You are on page 1of 5

Putem considera agresivitatea ca fiind o insusire a acelor tipuri de comportament care sunt

orientate in sens distructiv, comportamente ce provoaca daune materiale, morale, psihologice.
Prin urmare comportamentul agresiv poate viza obiecte (casa, masina etc.), poate viza fiinta
umana (individul, grupul, etnia etc.) sau ambele.
La polul opus se regaseste ceea ce se numeste "comportament prosocial" care implica concepte
ca toleranta, cooperare, ajutor, echilibru.
Din formele de manifestare a agresivitatii fac parte: razboaiele, crimele, jafurile, violurile,
talhariile, incendierile, distrugerile, anumite forme de vatamare corporala etc.
In incercarea de a defini agresivitatea exista o mare diversitate de puncte de vedere. Unii autori
pun problema daca in definirea agresivitatii ar trebui sa punem accent mai degraba pe actul
agresiv sau pe intentie. Poate un parinte sa manifeste agresivitate fata de copilul sau pentru a-l
educa? Se pare ca unii autori inclina catre accentuarea intentiei, si atunci agresivitatea devine:
"orice act ce are ca intentie producerea unui prejudiciu tintei vizate". Atunci, daca intentia este
cel mai important lucru, cum determinam sau apreciem intentia? Dar "buna educatie"? In ce mod
bataia de acum, pe care o incaseaza un copil, determina buna comportare a adultului 20-30 de ani
mai tarziu? Si cine face aprecierea ca aceasta comportare a adultului este "una buna" sau "a unei
peroane educate".
Din aceasta perspectiva, a intentiei, exista atat scopul provocarii "unui rau" celuilalt insa exista si
cazul in care scopul este demonstrarea "puterii" agresorului.
Se impun niste delimitari conceptuale. Agresivitatea nu se confunda cu comportamentul
antisocial, nici cu delincventa, nici cu devianta si nici cu infractionalitatea.
In concluzie agresivitatea este "o forma de conduita orientata cu intentie catre obiecte, persoane
sau catre sine (autoagresivitate), in vederea producerii unor prejudicii, a unor raniri, distrugeri si
daune".

Cum explicam agresivitatea?

Tine oare agresivitatea umana de factorul ereditar, de cel legat de mediu sau de cel educativ?
"Agresivitatea este innascuta" sustine Sigmund Freud dar si Konrad Lorenz. Oamenii se nasc
cu predispozitia sau impulsul de a fi violenti si de a agresa. Cum nu se poate inlatura, trebuie,
prin educare, gasite modalitati nedistructive de canalizare a energiei negative. Totusi se face o
departajare intre cei doi teoreticieni asupra acestui lucru: la Freud agresivitatea apare ca fiind
predominant distructiva pe cand la Konrad Lorenz agresivitatea are o valoare adaptativa si este
chiar esentiala pentru supravituire.
Daca agresivitatea umana ar fi numai de natura instinctuala ar fi de asteptat sa intalnim foarte
multe asemanari intre oameni, legate de modul de adoptare a comportamentului agresiv. Cu toate
astea realitatea demonstreaza permanent ca exista mari diferente atat la nivel individual cat si la

in urma stimularii electrice. insa. pe cand altii sunt foarte pasnici.cresterea alcoolului in sange. o prin observarea si imitarea unor modele de conduita ale altora. A aparut astfel teoria invatarii sociale a agresivitatii care sustine ca un comportament agresiv se invata prin mai multe modalitati: o direct. o influente biochimice . aceasta teorie sufera modificari. deci prin învatare directa (prin recompensarea sau pedepsirea unor comportamente). Sunt indivizi. Respingerea cvasi-generalizata a naturii instinctuale a agresivitatii nu inseamna. scaderea glicemiei pot intensifica agresivitatea.masculii sunt mult mai agresivi decat femelele datorita diferentelor de natura hormonala. agresivitatea se transmite usor si generatiilor urmatoare). Se considera ca modelele de conduita agresiva se intalnesc cel mai des in: a) familie (copii violenti provin din familii in care cei doi parinti au fost crescuti tot cu ajutorul pedepselor fizice). "Agresivitatea este un raspuns la frustrare" sustin cei de la Yale University din SUA. .exista anumite zone ale cortexului care. cum ar fi: o influente neuronale . Se intampla insa deseori ca agresivitatea aceasta sa nu poata fi orientata catre sursa starii de frustrare ci ea este reorientata catre ceea ce se numeste o "tinta sigura". o influente hormonale . Atunci cand atingerea unui scop este blocata ia nastere frustrarea. chiar admirate. O a treia explicatie ar fi aceea ca "agresivitatea este un comportament social invatat". De exemplu o persoana nu isi poate sanctiona seful si in schimb se poate certa acasa cu partenerul de viata. Aceasta frustrare devine apoi o sursa de manifestare a agresivitatii. Se considera ca intr-adevar frustrarea produce suparare (stare de pregatire emotionala pentru a deveni agresiv) insa o persoana poate da curs furiei sau nu. mai ales ale adultilor. Mai apoi. b) mediul social (in acele comunitati in care modelele de conduita agresiva sunt acceptate. faciliteaza adoptarea de catre individ a comportamentului agresiv.nivel de comunitati. si ignorarea unor influente biologice asupra ei. supusa unor revizii. grupuri si chiar popoare care se manifesta extrem de agresiv. un copil nu isi poate pedepsi parintele in schimb insa loveste un alt copil.

flegmatic. apatic. a propriilor decizii la altii si sunt usor influentabili. amorf. coleric. surse care tin de individ. au dubii asupra valorii si acceptarii lor sociale. o aglomeratia . De aceea cunoasterea temperamentului poate deveni un punct de plecare pentru modalitatile in care putem gestiona impulsurile si comportamentele agresive. Conceptul de stima de sine este corelat cu sentimentul de competenta si constientizare a propriei valori. sangvinic. nervos . sentimental. atrage un rapuns sau o razbunare. "Temperamentul este dimensiunea dinamico-energetică a personalităţii care se exprimă cel mai pregnant în conduită". in sensul ca cu cat stima de sine. Indivizii cu un grad scazut de stima de sine se concentreaza de obicei sa-i impresioneze pe altii.fie fizic sau verbal. A cincea cauza demna de mentionat este cea legată de stima de sine. Pe baza a trei trasaturi fundamentale: emotivitatea. o caldura . pasionat.se constituie in baza pentru conduite agresive adoptate imediat.in mijloacele de transport in comun.cerectari multiple au evidentiat legatura directa intre temperatura ridicata si comportamentul agresiv. este mai scazuta cu atat componenta agresiva este mai pregnanta. 2. nu-si asuma riscuri si incearca sa evite eşecul. activismul si rezonanta reprezentarilor au fost descrise opt tipuri temperamentale nervos. au o incredere scazuta in propria persoana.coleric. de conduita si reactivitatea comportamentala a sa: o frustrarea. Multi cercetatori au stabilit o legatura evidenta intre nivelul stimei de sine si tendintele agresive. surse ale agresivitatii din cadrul familiei: . apartenenta individului la unul din tipurile de temperamente. o durerea fizica si morala. Anumite temperamente . increderea in fortele si capacitatile proprii.c) mass-media (in special televiziunea care ofera zilnic modele de conduita agresiva. o alcoolul si drogurile. fizica sau verbala) Putem enumera adesea printre cauzele comportamentelor impulsiv-agresive existenta la subiect a unor trasaturi temperamentale. in spatii de locuit mult prea mici pentru numarul de persoane. Caută confirmarea propriei valori. o atacul (provocarea directa) . Din sursele agresivitatii putem enumera: 1.

o bataia sau orice forma de agresiune sau pedeapsa fizica. 2. Realitatea demonstraza ca in multe cazuri vina se imparte intre cei doi. 3. unde includem violenta expusa in presa si televiziune. 4. b) agresivitate latenta si agresivitate manifesta. In functie de mijloacele folosite pentru finalizarea actului agresiv: a) agresivitatea fizica si agresivitatea verbala. prin excelenta. surse care tin de mijloacele de comunicare in masa. o incestul. In functie de obiectivele urmarite prin "practicarea agresivitatii": a) agresivitatea care urmareste obtinerea de beneficii (psihologice sau materiale). b) agresivitatea masculina si agresivitatea feminina. d) agresivitatea spontana si agresivitatea premeditata. el ridica problema "co-participarii" celor doi membri ai relatiei conflictului (agresor-agresat).3. ca atare. Exista mai multe criterii dupa care se poate clasifica agresivitatea: 1. In functie de forma de manifestare a agresivitatii: a) agresivitate violenta si agresivitate nonviolenta. Acest lucru a dus la aparitia unor categorii de victime: . b) agresivitatea ce urmareste predominant ranirea si/sau chiar distrugerea victimei. b) agresivitatea directa (cu efecte directe asupra victimei) si agresivitatea indirecta (cand intre agresor si victima exista intermediari). un fenomen psihosocial si. Unii autori spun ca agresivitatea manifestata la nivel interpersonal este. c) agresivitatea individuala si agresivitatea colectiva. In functie de agresor (cel care adopta comportamentul agresiv): a) agresivitatea tanarului si agresivitatea adultului.

desi intre ei nu a existat niciodata vreo legatura. care.fata de infractor.constient sau inconstient .. 2. au comis ceva . . prin conduita lor. ori daca intra in legaturi amoroase cu iubita infractorului etc. victime care precipita declansarea actiunii raufacatorilor. Asemenea cazuri pot fi intalnite atunci cand o persoana (victima ulterioara) se comporta arogant fata de viitorul infractor sau daca nu-si tine o promisiune data solemn. Cum este cazul persoanelor care. victime provocatoare.1. influenteaza raufacatorii in a comite infractiuni. anterior victimizarii lor.