You are on page 1of 2

Neagoe Basarab

Neagoe Basarab a fost domnul Țării Românești între 1512 și 1521. Soția sa a
fost doamna Despina, din familia sârbă Brancovici.
A crescut în casa lui Pârvu Craiovescu, unde a primit, după moda vremii, inițierea în cele
șapte arte liberale. Cunoștea limbile latină, greacă și slavonă
A călătorit prin câteva țări din Europa centrală și prin Imperiul Otoman. La încheierea
acestor călătorii, preia diverse funcții în structurile statale ale Tării Românești. Este numit
succesiv în funcțiile de postelnic la 28 ianuarie 1501, mare postelnic (decembrie 1501 - 19
iunie1509) și mare comis (24 aprilie 1510 - 28 noiembrie 1511).
După ce a urcat pe tronul Țării Românești (23 ianuarie 1512), Neagoe Basarab a încurajat
dezvoltarea comerțului și meșteșugurilor, iar pe plan diplomatic a încercat să mențină relații de
prietenie cu Ungaria.
A încercat să stabilească relații diplomatice cu Veneția și Roma, și chiar să medieze
conflictul dintre creștinii ortodocși și catolici. Continuă viziunea și obiectivele politice inițiate
de Ștefan cel Mare și încearcă să realizeze o coaliție a statelor răsăritene împotriva expansiunii
turcești.
Neagoe Basarab a făcut donații generoase mănăstirilor ortodoxe (în Țara Românească și
în toate țările din Balcani). În timpul domniei sale a fost construită Mănăstirea Curtea de Argeș,
în jurul căreia s-a născut legenda Meșterului Manole.
Neagoe Basarab este autorul uneia dintre cele mai vechi capodopere ale literaturii
vechi, Învățăturile lui Neagoe Basarab către fiul sau Teodosie, scrisă în slavonă, dar tradusă de
cineva în română (există o copie atestată în limba română din 1654).
Prin condeiul său, Neagoe Basarab, în „învățăturile” sale către fiul său Teodosie,
așternuse pe hârtie nu numai principii de guvernare politică a statului, principii morale de
educare a tineretului, ci și principii de guvernare a sufletului, care oferă celor ce le vor urma
moștenirea adevăratelor valori, cele spirituale.
În Ţara Românească, întâiul mare umanist a fost principele Neagoe Basarab (1512 –
1521). Opera sa, Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie, marchează unul din
primele documente umaniste autohtone, în care omul şi raţiunea sunt considerate valori esenţiale.
Omul poate şi trebuie să fie educat pentru a obţine omul ideal, desăvârşit şi întreg. Valoarea
omului trebuie măsurată numai după capacitatea şi meritele personale.
Urmărind să educe o întreagă societate, de la copil până la marii dregători, Neagoe Basarab
afirma un adevărat crez etic: el expune idei despre cinste şi forţa dreptăţii, despre importanţa
omeniei şi vredniciei, despre pace şi război, despre diplomaţia necesară menţinerii păcii şi
îmblânzirii duşmanilor.

prin care cultura românească ia parte cu drepturi de netăgăduit la ansamblul renascentist al Europei.Valorile umaniste ale gândirii lui Neagoe Basarab sunt definitorii pentru înfăţişarea lăuntrică a poporului român. .