You are on page 1of 2

Umanismul

Umanismul reprezinta un curent cultural aparut in timpul Renasterii (secolele al XIV-lea – al XVIlea), mai intai in Italia, extinzandu-se mai apoi spre nivelul intregii Europe, care promova o cultura laica
si milita pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii umane, bazandu-se pe redescoperirea valorilor
Antichitaii greco-latine. Umanismul are in centrul preocuparilor sale omul si problematica sa,
considerand ca fiinta umana este perfectibila. Idealul uman al Renasterii este omul universal, armonios
fizic si intelectual, pasionat de toate formele de cunoastere, individ cu o vasta cultura, stapan pe limbile
clasice, cunoscator al muzicii, al filozofiei si al stiintelor. Leonardo da Vinci, pictor, sculptor si om de
stiinta deopotriva, reprezinta prin excelenta prototipul omului universal.
In sens strict, umanismul reprezinta studiul specializat al umanioarelor, adica al limbilor clasice,
greaca si latina, precum si al literaturii si filozofiei acestor civilizatii, prin reinvierea culturii antice si
respingerea canoanelor inchistate ale Evului Mediu.
Cateva evenimente esentiale determina Renasterea si umanismul (in secolul al XV-lea):
inventarea tiparului de catre Johannes Gutenberg, in 1448, favorizeaza accesul la cultura a unui public
mai larg; dupa caderea Constantinopolului, capitala Bizantului, in 1453, carturarii bizantini se refugiaza
in Italia, salvand scrierile antice si contribuind la raspandirea lor in Europa; descoperirea Americii de
catre Cristofor Columb, in 1492, confirma teoria heliocentrica (situarea Soarelui in centrul universului) si
o infirma pe cea geocentrica sustinuta de biserica, declansand perioada marilor descoperiri geografice.

Trasaturi



Spre deosebire de Evul Mediu, care vedea in om o creatie a divinitatii supusa in exclusivitate
vointei acesteia, umanismul pune accent pe faptul ca omul este o fiinta rationala, libera,
inzestrata cu demnitate si liber arbitru, capabila sa decida intre ce e bine si ce e rau, dar in
acelasi timp avand un caracter perfectibil;
Orientarea invatamantului catre disciplinele umaniste: studierea limbilor vechi (latina, greaca,
ebraica), a retoricii, a poeticii, a istoriei, a filozofiei, a moralei, dar si a educatiei fizice sau igienei,
punandu-se accent astfel nu numai pe perfectionarea intelectuala, ci si pe sanatatea fizica;
enciclopedismul;
Creatiile Antichitatii greco-latine devin surse de inspiratie atat pentru scriitori, cat si pentru
artistii plastici;
Se generalizeaza conceptul de mecenat, prin care este desemnata protectia acordata artistilor si
savantilor de catre regi sau de catre mari seniori.
Contestarea dogmatismului si a abuzurilor bisericestii (anticlericismul), generata de lectura in
original a textelor sfinte de catre savantii vremii; aceasta opozitie se concretizeaza in Germania
in Reforma din 1517 a lui Martin Luther, care se afla la baza protestantismului.

Reprezentanti ai umanismului european sunt:



In Italia: Dante Alighieri, Francesco Petrarca, Giovanni Boccaccio, Niccolò Machiavelli etc.
In Franta: François Rabelais, Michel de Montaigne.
In Anglia: Francis Bacon, Thomas Morus, William Shakespeare, Geoffrey Chaucer.
In Spania: Miguel de Cervantes Saavedra.

dar si prin studiile ce au inlesnit accesul la cultura al unor fii de boieri. Curentul umanist a patruns la noi prin scrierile in limbile greaca. dar de multe ori sfarsesc tragic. in tarile din apusul Europei. . In secolul al XVII-lea apar primii carturari cunoscatori ai culturii clasice si ai limbilor greaca si latina. mai precis in secolele al XVI-lea – al XVIII-lea. Padova. in scolile din Liov. Trasaturi   Exponentii unmanismului romanesc reprezinta tipul curteanului: sunt domnitori sau boieri care detin dregatorii insemnate si intervin in viata politica a tarii. Umanismul romanesc Umanismul s-a manifestat si in peisajul romanesc. In Tarile de Jor: Erasmus din Rotterdam. slavona si latina care circulau in manuscris sau tiparite in provinciile romanesti. mai tarziu decat cel european.