut mult singe si a murit Alin4 art151= alin1 art151+alin1 art149 Actiunile cu 2 forme de vinovatie se caracterizeaza prin intentie care sta la baza faptei initiale si imprudenta fata de urmarea mai grava survenita.deseneaza. dar persoana trebuia sa prevada. Neglijenta se afla la limita cu infractiunea comisa fara vinovatie. Persoana nu isi dadea seama de caracterul prejudiciabil al actiunii sau inactiunii b. Aceasta urmare apare drept agravanta a infractiunii savirsite. le supraapreciaza .reprezentarea pe plan mental a rezultatului ce va aparea in urma comiterii faptei penalepenale.(decesul sefului) . Sociale. La intentia indirecta vinovatul sau nu spera sa evite consecintile sa speranta sa nu se bazeaza pe fapte concrete  Neglijenta criminala. Astfel deosebim 2 tipuri de infractiuni cu 2 forme de vinovatie: 1. scrie poezii. tii a futi si violez. Biologice.persoana n-a prevazut. sculpteaza. necesitati sociale. necesitatea de creare.infractorul isi schiteaza scopul Scopul infractiunii. art. mesteru manole a zidit-o pe anaana Cum oamenii comit infractiune? Necesitatea Interes__________motiv Deliberare Cai legale----------------Cai ilegale Constiinta Tensiune.autoconservare. Componenta de baza este formala ( nu contine consecinte).omoara seful ca sa vie in locul lui (detinerea functiei)  Mai apropiat sau nemijlocit. comportament amoral.Motivul si scopul Motivul sau mobilul infractiunii -impulsul interior conditionat de anumite necesitati care determina hotarirea de a comite infractiuni Motivul nu poate lipsi nici la o infractiune intentionata.

287 huliganism.reprezentarea gresita despre esenta juridico-penala a faptei. Eroarea in legatura de cauzalitate 6.reprezentarea gresita despre circumstantele reale de drept si de fapt ale faptei comise Eroarea poate fi de 2 tipuri: 1. Reprezentarea gresita despre calificare. El a aruncat gentile intr-un copac in parc. Eroarea in obiect. Nenea le citeste morala pentru haine si le sustrage bunurile. Eroarea in mijloacele de comitere a crimei.Eroarea si influenta ei asupra raspunderii penale Eroarea.La fel ca si motivul el face parte din Componenta numai daca este expres cerut de lege. tipul si marimea pedepsei pentru fapta comisa 2.un chiler a incurcat victima 4. dar n-a murit .crede ca a savirsit infractiune.a vrut sal omoare pe washington cu rosie. Imaginara. dar ea este grasa 5. Art. Ea nu influenteaza raspunderea penala. Eroarea in persoana victimei. altu a auzit si ia furat geanta. De fapt. Poate fi de mai multe tipuri a.crede ca omoara o femeie gravida. Art 186-190 Un nene beat sara in parcul satesc intilneste 2 domnisoare care se duc la discoteca prea chitite. dar in geanta nu erau banii 3. De drept. Persoana considera fapta sa neinfractionala c.merge unu di la mosova si spunea ca a facut multi bani. dar a cumparat fainafaina 2.reprezentarea gresita a persoanei despre circumstantele de fapt ale infractiunii referitoare la obiect si latura obiectiva Deosebim: 1.scopul si motivul au calificat fapta 7. Eroarea cu circumstante agravante. dar intr-adevar nu-i asa b.credea ca cumpara droguri. Eroarea in Obiectul material.