Saptamana 1

Politica:
1. Neutralitate / Implicare Leo Strauss sustine ca abordarea politcii nu se poate
separa de judecatiile de valoare, intrucat politica ne oblige sa ne pozitionam intrun fel sau altul, sa fim de accord sau sa nu fim de accord, s aprobam sau sa
respingem. O parere cu totul diferita are Max Weber care sustine ca pentru a
intelege domeniul politic trebuie sa ai o atitudine neutra, indiferent de valori,
astfel abordarea politicii nesecita neutralitate in raport cu oricre judecata de
valoare.
2. Calitatea nobila / lipsa de moralitate Sartori numea politcul pur si
politicul impur in functie de prezenta sau absenta idealurilor. Politica, este un
lucru nobil pentru prin ceea ce realizeaza acesta, ca poate reunii o comunitate sub
un nume propriu sa aiba o unitate si sa dureze. Lipsa de moralitate, lucru demn de
dispret, este faptul ca politica este un spatiu al coruptiei al intrigilor.
3. Spatiu al transparentei TRANSPARENTA politica este un spatiu al
transparentei pentru ca toti intelegem politica si pentru ca toti vrem sa ne dam cu
parerea, De asemenea este un spatiu de unde ne putem informa si unde participam
in mod direct sau indirect. OPACITATEA aparent intelegem politica. Acesta nu
poate functiona daca cetateanul nu cunoaste, sau nu intelege (oamenii trebuie sa
stie ceea ce voteaza, iar acest lucru nu se intampla intotdeauna).
Raimond Aron sustine ca pentru a intelege notiunea de politica trebuie sa intelegem
ca exista anumite echivocuri fundamentale.
1. POLICY si POLITICS - engleza face diferenta intre cei doi termeni
POLICY orice conceptie, orice program de actiune sau orice actiune a unui individ, a
unui grup sau a unui guvern referitoare la o problema sau la problemele unei comunitati.
POLITICS Politica apare ca o confruntare a politicilor intelese, este vorba despre
domeniul in ca rivalizeaza, in care se confrunt, in care intra in competitive politicile
intelese ca viziune, ca program de actiune sau actiune. Nu exista o societate unica, ea se
confrunta, exceptie facand doar societatle totalitare.
Ex: confruntari pe anumilte proiecte politice
2. politica / realitate si perceptia asupra realitatii
Pentru Raymond Aron, orice regim politic presupune o cunoastere minimal a
realitatilor si a unor reguli care participa la configurarea acestei realitati.
Alegerile nu se pot desfasura daca alegatorul nu are o cunoastere elementara
despre a regulilor dupa care voteaza, a candidatilor. Sigur ca aceasta cunoastere a
realitatilor si a regulilor difera de la cetatean la cetatean.
Ex: istoria votul

3. Al treilea echivoc pe care il avea in vedere Raymond Aron era pentru el si cel mai
important. Acest echivoc priveste faptul ca acelasi termen, politica descrie un
sector particular al ansamblului social, dar si ansamblul social in intregul lui
observant dintr-un punct de vedere. Politica este o parte a societatii, una care se
alatura altor parti, precum familia sau munca.
Politica influenteaza totul : familia, munca

Saptamana 2
Discursul Stiintific
1. stiinta este dif de realitate ea are ca referinta realitatea dar este total distincta
de aceasta
2. discursul stiintific difera in mod rational de limbajul natural - spre deosebire
de limba folosita de omul obijunuit in viata cotidiana, discusul stiintific are un
caracter sistematic si o ceorenta logica interna remarcabila.
3. Controlul intersubiectiv al comunitatii academice sau universitare - asta
inseamna ca o afirmatie facuta in stiinta nu poate fi valabila pentru o singura
persoana ci trebuie validata de comunitatea stiintifica.
Distingea stiintei politice de alte discursuri
1. Jurnalismul politic jurnalistii au un contact direct cu realitatea, in timp ce
stiinta politica are un contact media cu ea. Jurnalistii sunt cei care dau forma
actualitatii politice.
Presa ne informeaza ce proiecte de lege se discuta si ce decizii ia guvernul.
Accesul la presa este foarte usor pentru toata lumea, astfel presa are un rol a a
comunica.
2. Discursul intelectual un discurs politic, care este critic si care este tinut de o
persoana cu notorietate intr-un demeniu, discurs tinut la adresa puterii.
In sec al XX-lea intelectual este creat sub influenta marxista. Pentru marxisti sunt
3 categori sociale :
- muncitorii fiintele care nu au capital, care isi vand forta de munca
- taranii - exploateaza pamantul
- intelectuali nu servesc unui capitalism, dar detin un capital de inteligenta
Intelectualii au fost intotdeauna asociati cu detinatorii de diplome
Discursul politic ne arata limitarea puterii si nu permit derapaje. Puterea trebuie sa aiba o
influenta mica asupra individului. Discursul politic nu trebuie sa fie un discurs prin care
sa provoci puterea.
2

3. Ideologie discursul ideologic are o explicatie sistematica a lumii sociale bazata

in general pe o singura idee politica. Ideologia e inrudita cu stiinta, datorita
caracterului ei sistematic. Diferenta fundamentala dintre discursul stiintei politice
si ideologie consta in faptul ca prima nu isi propune nu isi propune niciodata
mobilizarea sau pregatirea vreunei actiuni politice.
4. Discursul cetateanului este o forma de participare. Pana la sf sec XVIII
discursuri despre politica aveau doar filozofii, iar din sec XIX si XX s-a produs o
evolutie (democratizare) astfel largirea accesului la spatiul politic dintre membrii
societatii.
Ex: evolutia dreptului la vot, la libera exprimare
Stiinta politica apare in sec XIX intr-un moment f imp din istoria
filozofiei: este vorba despre scindarea acesteia in numeroase . Exista cateva
elemente care creaza in mod concret autonomizarea sau articularea stiintei politice
ca o disciplina distincta:
aparitia unor institutii de reproducere a discursului stiintific: prima a
fost: Ecole Libre de Sciences Politiques creata la Paris, apoi au mai
urmat si altele
Exista cateva opre si autori considerati ca fiind fondatorii
domeniului: Moisei ostrogorski, Roberto Michels s.a.

Saptamana 3 - REGIMUL
Regimul este un termen invetat de filozofii antici, si care a rezistat pana in
timpurile noastre. Atunci cand a fost creata, notiunea de regim politic a permis
structurarea intelectuala a relatiei dintre exercitarea autoritatii si supunere, dintre cei care
poruncesc si cei cei care se supun.
Un singur regim nu este definitoriu pentru politica.

Platon

elaboreaza in Republica si omul politic 5 forme de regimuri

politice. Principiu de functionare este relatia dintre porunca si supunere
1. Aristocratie - este regimul cel mai bun, in care exista o armonie perfecta,
folozofii guvernanad potrivit ratiunii.
2. Timocratie este un regim al razboinicilor, o cetate in care guverneaza cei
care fac razboi in numele celorlalti. Armele si nu ratiunea sunt dominante aici.
3. Oligarhie este o cetate dominate de cei bogati care sunt putini, iar numarul
celor saracii fiind superior.
4. Democratie este o cetate a libertatitii si a egalitatii.
5. Tiranie - este regimul cel mai rau, in care un tiran va domina pe toti cetatanii
-

cand un regim cade se transforma in alt regim

Fiecarui tip de regim ii apartine o parte a sufletului.

3

o parte RATIONALA care sta la baza unor regimuri (aristocratia)

apoi TYMOSUL, o parte pasionala
DORINTELE UMANE filozofii conduc tinand cont de ratiune

Aristotel, foloseste 2 principii

-

numarul celor care guverneaza

scopul pe care acestia il urmaresc

I 1 regimuri unde guverneaza o singura persoana

2 regimuri unde guverneaza mai multe pers majoritate
Minoritate
II 1 in interes propriu
2 in interes general

1.
2.
3.
4.
5.
6.

Monarhia un lider conduce in interes general

Tirania un singur lider care conduce in interes propriu
Aristocratia guverneaza o minoritate in interes general
Oligarhia guverneaza o minoritate in interes propriu
Republica guvernearea celor multi in interesul cetatii
Democratia - guvernarea celor multi in interes propriu

Thomas Hobbes sustine ca Aristotel este un naiv pentru ca nu sta in

firea omului sa stea langa ceilalti.
Thomas Hobbes are o alta filozofie a regimurilor, el face distintia dintre: regalitate
si monarhie, aristocratie si democratie. Patreaza distinctia dintre minoritate si majoritate,
dintre cei care conduc in interes propriu si cei care conduc in interes general.
-regalitate sau monarhie unul sigur guverneaza
-aristocratia minoritate guverneaza
-democratia o majoritate guverneaza

Montesque -

3 tipuri de regim, in functie de prezenta sau absenta legilor

-Republican este pus in miscare de virtute
-Monarhie guvernata de onoare
-Despotic guvernata de teama
In sec XX teoriile lui Raymond Aron fac diferenta dintre dintre regalitate cu
partidul unic si regalitate cu mai multe partide.
-reg cu pardit unic Monopolist
- reg cu mai multe partide Pluralist

Saptamana 4 - STAT
Stat o intitutie politica a carei a carei birocratie reuseste sa execute in limita
legii monopolul constrangerii fizice legimite.
Explicarea def
Max Weber statul este o constructie, el nu se naste in lipsa unui eform uman
Birocratia in epoca lui weber are o conotatie pozitiva un corp
de functionari care isi fac meseria dupa niste reguli pe care le respecta. In trecut
birocratii sunt selectati prin concurs pentru a exercita functiile statului, au o grila de
salari trasnparenta.
Exercitarea monopolului monopol legislativ adoptarea legilor
Fiscal doar statul percepe impozite
Monezii circula o singura moneda
Constranegerii fizice doar statul poate
folosi violenta.
Termenul STAT este departe de regim. stat este un termen modern folosit prima
data de Machiavelli. Termenul STAT separa viziunea clasica de cea moderna.
Criterile dupa care unii guverneaza
-bogatie
-proveninta din fam bune
-capacitatea de a comduce o armata
Machiavelli rastoarna aceste politici, cetatile ne fiind intemeiate de la resurse ci
prin violenta.
Dupa machiavelli apar teoriile contractualiste (contract social).
Politica se naste din violenta, dar nu asa cum crede Machiavelli, ci faptul ca la
inceputuri, umanitatea in lipsa unei autoritati, indivizii recurgeau la violenta. In aceea
perioada, starea de natura ii facea pe acei indivizi sa fie violenti. Depasirea acestei stari
este trecuta prin asa zisele contracte sociale, se infinteaza aceasta institutie numita
republica, sau stat, care are anumite legi, iar cine incalca legiile este pedepsit de catre
stat.
Liberalismul viziunea liberal o gasim intr-un mod exemplar in opera lui John Locke,
unde pentru autor: statul protejaza viata, libertatea si bunurile individuale. Locke porneste
de la viziunea unei stari de natura, in care viata individului pentru ca fiecare se foloseste
de libertatea sa naturala in detrimental celorlalti.
Socialismul apare in viziunea lui Karl Marx, unde statul este un instrument de
exploatare a individului, instrument de care se folosesc grupurile care detin mijloace de
productie pentru a le exploata pe cele care nu au acces la ele.

Abordariile clasice ale statului

LIBERALISMUL este o doctrina veche, iar individul este considerat a fi sediul valorii
morale.
intr-un stat liberal, puterea are propiile ei ispite, si pentru a nu abuza
de ea, trebuie sa fie controlata permanent.
Ganditorii liberali erau constienti ca statul a obtinut o mare parte din
o mare parte a bogatiei sale, datorita activitatilor externe, si din acest
motiv, statele liberale erau deschise strainilor
Statul liberal protejaza bunurile si viata individului
MARXISMUL in doctrina marxista statul este un instrument de dominatie a
individului.
dif fundamentala intre liberalism si marxism este faptul ca ultima
pune accentul pe clasa
marxisti considera ca ordinea politica este bazata pe clase sociale nu
pe indivizi,
sunt grupuri care au acces la proprietate si grupuri care nu au acces
(conduc cei care au acces) astfel apare exploatarea umana, unde
statul este intrumentul exploatarii
marxisti doresc disparitia statului prin revolutia proletariatului
REALISMUL considera ca asigurarea ordinii, adica prevenirea abuzurilor, si a terorii,
a fi pace sunt necesare pentru a putea urma productia, schimbul si prosperitatea.
prezenta statului permite existenta relatiilor pasnice in societate.
Termeni important

STAT- NATIUNE
Exista doua viziuni: una germana si una franceza.
Viziunea germana a fost definite de Herder ca o comunitate naturala pe baza de limba si
moravuri. Elementul esential in care constituie o comunitate nationala este etnicitatea.
Viziunea franceza a fost descrisa de Ernest Renan, aici natiunea este legata de
consintamant si dorinta.

STAT PROVIDENTA
In viziunea socialista, statul-providenta este rezultatul unei transformari profunde a
statului dintr-un instrument al exploatarii intr-un instrument al actiunii solidare, sau mai
prcis, unul de producere a solidaritatii.

In viziunea liberal, statul-providenta este o extindere a a statului protector, intrucat el nu

se mai multumeste sa protejeze viata, libertatea si bunurile individului ci asigura o
protectie mult mai ampla a cetatenilor.

STAT DE DREPT
Pentru Norberto Bobbio exista 3 sensuri ale statului de drept:
1. Hans Chelsan - oricare stat care are o constitutie este un stat de drept
2. Statul de drept este un stat ale carui puteri sunt reglementate de norme cu caracter
general si in cradul caruia statul functioneaza in functie de aceste norme.
3. Intervine un element esential constitutionalizarea unor drepturi individuale, ca
drepturi inviolabile si constituirea unor mecanisme care asigura aceasta
inviolabilitate.dreptul la viata, la educatie.
Mecanisme
controlul legislativ asupra executivului
legislavitul este controlat de curtea constitutionala
instituirea autonomiei locale
o magistratura independent
-

STAT MINIMAL
-

stat limitat in privinta functiilor

1. Statul modern lipsit de opinie religioasa tolereaza toate relegiile

nu are functii economice
2. Statul bunastarii sociale ( stat providenta) ( dupa al-2-lea razboi mondial)
statul nu trebuie sa se limiteze la protejarea individului ci sa se
implice in economie, educatie, sanatate.

Regimuri
Regimurile Parlamentare parlamentul este ales de popor
guvernul si seful statului sunt alesi de parlament (daca e monarh NU)
colaboreaza si se controleaza reciproc
Control G contra P primul ministru dizolva camerele
7

Coltrol P contra G interpelarea ministrilor si motiuni de cenzura

Regimuri prezidentiale executivul si legislativul se nasc separat

presedintele este ales de popor
parlamentul este ales de popor
presedintele numeste guvernul
executivul si legislativul fuctioneaza distinct in concurenta
Regimuri semiprezidentiale - presedintele este ales de popor

Saptamana 5 si Saptamana 6

Partidele Politice
Defiitia lui Max Weber: partidul este o asociatie bazata pe un angajament liber al
persoanelor si care le provoaca liderilor puterea, iar militantilor le da sansa de a urmarii
anumite teluri collective, de a obtine avantaje personale.
Def data de LaPalombara si Weiner: Exista mai multe cristerii care trebuie indeplinite,
sunt 4 caracteristici care definesc o formatiunea ca fiind partizane
1. existenta unei organizatii stabile, durabile
2. existena unei duble organizatii la nivel central si judetean. Eliminarea partidelor
regionale.
3. Dorinta de a asuma puterea grupuri de interese care nu doresc puterea (sindicate
ONG) si partidele politice care promoveaza proiecte de lege si i-au decizii
4. Cautarea unui sprijin popular
aderenti - adera la doctrina partidului
militanti se implica in proiecte politice, alegeri
simpatizanti sprijina fara sa se implice
Mai exista un criteriu care tine de entitatea juridica inscrierea la tribunal
Originile partidelor politice
PARLAMENTARE
-

apar in sec XIX si sunt legate de procesul de dezvoltare a structurilor

parlamentare, astfel spus acestea au pornit de la activitatile
parlamentare

ELECTORALE
8

procesul de contituire a comitetelor electorale, Cand dispare votul

cenzitar, comitetele electorale sustin anumiti candidate

EXTRAPARLAMENTARE
-

transformarea unor grupuri in partide politice, Partidul laburist s-a

transf din sindicat in partid

MANDATUL
1. Mandatul imperativ
2. Mandatul reprezentativ
Diferenta - tine de raportul care se stabileste intre ales si alegator
Mandatul reprezentativ
-

alesul il reprezinta pe alegator si pozitia pe care el o va lua, tine de

pozitia celui care l-a votat

Mandatul imperativ
-

este NUL pentru ca alesul are propria indentitate

Ambele mandate se bazeaza pe reprezentativitate

Functiile explicite
Cea mai importanta functie explicita, asumata in mod public si deschis este formarea
opiniei si formularea pozitilor politice. Partidele sunt pricipalul producator de discursuri
si programe politice, ele creaza dezbaterea politica.
A doua functie explicita, esentiala a unui partid politic, este selectarea candidatilor si in
general al personalului politic. Partidele construiesc si triaza candidaturile in alegeri si
baza de date din care selecteaza personalul politic nonales, in primul rand funtiile
ministerial.
A treia functie explicita consta in supravegherea alesilor. Partidele politice ii
supravegheaza pe cei alesi prin grupurile parlamentare: ele controleaza modul in care
alesi voteaza, impunand de multe ori o disciplina de vot foarte rigida.
Funtii latente
1. esprimarea vointei unei anumite categorii de populatie
9

2. asistenta economica partidele asigura anumite cadouri bani (in timpul

campaniei) pentru a obtine mai multe voturi. De asemenea partidele politice
sprijina financiar sip e pe membri sai, si le acorda acestora protectie si chiar
functii.
3. mobilitate sociala - partidele politice dau sansa unor personae de contitie
modesta sa urce in mod semnificativ in ierarhia sociala

Tipologii ale partidelor politice

1. Partide de DREAPTA si de STANGA
In toamna anului 1789, in timpul revolutiei franceze, in momentul in care in
Adunarea Nationala se dicuta despre posibilitatea de acorda drept de veto regelui,
partizanii acestuia s-au asezat in dreapta presedintelui Adunarii, iar adversarii in stanga
lui.
Valorii associate stangii politice sunt egalitatea economica, justitia sau dreptatea sociala,
progresul si laicitatea. Dreapta e legata de valori diferite: autoritate, egalitatea politica si
inegalitatea economica si sociala, valorile nationaliste si cele morale, de multe ori intr-o
perspective religioasa asupra morale.

2. Partidele MARI si MICI.

Mari - sunt acele formatiuni politice care obtin in mod constant peste 20% din voturi,
deorece un partid care obtine o cincime din voturi are sanse reale sa formeze o majoritate
sau sis a ajunga la guvernare.
Mici sunt considerate partide mici acele formatiuni politice care reusesc sa depaseasca
progul electoral, fara a face mai mult de atat, ele sunt total neglijabile.

3. Partidele de MASA si de CADRE

sunt 3 criterii care desting tipurile
1. modul de recutare
2. tipul de relatie intre varf si baza
3. tipul de structura, supla sau rigida
La inceput toate au fost de cadre, dar apoi au aparut partidele de masa.
CADRE nr mic de aderenti, reunesc elite
structura etatica, fiecare voteaza cum doreste
conducerea era asigurata de cei care au in teritoriu sprijinul
aderentilor
cei aflati in varf controleaza baza
este alcatuit din pers cu prestigiu, a caror notorietate aduc voturi
10

adeziunea este doar un act, iar donatiile inlocuiesc cotizatile

MASE nr mare de aderenti, sunt partide de stanga care ii aduna pe nefavorizati

structura rigida, toti deputatii trebuie sa voteze la fel
transfera structura puterii statului modern in structura partidului
inventeaza separare celor 3 puteri in interiorul partidului
alcatuiesc un CONGRES care este un fel de putere legislativa
au loc reuniri periodice, pt a se lua cele mai imp decizii
comisile etice sunt comisi care judeca incalcarea legilor in Congres
de catre membri de partid
Conducerea partidului trebuie sa fie sub controlul bazei
In ultimul timp au aparut noi tipologii
1. Partide Catch all party (partidul atrage tot) OTTO KIRCHHEIMER
-

in anii dupa al doilea Razboi Mondial apare acest partid post

ideologic care isi propune nu atat sa reprezinte interesele articulate
la nivelul societatii, interese ala grupurilor sociale, cat sa seduca
electoratul. Aceste partid cauta sprijinul oricarui alegator.
Acest timp de partit a folosit introducere televiziunii in spatiu politic,
astfel se pot transmite mesaje la un numar foarte mare de persoane.

2. Partidul de alegatori cauta sa obtina un sprijin cat mai larg de la indivizi situati
in diversele parti ale corpului social, care numai sunt legati de o anumita conditie
sociala. Acest tip de partid tinde sa reproduca structura generala a societatii atat in
corpul de militant cat si in cel de votanti.
3. Electoral profesional - in acest tip de partid organizarea, managementul politic
sunt asigurate de profesionisti si consultant decat de militant. Partidul devine
astfel gestionat ca o organizatie, ca o firma.
4. In 1995 Richard Katz si Pierre Mair partidul cartel sau guvernamental
este un produs al evolutiei sociale
este ultima etapa din stadiul partidelor
produc fuziunea intre societate civica si state
sunt instrumente prin care resursele statului sunt disputate de liderii
au scopul sa acceada la resursele statului
Tipologia familiilor politice din Europa la partidul cartel
1. Clivajul BISERICA / STAT clericanii sunt detinatorii influentei politice si
sociale a bisericii. Anticlericanii sunt adepatii separatiei bisericii de stat dar si a

11

secularizarii vietii sociale. Partide: ANTICLERICANII, DEMOCRATIA

CRESTINA
2. Clivajul CENTRU / PERIFERIE - pe latura centrala, gasim partide care sustin
statul, iar pe latura periferica gasim partide pe care le vom numi regionaliste.
Partide: ECOLOGISTI, CENTRALISTI
3. Clivajul URBAN/ RURAL pune in opozitie interesele orasenilor, comerciantilor
si industriasilor cu cele ale taranilor. Partide: AUTOMOBILISTILOR,
AGRANIERILOR
4. Clivajul
CAPITALISTI/MUNCITORI pune in opozie interesele
proprietarilor mij de productie cu ale muncitorilor si a altor proletari. Partide:
PARTIDELE MUNCITORESTI, PATRIMONIALE
-

- determina clivajul reformisti comunisti

VOTUL
Votul este emblema democratiei. Inainte tragerea la sorti era considerata legala
si egala, deoarece egaliatea era cel mai bine asigurata de tragerea la sorti. In schimb
votul era caracteristic aristocratiei si se considera ca acesta introduce inegalitatea.
Votul a inceput sa fie asociat cu democratie numai in ultimele secole, iar in aceata
perioada el a evoluat de la forma sa cenzitara la vot universal.
La inceput au votat doar barbatii, apoi au avut drept de vot si femeile.
In Fr 1848 pt prima data vot universal
In R 1918 vor doar pt barbatii
1946 vot si pt femei insa doar la alegerile locale
Votul are un caracter secret, insa nu a fost dintodeauna asa. Secretul votului este
dat de buletinul de vot si cabina de vot

Saptamana 7
Exista 7 elemente ale sistemului de vot
1.

Formula electorala modalitatea transformarii voturilor in mandate

a.) Majoritare intr-un scrtim majoritar castigatorul ia totul. Un asemenea

scrutim asigura stabilitate.
Sunt de 2 feluri: intr-un tur si in 2 tururi
Intr-un tur: alegerile se desfasoara intr-un singur tur, iar primul clasa castiga. Acesta
metoda este contestata pentru ca poti sa castigi si cu 17 %, adik nu esti alesi de
minoritate.
In 2 tururi: in general in turul 2 se califica primii doi clasati.
In Fr intra in turul 2 cine are peste 12,5 %. In R intra in turul 2 primii 2 candidati.
Avantaj: castiga cel ales de majoritate
12

Exista si o exceptie in Australia unde alegatorilor li se cere sa faca o ierarhie

b.) Proportionale
-

Isi propune sa traduca in modul cel mai fidel cu putinta varitatea obtiunilor
exprimate la nivelul unei societati, astfel incat unui procent de obtiuni din
societate sa-I corespunda acelasi procent de mandate in corpul
reprezentativ si astfel nimeni sa nu ramana nereprezentat.
a.) RP pe liste formatiunile politice depun in competitia electoral, liste cu
candidate, numarul acestora fiind mai mic sau egal cu numarul de mandate
distribuite intr-o circuscriptie.
b.) Formula proportional-mista Germania, Ungaria, Italia unde o parte dintre
mandate sunt allocate pe baza unei metode RP si o alta parte pe baza unui vor
defasurat in circuscriptii cu un loc.
c.) Votul este tranferabil, VUT: Malta si Irlanda buletinul de vot cuprinde numarul
tuturor candidatilor, iar alegatorilor li se cere sa ii ierarhizeze.

2. Magnitudinea circumscriptiei (nr d alesi)

-

circumscriptia uninominala - un singur ales

circumscriptia plurinominala cu 2 sau mai multi alesi
circumscriptia in R este pe judete

Din punct de vedere competitional este bine ca circumscriptia sa fie mare

3.

Pragul electoral este procentual, de ex 5%

-

4.

Nr total de alesi se ia in calcul camera inferioasa ( NU senatul)

-

5.

exista o variatie destul de mare, depinde de la stat la stat

China are cei mai multi alesi in camera
Un calcul ar fi radacina patrata din populatia tari

Influenta
electorale
-

6.

este un obstacol in calea partidelor mici

impiedica fragmentarea corpului reprezentativ

alegerilor

prezidentiale

asupra

celor

acolo unde avem de a face cu presedinti, adik in republici

Gradul de echitate intre procentul de voturi si procentul de mandate,

dif trebuie sa fie 0, adik daca ai obtinut 16% din voturi trebuie sa primesti 16
% din mandate

7.

Legaturile electorale intre partide

13

SISTEME DE PARTIDE
BIPARTIDISM rigid cele doua partied care domina scena politica au o disciplina de
vot remarcabila in legislative. Marea Britanie
- suplu SUA nu exista disciplina de vot, presedintele poate cauta voturi
celalalt partid,
- perfect atunci cand cele doua partied dominante aduna impreuna 90%
din voturi si pot
- a fiecare in parte fara a avea vreodata un aliat.
- imperfect exista 2 partide care au impreuna 75-80% din voturi, si lasa
loc unui alt partid
MULTIPARTIDISM mai mult de 2 partide care conteaza, astfel apare potentialul de
santaj si coalitie
- integral nici o formatiune politica nu dispune de o pozitie dominant in
cadrul coalitiei de guvernare, nici unul dintre partied nu se poate impune
in fata celorlalte.
- cu partid cu vocatie majoritara una dintre formatiunile politice dispune
de o pozitie dominant in coalitia guvernamentala pe care o reuneste in
jurul sau.

Saptamana 8

GUVERNAREA
-

cei care sunt alesi in corpul legislativ

cei care sunt in guvernare
functionari membri in inst publice

-sunt corpuri distincte, dar care interactioneaza

-administratia aplica legile votate de corpul legiutorilor sub indrumare politica
2 mari modele ale functionarilor
1. Britanic isi pastreaza pozitia indiferent de schimbarile politice
2. Continental etajul cel mai sus al fuctionarilor se schimba in fuctie de
schimbarile politice
Parlamentul puterea legislativa
- o intitutie intr-un stat
14

Structura monocamerala
- bicamerala
Consiliul de stat elibereaza legile
Tribunalul discuta
Corp legislativ voteaza fara a discuta
Senatul controlul
Camera Superioara Deputatilor
Camera Inferioara - Senatul
Parlamentul are activitate in comisii si in plen
Executivul (Guvernul)
1. Minimal castigatoare sunt alcatuite din atatea partide cate sunt nevoie pentru a
controla puterea
2. Supradimensionate este vorba despre acel tip de cabinet in care avem mai multe
partied decat este necesar pt a dobandii o majoritate. Avem un surplus, adica am
putea elimina unul sau mai multe partied si majoritatea nu s-ar pierde.
3. Minoritare nr de partide care nu am maj in parlament
Functionarea executivelor:
Prima dintre ele este convertirea cererilor, a asteptarilor sociale in politici este vorva
despre o operatiune de traducere si de convertire a unor teme sociale in intrumente de
decizie si de actiune.
Cea dea doua functie este implemantarea unor politici - un govern nu se multumeste sa
conceapa niste politici adaptate asteparilor, ci vrea sis a le implementeze
Cea dea treia functie este cordonarea diverselor politici - o asemenea coordonare distinge
un executive de parlament.
Forme de executic:

Tip cabinet

este cel in care premierul lucreaza intr-o logica de tip collegial,

ministrii participand cu totii la luarea decizilor si find resposanbili fiecare in parte pentru
implementarea decizilor din propriul portofoliu.
Prezidentia-constitutional aici minstri sunt intr-o pozitie de inferioritate in
raport cu seful executivului. Ei sunt numiti si destituiti de acesta, care e un fel de manager
politic al guvernului. Ministri nu participa la elaborarea politicilor in domeniile in care nu
ii privesc in mod direct. Aceasta forma de executive a avut success doar in SUA
Coalitii

15

1. Minimal castigatoare un govern din care nu poate fi eliminate nici un partid fara
a pierde majoritatea
2. Nr minim de castigatori 3. Coalitii de interval minimal reunesc partide situate pe un continuu ideologic (de
dreapta sau de stanga)

PARTICIPAREA
Weiner definea participarea punanad accent pe doua elemente. Primul dintre ele
este caracterul voluntary al actiunii iar al doilea element este scopul unei asemenea
actiuni.
Formele participarii:
STANDARD reuneste votul, aderarea la un partid, participarea la o campanie
electoral sau pur si simplu interesul pentru informatii politice
PROTESTATARA este vorba despre toate acele actiuni care vizeaza nu
organizatia spatiului politic ci grevele, organizate sau spontane, ptrotestele etc

CULTURI POLITICE!!!
Sunt 3 dimensiuni ale culturii politice:
Dimensiunea AFECTICA priveste perceperea curenta dintre indivizi, este tot
ceea ce tine de simpatia sau antipatia pe care le legam de figura politica sau publica
Dimensiunea COGNITIVA sunt toate acele informatii si cunoastinte pe care le
detin indivizii in relatia lor cu spatial politic.
Dimensiunea EVALUATIVA capacitatea indivizilor de a aprecia performanta
actorilor politici si a sistemului care ii integraza.
Sunt e categorii de culture politice
PAROHIALA este caracteristica pentru societati traditionale, cele care nu o
structura clara a rolurilor si funtiilor politice. Individul nu paraseste nivelul propriei
paohii, sau cum se spune azi a propriului cartier
PASIVA este proprie societatilor politice in care exista centralizare. Este vorba
de spatii autoritare de regimuri care controleaza viata comunitara.
PARTICIPATIVA este proprie societatilor care sunt struturate foarte bine din
punct de vedere al rolurilor si al funtiilor, dar si unde exercitarea puterii se face in
conditii democratice.
16

Indeologia este partea cea mai vizibila a unei culture politice. Ea structureaza
ideile si il ajuta astfel pe individ sa inteleaga politica.
Discursul idelogic este o forma de traducere a sensurilor pe care le are politica
pentru individ, aceste un discurs orientat.
Destutt de Tracy considera ca ideologia este o stiinta care trebuie sa studienze, la
fel de riguros ca si stiintele normale, modalitatea in care se nasc si sunt transmise
ideiile.

GRUPURILE DE INTERES
Jean Bondel vede in grupurile de interese dtructuri diverse ce pot fi atat formale
cat si informale, iar Dominico Fisichella considera ca este grup orice asociere, fie ea
voluntara sau naturala
Clasificarea grupurilor de intereste
Blondel distinge doua mari categorii:
COMUNITARE - sunt caracterizate de tipare relationare, de un numar de
caracteristici sau trasaturi comune: familia, grupurile etinice.
-

Tribale cele reunite de legaturile de sange sau de clan

Etnice cele care au in comun caracteristici fizice: imigranti care pot fi
sau nu recunoscuti k minoritati
Religios care e structurat in jurul unei credinte commune
Clasial care reuneste cetateni in jurul conditiei lor: sindicate

ASOCIATIVE - reuneste personae in jurul unei cause sau al unui scop

-

De protectie isi propun sa apere o cauza comuna sau o catgorie de

persone: protejarea mediului
De promovare acele miscari sociale si asociatii care isi propun sa sustina
un scop: promoveaza tolerantd

Philippe Brau distinge doua category de grupuri:

IDENTITAR constituit in jurul unei categorii deja existente
PURTATOR ai unei cauze, al unei valori sau alcatuit in jurul unei idei care nu sunt
inca, in momentul constituirii, concretizate social.
Clasificarea grupurilor in functie de interes

17

ECONOMICE sunt asociatile de industriasi sau asociatile producatorilor dintr-o

anumita ramura
INTERES sunt constituite in jurul unui interes privat si respectiv cele care apara un
interes public
Grupurile de lobby sunt alcatuite din persoane care actioneaza pe culoarele institutilor
unde se iau sau se pregatesc decizii. Grupurile de lobby isi consolideaza actiunea discreta
cu ajutorul unor campanii de informare publica.

TRANZITIA
Tranzitia reprezinta trecerea de la un regim la altul, transformarea profunda a regimului.
Relatia economie/politica
OPTIMISTA orice progress economic da nastere unuia politic, reciproca fiind si ea
adevarata.
PESIMISTA dez economica presupune sacrificare progresului politic sau invers
A treia modalitate progresul in ordine economica presupune, acceptarea intr-un prim
moment a unei stagnari politice, acest sacrifiu fiind insa doar temporar pentru ca el e
rasplatit mai tarziu de o dez a institutilor publice.
INPUT fluxul de cereri dinpre societate inspre corpul politic si la conversiunea acestor
cereri in politici administrative: ONG, grupuri de interese
OUTPUT- ne referim la acel process prin care politicile autoritare sunt aplicate sau
impuse. Structurile predominant implicate in acest process vor include birocratiile si
curtiile. Raspunsul la revendicari prin legi, platform politice

18