Studiu Geotehnic DN72 Final

Modernizare DN72 Geti Ploieti,
Km 0+000 76+180
Studiu geotehnic
STUDIU GEOTEHNIC
MODERNIZARE DN 72 GETI PLOIETI,
KM 0+000 KM 76+180
BORDEROU
PIESE SCRISE
Capitolul I: Introducere
Capitolul II: Localizare
Capitolul III: Geologia si geomorfologia regiunii
Capitolul IV: Hidrologia si hidrografia
Capitolul V: Conditii climatologice
Capitolul VI: Conditii seismice
Capitolul VII: Incadrarea in zone de risc natural
Capitolul VIII: Descrierea obiectivului studiat
Capitolul IX: Categoria geotehnica
Capitolul X: Concluzii
Capitolul XI: Recomandari
ANEXE
Planuri de situatie, scara 1:25000
Harta geologica
Imagini foto de la obiectivul studiat
Fise de foraj
Calcul capacitati portante

Km 0+000 76+180
Studiu geotehnic
STUDIU GEOTEHNIC
MODERNIZARE DN 72 GESTI PLOIESTI,
KM 0+000 KM 76+180
Capitolul I: INTRODUCERE
Obiectul prezentului studiu geotehnic l reprezint traseul DN 72, Geti - Ploieti, sectorul
de drum cuprins intre km 0+000 76+180.
Studiul geotehnic preliminar are la baz o cartare geotehnic efectuat pe teren, materiale
bibliografice de specialitate, un referat de expertiza privind starea tehnica a drumului naional
DN72 efectuat n anul 2004 precum si investigatii de teren si de laborator, efectuate conform
prevederilor nbormativelor in vigoare.
Studiul geotehnic preliminar este ntocmit n conformitate cu NP074/2007: Normativ
privind principiile, exigenele i metodele cercetrii geotehnice a terenului de fundare.
Capitolul II: LOCALIZARE

Drumul naional 72 reprezint o legtur rutier important n zona de sud a reelei
naionale, el face conexiunea rutier ntre DN 7 i nodul rutier al centurii ocolitoare a Municipiului
Ploiesti.
Din punct de vedere a nscrierii n reeaua rutier, drumul naional DN72 asigur circulaia
vehiculelor n jud. Dmbovia i Prahova pe direcia vest-est, n zona subcarpatic. Pe parcursul
traseului exist o serie de legturile rutiere importante care faciliteaz desfsurarea traficului att
cel de interes local, ct i traficul de tranzit. Principalele intersecii ale traseului sunt cu DN 71:
Bldana Moreni Sinaia i DN 72A: Geti Cmpulung Muscel. Deasemenea, exist o serie de
alte conexiuni rutiere cu drumuri judeene i locale (DJ 702B, DJ 721, DJ 720 , DJ 720A si DJ
101A).

Km 0+000 76+180
Studiu geotehnic
Din punct de vedere administrativ DN 72 face legtura ntre judeele Dmbovia (oraul
Geti) i Prahova (Municipiul Ploieti).
fig. 1: Traseu DN 72, km 0+000 76+180
Capitolul III: GEOLOGIA SI GEOMORFOLOGIA REGIUNII

III.1. Stratigrafia
Din punct de vedere stratigrafic, zona studiata se incadreaza dupa cum urmeaza:
-
zona dintre km 0+000 24+352 aparine Depresiuni Getice. Aceasta unitate din fata
Carpatilor Meridionali reprezinta o depresiune nascuta prin scufundarea unei zone de
cristalin care tinea de Carpati si facea legatura intre acestia si Balcanii. Depresiunea
Getica este marginita la est de Valea Dambovitei si la vest de Dunare iar la sud se
ridica pe fundamental de tip moesic.
zona dintre km 24+352 76+180 aparine Molasei Carpatice. Aceasta constituie in

structura actual unitatea tectonic cunoscut sub numele de pnza subcarpatic.
Aceasta s-a individualizat n urma micrilor moldavice din Sarmaianul timpuriu i

Km 0+000 76+180
Studiu geotehnic
afloreaz in tot lungul Carpailor Orientali, ntre linia tectonic extern i linia tectonic
pericarpatic. Pnza subcarpatic are o lime foarte variat, de la cteva sute de
metri n Bucovina, pn la 30 35 km n zona de curbur i n nordul Munteniei, n
zona cutelor diapire.
n regiunea cercetat, formaiunile ntlnite sunt de vrst cuaternar (Pleistocen inferior,
mediu i superior i Holocen superior).
Pleistocen inferior (qp1): este reprezentat printr-un complex de pietriuri, nisipuri,

bolovanisuri, cu intercalatii de argile (stratele de Candesti). Aceste depozite prezint o dezvoltare
continu pe tot teritoriu, ncepnd din Valea Teleajenului pn n Valea Argeului. Grosimea
acestor strate variaz ntre 100 i 500 m.
Pleistocen mediu superior (qp2 qp3): Stratele de Candesti sunt acoperite de argile
nisipoase rosii de tip loessoid care la partea superioara trec la depozite loesoide prafoase galbui.
Grosimea lor variaza intre 5 m si 20 m.
Pleistocen superior (qp32): depozitele aluvionare aparinnd terasei superioare. Terasa

superioar apare dezvoltat pe vile Prahova, Ialomia i Dmbovia. Aluviunile terasei superioare
mpreun cu depozitele loessoide din acoperi au o grosime cuprins ntre 10 i 25 m. Aceste
aluviuni sunt considerate ca reprezentnd partea mijlocie a Pleistocenului superior.
Pleistocen superior (qp33): depozitele aluvionare aparinnd terasei inferioare.
Terasa
inferioar apare larg dezvoltat n bazinele vilor Dmbovia i Ialomia. Ea ocup tot interfluviu
Dmbovia Ialomia din aval de Trgovite, iar depozitele ei aluvionare afloreaz prin
numeroase locuri din ambele vi. Aluviunilor grosiere ale acestei terase sunt acoperite de depozite
loessoide, grosimea total a sedimentelor fiind de 10-25 m.
Holocen superior (qh2): pietriurile, nisipurile i argilele aparinnd esului aluvial au fost
repartizate prii superioare a holocenului.
III.2. Tectonica
Aranjamentul tectonic al Depresiunii Getice este urmare a miscarilor moldavice din

Sarmatianul timpuriu. Acestea au reactivat si fracturile din fundament, astfel incat treptele mai
ridicate ale acestuia din urma au capatat tendinta de incalecare spre sud, afectand si depozitele
depresiunii pana la Sarmatianul inferior inclusiv.

Km 0+000 76+180
Studiu geotehnic
Structura cutata a Depresiunii Getice, nu poate fi observata la zi decat intre Valea Oltului si
Oltet. Un alt aspect important este cel al influentei tectonicii de sub pietrisuri asupra unor forme
de suprafata. Astfel, anticlinalele ascunse impun cote topografice mai mari, vai mai adanci si mai
rectilinii, sporesc numarul de terase (anticlinalele Leordeni-Suta Seaca, Ludesti-Dragomiresti etc.);
sinclinalele au repercursiuni inverse: cote mai coborate, meandrari accentuate, vai mai largi si
colmatate, scaderea numarului de terase, convergente de vai.
n aranjamentul tectonic actual al Carpailor Orientali, molasa carpatic inferioar
constituie pnza subcarpatic. Deformrile i reaezrile pe care le-a suferit aceast zon s-au
produs n trei faze tectogenetice.
Primele deformri ale zonei de molas au avut loc n Burdigalian (faza eostiric), fiind
determinate de nclecarea fliului extern peste molasa carpatic, nainte ca aceasta din urm s
fie individualizat ca unitate tectonic.
Al doilea moment tectogenetic definitoriu n evoluia zonei de molas l constituie
paroxismul moldavic din Sarmaianul timpuriu. Acesta a condus la nclecarea formaiunilor
molasei carpatice inferioare peste unitile de vorland.
Ultimele deformri care au afectat pnza subcarpatic sunt rezultatul micrilor valahice
din Pliocenul terminal. Acestea au dus la stabilirea raporturilor tectonice ntre molasa inferioar i
molasa superioar i au influenat cutarea n stil diapir a ansamblului molasic (inferioar i
superioar) din sectorul valah al pnzei subcarpatice.
III.3. Geomorfologia
Din punct de vedere geomorfologic, perimetrul studiat apartine att piemontului Getic ct
i Cmpiei Romne.
Cmpia Romn a fost mprit, dup tipul de relief major, n 12 subtipuri de cmpii, care
sub aspect practic ar mai putea fi diversificate, n plus, dup morfometrie i chiar dup structur.
Zona studiat aparine subtipului cmpiei piemontane subcarpatice, de tip conuri-terase. Acestea
este tipic n golful Trgovite-Ploieti (Cmpia Trgovitei, Cmpia Cricovului i Cmpia
Ploietiului). S-au format pe fundament subcarpatic, peste care s-au depus aluviuni a dou
niveluri de conuri piemontane.

Km 0+000 76+180
Studiu geotehnic
Piemontul Getic reprezint zona de contact dintre Cmpia Romn i Munii Carpai.
Acesta are ca specific o ptur de formaiuni piemontane, asa-zisele strate de Cndeti, care
nclin n principal de la nord la sud, de la 200-300m deasupra Cmpiei Romne.
III.4. Solurile
In zona studiata solurile intalnite pot fi de mai multe feluri, si anume:

-
soluri brun rocate i soluri brun rocate luvice
soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice si luvisoluri albice
III.5. Roci ca materiale de constructii
1. Argile comune
-
Zcmntul Crngurile: este situat la vest de comuna Crnguri, n imediata apropiere a fabricii
de crmid. Se exploateaz argile cuaternare. Grosimea medie a oriziontului exploatat este
de 4 m, la partea superioar avnd o copert de 0,3 m, constituit din sol de culoare cafenie.
Zcmntul Doiceti-Valea Bradului: este situat la 1 km nord de drumul comunal DoicetiGlodeni, la circa 5 km de fabrica de crmid. Este constituit din argil galben pe alocuri
cenuie, argil nisipoas i argil marnoas cenuie vnt, dispus n strate cu grosimi ce
variaz ntre 1,5 9,1 m la argila galben i 3,25 33,60 m la argila marnoas cenuie
vnt.
2. Nisipuri si pietrisuri
Pe rurile Arge i Dmbovia, se afl importante acumulri de nisipuri i pietriuri de
foarte bun calitate, localizate n albia major i minor. Dintre cele mai importante zcminte
menionm:
-
Zcmntul Geti-Ioneti: in albia major a rului Arge, n amonte i n aval de podul de

peste ru, grosimea depozitelor aluvionare variaz ntre 6 -10 m, iar coperta format din nisip
argilos este de 0.5 - 1 m.
Zcmntul Fusea-Mtsaru: n dreptul satului Puul cu Salcie comuna Mtsaru, n albia

rului Arge, grosimea balastului variaz ntre 6 24 m, cu unele intercalaii de argil de 0,1
2,4 m grosime. Coperta este de 0,2 0,4 m.

Km 0+000 76+180
Studiu geotehnic
Zcmntul Nisipurile Ulmi: pe teritoriul comunei Ulmi, la aproximativ 7 km de Trgovite,

grosimea utilului variaz ntre 1,5 3,8 m. Coperta, constituit din argil nisipoas, are
grosimea de 0,4 1 m.
Zcmntul Viioara: n albia minor i major a rului Ialomia, la aproximativ 7 km sud de

Trgovite n dreptul localitii Viioara, grosimea medie a depozitelor aluvionare este de 5,7
m, iar coperta variaz ntre 0,9 1,9 m.
Zcmntul Valea Voievozilor: se afl n partea de nord a oraului Trgovite, la 3 km de

DN72 Ploieti-Trgovite, n malul drept al vii Ialomia.
Din punct de vedere granulometric zcmintele sunt constituite din nisipuri, pietriuri i
uneori bolovniuri, n proporii variabile. Din punct de vedere petrografic elementele constituente
sunt reprezentate prin 40 60 % cuar, 30 35 % roci metamorfice, 5 7 % eruptiv, 5 10 %
roci sedimentare. Parametrii calitativi ai agregatelor sensibili mbuntii dup splare i sortare
se recomand a fi utilizate la betoane de mrci superioare, precum i la balastarea drumurilor.
Condiiile de trasnport i exploatare sunt favorabile i permit organizarea unor exploatri
intensive.
Capitolul IV: HIDROLOGIA si HIDROGRAFIA

Principalele cursuri de apa care traverseaza zona studiat sunt: rul Dmbovia i rul
Ialomia.
Rul Dmbovia este cel mai important afluent al Argeului. Rul intr n judeul cu acelai
nume la Malul cu Flori (unde are un debit multianual de 9,55 m3/s), pentru ca la ieirea din jude
debitul s fie de 11,2 m3/s.
Rul Ialomia i culege izvoarele din circurile glaciare de sub Piatra Obriei, la 2450m.
Debitul n cursul superior este de 2,8 m3/s, avnd un poteial hidroenergetic apreciabil.
Interfluviul Dmbovia - Ialomia este drenat de cei doi aflueni: Colentina i Ilfov, care
conflueaz cu Dmbovia n afara judeului cu acelai nume.
Apele subterane depind att de gradul de permeabilitate, ct i de grosimea i extinderea
rocilor care le inmagazineaz.
n zona subcarpatic, datorit gradului diferit de permeabilitate, se remarc prezena
straturilor acvifere n depozitele de pietriuri, nisipuri i argile.

Km 0+000 76+180
Studiu geotehnic
Capitolul V: CONDITII CLIMATOLOGICE

V.1. Climat
Din punct de vedere al sectoarelor de clima zonala, zona traseului DN 72 apartine

climatului continental, cu etaj topoclimatic montan si de campie.
V.2. Precipitatii
Din punct de vedere al precipitatiilor atmosferice, zona prin care trece drumul judeteal 72
se caracterizeaz prin valori medii multianuale intre 600-700 mm, cu valori minime de circa 400
mm si maxime de peste 900 mm. Numarul mediu al zilelor cu cerul acoperit dimineata
(nebulozitatea medie anuala) este intre 5-6/10 (5-6 zile din 10), durata medie de stralucire a
soarelui fiind de la 2000 pana la 2250 de ore intr-un an.
V.3. Temperaturi
Temperatura medie a lunii ianuarie este intre -3oC si 0oC. Temperatura medie a lunii iulie
este intre 20o si 23oC. Temperatura aerului (valori medii multianuale) este intre 6oC si 8oC. Din
punct de vedere al frecventei medie a zilelor tropicale, zona DN 72 se situeaza in aria regiunilor
cele mai calde (peste 30 zile). Frecventa medie a zilelor de iarna, in care temperatura maxima de
sub 0oC este de 20-30 zile.
V.4. Vanturi
Zona studiat se afla intr-o zona in care exista vanturi dominante din sectorul vestic (V,
NV, SV).

Km 0+000 76+180
Studiu geotehnic
V.5. Adancime de inghet
In conformitate cu STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.

Zonarea teritoriului Romaniei, zona studiat are adancimea de inghet de 80-90 cm cu exceptia
zonei localitii Trgovite unde adancimea de inghet este de 90-100 cm.
In conformitate cu STAS 1709/1-90: Adancimea de inghet in complexul rutier, zona
cuprins ntre localitile Geti i Trgovite are un tip climatic II, cu indicele de umiditate
Thornthwaite Im= 0...20oCxzile. Zona cuprins ntre localitile Trgovite i Ploieti are un tip
climatic I, cu indicele de umiditate Thornthwaite Im=-20...0oCxzile.
Prima zi de inghet apare dup 21 Octombrie, iar ultima zi de inghet se inregistreaza intre
11 Aprilie si 1 Mai cu exceptia zonei localitii Ploieti ultima zi de inghet se inregistreaza nainte
de 11 Aprilie. Numarul zilelor cu solul acoperit de zapada este de peste 50 de zile cu excepia
zonei localitii Ploieti unde avem peste 30 de zile. Grosimea medie anuala a stratului de zapada
pe sol este de peste 60 cm.
Capitolul VI: CONDITII SEISMICE

Conform reglementrii tehnice Cod de proiectare seismic Partea 1 Prevederi de
proiectare pentru cldiri indicativ P 100-1/2006, zonarea valorii de varf a acceleraiei terenului
pentru proiectare, in zona studiata, pentru evenimente seismice avnd intervalul mediu de
recuren IMR = 100 ani, are o valoare ag = 0,24-0,28g.
Valoarea de vrf a acceleraiei pentru componenta vertical a miscrii terenului avg se
calculeaz ca fiind:
avg = 0,7 ag
unde:
avg = acceleraia terenului pentru proiectare (pentru componenta orizontal a micrii terenului)
ag = acceleraia terenului pentru proiectare (pentru componenta vertical a micrii terenului)
Perioada de control (col) Tc a spectrului de rspuns reprezinta grania dintre zona de
valori maxime n spectrul de acceleraii absolute i zona de valori maxime n spectrul de viteze
relative. Pentru zona studiata perioada de col are valoarea Tc= 1.0 sec.

Km 0+000 76+180
10
Studiu geotehnic
Capitolul VII: INCADRAREA IN ZONE DE RISC NATURAL

Incadrarea in zonele de risc natural, la nivel de macrozonare, a ariei pe care se gaseste
DN72 se va face in conformitate cu Monitorul Oficial al Romaniei: Legea nr. 575/noiembrie 2001:
Lege privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national Sectiunea a V-a: zone de
risc natural. Riscul este o estimare matematica a probabilitatii producerii de pierderi umane si
materiale pe o perioada de referinta viitoare si intr-o zona data pentru un anumit tip de dezastru.
Factorii de risc avuti in vedere sunt: cutremurele de pamant, inundatiile si alunecarile de teren.
1. cutremurele de pamant: zona de intensitate seismica pe scara MSK este 81, cu o perioada
de revenire de cca. 50 ani;
2. inundatii: aria studiata se incadreaza in zone cu cantitati de precipitatii cuprinse intre 100 150 mm in 24 de ore, cu arii afectate de inundatii datorate revarsarii unui curs de apa si
scurgerilor pe torenti;
3. alunecari de teren: aria studiata se incadreaza in zone cu potential de producere a
alunecarilor scazut, cu probabilitate de alunecare foarte redus.
Capitolul VIII: DESCRIEREA OBIECTIVULUI

VIII.1. Descriere traseu
Sectorul km 3 + 000 km 6 + 000 reprezint un traseu omogen din punct de vedere al

alctuirii sistemului rutier (beton de ciment acoperit cu un strat de material bituminous cu grosimi
cuprinse ntre 1 3 cm). Pe aceast poriune exist exfolieri locale, destul de rare, ale materialului
bituminous. Nu s-au remarcat cedri ale sistemului rutier.
Sectorul km 7 + 000 km 14 + 000 reprezint un sector n care degradrile prin exfoliere

ale stratului bituminous apar frecvent, lucru care mpiedic deplasarea vehiculelor.
Sectorul km 14 + 000 km 20 + 000 prezint degradri sub aspectul exfolierilor, dar i

sub forma unor cedri locale a imbrcmintii n zona km 20 unde exista un pavaj degradat. De
menonat faptul c, n zona km 16 17, n poriunea care traverseaz pdurea, nu exist

Km 0+000 76+180
11
Studiu geotehnic
dispozitive de colectare i evacuare a apelor de suprafa, lucru care face ca n zona drumului s
se acumuleze umiditate care poate periclita funcionarea sistemul rutier.
Sectorul km 20 + 000 km 38 + 000 reprezint un tronson alctuit din sistem rutier rigid
(dale din beton de ciment) pe care a fost aplicat un strat de slurry. Exfolierile existente sunt
mobilizate, n principal, la rosturi. Acest tip de degardare este predominant n aceast zon.
Referitor la dalele din beton de ciment trebuie menionate o serie de deficiene care pot fi
enumerate astfel:
degradri sub forma de fisuri;
desprinderi la rosturi a betonului de ciment;
rosturi transversale cu deschideri foarte mari 3 4 cm;
rosturi transversale blocate cu material pietros care mpiedic dilatarea dalelor;
rosturi longitudinale cu deschideri mari de 3 4 cm.
Considerm c rosturile cu deschideri mari, indic faptul c nu exist gujoane sau ancore.
Dac acestea au existat, nu mai lucreaz eficient n structur.
Considerm, de asemenea, c degradrile rosturilor sunt grave pentru exploatarea viitoare a
sistemului rutier i de aceea sunt necesare lucrri de reparaii.
Sectorul km 38 + 000 km 50 + 000 este caracterizat prin tronsoane n care exist pavaj
cu dale din beton (alternativ). Nu s-a putut realiza o sectorizare exact a acestora prin poziii
kilometrice. Degradrile nregistrate pe acest sector au o severitate mai ridicat sub aspectul
exfolierilor materialului bituminous precum i a unei zone cu cedari ale pavajelor. Remarcm de
asemenea faptul c dalele din beton de ciment prezint unele fisuri grave (10 15 %), iar
rosturile transversale i longitudinale au deschideri exagerate. Rosturile transversale sunt
colmatate cu material pietros care blocheaz dilatarea. Exista posibilitatea ca dalele blocate s se
sparg la capete, n sezonul cald.
Sectorul km 50 + 000 km 51 + 000 se caracterizeaz cu o situatie dificil sub aspectul

apariiei unei cedri a terasamentelor n zona din vecinatatea pasajului peste calea ferata. Din
analiza preliminar a situatiei constatm o alunecare a terenului. Zona de alunecare mobilizat se
estimeaz pe o lungime de circa 200 300 m n curba.
Se pare c alunecarea exist de mai mult timp, ea fiind stabilizat parial prin lucrari de
consolidare realizate n etape anterioare:
Zid de sprijin din beton cu ramfori la baza taluzului de rambleu care se comport bine

Km 0+000 76+180
12
Studiu geotehnic
Sprijinire cu gabioane la nivelul platformei drumului degradat n proportie de 5060 %
Din observaiile de pe teren s-au constatat urmtoarele deficiene:
Exist umiditate ridicat la piciorul terasamentului; apa acumultat nu are posibiliti de

scurgere.
Nu exist vegetaie, plantaii, pe versantul care alunec.
Sprijinirea cu gabioane are tasri i parial nclinri ale casetelor.
Fundaia gabioanelor este n mare parte splat sau prezint caverne grave.
La nivelul platformei cii exist un parapet greu din elemente din beton armat prefabricat,
care ncarc nejustificat zona cu alunecare.
Nu exist un sistem pentru colectarea i evacuarea apelor de suprafat.
Nu este clar dac masivul care alunec are prevzut un sistem de drenare a apelor n
exces din corpul terasamentului.
VIII.2. Traseul n plan
Traseul drumului national DN72 se nscrie n formele de relief ale zonei, esdeal, fr
probleme deosebite pentru elementele geometrice n plan. Curbele traseului n plan sunt
amenajate cu raze de cuprinse ntre 90 si 2000 m. Aceste valori permit o vitez posibil de
circulaie pentru vehicule, de cel puin 40 km/h. Se remarc c drumul existent urmez vechiul
traseu al drumurilor subcarpatice din Muntenia.
Interseciile traseului cu reeaua de drumuri din zon se realizeaz la nivel. Se remarc
faptul c exist intersecii cu 3 si 4 accese. Majoritatea interseciilor sunt semnalizate i asigur
accesul pe drumul principal (DN72), cu semne de circulaie i indicatoare rutiere.
VIII.3. Traseul n profil longitudinal
In profil longitudinal drumul este realizat apropiat de nivelul terenului natural, cu declivitti
reduse. Exist poriuni de traseu aproximativ n palier, mai ales n localiti. Aceste sectoare pun
probleme legate de scurgerea apelor de suprafa. In general, asigurarea colectrii i evacurii
apelor pluviale din zona drumului se realizeaz cu ajutorul dispozitivelor de colectere i evacuare a
apelor de suprafa, care n cea mai mare parte asigur scurgerea apelor n lungul traseului.

Km 0+000 76+180
13
Studiu geotehnic
Sub aspectul declivitilor se remarc valori cuprinse ntre 0,06% i 6%. Exist un sector
cu declivitate mare: 10.95%, pe o lungime redus (33.00 m) care se poate corecta cu ocazia unor
lucrrilor de modificare a traseului.
Racordrile verticale se realizeaz cu raze cuprinse ntre 1600 i 3000 m. Din acest punct
de vedere traseul nu ridic probleme pentru proiectul de reabilitare.
VIII.4. Acostamente
In legatur cu starea acostamentelor se constat c exist sectoare n care acostamentele

prezint degradri majore. Aceste degradri pun n pericol n termen scurt starea de funcionare a
sistemului rutier. Degradrile constau n: cedri ale acostamentelor, decalaje n raport cu
suprafaa sistemului rutier ca urmare a lipsei de material n corpul acostementului.
VIII.5. Lucrri de art (poduri, pasaje i podee)
Podetele intalnite n lungul traseului se materializeaz prin podee boltite cu deschideri de

1.00 m i podee dalate cu deschideri cuprinse ntre 4.00 i 6.00 m. DN72 se intersecteaz cu
patru treceri la nivel peste CF la Km : 33+900; 40+830; 51+227; 57+830 si la Km. 50+400 pasaj
superior peste C.F. Pe traseu exista 21 de poduri.
Lucrarile de art sunt de amploare medie mic, fiind reprezentate prin poduri si pasaje din
beton armat cu deschideri de pana la 30 m.
VIII.6. Santuri sau rigole
Colectarea si evacuarea apelor de suprafa se realizeaz cu ajutorul rigolelor triunghiulare

i a anurilor trapezoidale. n lungul traseului exist degradari ale acestor dispozitive.
Deasemenea exist poriuni de traseu n care sanurile sunt neprotejate, colmatate sau nierbate.
Rigolele triunghiulare i anturile trapezoidale nu au ntotdeuna asigurat panta necesar
scurgerii apelor.

Km 0+000 76+180
14
Studiu geotehnic
VIII.7. Parapeii
Parapeii pentru protejarea traficului de vehicule sunt de tip greu, semigreu sau uor.
Aceti parapei sunt alctuii din: glisiere metalice sau din beton de ciment. In cea mai mare
parte, acetia corespund condiiilor de exploatare.
VIII.8. Drenuri
Lucrrile subterane pentru colectarea si evacuarea apelor sunt reprezentate printr-un dren
normal executat pe partea dreapt, ntre km 47+ 445 i km 47+ 770.
VIII.9. Lucrri de sprijinire
Stabilitatea versantilor in cea mai mare parte a traseului nu pune probleme deosebite, cu
exceptia sectorului de la km 50 unde exist o alunecare de teren apreciabil destul de
periculoas.
Lucrarile de sprijinire executate pe traseu sunt:
ziduri de sprijin de debleu din beton de ciment, cu fundatii continue: km 24+ 006;
km 46+ 909; km 47+ 120; km 52+ 422; km 53+ 316.
ziduri de sprijin de rambleu (de platform) din beton de ciment, i de gabioane cu

fundatii continue: km 46+ 830; km 50+000.
VIII.10. Sistemul rutier
Sistemul rutier este alctuit, pe sectoare, din:
straturi din materiale bituminoase aternute peste dale de beton de ciment.
dale din beton de ciment pe fundaie din materiale granulare;
straturi din materiale bituminoase aternute peste pavaj din pavele normale;
pavaj din pavele normale pe fundatie din materiale granulare.
In tabelul urmator sunt analizate lungimile sectoarelor cu diferitele sisteme rutiere

mentionate mai sus.

Km 0+000 76+180
15
Studiu geotehnic
Lungimi
sectoare
(m)
Sectoare cu
mbrcminte
din beton de
ciment
Sectoare cu
mbrcminte
asfaltic pe dale
din beton
Sectoare cu
imbracaminte
asfaltic pe
pavele
Sectoare cu
pavaj din
pavele
2230
2270
2200
103
400
4100
359
11850
3650
60
1400
114
20
1993
516
815
1000
1940
33580
Total
54 208
11 650
2200
542
79.02%
16.98%
3.2%
0.79%
Dup cum se remarc, ponderea sistemului rutier rigid este major. Acest lucru sugereaz
faptul c soluia de consolidare trebuie s fie unitar i omogen pe tot traseul.
Capitolul IX: INVESTIGAII GEOTEHNICE

Investigatiile geotehnice au constat din investigatii de teren si investigatii de laborator.
IX.1. Investigatii de teren

Investigatiile de teren au avut drept scop recunoasterea terenului, cunoasterea
stratificatiei terenului, a continuitatii stratelor. Investigatiile de teren s-au facut prin observatii
directe, foraje geotehnice cu diametrul de 8 cu adncimi cuprinse ntre 6.00 i 20.0 m si
penetrari dinamice in foraje (SPT). S-au realizat si investigatii de laborator, in conformitate cu
standardele in vigoare.
IX.1.1. Observatii directe

S-a efectuat o cartare pe intreg traseul viitoarei autostrazi.
Descrierile realizate in urma studierii terenului au stat la baza intocmirii prezentului studiu
geotehnic.

Km 0+000 76+180
16
Studiu geotehnic
IX.1.2. Foraje geotehnice

Pentru studierea conditiilor geotehnice au fost executate 17 de foraje geotehnice, conform
STAS 1242/4-85: Teren de fundare. Cercetari geotehnice prin foraje executate in pamanturi.
Forajele au fost executate pentru identificarea si descrierea litologiei. Adancimea de investigare a
forajelor este de 6.00-20.00 m.
Forajele au fost amplasate la urmatoarele pozitii kilometrice:
INDICATIV
FORAJ
OBIECTIV
FG1
FG2
FG3
FG4
FG5
Parau Potop la Geti

Scurgere la Dragodana
Scurgere la Picior de
Munte
Scurgere la Picior de
Munte
Scurgere la Olteni
Scurgere la Viioara
Scurgere la Trgovite
Scurgere la Trgovite
Pru Slnic la Razvad
Pru Slnic la Scuieni
Pru Pascov la Adnca
Pasaj peste CF302
Scuieni
Canal de irigatii la
Brteanca
an la Brteanca
FG6
FG7
FG8
FG9
FG10a
FG10b
FG11
FG12
FG13
FG14
FG15
FG16
POZIIE Adancime
Km
Adancime
sub talpa de
fundare
2+301
3+273
4+174
4+710
5+148
15.3
15.3
15.0
7.5
6.6
6.7
1.3
3.1
3.6
2.9
7+738
7.8
2.9
9+769
15.0
5.6
16+970
20+277
24+095
24+095
39+152
45+727
48+091
7.0
6.0
8.5
8.0
15.3
9.0
7.0
2.1
2.0
6.2
5.2
6.2
3.8
50+017
20.0
65+226
7.0
4.2
67+942
6.0
2.6
Din foraje au fost recoltate probe tulburate si netulburate care au fost analizate in
laborator, in conformitate cu standardele in vigoare si respectand cerintele normelor de
proiectare. Pozitionarea forajelor se regaseste si pe planul de situatie anexat prezentului studiu
geotehnic.
IX.1.5. Penetrari standard in foraj (SPT)

Acesta metoda de testare in situ se executa in conformitate cu STAS 1242/5-88: Teren
de fundare. Cercetarea terenului de fundare prin penetrare dinamica standard in foraj. In general
metoda de cercetare prin penetrare dinamica standard in foraj se executa in pamanturi coezive si
nisipoase. Aceasta metoda poate fi aplicata si in cazul nisipurilor cu pietris, pietrisurilor si
pamanturilor cu concretiuni, cu conditia inlocuirii cutitului circular deschis de la partea superioara
a tubului carotier cu un con din otel avand la varf unghiul de 60o. Incercarea de penetrare

Km 0+000 76+180
17
Studiu geotehnic
dinamica standard in foraj consta in determinarea numarului necesar de lovituri N, aplicate de la

760 mm inaltime cu un berbec metalic avand masa de 63.5 kg, pentru ca tubul carotier sa
patrunda in teren pe 300 mm adancime. Incercarile de penetrare dinamica standard in foraj se
vor face la intervale de 2 m adancime si dupa fiecare schimbare a naturii si starii fizice a
pamantului. In situatia atingerii unui numar de 50 lovituri la o incercare, determinarea la nivelul
respective se va considera incheiata. Masurarea numarului de lovituri a fost facuta pentru fiecare
10 cm de patrundere in teren. Rezultatele se vor prezenta astfel:
n1/n2/n3, unde:
n1 = nr. de lovituri necesare patrunderii tubului carotier pe primii 10 cm
n2 = nr. de lovituri necesare patrunderii tubului carotier pe urmatorii 10 cm
n3 = nr. de lovituri necesare patrunderii tubului carotier pe ultimii 10 cm
a. interpretare rezultate; materiale necoezive
In functie de numarul total de lovituri inregistrate, gradul de indesare al materialelor
testate este urmatorul:
Indesare
Nr. Lovituri/
300 mm penetratie
04
4 10
10 30
30 - 50
> 50
Foarte afanat
Afanat
Indesare medie
Indesat
Foarte indesat
b. interpretare rezultate; materiale coezive

Starea de consistenta a pamanturilor coezive, in functie de rezultatele penetrarilor
dinamice in foraj, conform STAS 1243-88 este urmatoarea:
Starea de
consistenta a
pamanturilor
Curgatoare
Plastic curgatoare
Plastic moale
Plastic consistenta
Plastic vartoasa
Tare
Nr. de lovituri
N
Indice de
consistenta Ic
Pana la 2
1-4
5-8
9-15
16-30
Peste 30
0
0.01-0.25
0.25-0.50
0.51-0.75
0.76-0.99
1

Km 0+000 76+180
18
Studiu geotehnic
IX.2. Investigatii de laborator

Au fost efectuate analize de laborator in conformitate cu standardele in vigoare. Analizele
de laborator efectuate au fost urmatoarele:
umiditatea naturala, conform STAS 1913/1-82
plasticitate si consistenta, conform STAS 1913/4-86
distributie granulometrica, conform STAS 1913/5-85
determinarea densitatii, conform STAS 1913/3--76
determinarea compresibilitatii, conform STAS 8942/1-89
determinarea rezistentei pamanturilor la forfecare, conform STAS 8942/2-82
Rezultatele analizelor de laborator sunt prezentate in fisele de foraj anexate prezentului
studiu geotehnic.
Capitolul X: PARAMETRI GEOTEHNICI

In urma realizarii forajelor geotehnice s-a urmarit evidentierea parametrilor geotehnici ai
stratelor din fundatia podurilor.
X.1. Pod peste paraul Potop, la Gaiesti, km 2+301
Pentru
-
determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate:

1 foraj geotehnic FG1, cu adancimea de 15.3 m
1 perforare in culee
7 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT
a. perforare in culee
In urma perforarii in culee s-au determinat urmatoarele:
- adancime bloc fundare = 5.6 m fata de nivelul caii de rulare
- adancime talpa de fundare = 6.8 m fata de nivelul caii de rulare
- grosime fundatie = 1.2 m
- calitate beton fundatie: poros, semialterat
b. foraje geotehnice
Stratificatia identificata in foraj, este urmatoarea:
0.00-0.30: sol vegetal
0.30-2.10: nisip fin, prafos, cafeniu, mediu indesar
2.10-3.50: nisip prafos argilos cafeniu, mediu indesat
3.50-4.10: argila prafoasa, cafeniu inchisa, plastic consistenta spre vartoasa
4.10-5.30: argila nisipoasa, plastic consistenta
5.30-11.20: nisip cu pietris mic, mediu indesat, umed saturat
11.20-15.30: nisip cu pietris cu interspatii argiloase, plastic vartoase
Incepanad cu adancimea de -6.7 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi
intalnita sub talpa fundatiei.

Km 0+000 76+180
19
Studiu geotehnic
c. penetrare dinamica in foraj, SPT

Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
1.50
2.80
4.80
7.00
10.50
12.00
14.00
Nr. lovituri Ic (pentru roci coezive)

/30 cm
19
23
15
0.51-0.75
Plastic consistenta
28
30
43
37
ID (pentru roci
necoezive)
Indesare medie
Indesare medie
Indesare medie
Indesat
Indesat
Indesat
d. apa subterana
Apa subterana a fost intalnita la adancimea de -4.20 m
e. recomandari
Se recomanda fundarea indirecta, pe piloti forati de diametru mare, executati cu tubaj
recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 10.0 m si luand in considerare o grosime a
radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R =
182.96 tf, fundat in roci necoezive.
X.2. Scurgere la Dragodana, km 3+273

Pentru
-

0.00-0.30:
0.30-3.20:
3.20-4.10:
4.10-6.40:
sol vegetal
argila prafoasa slab nisipoasa, cu rar pietris, plastic consistenta
praf argilos slab nisipos cu rar pietris cenusiu, plastic consistent
nisip prafos cenusiu, mediu indesat

Km 0+000 76+180
20
Studiu geotehnic
6.40-14.10: nisip amestecat cenusiu galbui, cu rar pietris, indesat, saturat

14.10-15.30: nisip cu pietris, cu interspatii argiloase, indesat

Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
2.50
4.00
6.00
8.00
10.00
14.50

/30 cm
14
0.51-0.75
Plastic consistenta
15
28
37
41
41
ID (pentru
necoezive)
roci
Indesare medie
Indesat
Indesat
Indesat
Indesat
d. apa subterana
e. recomandari

Pentru
-

- calitate beton fundatie: alterat

Km 0+000 76+180
21
Studiu geotehnic
0.00-1.60: nisip prafos argilos, afanat
1.60-6.30: nisip cu pietris mediu indesat (saturat de la 2.0 m)
6.30-10.00: nisip prafos slab argilos galbui, cafeniu, indesat
10.00-15.00: nisip prafos slab argilos cu pietris galbui cafeniu, indesat
Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
1.20
4.00
5.50
8.00
11.00
14.00

/30 cm
9
15
22
36
35
41
ID (pentru roci
necoezive)
Afnat
Indesare medie
Indesare medie
Indesat
Indesat
Indesat
d. apa subterana
e. recomandari

Pentru determinarea condiiilor geotehnice ale terenului de fundare au fost executate:
- 1 foraj geotehnic FG4, cu adancimea de 7.50 m
- 1 perforare in culee
- 4 operatiuni de penetrare dinamica cu SPT

Km 0+000 76+180
22
Studiu geotehnic
- calitate beton fundatie: poros semialterat

0.00-0.30:
0.30-2.80:
2.80-5.30:
5.30-6.30:
6.30-7.50:
sol vegetal
nisip prafos slab argilos cu rar pietris mic, mediu indesat
nisip galbui cafeniu cu rar pietris mic, indesat
nisip fin prafos galbui cafeniu indesat
nisip cu pietris indesat

intalnita sub ralpa fundatiei.
Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
2.00
4.00
5.50
7.20
Nr. lovituri Ic
(pentru
/30 cm
coezive)
20
32
39
41
roci ID (pentru roci

necoezive)
Indesare medie
Indesat
Indesat
Indesat
d. apa subterana
e. recomandari
Se recomanda reabilitarea podului.

- calitate beton fundatie: alterat, segregat

Km 0+000 76+180
23
Studiu geotehnic
0.00-2.00: nisip prafos slab argilos mediu indesat
2.00-6.00: nisip prafos slab argilos mediu indesat spre indesat
Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
1.50
4.00
6.00

/30 cm
20
25
29
ID (pentru roci
necoezive)
Indesare medie
Indesare medie
Indesare medie
d. apa subterana
e. recomandari
X.6. Scurgere la Picior de Munte, km 7+738
- calitate beton fundatie: poros semialterat
0.40-7.80: argila nisipoasa prafoasa, cafeniecu rar pietris maruint, plastic consistenta spre vartos

Km 0+000 76+180
24
Studiu geotehnic

Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
2.50
5.00
7.00
Nr. lovituri
/30 cm
11
20
25
Ic (pentru roci coezive)

0.51-0.75
0.76-0.99
0.76-0.99
ID (pentru roci
necoezive)
Plastic consistenta
Plastic vartoasa
Plastic vartoasa
d. apa subterana
Apa subterana nu a fost intalnita in foraj.
e. recomandari
recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 10.0 m si luand in considerare o
grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe
loc este R = 77.84 tf, fundat in roci coezive.
X.7. Scurgere la Picior de Munte, km 9+769
- calitate beton fundatie: foarte alterat, segregat
0.00-0.60:
0.60-1.10:
1.10-2.60:
2.60-4.30:
4.30-6.80:
umplutura drumului
nisip cu pietris mediu, indesat
argila prafoasa, cenusie, albastrie, cu rar pietris, plastic moale la consistenta
nisip prafos slab argilos glabui, cafeniu cu rar pietris, mediu indesat
nisip cu pietris indesat, saturat

Km 0+000 76+180
25
Studiu geotehnic
6.80-9.20: argila prafoasa maronie, galbuie, plastic consistenta spre vartoasa

9.20-12.90: argila slab nisipoasa prafoasa, galbui cafenie
12.90-15.00: argila nisipoasa galbui cafeniecu concretiuni calcaroase si pietris, plastioc consistenta
spre vartoasa
Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
2.00
4.00
6.00
8.00
11.00
14.00
Nr. lovituri
/30 cm
7
18
32
14
16
19

0.51-0.75
ID (pentru roci
necoezive)
Plastic moale
Indesare medie
Indesat
0.51-0.75
0.76-0.99
0.76-0.99
Plastic consistenta
Plastic vartoasa
Plastic vartoasa
d. apa subterana
Apa subterana a fost intalnita in foraj, la adancimea de -5.20 m.
e. recomandari
recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 10.0 m si luand in considerare o
grosime a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe
loc este R = 83.52 tf, fundat in roci coezive.
X.8. Scurgere la Olteni, km 16+970


Km 0+000 76+180
26
Studiu geotehnic
0.40-1.00: argila prafoasa slab nisipoasa cu rar pietris plastic consistent spre vartos
1.00-7.00: argila cenusie galbuie, cu rar pietris, plastic vartoasa spre tare
Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
2.00
4.20
6.20
Nr. lovituri
/30 cm
19
21
27

0.76-0.99
0.76-0.99
0.76-0.99
ID (pentru roci
necoezive)
Plastic vartoasa
Plastic vartoasa
Plastic vartoasa
d. apa subterana
e. recomandari
X.9. Scurgere la Viisoara, km 20+277


Km 0+000 76+180
27
Studiu geotehnic
0.30-1.80: nisip argilos cu pietris, mediu indesat
1.80-6.00: pietris cu nisip cu intercalatii prafos - argiloase
Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
1.50
3.00
5.50
Nr. lovituri Ic
(pentru
/30 cm
coezive)
11
19
25
roci ID (pentru roci

necoezive)
Indesare medie
Indesare medie
Indesare medie
d. apa subterana
e. recomandari
X.10. Scurgere la Targoviste, km 24+095

- 2 foraj geotehnic FG10a, cu adancimea de 8.50 m mal stang
FG 10b, cu adancimea de 8.00 m mal drept
- 2 perforari in culee
- calitate beton fundatie: semialterat

Km 0+000 76+180
28
Studiu geotehnic
0.00-0.20:
0.20-3.10:
3.10-5.90:
5.90-8.50:
sol vegetal
nisip cu pietris, cu intercalatii prafoase, mediu indesat
nisip argilos prafos, mediu indesat
pietris cu nisip cu rar bolovanis, indesat, saturat
Incepanad cu adancimea de 6.20 m, se poate considera ca stratificatia specificata poate

fi intalnita sub talpa fundatiei.
Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
2.50
5.00
7.50

/30 cm
31
25
38
ID (pentru roci
necoezive)
Indesat
Indesare medie
Indesare
d. apa subterana
Apa subterana a fost intalnita in foraj la adancimea de -2.80 m.
e. recomandari
recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 7.0 m si luand in considerare o grosime
a radierului de 2.0 m, capacitatea portanta la compresiune a unui pilot izolat executat pe loc este R
= 255.55 tf, fundat in roci necoezive.
X.11. Parau Slanic la Razvad, km 39+152
a. foraje geotehnice
0.00-0.50:
0.50-2.30:
2.30-4.70:
4.70-5.60:
5.60-7.80:
7.80-9.40:
umplutura
argila prafoasa cafenie
nisip prafos slab argilos cu rar pietris, afanat spre mediu indesat
argila nisipoasa cu rar pietris
nisip cu pietris in interspatii cu argila prafoasa, indesat
argila nisipoasa cafenie cu pietris

Km 0+000 76+180
29
Studiu geotehnic
9.40-15.30: argila prafoasa nisipoasa cenusie cu rar pietris

b. penetrare dinamica in foraj, SPT
Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
1.80
3.20
5.00
6.50
9.00
12.00
14.00
Nr. lovituri
/30 cm
15
11
18
29
17
16
18

0.51-0.75
ID (pentru roci
necoezive)
Plastic consistenta
Indesare medie
0.76-0.99
Plastic vartoasa
0.76-0.99
0.76-0.99
0.76-0.99
Plastic vartoasa
Plastic vartoasa
Plastic vartoasa
Indesare medie
c. apa subterana
Apa subterana a fost intalnita in foraj la adancimea de -7,60 m.
d. recomandari
X.12. Parau Slanic la Sacuieni, km 45+727

0.00-0.40:
0.40-1.50:
1.50-2.30:
2.30-3.50:
3.50-9.00:
sol vegetal
praf nisipos slab argilos cafeniu galbui
nisip fin prafos, mediu indesat spre indesat
argila fin nisipoasa,
nisip cu pietris in interspatii cu argila, indesat

Km 0+000 76+180
30
Studiu geotehnic
Incepanad cu adancimea de -6.20m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi

Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
1.60
3.00

ID (pentru roci
/30 cm
necoezive)
0.76-0.99
Plastic vartoasa
29
0.51-0.75/
Plastic
consistenta/
16
0.76-0.99
5.50
8.00
Plastic vartoasa
37
38
Indesat
Indesat
d. apa subterana
Apa subterana a fost intalnita in foraj la adancimea de 3.20 m.
e. recomandari
216.02 tf, fundat in roxi necoezive.
X.13. Parau Pascov la Adanca, km 48+091

0.40-2.70: praf argilos slab nisipos galbui, plastic consistent
2.70-4.00: nisip fin prafos cu rar pietris mic, mediu indesat saturat

Km 0+000 76+180
31
Studiu geotehnic
4.00-7.00: argila prafoasa slab nisipoasa cu rar pietris, galbui cafeniu

Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
1.80
3.50
6.00

/30 cm
14
0.51-0.75 Plastic consistenta
16
19
0.76-0.99 Plastic vartoasa
ID (pentru roci
necoezive)
Indesare medie
d. apa subterana
e. recomandari
X.14. Pasaj peste CF 302 Scuieni + Rzvad la Adnca, km 45+727
a. foraje geotehnice
0.40-8.50: argila prafoasa marnoasa ruginie cu benzi ruginii
8.50-20.00: argila prafoasa cenusie cu benzi galbui, exudatii calcaroase
b. penetrare dinamica in foraj, SPT
Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
2.00
5.00
7.00
9.00
13.00
16.00
19.00
Nr. lovituri
/30 cm
13
14
15
17
18
20
25

0.51-0.75
0.51-0.75
0.51-0.75
0.76-0.99
0.76-0.99
0.76-0.99
0.76-0.99
Plastic
Plastic
Plastic
Plastic
Plastic
Plastic
Plastic
consistenta
consistenta
consistenta
vartoasa
vartoasa
vartoasa
vartoasa
ID (pentru roci
necoezive)

Km 0+000 76+180
32
Studiu geotehnic
c. apa subterana
d. recomandari
X.15. Canal de irigatii la Brteanca, km 65+226
0.30-2.60: praf nisipos cu pietris bolovani, mediu indesat
2.60-7.00: nisip cu pietris rar bolovni cu interspatii argiloase, indesat,
Incepanad cu adancimea de -4.20m, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi
Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
2.00
4.00
6.00
Nr. lovituri Ic
(pentru
/30 cm
coezive)
21
31
37
roci ID (pentru
necoezive)
Indesare medie
Indesat
Indesat
d. apa subterana
roci

Km 0+000 76+180
33
Studiu geotehnic
e. recomandari
recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 7.0.0 m si luand in considerare o grosime a
X.16. San la Brteanca, km 67+942
0.00-2.00: praf nisipos cu interspatii argiloase
2.00-6.00: pietris, bolovni cu nisip, indesat
Incepanad cu adancimea de -2.60, se poate considera ca stratificatia specificata poate fi
Nivelul la care s-a
efectuat incercarea
1.50
3.00
5.00

/30 cm
14
36
42
ID (pentru roci
necoezive)
Indesare medie
Indesat
Indesat
d. apa subterana

Km 0+000 76+180
34
Studiu geotehnic
e. recomandari
recuperabil, cu injectie la baza. Pentru o fisa activa de 7.0.0 m si luand in considerare o grosime a
Capitolul IX: CATEGORIA GEOTEHNICA

Incadrarea in categoriile geotehnice se face in conformitate cu NP074/2002: Normativ
privind principiile, exigentele si metodele cercetarii geotehnice a terenului de fundare. Categoria
geotehnica indica riscul geotehnic la realizarea unei constructii. Incadrarea preliminara a unei
lucrari intr-una din categoriile geotehnice trebuie sa se faca in mod uzual inainte de cercetarea
terenului de fundare. Aceasta incadrare poate fi ulterior schimbata in fiecare faza a procesului de
proiectare si de executie. Riscul geotehnic depinde de doua grupe de factori: pe de o parte
factorii legati de teren, dintre care cei mai importanti sunt conditiile de teren si apa subterana, iar
pe de alta parte factorii legati de structura si de vecinatatile acestora. Punctajul acordat in aceasta
faza de proiectare este urmatorul:
Factori avuti in vedere
Conditiile de teren
Apa subterana
Categorii
Punctaj
Terenuri bune sau medii
2-3
Lucrari fara epuismente sau cu
1-2
epuismente locale
Clasificarea
constructiei
dupa
Normala
Risc moderat
ag = 2.2g - 2.4g
1-2
categoria de importanta
Vecinatati
Zona seismica de calcul
TOTAL
10-13 puncte
Cu un punctaj total intre 10 si 13 puncte, considerm ca innd cont de complexitatea i

dimensiunea lucrrilor ce se vor executa, acestea se ncadreaz n categoria geotehnica 2, cu risc
geotehnic moderat. Categoria geotehnica 2, include tipuri uzuale de lucrari si fundatii, fara riscuri
anormale sau conditii de teren si de solicitare neobisnuite sau exceptionale de mare. Lucrarile

Km 0+000 76+180
35
Studiu geotehnic
geotehnice din categoria geotehnica 2, impun obtinerea de date cantitative si efectuarea de

calcule geotehnice pentru a asigura satisfacerea cerintelor fundamentale; in schimb pot fi utilizate
metode de rutina pentru incercari de laborator si de teren si pentru proiectarea si executia
lucrarilor.
Avizul geotehnic preliminar stabileste categoria geotehnica preliminara. In urma stabilirii
acesteia se aleg cele mai bune variante de studiere a terenului prin investigatii geotehnice si
geofizice, in conformitate cu prevederile NP074-2002, ce se vor aplica in fazerle ulterioare ale
cunoasterii geotehnice a zonei studiate.
Capitolul X: CONCLUZII
1. Drumul naional 72 reprezint o legtur rutier important n zona de sud a reelei
naionale, el face conexiunea rutier ntre DN 7 i nodul rutier al centurii ocolitoare a
Municipiului Ploiesti. Din punct de vedere administrativ DN 72 face legtura ntre judeele
Dambovia (oraul Gesti) i Prahova (Municipiul Ploiesti).
2. Principalele cursuri de apa care traverseaza zona studiat sunt: rul Dmbovia i rul
Ialomia.
3. In conformitate cu STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.

Zonarea teritoriului Romaniei, zona studiat are adancimea de inghet de 80-90 cm cu
exceptia zonei localitii Trgovite unde adancimea de inghet este de 90-100 cm.
4. In conformitate cu STAS 1709/1-90: Adancimea de inghet in complexul rutier, zona

cuprins ntre localitile Geti i Trgovite are un tip climatic II, cu indicele de umiditate
Thornthwaite Im= 0...20oCxzile. Zona cuprins ntre localitile Trgovite i Ploieti are un
tip climatic I, cu indicele de umiditate Thornthwaite Im=-20...0oCxzile.
5. In profil longitudinal drumul este realizat apropiat de nivelul terenului natural, cu declivitti
reduse. Exist poriuni de traseu aproximativ n palier, mai ales n localiti. Aceste
sectoare pun probleme legate de scurgerea apelor de suprafa. In general, asigurarea

Km 0+000 76+180
36
Studiu geotehnic
colectrii i evacurii apelor pluviale din zona drumului se realizeaz cu ajutorul

dispozitivelor de colectere i evacuare a apelor de suprafa, care n cea mai mare parte
asigur scurgerea apelor n lungul traseului.
6. In legatur cu starea acostamentelor se consatat c exist sectoare n care

acostamentele prezint degradri majore. Aceste degradri pun n pericol n termen scurt
starea de funcionare a sistemului rutier.
7. Stabilitatea versantilor in cea mai mare parte a traseului nu pune probleme deosebite, cu
exceptia sectorului de la km 50 unde exist o alunecare de teren apreciabil destul de
periculoas.
8. Au fost efectuate 16 foraje geotehnice cu adancimea cuprinsa intre 6.0 si 20.0 m. Scopul
executarii forajelor a fost identificarea adancimii fundatiei existente, starea betonului si
identificarea naturii terenului de fundare.
9. Din forajele geotehnice executate au fost prelevate probe tulburate si netulburate care au
fost analizate in laborator, in conformitate cu standardele in vigoare.
10. In conformitate cu NP074/2007: Normativ privind principiile, exigenele i metodele

cercetrii geotehnice a terenului de fundare, lucrarile geotehnice ce urmeaza a se executa
se incadreaza in categora geotehnica 2, cu risc geotehnic moderat.
11. Investigaiile geotehnice executate n aceast faz de proiectare, corespund prevederilor

NP074-2007, privind numrul si tipul investigaiilor geotehnice, pentru categoria
geotehnic 2, cu risc geotehnic moderat.

Km 0+000 76+180
37
Studiu geotehnic
12. Conform Indicator de norme de deviz si catalog pentru lucrari de terasamente TS

MLPAT 1994, dupa modul de comportare la sapat, este urmatorul:
Nr.
Crt
1
2
3
4
5
6
7
8
9
Denumirea
pamanturilor
Argila prafoasa
Argila
Argila
nisipoasa
Praf argilos
nisipos (loess)
Praf nisipos
Nisip mijlociu
Nisip mare
Nisip prafos
Nisip argilos
Proprietati
coezive
Categoria de teren dupa modul de

compartare la sapat
Manual
Mecanizat
Cu lopata,
cazma,
tarnacop,
ranga
Excavator cu
lingura sau
echipament
de draglina
Buldozer,
autogreder,greder
cu tractor
Motoscreper
cu
tractor
Greutatea
medie in
situ (in
sapatura)
kg/m3
Afanarea
dupa
executatea
sapaturii
%
Coeziune
mijlocie
Foarte
coeziv
Coeziune
mijlocie
Tare
II
II
II
1800-2000
24-30%
Foarte
tare
II
II
1800-2000
24-30%
Tare
1800-2000
26-32%
Slab coeziv
mijlociu
1700-1850
14-28%
Slab coeziv
Necoeziv
Necoeziv
Slab coeziv
Slab coeziv
mijlociu
usor
usor
mijlociu
mijlociu
I
I
I
I
I
I
II
II
II
I
I
II
II
II
I
1500-1700
1600-1850
1600-1850
1500-1700
1500-1700
14-28%
8-17%
8-17%
8-17%
8-17%
Capitolul XI: RECOMANDARI

1. Amenajarea intersectiilor la nivel pentru asigurarea circulaiei vehiculelor n condiii de
siguran.
2. Repararea rosturilor de dilatatie ale dalelor din beton de ciment prin curirea rosturilor
blocate i colmatarea corespunzatoare a acestora.
3. Refacerea dalelor din beton de ciment care sunt fisurate.
4. Inlocuirea pavajului din pavele cu o structur rutiera nou.
5. Acostamentele se vor realiza din balast.
6. Refacerea sprijinirilor de la km 50:
colectarea apelor de suprafata i subterane

Km 0+000 76+180
38
Studiu geotehnic
eliminarea parapeilor grei de pe coromamentul din zona sprijinirii
executarea unei sprijiniri care s preia mpingerea pamntului.
7. Daca in fundatia drumului se intalnesc materiale de categoria 4d, acestea vor fi inlocuite.
Pamanturile care se incadreaza in categoria 4b, dar care au umiditati mult superioare
umiditatii optime de compactare vor fi stabilizate chimic sau mecanic, pe grosimi care sa
corespunda calculului de capacitate portanta.
8. Refacerea podetelor care nu functioneaza. Pentru eventualele lucrari de tipul podetelor, se
va putea funda direct in stratul de sub solul vegetal, pentru care se estimeaza, in
conformitate cu STAS 3300/2, o presiune conventionala de baza pconv = 200-250 KPa
(pentru o latime a fundatiei de 1.0 m si o adancime de fundare de 2.0 m).
9. In rambleuri nu se folosesc pamanturi de consistenta scazuta ca: maluri, namoluri,
pamanturi turboase cu continut de saruri solubile in apa>5%, bulgari de pamant sau
pamanturi cu substante putrescibile (brazde, crengi, radacini).
10. Executarea rigolelor i dispozitivelor pentru colectarea i evacuarea apelor n zonele n care
acestea lipsesc. Se mentionez n mod special zona km15+500 km16+500, unde pe
partea stng a traseului n zona pdurii lipsesc rigolele iar apa blteste lnga drum.
11. Lucarile de arta ce vor fi inlocuite se vor funda indirect, pe elemente fisate de diametru
mare, executate cu tubaj recuperabil, cu injectie la baza. Capacitatea portanta la
compresiune a pilotilor flotanti executati pe loc a fost calculata conform STAS 2561/3-90 .
12. Avnd n vedere lucrrile ce urmeaz a se executa, pe parcursul execuiei acestor lucrri,
pot aprea diverse fenomene, ce nu s-au remarcat n etapa de prospectare.
Intocmit:
Verificat:
Ing. Adrian Aspritoiu
ing. Emilia Milutinovici
Ing. Raul Iacobescu

Ing. Constantin Matanie

Studiu Geotehnic DN72 Final

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Studiu Geotehnic DN72 Final

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

Capitolul II: LOCALIZARE

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

fig. 1: Traseu DN 72, km 0+000 76+180

Capitolul III: GEOLOGIA SI GEOMORFOLOGIA REGIUNII

zona dintre km 24+352 76+180 aparine Molasei Carpatice. Aceasta constituie in

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

Pleistocen inferior (qp1): este reprezentat printr-un complex de pietriuri, nisipuri,

Pleistocen superior (qp32): depozitele aluvionare aparinnd terasei superioare. Terasa

Pleistocen superior (qp33): depozitele aluvionare aparinnd terasei inferioare.

Aranjamentul tectonic al Depresiunii Getice este urmare a miscarilor moldavice din

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

In zona studiata solurile intalnite pot fi de mai multe feluri, si anume:

soluri brun rocate i soluri brun rocate luvice

soluri brune argiloiluviale, soluri brune luvice si luvisoluri albice

III.5. Roci ca materiale de constructii

Zcmntul Geti-Ioneti: in albia major a rului Arge, n amonte i n aval de podul de

Zcmntul Fusea-Mtsaru: n dreptul satului Puul cu Salcie comuna Mtsaru, n albia

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

Zcmntul Nisipurile Ulmi: pe teritoriul comunei Ulmi, la aproximativ 7 km de Trgovite,

Zcmntul Viioara: n albia minor i major a rului Ialomia, la aproximativ 7 km sud de

Zcmntul Valea Voievozilor: se afl n partea de nord a oraului Trgovite, la 3 km de

Capitolul IV: HIDROLOGIA si HIDROGRAFIA

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

Capitolul V: CONDITII CLIMATOLOGICE

Din punct de vedere al sectoarelor de clima zonala, zona traseului DN 72 apartine

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

V.5. Adancime de inghet

In conformitate cu STAS 6054-77: Teren de fundare. Adancimi maxime de inghet.

Capitolul VI: CONDITII SEISMICE

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

Capitolul VII: INCADRAREA IN ZONE DE RISC NATURAL

Capitolul VIII: DESCRIEREA OBIECTIVULUI

Sectorul km 3 + 000 km 6 + 000 reprezint un traseu omogen din punct de vedere al

Sectorul km 7 + 000 km 14 + 000 reprezint un sector n care degradrile prin exfoliere

Sectorul km 14 + 000 km 20 + 000 prezint degradri sub aspectul exfolierilor, dar i

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

degradri sub forma de fisuri;

desprinderi la rosturi a betonului de ciment;

rosturi transversale cu deschideri foarte mari 3 4 cm;

rosturi transversale blocate cu material pietros care mpiedic dilatarea dalelor;

rosturi longitudinale cu deschideri mari de 3 4 cm.

Sectorul km 50 + 000 km 51 + 000 se caracterizeaz cu o situatie dificil sub aspectul

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

Sprijinire cu gabioane la nivelul platformei drumului degradat n proportie de 5060 %

Din observaiile de pe teren s-au constatat urmtoarele deficiene:

Exist umiditate ridicat la piciorul terasamentului; apa acumultat nu are posibiliti de

Nu exist vegetaie, plantaii, pe versantul care alunec.

Sprijinirea cu gabioane are tasri i parial nclinri ale casetelor.

Nu exist un sistem pentru colectarea i evacuarea apelor de suprafat.

VIII.3. Traseul n profil longitudinal

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

In legatur cu starea acostamentelor se constat c exist sectoare n care acostamentele

VIII.5. Lucrri de art (poduri, pasaje i podee)

Podetele intalnite n lungul traseului se materializeaz prin podee boltite cu deschideri de

VIII.6. Santuri sau rigole

Colectarea si evacuarea apelor de suprafa se realizeaz cu ajutorul rigolelor triunghiulare

Modernizare DN72 Geti Ploieti,

VIII.9. Lucrri de sprijinire

ziduri de sprijin de rambleu (de platform) din beton de ciment, i de gabioane cu

VIII.10. Sistemul rutier

Sistemul rutier este alctuit, pe sectoare, din: