Amprenta ecologica

Ecological Footprint
Curs 12

Ecological Footprint
Amprenta ecologic msoar presiunea pe care

omenirea o exercit asupra biosferei, n funcie de

suprafaa productiv (teren i luciu de ap) a planetei
necesar pentru furnizarea resurselor naturale pe care le
consum i pentru neutralizarea deeurilor pe care le
genereaz locuitorii planetei.
Amprenta ecologic a unei ri include suprafaa de
terenuri cultivate, puni, pduri i ariile piscicole
necesare pentru producia de fibre, materie lemnoas i
alimente destinate consumului i suprafeele ocupate
pentru neutralizarea deeurilor generate.
Biocapacitatea reprezint suma total a ariilor productive.
Diferena dintre amprenta ecologic i biocapacitate arat
dac o ar este debitor sau creditor ecologic.

Romania are cea mai scazuta

amprenta ecologica din UE!

In cazul Romaniei, diferenta dintre amprenta ecologica si

biocapacitate a variat in timp: pana in 1970, biocapacitatea

a fost mai mare decat amprenta ecologica; intre 1970 si
1994, raportul s-a inversat. Evaluarile realizate dupa 1994,
pana in prezent, arata ca biocapacitatea a fost mai mare
decat amprenta ecologica, cu exceptia a doi ani.
In Romania, amprenta ecologica este de 2,9 (fa de 2,4 n
2003), cea mai scazuta din Uniunea Europeana, dar tara
ramane un debitor ecologic, biocapacitatea fiind de 2,3;
Romnia consum, aadar resursele ecologice a 1,4
planete.

Romania are cea mai scazuta

amprenta ecologica din UE!
'Romania dispune inca de un capital natural

exceptional, comparativ cu alte tari ale UE. Presiunile

la care acesta este supus sunt insa enorme.
Dezvoltarea economica haotica, proiecte de
infrastructura - unele finantate chiar cu fonduri UE care nu tin cont de impactul devastator asupra
mediului, exploatarea irationala a resurselor naturale,
toate acestea conduc la o crestere rapida a presiunii
asupra ecosistemelor'.

Amprenta ecologica a UE
Potrivit estimarilor WWF (World Wide Fund for Nature),

cresterea economica a Uniunii Europene a dublat impactul

ecologic asupra planetei in ultimii 30 de ani.
Desi detine doar 7,7 % din populatia globala si 9,5 % din
biocapacitatea planetei, Uniunea Europeana este
responsabila pentru 16 % din amprenta ecologica globala.
In pofida progresului tehnologic, presiunea asupra mediului
a inregistrat o crestere mai rapida decat populatia Europei,
creandu-se astfel un deficit de resurse naturale atat pentru
restul lumii, cat si pentru generatiile viitoare.

Amprenta ecologica a UE
Exceptnd Finlanda, Letonia i Suedia, rile UE se confrunt

cu un deficit de resurse naturale. Chiar dac aceste ri dispun

de rezerve ecologice mai importante comparativ cu celelalte
membre UE, aceasta nu nseamn c le i gestioneaz corect.
De exemplu, n Finlanda, presiunea asupra mediului a crescut
cu 70% ncepnd din 1975, una dintre cele mai mari rate de
cretere din cadrul UE.
Germania, mpreun cu Bulgaria i Letonia, au reuit s i
reduc amprenta ecologic n ultimele trei decenii i, n acelai
timp, s i creasc indicele dezvoltrii umane. Cu toate
acestea, amprenta ecologic a Germaniei este de 2.5 ori mai
mare dect resursele naturale de care dispune i de dou ori
mai mare dect media global per persoan.

Amprenta ecologica a UE
Frana se nscrie n tendinele generale ale UE. Cu o

tehnologie mbuntit, Frana dispune de un volum mai

mare de resurse, dar i consumul este n cretere, n
special n domeniul energetic.
n Europa de Est, spre exemplu, amprenta ecologic a
Ungariei ca i a altor ri care au avut o economie
centralizat s-a redus ncepnd cu anul 1991, n special
datorit schimbrilor economice aprute odat cu
ncheierea perioadei sovietice. n cazul Sloveniei, n anul
1995 se putea vorbi de o dezvoltare durabil, n termeni
globali; n 2003 ns, amprenta ecologic per cap de locuitor
s-a dublat, n timp ce nivelul de dezvoltare a crescut cu mai
puin de 5%.

Amprenta ecologica a UE
'Cu doar o generatie in urma, Europa era un creditor

ecologic, folosind mai putine resurse naturale decat

erau disponibile.
Astazi insa, consumul europenilor depaseste cu mult
capacitatea de suport a ecosistemelor naturale. Daca
toti oamenii de pe aceasta planeta ar avea acelasi stil
de viata cu cel al europenilor, am avea nevoie de mai
mult de 2,6 planete care sa asigure necesarul de
resurse si sa neutralizeze deseurile generate',
(afirmatia directorului biroului european al WWF, Tony
Long).

Amprenta ecologica a UE
In noul raport, 'Europa 2007 - Produsul Intern Brut si Amprenta
Ecologica', WWF realizeaza o analiza comparativa a
performantelor tarilor din Uniunea Europena, inregistrate
incepand cu anul 1971 in trei domenii cheie:
cresterea economica, masurata in functie de Produsul Intern
Brut (PIB);
presiunea exercitata asupra resurselor naturale, masurata
prin amprenta ecologica;
si dezvoltarea umana, evaluata prin indicele dezvoltarii
umane elaborat de Organizatia Natiunilor Unite.

Amprenta ecologica
rile ncep s contientizeze din ce n ce mai

mult importana pe care capitalul natural o are n

crearea unei economii competitive, n asigurarea
securitii naionale i a justiiei sociale. Ideea de
dezvoltare trebuie redefinit. Creterea calitii vieii
a sute de milioane de oameni va trebui delimitat
de creterea continu a consumului i risipei
resurselor naturale. (Tony Long, Directorul Biroului
European al WWF.)

Amprenta ecologica
Indicatorii

economici sunt eseniali. Dar, fr o

contabilizare sntoas a resurselor naturale, deficitul
ecologic va trece neobservat i va fi ignorat. Este ca i
cum ne-am cheltui banii, fr s realizm c lichidm
capitalul natural al acestei planete. (Emeka Anyaoku Preedintele organizaiei WWF).
Fondul Mondial pentru Natura, WWF, avertizeaza ca, in
cazul in care consumul mondial va evolua in ritmul actual,
in 2030 omenirea ar putea avea nevoie nu de una, ci de
doua planete pentru a-si putea acoperi nevoile de consum
si a supravietui.

Amprenta ecologica

Amprenta ecologica a umanitatii, indicator care evalueaza

consumul de resurse naturale, depaseste cu 30% capacitatea

planetei de a se regenera.
Presiunea exercitata de omenire asupra planetei s-a dublat in
ultimii 45 de ani, atat din cauza cresterii demografice, cat si a
consumului individual, dar si cresterii nivelului de trai in tarile in
curs de dezvoltare, precum China si India (Global Footprint
Network).
Suprapopularea epuizeaza ecosistemul, iar deseurile se
acumuleaza in aer, in sol-subsol si in apa. In plus, defrisarea,
lipsa apei potabile, reducerea biodiversitatii si schimbarile
climatice, provocate de emisiile de gaze cu efect de sera, "pun
din ce in ce mai mult in pericol bunastarea si dezvoltarea tuturor
natiunilor", - raport WWF.

Amprenta ecologica

Potrivit raportului, "indicele planetei vii" , un instrument de

masurare a evolutiei biodiversitatii mondiale, care ia in calcul

1.686 de specii de vertebrate din toate zonele lumii, a scazut cu
aproape 30% in ultimii 35 de ani.
Pe langa Amprenta ecologica mondiala si indicele planetei vii,
se mai prezinta o a treia masura de calcul, "Amprenta apei",
care evalueaza presiunea exercitata asupra resurselor de apa,
pornind de la premisa ca mai putin de un procent din resursele
de apa potabila sunt accesibile, restul fiind cantonate in ghetari,
ape subterane de adancime sau sunt pur si simplu inaccesibile
din punct de vedere geografic.

Amprenta ecologic asupra

apei
Ex: opt fabricarea unui tricou de bumbac se utilizeaz

2,9 litri ap;

50 de ri se confrunt cu crize medii sau accentuate
de ap;
Pentru cazul Romniei, criza de ap este moderat,
aprnd cu precdere n anumite perioade ale anului
i anumite regiuni; s-ar solicita msuri de economisire
a apei, respectiv o mai bun gospodrire a acesteia,
pentru a evita o criz sever, respectiv depirea unor
limite ecologice;

Depasirea limitelor ecologice

Pentru anul 2008, toate resursele produse s-au epuizat

la data de 23 septembrie, ceea ce inseamna ca, in

momentul de fata, planeta are nevoie de un an si trei
luni pentru a genera ceea ce lumea consuma in 12 luni.
Data la care se epuizeaza resursele naturale, denumita
"Earth Overshoot Day", pica tot mai devreme cu fiecare
an care trece, pentru ca cererea este in continua
crestere, dupa cum subliniaza reprezentantii
organismului american de cercetare, Global Footprint
Network.

China devanseaza SUA la

emisiile de CO2
Conform ultimelor estimari (miercuri, 10 December

2008 / The Guardian) si in contextul Conferintei de

la Poznan, Polonia (avand ca tema principala
reducerea gazelor cu efect de sera), China a
devansat oficial SUA devenind cel mai mare
poluator al lumii, cu emisii de 6 miliarde de tone de
CO2 in ultimul an, potrivit ultimelor cifre publicate de
Administratia de Informatii privind Energia (EIA).

China devanseaza SUA la

emisiile de CO2
Emisiile Chinei au crescut cu 11% din 2005, in timp

ce SUA le-au scazut pe ale lor in proportie de 2%,

ajungand la 5.70 miliarde de tone de CO2.
Pe cap de locuitor in schimb, emisiile Chinei sunt in
continuare mai reduse decat cele SUA sau din alte
tari dezvoltate. In 2006, acestea erau de 4.6 tone
pentru un cetatean din China si 20 pentru un
cetatean din SUA.

China - cel mai mare poluator al

lumii la ora actuala

La nivel istoric, diferenta dintre cei doi mari

poluatori este impresionanta. Astfel, din 1850,

SUA au emis un total de 1.088 de tone de dioxid
de carbon pentru fiecare locuitor, in timp ce
cifrele chineze se ridica la doar 68 de tone pe
cap de locuitor.
In ciuda ultimelor cifre, responsabilitatea cea mai
mare privind poluarea atmosferica este in
continuare a statelor occidentale.

China - cel mai mare poluator

al lumii la ora actuala
Cele doua surse care au publicat cifrele sunt agentia

guvernamentala americana EIA si Agentia Energetica

Internationala (IEA) care au colectat informatiile pe parcursul a
18 luni.
Cifrele se refera exclusiv la emisiile generate de arderea
combustibililor, a carbunelui si a gazelor. Potrivit Platformei
Interguvernamentale de Schimbari Climatice (IPCC), acestea
cauzeaza 57% din emisiile globale totale de gaze cu efect de
sera.
Cifrele actuale confirma previziunile facute anul trecut de
Agentia de Mediu Olandeza, care anuntase China ca fiind cel
mai mare poluator al lumii.

Cum iti determini

amprenta ecologica?
Exista mai multe site-uri unde oricine isi poate face un

test pentru a vedea care ii este amprenta ecologica:

http://www.myfootprint.org/
http://ecofoot.org/

La sfarsitul testului aflati cate planete ar fi necesare pentru

a va sustine consumul (de alimentele, energie, asociate cu

locuinta, etc ) si pentru a va asimila deseurile produse.
Testul calculeaza suprafata de pamant cultivat, pasune,
padure si ocean necesare consumurilor amintite mai sus.

Cum iti determini

amprenta ecologica?
Ct este posibil a se pstra resursele la consumul

actual al populaiei i prin generarea acelorai cantiti

de deeuri?
O mare parte a fluxurilor de resurse consumate,
respectiv de deeuri produse pot fi estimate n termeni
echivaleni de teren productiv necesar a menine
aceste fluxuri de consum.
Suprafeele diferite pot fi exprimate ntr-o unitate
comun de dimensionat proporional cu
productivitatea sa specific.

Cum iti determini

amprenta ecologica?
Pornind de la aceste suprafee considerate exclusiv

pentru producerea de biomas, fiecare hectar care

are aceeai productivitate va fi nsumat pentru a
determina totalul - acest total reprezint cererea
omenirii.
Suprafaa ce corespunde cererii umane, poate fi
cuantificat sub forma naturii, ca furnizor de servicii
ecologice, evalundu-se, astfel, suprafaa productiv
a planetei (din punct de vedere biologic).

Cum iti determini

amprenta ecologica?
Astfel, amprenta ecologic msoar media

bioproductivitii pe care un individul sau o naiune o

utilizeaz ntr-un an dat.
Amprenta ecologic a fiecruia este suma terenurilor
productive sau a zonelor umede (inclusiv mri i
oceane) ce furnizeaz tot ceea ce foloseti ntr-un an
i ce absoarbe deeurile produse, utiliznd cele mai
rspndite tehnologii existente la un moment dat;
Durabilitatea apare n acest context, atunci cnd
umanitatea va consuma n mod consecvent mai ncet
dect natura are posibilitate a de a se autoregenera.

The Ecological Footprint

Filmul The Ecological Footprint prezinta:
Necesitatea evidentierii resurselor;
Cum se determina amprenta ecologica;
Echilibrul biocapacitate / consum la nivel planetar;
Biocapacitatea planetei;
Cerere (consum) = amprenta ecologica;
Depasirea limitelor ecologice;
Calcularea amprentei ecologice,
Tari bogate vs. tari sarace;
Amprenta ecologica a natiunilor;
Plnia;
Aplicaiile amprentei ecologice.