You are on page 1of 26

Universitatea Bucuresti

Facultatea de Geografie
Specializarea Geografie

Mediul Mediteranean

Dima Ruxandra Maria


Ilie Maria Ruxandra
Grupa 102
Bucuresti 2012

MEDIUL SUBTROPICAL
(MEDITERANEAN)
I.

LOCALIZARE

Ocupa suprafete la latitud ini de 30-40, precumpanitor in insulele s i in


statele
riverane Marii Mediterane. Areale mai restranse sunt pe tarmul californian (San
Francisco, Los Angeles), in Chile (la sud de tropic), sud-vestul Republicii Africa
de Sud, Australia sudica.
Prin pozitie, ea face trecerea intre regiunile naturale ale zonei calde si cele
ale
zonei

-Europa: regiuni importante din Europa Sudica, mai ales regiunea estica si
sud estica a Spaniei; sudul Frantei; Italia la sud de Roma; Grecia in cea mai mare
parte; vestul Marii Adriatice, adica litoralul dalmatic; insulele d in Marea
Mediterana (europeana); Crimeea de sud.

-Asia: Turcia, Orientul Apropiat si Mijlociu (partial), China Estica si


Sudica,
Campia Indo-Gangetica, Japonia (central-sudica).
-Am erica de Nord: Statele Unite prin California, statele Arizona, New
Mexico,
Texasul de Sud, Louisiana, Mississippi, Alabama, Florida.

-Am erica de Sud: Argentina de Nord, Uruguay, Chile (partea


centrala).

-Africa: regiunea Atlas si Sudul Afric


ii.
-Australia de Est (jumatatea meridionala): jumatatea sud-estica a Australiei
si
Australia de sud-vest.

II.

FACTORI DE MEDIU (generatori, influenti si modificatori,


de
identificare)
1) Latitudinea: aproximativ intre tropicul de nord si sud si circa 35
latitudine
nordica si sudica, cu unele diferentieri.
2) Conditia climatica: Specificul mediului mediteranean este datorat
pretutindeni conditiei climatice, dependenta de intalnirea maselor
de aer polare (iarna ciclonii frontului polar) cu cele tropicale
(vara antic iclonii subtropicali, care impun o mare uscaciune).
Prin urmare, alternanta sezoanelor este foarte bine marcata.
In functie de gradul de umid itate si repartitia acesteia in timpul unui
an
-climat sub tropical (temperat umed) : prezent in sud-vest, sudul si
sud- nordul Argentinei si Uruguay, regiunea merid ionala a
estul SUA,
Australiei,
partea merid ionala a Afric ii, nordul Mesopotamiei.
- climat subtropical umed (musonic) : China de Sud, Sud-Est,
Japonia Ploi musonice. Cantitatea de precipitatii trece de 1400
Central-Sudica.
mm/an.
Ploi de vara-toamna.

- climat subtropical uscat (semidesertic si desert ic) : Anato lia


Centrala,
Podisul
Iran, Irak, Iordania, sudul Podisului Marelui bazin, Podisul Colorado
:
veri uscate, toride, cu un numar mare de zile tropicale.
ierni reci, mai ales in regiunile inconjurate de munti in care nu se fac e
simtita
- climat mediteranean : cunoscut in sudul Europei, nordul Africii s i
vestulsud
Australiei,
Levatul As
iei.

sunt prezente toate anotimpurile - vara calda si secetoasa, cu


secete
prelungite, daunatoare culturilor agricole.
iarna, toamna si partial primavera sunt blande si plo ioase; ploile
incep din a doua jumatate a toamnei.
regimul termic si pluviometric sunt strans legate de prezenta s i
deplasarea zonei de convergenta intertropicala spre nord si sud
in spatial African; astfel aerul cald este antrenat vara spre nord
si iarna-spre sud.
ploile au caracter torential; ca si secetele, aduc deseori pagube
mai ales agriculturii.

pe fondul circulatiei generale, se intalnesc deplasari locale


ale
maselor de aer cu caractere termice diferite astfel:
SIROCCO - vant ce vine d in tinuturile
sahariene; - el poate depasi zona
subtropicala.

BORA vant rece care traverseaza Muntii Dinaric i de la


nord est catre sud-vest, acoperind litoralul estic al Marii
Adriatice.
MISTRALUL si TRAMONTANUL vin din Masivul
Central Francez si respective Alp ii
Provence- Danphin si invaluie litoralul
sudic al Frantei
(inclus iv Cte d'Azur)
- dupa caz, acestea modereaza uscaciunea verilor

III.

RELIEFUL

Cateva elemente mostenite din cuaternar in config uratia reliefului merita a


fi
mentionate si anume:
- prezenta urmelor glaciare in munti;
- depuneri de galeti, uneori de mari dimens iuni
in unele s isteme hidrografice;
- apele is i creeaza o retea subterana
- bogata; se nasc deltele printr-un
- transport bogat; se formeaza glac isurile.
De asemenea, relieful este variat ca forme si varsta aparitiei
lor:
munti, coline, podisuri (platouri), campii si despresiuni : Muntii Sierra
Nevada,
Cordiliera Betica, Muntii P indului, Muntii Pontic i, Estul Mesetei
Spaniole,
depresiunea Californiei, Japonia Central-Sudica, Campia Andaluziei, Camp
ia
Thessaliei, Podisul Iran s.a. ;
altitudini cuprinse intre 200 si 3000 metri;
grad diferit de fragmentare, comparand regiunile de munti cu cele de campie
in conditiile unui numar mai restrand al s istemelor hidrografice in acestea din
Cordiliera Betica - munti situati in sudul, sud-estul Spaniei, ca o
larga
deschidere catre

- apartin sistemului muntos alp in; altitud ini 3480m


Vf.
Mulhacen din culmea Sierra Nevada;
- alcatuiti din sisturi cristaline si roci sedimentare;
- contin importante resurse de subsol.

Apeninii Sudici (Sicilia, Apeninii Cantabric i, Apeninii Napolitani etc.)


- alcatuiti din cristalin (mas iv), eruptiv (Vezuviu 1277m

Regiunea Campania), gres ii, argile;


- altitud inea maxima : 2267m Culmea Pollino.

Muntii Pindului, Sar Planina, Grammos


- altitud ini cuprinse intre 1000 si 2900 de metri;
- relief carstic dezvoltat predominant pe calcare
cretatice;
- depresiuni tectono-erozive;

- culoarul Vardar-Axios-Morava;
- lacuri tectono-carstice (ex: Prespa, Ohrid
s.a.).

Muntii Pontici si Taurus, Elburz, Zagros


- cutari alp ine;
- culmi paralele, vai longitudinale;
- altitud ini de peste 3900 m;
- relief glac iar, ghetari actuali;
- relief carstic;
- strabaturi prin sectoare de vai transversale de catre
fluviile
Sakarya, Kyzyl Yrmak.
Sierra Nevada - cutari mezozoice si neozo ice;
- altitud ini : 4418 m Vf. Whitney;
- culme cu osatura granitica;
- in pliocen-cuaternar o parte s-a scufundat (Valea Mortii
situata sub nivelul Oceanului Planetar la -86 m).

Colinele Chinei de Sud (Wuy Shan)


- culmi alungite pe directia nord-est, sud-vest, formate
pe cuvertura mezozo ica;
- altitud inile nu depasesc 2500 m;
- culoare (Xi Jiang), depresiuni tentaculare, mic i defilee;
- delta Xi Jiang, numeroase insule si peninsule.
Meseta Spaniola (Extremitatea Orientala)
- podis usor accidentat datorita prezentei S ierrelor (sierre
ce
Desprind din Muntii Iberici si Cordiliera Betica spre est)
- altitud ini de 500 600 m
- soclu cristalin acoperit partial de cuvertura tertiara si
cuaternara.

Depresiunea Californiei - situata intre Muntii Coastelor si Muntii


Coastelor
(Sierra Nevada);
- depresiune tectonica, situata intr-o regiune
foarte
activa d in punct de vedere seismic;

800 km;
- fost golf, colamnat prin aportul celor 2
rauri:
Sacramento si San Joaquin;
- este prezent procesul de subsidenta din
vatra
depresiunii, marcat si de grosimea mare
Campia Andaluziei - ocupa un fost golf cuprins intre Culmile Muntilor
Sierra
Morena si Cordiliera Betica si este ump lut cu
depozite fuvio-marine;
- o serie de coline de interpun intre campie si
munte, unitate de contact intens folosita agricol;
- regiune strabatuta de Guadalquivir.

Campia Thessaliei - cuprinsa intre Muntii Macedoniei si O lymp in nord,


Muntii Pindului in vest si sud;
- este cantonata intr-o depresiune tectonica;
- este strabatuta de la vest la est de raul Pinios si
afluentii acestuia;
- in unele locuri, campia este mlastinoasa datorita
patului
argilos destul de raspandit.

IV.

HIDROGRAFIA

Regimul hidrologic mediteranean este caracterizat prin variatii de nivel in


functie zonei climatice de care fac parte.
de caracterele
Astfel sunt inregistrate cresteri de toamna-iarna, uneori cu prelungiri pana in
martie ale nivelurilor raurilor d in Europa Merid ionala, Italia sudica si niveluri rid
icate in sistemele hidrografice ale Chinei de Sud datorate musonilor, ciclonilor etc.
Variatii sunt inregistrate si in functie de caracterul petrografic al regiunilor
strabatute (ex: regiunile cu forme si fenomene carstice din Grecia, Anatolia de
Vest, China de Sud-Vest etc.) sezoniere mari, prin ape mici de vara , secare pe
raurile autohtone, viituri de. Este specific raurilor din Peninsula Italica (Arno,
Tibru), Sardinia, Sic ilia, Corsica.
Comparativ cu cresterile, scaderile nivelurilor si debitelor pana la secarea apei
in alb ie se realizeaza vara.
In general, regimul scurgerii este impus de contrastele d intre toama-iarna si
vara.

Principalele ape curgatoare care strabat regiunile subtropicale apartin


fie
Oceanului Pacific ( Sacramento, St.Joaquin, Colorado, Chang Jiang, Xi Jiang),
fie

Sunt prezente lacurile carstice si tectono-carstice (Shkder - Peninsula


Balcanica,
China de Sud), cele de baraj antropic, tectonice, vulcanice de crater (Tuzla-Turc ia)

V.

CLIMATUL

Climatul, care are rol determinant in specific itatea peisajului, se caracterizeaza


prin doua sezoane distincte cu scurte intervale tranzitorii.
Dominanta maselor de aer tropicale, calde si uscate determina temperaturi
rid icate vara (med ii lunare de 20-25C), uscaciune datorata cantitatilor reduse
de precipitatii, numeroase zile senine.
In sezonul rece, activitatea cic lonala din zona latitudinilo r mari ajunge pana in
aceste locuri impunand temperaturi mai coborate (medii lunare de 5 -10C),
nebulozitate accentuata si o mare cantitate de precipitatii ce cad frecvent sub forma
de aversa.
Temperaturile med ii anuale oscileaza intre 15-20, iar maximile absolute pot
ajunge la peste 35C.
Verile sunt ceva mai racoroase in zonele de litoral (in sectoarele vec ine
curentilor
reci) si mult mai fierbinti in interiorul continentului, intre ele d iferentele ajungand

aproape 10C. In schimb, amplitud inile diurne sunt mic i pe litoral si mult mai mari
in
interior.
Cantitatea anuala de precipitatii variaza destul de mult de la o regiune la alta. In
medie, ea este de 500-1000 mm, dar in anumite conditii, local, ajung la valori mult
mai mari (peste 1500 mm) sau foarte mic i (sub 350 mm). Repartitia acestora in
timpul
anului este extrem de neuniforma: preponderent cad iarna cand inregistreaza un lant
de zile cu averse, adevarate ruperi de nori ce dau chiar pana la peste 1000 mm in
24
Spre interiorul continentelor, uscaciunea creste ceea ce duce la detasarea
unor
peisaje asemanatoare stepelor si regiunilor semiaride din zona temperate.
Pe tarmurile regiunii med iteraneene se declanseaza frecvent vanturi d inspre
uscat
ce au viteze mari si anumite caracteristici termice (vanturi reci ca Mistralul, in
sudul Frantei si Bora pe tarmul dalmatic si vanturi calde ca Santa Ana pe tarmul
vestic american s i Berg pe cel sud-african).
VI.

VEGETATIA

Cresc, in general, plante odorifiante (care emana uleiuri aromatice) :


frunzele
sunt adaptate celor mai variate conditii de umiditate. Sunt adesea mici, lanceo late
pana
la forma de spin (tep i), acoperite cu un strat subtire de ceara pentru a evita
evapotranspiratia excesiva. Toate acestea protejeaza p lantele de uscaciunea verilor

In general, plantele sunt sempervirescente (intotdeauna verzi), dar cu cicluri


vegetative foarte diferite; apar insa specii de plante arbustive s i subarbustive cu
frunze cazatoare, alaturi de plantele ierboase.
Sunt frecvente s i tufisurile, care s-ar instalat in urma inlaturarii si
distrugerii
padurilor initiale.
- ASOCIATIILE VEGETATIVE MEDITERANEENE
A) tufisurile, asociatii secundare dezvoltate pe locul fostelor paduri
(faciesuri
sau stadii neforestiere) :
Denumiri regionale:
maquis (denumire
c o- racopera
sicana) :regiunile litoralului mediteranean al Italiei, Corsica
etc.;
- cresc pe substrat silicos;
- are in alcatuire laur, maslin salbatic, mirt s.a.

gar iga :
- asociatii care cuprind rosmarin, stejar de carmaz, palmier
pitic;
- se dezvolta pe roci calcaroase;
- inaltimea plantelor poate ajunge la 2-3m.

fr igana (nume grecesc ):


- are in alcatuire printer altele drobita
(Genista).

tomilar e (denumire s p anio


la-) :are in componenta levantica, cimbru,
rosmarin.
chaparral (regiunea Californica din SUA)
: - in alcatuire intra si Quercus
dumosa.

mattoral ( ter men s panio


l)-: tufisuri si specii cu covor de graminee (America de Sud coasta
Chiliana).
tuf is ur ile din regiunea Cap (Afr ica de
S-ud)
:
alcatuite
d in copaci de talie mica cu frunze tepoase, multe leguminoare
si
compozee.
tuf is ur ile din Afr ica de Nord
: - cu Erica si cele din Australia numite scrub (malee, mulga,
brigalow).

B) Padurile mediteraneene = paduri sclerofile,


durisylvae
a) Emis fera Nordic a
Padurile medit eraneene
:- nu sunt localizate exclusiv in jurul Marii Med iterane, ele se gasesc si
pe
alte continente.
- urca in altitud ine pana la 1500 m.

- sunt alcatuite din stejar, pin si brad, specii cu frunze persistente, dar si
caduce (arborii nu depasesc 20 m).
- dintre genuri si specii mai frecvent intalnite sunt: Quercus suber,
Quercus pubescens, Q.cerris sau Q.mirbekii in Maghreb, Olea s.a.

Exista plante sclerofile adaptate la uscaciune severa, cu frunze persistente


cum
sunt : Q.ilex, Q.suber (care prefera substrat silic ios), Q.coccifera.
Pe langa acestea pe fundul vailor, dar sip e versantii insoriti cresc maslinul,
laurul, fisticul.
Sub nivelul vegetatiei arborescente se afla cel al p lantelor ierboase.
La alcatuirea padurilor interioase sau a celor de pe litoral mai partic ipa :
pinul
maritim, pinul de Alep (cel mai raspandit), cedrul de Liban.

Acesti arbori s-au dezvoltat pe un substrat, predominant calcaros-silicios


care
influenteaza stabilirea cu predilectie a lor; frecvent apare si pinul maritim
(Pinus
In America de Nord, in regiunea Californiei, marcata de o accentuate
uscaciune
cresc specii de stejar, dar cu frunza persistenta.
In Peninsula Balcanica si in sudul Frantei se intalnesc si copaci cu
frunza cazatoare, cum este castanul comestibil.
In Asia de Sud-Vest, acolo unde uscaciunea a impus un peisaj de semidesert
si desert (Iran) pot fi intalnite Haloxylon persicum, Tamarix s i Salsola.

b) Emis fera s udica


In America de Sud, padurile se intend pe circa 500 km intre Valporaiso si
Conception : 33 - 36 latitudine sudica.
Sunt formate din paduri de fag austral, liane etc, ian in Woddlands (Chile)
se intalnesc speciile de Quillaia si Pneumus.
Padurile mediteraneene din Australia de sud -est, adica regiunea Adelaide si
din
Australia de sud-vest, adica regiunea Perth, sunt alcatuite din eucalipti (Eucaliptus
marginata) cu inaltimi de pana la 50-60 m in vest si 90 m in rest, iar in stratul

mimoze si ferigi. In paduri apar tufisuri nu prea inalte (malescrub), cu Banksia


si
Triodia.

In Africa, astfel de paduri se gasesc in regiunea Capului, intre desertul


Namib,
regiunea Karro si coasta estica, iar in padurile montane de aici se gaseste
Leucodendron.

VII. SOLURILE

Invelisul de soluri este mult mai variat in comparatie cu regiunile aride


si
semiaride, dar datorita agres ivitatii p luviale se afla pe alocuri si intr-un grad
avansat
In sezonul cald sunt aduse la suprafata saruri , in special bicarbonati , care se
acumuleaza la diferite adancimi impunand o oarecare varietate a tipului de sol.
Sunt
soluri fertile avand un profil de pana la un metru grosime cu humus si
baze schimbabile.
Se includ diferite tipuri din clasele de cambisoluri, luvisoluri.
In regiunile de campie se adauga local soluri halomorfe (estul Spaniei ),
kastanoziomuri si vertisoluri ( Andaluzia, California ).
In regiunile cu uscaciune mai mare exista soluri maronii-cenusii , subtiri si
cu continut mai sarac in humus, de unde fertilitatea mai redusa, folosite adesea la
pasunat.
Pe calcare se intalnesc solurile numite terra rosa.

VIII. GRADUL DE ANTROPIZARE


- Regiunea med iter aneana Amer icana
California s i regiunile limitrofe (Nevada, Utah, Arizona etc) se remarca printr
-o
dezvoltare economica sustinuta, avand in vedere resursele de s ubsol extrem de
bogate, (in special cele no i descoperite,), terenuri foarte fertile (Valea Californiei)
sau a carora fertilitatea este sustinuta de ample sisteme de irigatii.
Regiunea se caracterizeaza printr -o industrie complexa: energetica,
siderurgica, constructoare de masini, petrochimica, textila si alimentara, cu doua
mari concentrari
urban-industriale San Francisco si Los
Angeles.
Activitatile portuare si de transport maresc spatial interventiei umane, dincolo
de
limitele uscatului prin intermediul porturilor precum : Oakland, Richmond,
Vallejo, Redwood.
Transportul feroviar si rutier, prin numarul mare al centrelor de legatura prin
prezenta unor importante noduri de comunicatie rutiera si feroviara (Salt Lake
- Regiunea mediteraneana europ eana
- (Spania, Italia, Grecia
etc)
Se afla intr-o foarte dinamica arie d in punct de vedere al activitatilor care au
loc.
Sursele, in general material prima, genereaza o mare diversitate de ramuri si
subramuri industriale, agricole, comerciale. Cateva ramuri industriale au un rol
deosebit prin cantitatea fortei de munca antrenate, capacitate de productie, legaturile
interne si externe. Este vorba de industriile prelucratoare in princ ipal: s iderurgica,
constructoare de masini, chimica si petrochimica. Aceste ocupa areale trad itionale,
dar si modernizate precum:

in Spania - Catalonia (Badalona, Barcelona, Taragona), Valencia (El


Puerto, Castellon, Valencia), Murc ia, Escombreros (Cartagena), Andaluzia
(Cordoba), in Algeciras, Cadiz, Huelva, Sevilla;
in Italia - Napoli, Bari, Brindis i, Toronto, Messina, Catania, Palermo,
s.a.
in Grecia - indeosebi cele dinspre Marea Egee : Salonic, Volos,
Atena- Pireu, Corint.
Sunt si activitati de trad itie, cu o mare raspandire in teritoriu si ale caror
produse constituie in buna masura obiecte pentru export. In aceasta categorie sunt
incluse, in principal, cele create in industria textile (regiunea Macedonia din
Grecia), regiunile litorale Adriatica si Tireniana d in Italia sudica cu centre ca
Barletta, Napoli (Solofra), Scalea, iar din Spania Catalonia (Sabadell), Valenc
IX.

ACTIVITATEA ANTROPICA

Interventia omului in lumea med iterana s -a facut de timpuriu, in vederea


obtinerii
unor bunuri. Astfel, secolul al IV-lea a fost marcat de defrisari si aparitia
civilizatiei terenurilor cultivab ile, a materieleor de constructie, combustibilului,
construirea navelor, realizarea cailor de comunicatie, extinderea asezarilor.
Secolele IV-XIX au dus la intens ificarea activitatii in zo nele litorale ,
industrializare, urbanizare, poluare, cu implicatii negative in starea de
echilibru a mediului, indeseobi in partea terminala a perioadei.
- Cons ecintele impactului uman
Se reflecta atat in plan teritorial, cat si in p lan structural-functional.
Ele se manifesta prin cateva fenomene care pot fi pozitive sau negative, fata
de care societatea a adoptat o anumita atitudine, dar care astazi impune o pozitie
constructiva.
- Aparitia si dezvoltarea unor regiuni atractive (ex: Marea
Mediterana)
- Restructurari industriale si modernizari (adaptarea la cerintele
contemporanitatii)
- Dezvoltarea si extinderea nucleelor de inovatii (ex: Silicon Valley

California)

You might also like