You are on page 1of 5

ANLIZA COMPARATIVA A CALITATII

CIOCOLATEI

CUPRINS

I.

Scurt istoric

II.

Prezentarea produsului si a grupei


A. Prezentare firmelor
B. Prezentarea produselor alese

III.

Prezentarea caracteristicilor generale ale produsului

IV.

Analiza comparativa a produselor


A. Ordonarea produselor in functie de punctajul obtinut
B. Ordonarea produselor in functie de raportul calitatepret
Concluzii
Bibliografie

CAPITOLUL I.
SCURT ISTORIC

De cnd amerindienii au transformat boabele arborelui de cacao n pudr de cacao, oamenii sunt
obsedai de ciocolat. De mii de ani, o consumm i, dat fiind relaia special pe care o avem,
ciocolata s-a transformat ntr-o adevrat art!
Ciocolata a aprut n America Central acum circa 4000 de ani. Cacaua provine din fructul arborelui
de cacao, fiind produsul final al unui proces ce implic prjirea i pisarea boabelor. Iniial preparat
ca un amestec ntre pudra de cacao i o butur, ciocolata de but era folosit de indigeni n
importante ritualuri religioase i sociale de-a lungul bazinului amazonian i America Central,

inclusiv de mayai i azteci. Boabele de cacao erau att de valoroase nct n imperiul aztec erau
folosite ca moned.
Atunci cnd a fost descoperit de europeni, ciocolata a devenit un important i valoros bun de
schimb. n ilustraia de secol XVII de mai jos, a negustorului Philippe Sylvestre Dufour, un arab bea
cafea, produs tipic Orientului Mijlociu, un negustor asiatic bea ceai, butur provenit din Extremul
Orient, iar amerindienii beau ciocolat, produsul-minune al Lumii Noi.
Spaniolii preparau ciocolata cam n aceeai manier ca i nativii americani, prjind i pisnd
boabele n pudr, ns tot ei au fost cei care au adugat un ingredient-cheie care avea s
transforme pudra de cacao, amruie la gust, n ceva dulce: zahrul. Acest adaos avea s transforme
ciocolata ntr-o adevrat vedet n Lumea Veche!
Dei spaniolii lui Carol al V-lea, dup ce au descoperit cacaua, doreau iniial s o pstreze secret,
n cele din urm zvonurile s-au rspndit dup ce clugrii spanioli angajai de rege s produc
cacao i-au vorbit prinului Filip despre aceasta. Spania a pstrat ns monopolul reetei pentru
aproape un secol. De dou ori, mai nti n 1579, apoi n 1587, navele britanice au capturat nave
spaniole ncrcate cu boabe de cacao i nu au recunoscut valoarea produsului. n 1579, englezii au
crezut c nava spaniol transporta excremente de oaie!
De fapt, Inchiziia a fost cea care a contribuit la rspndirea reetei. Temndu-se de inchizitorii din
Spania i Portugalia, evreii din aceste ri au plecat spre alte ri europene mai puin ostile fa de
religia lor, printre care i Frana. Evreii au adus cu ei i informaiile privind producia de cacao.
Dei ciocolata s-a rspndit n anumite regiuni, ea a rmas un produs de lux de care bucurau doar
oamenii nstrii. Ciocolata de diminea, o pictur de Pietro Longhi, arat o femeie din Veneia
savurnd o can de ciocolat imediat dup trezire, sugernd c aceast femeie era obinuit cu
cele mai rafinate lucruri de care se bucura chiar dinainte de a se da jos din pat dimineaa.
Nobilimea occidental a fost fascinat de ciocolat. Mariei Antoaneta i plcea att de mult
ciocolata nct a creat o poziie regal pentru ciocolatierul ei. n tabloul de jos sunt reprezentani
membrii familiei Ducelui de Penthivre, vrul regelui Ludovic al XVI-lea. Pictura semnat de JeanBaptiste Charpentier arat c n rndul aristocraiei franceze de secol XVIII ciocolata era un produs
foarte la mod. Toi din familia ducelui par a savura butura de ciocolat, pn i cinele
bucurndu-se de mirosul dulce. Cei din afara aristocraiei nu erau ns att de privilegiai. Francezii
de rnd de la sfritul secolului al XVIII-lea nu-i puteau permite plcerile oferite de ciocolat.

Pe msur ce cererea de ciocolat cretea din ce n ce mai mult n Europa, s-au nmulit i
productorii, iar ciocolata a nceput s fie vndut i ca medicament. Spre exemplu, firma Chocolat
Menier, nfiinat n Frana n 1816, vindea ciocolata sub form de capsule sau pudr. Ulterior, a
renunat la aceast strategie de afaceri i s-a dedicat exclusiv producerii de ciocolat ca desert.
Secolul al XIX-lea a dus schimbri i inovaii n producia de cacao (precum presa de cacao),
permind preurilor s scad. Astfel, ciocolata s-a transformat ntr-un produs la care avea acces un
public mai larg, nu doar bogaii. Presa de cacao a fost inventat de Conrad Van Houten; tatl
acestuia este cel care a amestecat pentru prima oar pudra de cacao cu untul de cacao pentru a da
produsului finit o mai bun consisten.
Aceast ilustraie Art Nouveau, semnat de Thophile Alexandre Steinlen, nfieaz o mam cu
fiica ei bucurndu-se de o can de ciocolat. Imaginea ne aduce aminte de pictura Ducelui de
Penthivre. La acel moment ns, ciocolata nu mai era privilegiul aristocraiei.
Nu toate imaginile cu oameni savurnd ciocolata sunt ns pozitive. Acest poster vintage, reclam la
butura Banania, reprezint ceea ce muli consider a fi o perspectiv colonialist asupra
popoarelor africane, n acest caz un soldat senegalez. Africa de Vest este principala productoare
de cacao din lume. Dei cacaua este originar din America, Africa colonial a fost exploatat de
companiile productoare de ciocolat din Europa datorit climatului ce permite creterii unei mai
mari varieti de arbori de cacao. n era colonial, europenii savurau ciocolata pe seama muncii
sclavilor africani, dar nici n zilele noastre situaia nu s-a schimbat foarte mult. Astzi, n rile din
Africa de Vest plantaiile de cacao, pe care muncesc i copii de vrste fragede, amintesc de vechile
plantaii coloniale.

CAPITOLUL II.
PREZENTAREA PRODUSULUI SI A GRUPEI
Povestea marcii Milka
Milka reprezinta o incursiune in istoria familiei si companiei Suchard.
Incepem cu anul 1797: pe 9 octombrie se naste in Elvetia, la Boudry, Philippe Suchard. In septembrie
1814, el isi incepe ucenicia de cofetar in ciocolateria din Berna a fratelui sau Frdric. In mai 1824 el
isi indeplineste un mare vis: Philippe Suchard pleca in lunga calatorie spre marea America. Ceasurile
si broderiile elvetiene, pe care le avea in bagajul sau de mana, trebuiau sa il transforme intr-un om de
afaceri de succes. Dar, cum deseori se intampla in viata, lucrurile se petrec altfel, si el nu isi poate
vinde marfa cu succesul dorit. Ghinionul unuia, norocul altora. Cine stie, daca Philippe Suchard s-ar
mai fi intors in Europa, in cazul in care devenea un om de afaceri de succes. Astfel, insa el isi incearca
pentru a doua oara sansa in tara sa natala, care avea sa ii aduca noroc atat lui, cat si tuturor fanilor
ciocolatei
Pe 17 noiembrie, Philippe Suchard isi deschide propria ciocolaterie in Neuenburg. Intr-un anunt
publicat, el face reclama pentru un nou desert proaspat, "au chocolat fin de sa fabrique", ceea ce
inseamna in romana ciocolata fina de casa. Din pacate, nu se cunoaste exact cum producea aceasta
ciocolata. Probabil ca totul era produs manual, la acea vreme neexistand in Neuenburg nici macar o
moara de apa. Deja la un an dupa deschiderea ciocolateriei, Philippe Suchard pune in practica cel deal doilea proiect al sau. Pentru a nu mai fi nevoit sa produca totul manual, se hotaraste sa isi extinda
afacerea. Astfel, in 1826 el reuseste sa inchirieze foarte avantajos o moara parasita, in satul
invecinat, Serrires. In continuare, el reconstruieste moara, dotand-o cu o roata, care ii va servi drept
masina de framantat, respectiv rotor cu doua pietre de moara imense. Cu ajutorul acestui utilaj,
Suchard putea produce 25-30 kg de ciocolata pe zi, pe care in prima faza a vandut-o sub forma de
tablete sau napolitane.
In 1887, Carl Russ Suchard, ginerele lui Philippe Suchard fondeaza prima fabrica de ciocolata din
Imperiul Austro-Ungar de la acea vreme. La acel moment, ciocolatei (cu exceptia ciocolatei lichide)
nu ii fusese adaugat lapte, astfel incat acesta era o delicatesa inchisa la culoare si amaruie. Abia in
anii 1890 a fost scoasa pe piata ciocolata cu lapte Suchard. Unsprezece ani mai tarziu, in 1901
Legenda Mov vede lumina zilei, cand numele marcii Milka este inregistrat. Inca de la aparitie,
ambalajul tabletei Milka este mov, pe acesta fiind imprimate o vacuta si o vedere panoramica a
Alpilor. Numele Milka reprezinta, de fapt alaturarea primelor silabe ale cuvintelor lapte (Milch) si
cacao (Kakao) in limba germana.
Din pacate, pionierul Philippe Suchard nu a putut trai si el clipa importanta, deoarece a murit in anul
1884. Insa, ceea ce a lasat in urma, celor patru copii ai sai era o fabrica de ciocolata de prima clasa,
care produce pana in zilele noastre produse delicioase din ciocolata.
Povestea marcii Poiana

Poiana Produse Zaharoase a fost o companie productoare de ciocolat din Braov. Fabrica a
fost construit n mai multe etape: n anul 1899 a fost construit fabrica de produse din ciocolat
"Hess" - Unitatea 1, actuala unitate a Kraft Foods Romnia de pe strada Al. Ioan Cuza nr.3. n
anul 1925 a fost construit fabrica de ciocolat i specialiti din ciocolat, fabrica deschis de
fraii Stollwerk venii din Bratislava Unitatea 2, actuala unitate a Kraft Foods Romnia de pe
strada De Mijloc nr.37 A. ntre anii 1948 - 1954 o dat cu naionalizarea, statul devine proprietar
al ambelor uniti productoare de ciocolat din Braov iar n anul 1954ambele uniti
productoare de ciocolat se unesc n aceeai fabric sub aceeai denumire: Dezrobirea. Dup
12 ani denumirea aceastei fabrici este din nou schimbat. Astfel n anul 1966 Cibo va deveni
pentru nc 25 de ani noua denumire a fabricii de ciocolat din Braov. n anul 1989 fabrica de
ciocolat Cibo va deveni Poiana Produse Zaharoase S.A. O dat cu redenumirea acesteia,
noi strategii de marketing au fost adoptate, astfel nct fabrica lanseaz n acelai an pe piaa
romneasc noi mrci de produse zaharoase, acum devenite tradiionale: Poiana", Silvana",
Smash", Suchardine", Sugus".
n urma achiziiei din anul 1994 de ctre Compania Multinaional Kraft Foods, a fabricii Poiana
Produse Zaharoase S.A. aceasta din urm i va schimba denumirea n Kraft Jacobs Suchard
Romania S.A. iar n anul 2000, Kraft Jacobs Suchard este numit Kraft Foods Romnia. Ca
urmare a crizei economice din anii 2008-2009, fabrica din Braov i-a ncetat activitatea,
produsele Poiana meninndu-se pe piaa romneasc, fiind ns importate.
n 2013 Kraft Foods Romnia i-a schimbat numele n Mondelz Romnia ca urmare a
mpririi companiei mam Kraft Foods in Kraft Foods Group, Inc. i Mondelz International.

CAPITOLUL III.
PREZENTAREA PROPRIETATILOR GENERALE
ALE CIOCOLATEI
Ciocolata are urmatoarele caractereistici de calitate:
---- aspectul se examineaza intr-o incapere in care sa existe o temperatura de 16-18C si
trebuie sa fie:
-la exterior de suprafata lucioasa, fara pete, zgarieturi sau goluri de aer (bule)
-la interior pentru ciocolata neumpluta sa fie de masa omogena, mata (nu lucioasa), fara
bule de aer; pentru ciocolata umpluta, umplutura sau adaosul sa fie uniform repartizat si sa
aiba consistenta omogena.

---- culoarea poate fi alba sau brun-deschisa la ciocolata cu cacao si lapte, sau brun-inchisa
la ciocolata amaruie.
---- consistenta se examineaza intre incapere cu o temperatura de 16-18C-tare si casanta
---- gustul si mirosul placut, aromat, caracteristic sortimentului de ciocolata, fara gust sau
miros strain.
---- finetea se apreciaza prin degustare si pentru ca o ciocolata sa fie fina trebuie sa dea
senzatia de produs onctuos, sa nu produca scrasnet in dinti.
Caracteristicile senzoriale ale ciocolatei sunt: design ambalaj, aspect exterior si in sectiune si
forma, consistenta, culoare, aroma, gust. Caracteristicile reprezentative pentru efectuarea analizei
sunt: aspect exterior si in sectiune (la o temperatura de 202 C) si forma, consistenta (la o
temperatura de 202 C), culoare, aroma, gustul.
Caracteristici senzoriale
Design ambalaj
Aspect exterior si in sectiune(la o
temperatura de 202 C) si forma
Consistenta (la o temperatura de
202 C)
Culoare
Miros

Gust

Descrierea caracteristicilor senzoriale


Milka
Hartie lucioasa, semi-impermeabila, culoare mov cu prezentarea
marcii si desenul sortimentului ales
Forma regulata, suprafata neteda lucioasa, prezinta desene bine
conturate (numele marcii)
Tare, onctuoasa, fina; umplutura este pastoasa
Uniforma in concordanta cu aroma folosita
Placuta, puternica, bine precizata, fara nuante straina

Caracteristic, mai putin precizat, placut, specific cu aroma folosita,


fara nuante straine

You might also like