Professional Documents
Culture Documents
Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie
Mediul Mediteranean
MEDIUL SUBTROPICAL
(MEDITERANEAN)
I.
LOCALIZARE
-Europa: regiuni importante din Europa Sudica, mai ales regiunea estica si
sud estica a Spaniei; sudul Frantei; Italia la sud de Roma; Grecia in cea mai mare
parte; vestul Marii Adriatice, adica litoralul dalmatic; insulele d in Marea
Mediterana (europeana); Crimeea de sud.
II.
III.
RELIEFUL
- culoarul Vardar-Axios-Morava;
- lacuri tectono-carstice (ex: Prespa, Ohrid
s.a.).
800 km;
- fost golf, colamnat prin aportul celor 2
rauri:
Sacramento si San Joaquin;
- este prezent procesul de subsidenta din
vatra
depresiunii, marcat si de grosimea mare
Campia Andaluziei - ocupa un fost golf cuprins intre Culmile Muntilor
Sierra
Morena si Cordiliera Betica si este ump lut cu
depozite fuvio-marine;
- o serie de coline de interpun intre campie si
munte, unitate de contact intens folosita agricol;
- regiune strabatuta de Guadalquivir.
IV.
HIDROGRAFIA
V.
CLIMATUL
aproape 10C. In schimb, amplitud inile diurne sunt mic i pe litoral si mult mai mari
in
interior.
Cantitatea anuala de precipitatii variaza destul de mult de la o regiune la alta. In
medie, ea este de 500-1000 mm, dar in anumite conditii, local, ajung la valori mult
mai mari (peste 1500 mm) sau foarte mic i (sub 350 mm). Repartitia acestora in
timpul
anului este extrem de neuniforma: preponderent cad iarna cand inregistreaza un lant
de zile cu averse, adevarate ruperi de nori ce dau chiar pana la peste 1000 mm in
24
Spre interiorul continentelor, uscaciunea creste ceea ce duce la detasarea
unor
peisaje asemanatoare stepelor si regiunilor semiaride din zona temperate.
Pe tarmurile regiunii med iteraneene se declanseaza frecvent vanturi d inspre
uscat
ce au viteze mari si anumite caracteristici termice (vanturi reci ca Mistralul, in
sudul Frantei si Bora pe tarmul dalmatic si vanturi calde ca Santa Ana pe tarmul
vestic american s i Berg pe cel sud-african).
VI.
VEGETATIA
gar iga :
- asociatii care cuprind rosmarin, stejar de carmaz, palmier
pitic;
- se dezvolta pe roci calcaroase;
- inaltimea plantelor poate ajunge la 2-3m.
- sunt alcatuite din stejar, pin si brad, specii cu frunze persistente, dar si
caduce (arborii nu depasesc 20 m).
- dintre genuri si specii mai frecvent intalnite sunt: Quercus suber,
Quercus pubescens, Q.cerris sau Q.mirbekii in Maghreb, Olea s.a.
VII. SOLURILE
ACTIVITATEA ANTROPICA
California)