George Cuculescu 1

IISC

LTE
( Long Term
Evolution)

Masterand: Cuculescu George

Master: IISC

George Cuculescu 2
IISC

Cuprins
Introducere............................................................................................................ 3
Cerinte pentru UMTS Long Term Evolution.............................................................4
Schema de transmisie downlink in LTE..................................................................5
OFDMA................................................................................................................ 5
Parametrizarea OFDMA....................................................................................... 7
Transmiterea de date downlink...........................................................................8
Structura semnalului de referinta pentru Downlink si cautarea celulelor...........8
Downlink proceduri fizice Layer........................................................................10
Schema de transmisie uplink in LTE.....................................................................11
SC-FDMA........................................................................................................... 11
Parametrizarea SC-FDMA.................................................................................. 12
Transmiterea datelor in uplink..........................................................................13
Structura semnalului de referinta in uplink......................................................13
Proceduri pentru nivelul fizic in uplink..............................................................14
Conceptele LTE MIMO........................................................................................... 16
Legatura descendenta (downlink) MIMO...........................................................16
Modurile de descarcare MIMO.......................................................................16
Multiplexare spatiala..................................................................................... 16
Diversitatea Transmisiei................................................................................18
Legatura ascendenta (uplink) MIMO.................................................................18
Conceptele MBMS LTE.......................................................................................... 19
CONCLUZII........................................................................................................... 19
Bibliografie.......................................................................................................... 20

George Cuculescu 3
IISC

Introducere
Reelele UMTS la nivel mondial sunt in curs de modernizare in HSDPA (High Speed
Downlink Packet Access), pentru a crete rata de date i capacitatea pentru descarcarea
datelor. n urmtoarea etap, HSUPA (High Speed Uplink Packet Access) vor spori
performanele de uplink n reelele UMTS. n timp ce HSDPA a fost introdus in versiuna 5 a
3GPP, HSUPA este o caracteristic important a 3GPP versiunea a 6-a. Combinaie de
HSDPA i HSUPA este adesea menionat ca HSPA.
Cu toate acestea, chiar i cu introducerea HSPA, evolutia tehnologiei UMTS nu s-a
terminat. HSPA+ va aduce mbuntiri semnificative n realease-ul 7 al 3GPP. Obiectivul
este de a mbunti performana de HSPA pe baza de radio reele n ceea ce privete eficiena
spectrului de frecvene radio, rata de vrf de date, laten, i de a exploata ntregul potenial al
WCDMA operand pe 5 MHz. Importante caracteristici ale HSPA+ sunt: MIMO (Multiple
Input Multiple Output), modulare de ordin superior pentru uplink si downlink, mbuntiri
ale protocoalelor Nivelului 2 i o conexiune continua de pachete.
n scopul de a asigura competitivitatea UMTS pentru urmtorii 10 ani i dincolo de
aceasta, s-a inceput cercetarea conceptelor pentru UMTS Long Term Evolution
(LTE). Obiectivul este unul pentru viteze mari de descarcari de date, latenta mica si pachete
optimizate pentru tehnologiile de radio-acces. Prin urmare, un element de studiu a fost lansat
n 3GPP release-ul 7 pe E-UTRA (Evolved UMTS Terrestrial Radio Access) i E-UTRAN
(Evolved UMTS terestre Radio Access Network). LTE / EUTRA vor face parte din
specificatiile de baza ale versiunea 8 a 3GPP.
n studiului LTE-ului, 3GPP de lucru s-a concentrat asupra definirii cerinelor, de
exemplu obiectivului ratei de date, capacitate, eficientizarea spectrului i laten. De
asemenea, aspectele comerciale privitoare la costurile de instalare i de operare de reea au
fost luate n considerare. Pe baza acestor cerine, au fost studiate concepte tehnice pentru
sistemele de transport aerian de interfa i protocoale. n special, LTE foloseste noi sisteme
de acces multiplu pe aer - interfata: OFDMA (ortogonale Frequency Division Multiple
Access) pentru downlink i SC-FDMA (Single Carrier Frequency Division Multiple Acces)
pentru uplink. n plus, schemele sistemelor de antene pentru MIMO reprezinta o component
eseniala in LTE. ntr-o ncercare de a simplifica arhitectura protocolului, LTE aduce
unele schimbri majore la conceptele existente protocolul UMTS. Impactul asupra
arhitecturii
reelei
globale
dar
si
reeaua
de
baz
sunt
investigate
n contextul 3GPP System Architecture Evolution (SAE).

George Cuculescu 4
IISC

Cerinte pentru UMTS Long Term Evolution

LTE se concentreaza pe suportul optim pentru serviciile de rutare de pachete (PS).
Cerintele principale ale design-ului unui sistem LTE sunt amintite mai jos:

Rata de transfer: Scopul este atingerea unui maxim de 100 Mbps (downlink) si 50
Mbps (uplink) pentru o latime de banda de 20 MHz, presupunand 2 antene receptoare
si una emitatoare la un terminal.

Capacitatea: S-a stabilit ca obiectivul mediei capacitatii de download per MHz sa fie
de cel putin 3-4 ori mai mare decat cel din versiunea 6, iar pentru upload de 2-3 ori
mai mare.

Eficienta Spectrala: Target-ul pentru downlink este de 3-4 ori mai bun si pentru
uplink de 2-3 ori mai bun decat versiunea 6.

Laten: timp de tranzit ntr-o direcie ntre un pachet fiind disponibil in nivelul de IP,
fie n terminal,fie in reeaua de radio-acces i disponibilitatea acestui pachet, la nivelul
IP n reeaua de radio-acces /terminal trebuie s fie mai putin de 5 ms. De asemenea,
latenta se va reduce,pentru a permite perioade de tranziie scurte de mai puin de 100
ms de la starea de repaos la starea activ.

Latimea de banda: Vor fi suportate lrgimi de band scalabile la 5, 10, 15, 20

MHz. De asemenea, latimi de band mai mici de 5 MHz trebuie s fie susinute
pentru mai mult flexibilitate.

Interoperabilitatea: Trebuie asigurata interoperabilitatea cu sistemele existente

UTRAN / GERAN i cu sistemele non-3GPP. Terminale hibride vor sprijini trecerea
de la si la UTRAN / GERAN. ntreruperea pentru timpul de transfer ntre E-UTRAN
i UTRAN / GERAN trebuie s fie mai mic de 300 ms pentru servicii n timp real i
mai mica de 500 ms pentru servicii care nu sunt n timp real.

Servicii de tip Multimedia Broadcast Multicast (MBMS): MBMS va fi imbunatatit

i va fi redenumit E-MBMS. ( Enhanced MBMS)

Costuri: Migraia de la o versiunea 6 a interfetei de radio UTRA si a arhitecturii

trebuie sa aiba costuri reduse. Complexitatea sistemului si a terminalelor trebuie sa fie
rezonabile, odata cu costul si consumul de energie. Toate interfeele specificate vor fi
compatibile, pentru a se realiza interoperabilitatea echipamentor multi-vendor.

Mobilitate: Sistemul ar trebui s fie optimizat pentru miscari la viteze mici (0-15 km /
h), dar si viteze mai mari trebuie s fie susinute, inclusiv cea a unui tren de mare
vitez.

Alocarea spectrului: Trebuie sa fie posibila functionarea n pereche (Frequency

Division Duplex / Modul FDD) i nepereche spectrului de frecvene (Time Division
Duplex / TDD mode).

George Cuculescu 5
IISC

Co-existena: Co-existena n aceeai zon geografic i colocare cu GERAN /

UTRAN trebuie asigurat. De asemenea trebuie asigurata co-existena ntre operatorii
din benzile adiacente, precum i coexistena intre cele 2 limite.

Calitatea serviciilor: Se va asigura calitatea serviciilor de la un capat la altul. VoIP ar

trebui s fie suportata cu o eficienta cel puin la fel de bun ca si serviciul de voce
comutare de circuite in UMTS (CS).

Sincronizarea retelei: Sincronizarea timpilor diferitelor retele nu va reprezenta un

obiectiv important.

Schema de transmisie downlink in LTE

OFDMA
Sistemul de transmisie downlink pentru E-UTRA, modurile FDD i TDD este bazat
pe OFDM. ntr-un sistem OFDM, spectrul de frecvene disponibile este mprit n mai multi
transportori, numiti sub-transportori, care sunt ortogonali reciproc. Fiecare dintre aceste subtransportatori sunt independent modulati de un fluxului de date cu rata scazuta.
OFDM este utilizat n WLAN, WiMAX, precum i in tehnologiile DVB. OFDM are
mai multe avantaje: robustetea mpotriva fading-ului multicale si arhitectura eficienta a
receptorului.
Figura 1 reprezinta un semnal OFDM. Avem un semnal cu latime de banda cu 5 MHz,
dar principiul este acelai pentru alte limi de band in E-UTRA. Datele sunt simboluri
independent modulate i transmise ntr-un numr mare de sub-transportori ortogonali strans
grupati. n E-UTRA, schemele de modulare a sensului downlink sunt: QPSK, 16QAM,
64QAM.
n domeniul timp, un interval de gard poate fi adugat la fiecare simbol pentru
combaterea interferentei simbolurilor OFDM din cauza intarzierilor ce pot surveni pe
canal. n E-UTRA, interval de garda este un prefix ciclic care se introduce nainte de fiecare
simbol OFDM.

Figura 1. Reprezentarea in Frecventa-Timp a unui

semnal OFDM

George Cuculescu 6
IISC

n practic, semnalul OFDM poate fi generat prin procesarea semnalului digital

utiliznd IFFT (Transformata Fourier rapida inversa). O astfel de tranformata fourier in N
puncte este ilustrata n figura 2, n cazul unde a(mN + n) se refer la al n-lea sub-canal
modulat cu simboluri de date, n perioada mTu< t <(m +1) Tu.

Figura 2 Generarea unui simbol OFDM

utilizand
Vectorul sm vectorul este
definit caIFFT
un simbol OFDM util. Reprezinta sub-transportorii

modulati in domeniu timp. Prin urmare, dintr-un flux paralel de N surse de date, fiecare
independent modulata, se obine o forme de und compusa din N sub-transportori ortogonali,
cu fiecare dintre sub-transportori avnd forma unei funcii sinc (a se vedea Figura 1).
Figura 3 ilustreaz cartografierea unui flux serie de simboluri QAM la N fluxuri
paralele, utilizate ca recipiente de domeniu de frecven pentru IFFT. Blocurile de timp in N
puncte obinute din IFFT sunt apoi inlantuite pentru a crea un semnal in domeniul timp. In
figura 3 nu este prezentat procesul ciclic de inserare a prefixului.

Figura 3 Lantul generarii

n contrast cu un sistem
de transmisie
OFDM, OFDMA permite acces multiplu a
semnalului
OFDM
utilizatorilor pe latimea de banda disponibila. Fiecarui utilizator i se atribuie o resursa
timp/frecven specifica. Ca un principiu fundamental al E-UTRA, canale de date sunt
partajate, adic pentru fiecare transmisie la un interval de timp de 1 ms, o noua decizie de
planificare este luat cu privire la care utilizatori li se atribuite o anumita resursa de timp /
frecven n timpul intervalului de transmisie.

Parametrizarea OFDMA

George Cuculescu 7
IISC

O structura cadrului generic este definit att pentru E-UTRA FDD i TDD modurilor
de transport. n plus, o structur cadru alternativ este definita doar pentru modul TDD.
Pentru structura cadrului generic, cadrul radio de 10 ms este mprit n 20 de sloturi egale de
0.5 ms. Un sub-cadru const n dou sloturi consecutive, deci un cadru radio conine 10 subsloturi. Acest lucru este ilustrat n figura 4 (Ts exprima unitatea de baza de timp de
corespunztoare frecventei de 30.72 MHz).

Figura 4 Structura generica a cadrului de

downlink E-UTRA

Figura 5 prezinta structura resursei descendente pe durata de un slot downlink.

Limea de band disponibila pentru downlink se compune din sub-transportorii NBWDL cu o
spatiere de f = 15 kHz. n cazul unei transmisii pe celule multiple MBMS, este posibila o
spatiere de f = 7.5 kHz. NBWDL poate varia n scopul de a permite funcionarea unei latimi de
banda scalabila pn la 20 MHz. Iniial, latimile de band pentru LTE au fost definite n mod
explicit in specificatiile nivelului 1.
Un slot de downlink se compune din simboluri NsymbDL OFDM. Pentru fiecare simbol,
un prefix ciclic (CP) este anexat ca timp de
garda. NsymbDL depinde de lungimea prefixului
ciclic. Structura cadrului generic cu lungime
normal a prefixul ciclic conine NsymbDL = 7
simboluri. Acest lucru se traduce printr-o
lungime a prefixului ciclic de TCP ~ 5.2s pentru
primul simbol i TCP ~ 4.7s pentru restul de 6
simboluri. n plus, un prefix ciclic extins este
definit pentru a acoperi zone mari de celule cu o
raspandire mai mare a ntrzierii i cu transmisie
MBMS. Structura cadru generic cu prefix ciclic
extins a TCP-E ~ 16.7s contine NsymbDL = 6
simboluri OFDM (spatiere sub-transportator de
15 kHz). Structura cadru generic cu prefix Figura 5 Matricea de resurse pentru
ciclic extins de TCP-E ~ 33.3s conine NsymbDL downlink
= 3 simboluri (spatierea sub-transportatorilor de
7.5
kHz).
Tabelul 1 ofer o privire de ansamblu asupra
diverilor parametri pentru generice cadrul
structurii.

George Cuculescu 8
IISC

Transmiterea de date downlink

Datele sunt alocate terminalelor n blocuri de resurse. Un bloc de resurse fizic este
format din 12 (24) sub-transportatori consecutivi n domeniu frecvena pentru cazul f = 15
kHz (f = 7.5 kHz). n domeniul timp, un bloc de resurse fizic const in NsymbDL simboluri
OFDM consecutive, a se vedea Figura 5. NsymbDL este egal cu numrul de simboluri OFDM
ntr-un slot. Mrimea blocului de resurse este aceeai pentru toate lrgimile de band, prin
urmare, numrul de blocuri fizice disponibile depinde de latimea de banda.
n funcie de rata datele necesara, fiecare terminal poate fi atribuit unuia sau mai
multor blocuri de resurse n fiecare interval de timp de transmisie de 1 ms. Deciziile
privitoare la planificarea resurselor sunt intocmite de staie de baz (eNodeB).
Datele utilizatorului sunt transmise pe Canalul Fizic Comun de downlink (PDSCH).
Semnalizarea pe Canalul Fizic Comun de Control (PDCCH) este folosita pentru a transmite
deciziile de planificare individuale ale terminalelor. PDCCH este situat n primul simbol
OFDM dintr-un slot.

Structura semnalului de referinta pentru Downlink si

cautarea celulelor
Structura semnalului de referinta pentru Downlink este important pentru cutare de
celule, estimarea canalului i monitorizarea celulei vecine. Figura 6 arat principiul structura
semnalului de referin pentru downlink pentru o anten si 2 antene de transmisie. Elemente
pre-definite de resurse n domeniul timp-frecven se poarta secvena de semnalelor de
referin. n afar de simbolurile de referin primare, potate fi nevoia de simboluri de
referin secundare. In figura 6 sunt reprezintate secvenele transmise de la pn la 2 antene
transmite in culori diferite.

George Cuculescu 9
IISC
Figura 6 Structura semnalului de referinta pentru Downlink (prefix
ciclic normal)

Secvena de semnale de referin poarta identitatea celulei. Fiecare secventa de

semnale de referin este generata ca un produs simbol-simbol al unei secvente ortogonale r OS
(3 dintre ele existente) i o secventa pseudo-aleatoare rPRS (170 dintre ele existente). Fiecare
identitate a celulei corespunde unei combinaii unice dintre o secven ortogonal r OS i o
secventa pseudoaleatoare rPRS, permind 510 identitati de celule diferite.
Saltul in frecven poate fi aplicat la semnalele de referin pentru downlink. Modelul
saltului de frecven are perioada de un cadru (10 ms).
n timpul cutrii de celule, diferite tipuri de informaii trebuie s fie identificate de
ctre telefon: simbolul i sincronizarea cadrelor radio, frecvena, identificarea celulelor,
limea de band de transmisie globala, configurarea antenei, lungime prefixul ciclic.
Pe lng simbolurile de referin, semnale de sincronizare sunt, prin urmare,
necesare n timpul de cutarii de celule. E-UTRA utilizeaz o schem ierarhic de cutare de
celule similara cu WCDMA. Aceasta nseamn c realizarea sincronizarii i identificatorul de
grup de celule sunt obinute din diferite semnale SCH. Astfel, semnalul de sincronizare
primar (SCH-P) i o sincronizare secundar semnal (S-SCH) sunt definit intr-o structura de
pre-definite. Acestea sunt transmise pe cele 72 sub-transportatori centrali (n jur de DC subtransportator) n cadrul acelorasi sloturi predefinite (de dou ori pe 10 ms), pe elemente de
resurse diferite, a se vedea figura 7.

George Cuculescu 10
IISC

Figura 7 Structura P-SCH si SSCH

Ca ajutor suplimentar n timpul cutarii de celule, este disponibil un Canal Fizic de

Control Comun (CCPCH) care transport informaii de tip BCH, de exemplu, limea de
band a sistemului. Acesta este transmisa la momente de timp pre-definite pe 72 subtransportatori centrati pe sub-transportatorul DC.
Pentru a permite terminalului s sprijine acest concept de cutare de celule, s-a
convenit ca terminalul s poata recepta o lime de band cu capacitate minim de 20 MHz.

Downlink proceduri fizice Layer

Pentru E-UTRA, urmtoarele proceduri fizice de downlink strat sunt deosebit de importante:

Celule de cutare i de sincronizare

Programarea:
Programarea se face n staie de baz (eNodeB). Canalul de control PDCCH
informeaz utilizatorii despre resursele de frecven / timp alocate acestora i
formatele de transmitere utilizate.
Programatorul evalueaza diferite tipuri de informaii, de exemplu, Calitatea
parametri Service, msurtori din UE, capacitile UE, statusul buffer-ului.

Adaptarea legaturii:
Adaptarea legaturii este deja cunoscuta de la HSDPA ca Modularea i
Codificare Adaptiva. De asemenea, n E-UTRA, a modulrii i codificare pentru canal
de date comun nu este fix, dar acesta este adaptat n funcie de calitatea semnalului
radio. n acest scop, terminalul trimite n mod regulat rapoarte de Indicaii de calitate
ale canalului (CQI) la eNodeB.

ARQ Hibrid (Cerere de Repetare Automata):

ARQ hibrid pentru Downlink este de asemenea cunoscut de la HSDPA. Este
un protocol de retransmisie. Terminalul poate solicita retransmisia unui pachet de date
primit incorect.

George Cuculescu 11
IISC

Schema de transmisie uplink in LTE

SC-FDMA
In timpul fazei de studiu a elemetntelor LTE au fost cercetate schemele optime pentru
transmiterea in uplink. n timp ce OFDMA este considerat optim pentru a ndeplini
cerinele LTE n downlink, proprietile OFDMA sunt mai puin favorabile pentru uplink.
Acest lucru se datoreaz n principal raportului de putere vrf-la-medie slab (PAPR peak-toaverage power ratio) a unui semnal OFDMA, inrautatind acoperirea in uplink.
Astfel, sistemul de transmisie uplink LTE pentru FDD i TDD este bazat pe SCFDMA (Single Carrier Frequency Division Multiple Access) cu prefix ciclic. Semnalele SCFDMA au proprieti PAPR mai bune n comparaie cu un semnal OFDMA. Acesta a fost
unul din principalele motive pentru selectarea SC-FDMA ca sistem uplink de acces in LTE.
Caracteristicile PAPR sunt importante pentru proiectarea eficient a amplificatoare de putere
pentru UE. Totusi, procesarea semnalului in SC-FDMA are unele asemnri cu procesarea de
semnal in OFDMA astfel nct parametrizare de downlink i uplink pot fi armonizate.
Exist diferite posibiliti de generare a unui semnal SC-FDMA. DFT-spreadOFDM (DFT-s-OFDM) a fost selectat pentru E-UTRA. Principiul este ilustrat n figura 8.
Pentru DFT-s-OFDM, o dimensiunea-M DFT este aplicata pentru prima dat unui bloc de M
simboluri modulare. QPSK, 16QAM si 64 QAM sunt folosite ca scheme de modulare in
uplink E-UTRA , acestea din urm fiind opionale pentru UE. DFT transform simbolurile de
modulatie
n
domeniul
de
frecven.
Rezultatul
este
mapat pe sub-purtatoarea disponibila. n E-UTRA uplink este permisa numai
transmiterea localizata pe sub-purtatori consecutivi. Un punct N IFFT n cazul n care
N> M este apoi efectuat ca i n OFDM, urmat de adugarea prefixului ciclic
i paralel o conversie de serie.

George Cuculescu 12
IISC

Figura 8. Diagrama bloc a DFT-s-OFDM (transmisie localizata)

Prelucrarea DFT este, prin urmare, diferena fundamental dintre generarea
semnalelor SC-FDMA i OFDMA. Acest lucru este indicat prin termenul DFT spreadOFDM. ntr-un semnal SC-FDMA, fiecare sub-purtator folosit in transmisie conine
informaii despre toate simbolurile de modulare transmise, deoarece fluxul de date de intrare
a fost rspndit de ctre transformarea DFT peste sub-purtatorii disponibili. n contrast cu
aceasta, fiecare sub-purtator de semnal OFDMA contine numai informaii referitoare la
simbolurile de modulati specifice.

Parametrizarea SC-FDMA
Structura uplink E-UTRA este similara cu cea de downlink. Un cadru radio de uplink
const n 20 de sloturi de 0,5 ms fiecare, i un subframe este format din 2 sloturi. Structura
slotului este prezentat n figura 9.
Fiecare slot poarta NULsymb simboluri SC-FDMA, NULsymb = 7 pentru prefix cyclic
normal si NULsymb =6 pentru prefixul cyclic extins. Simbolul SC-FDMA cu numarul 3 (al
patrulea symbol dintr-un slot) poarta semnalul de referin pentru canalul de demodulare.

George Cuculescu 13
IISC

Figura 9. Structura slotului de uplink

De asemenea pentru uplink a fost selectata o latime de banda pentru nivelul 1.
Tabelul 2 prezint parametrii de configurare ntr-un tabel de ansamblu.

Tabelul 2 Parametrii pentru uplink in structura generica a cadrului

Transmiterea datelor in uplink

n uplink, datele sunt alocate n multipli de un bloc de resurse. Marimea blocului de
resurse n domeniul frecven este de 12 sub-purtatori, adic aceeai ca i n downlink. Cu
toate acestea pentru a simplifica proiectarea DTF in procesarea semnalelor in uplink nu toti
multiplii ntregi sunt permisi. Numai factorii 2,3 i 5 sunt permisi.Intervalul de timp pentru
transmisia in uplink este de 1 ms (la fel ca in downlink).
Datele utilizatorilor sunt transmise pe canalul fizic comun pentru uplink (PUSCH Physical Uplink Shared Channel) care este determinat de banda de transmisie NTX si saltul
de frecven K0.
Canalul PUCCH poarta informatiile de control in uplink de exemplu, rapoarte CQI i
informatiile ACK /NACK referitoare la pachetele de date primite in downlink. PUCCH este
transmis pe o frecventa rezervata n uplink.

Structura semnalului de referinta in uplink

Semnalele de referin sunt utilizate pentru dou scopuri diferite: pe de o parte
parte, acestea sunt utilizate pentru estimarea canalului n receptorul eNodeB n vederea
demodularii canalelor de control i date. Pe de alt parte, semnalele de referin ofera
calitatea informatiei ca baza in planificareadeciziilor in statia de baza. Scopul acesta din urm
este, de asemenea numit sondarea canalului.
Semnalele uplink de referin se bazeaz pe secvente CAZAC (Constant Amplitude
Zero Auto-Corrlation).

Proceduri pentru nivelul fizic in uplink

Pentru E-UTRA, urmtoarel proceduri la nivelul fizic sunt n mod special
importante:

Accses aleator nesincronizat:

Accesul aleator poate fi folosit pentru o cerere de acces iniial, ca parte

George Cuculescu 14
IISC

de handover, atunci cnd tranziteaz din starea idle in conectate, sau pentru a restabili
sincronizarea in uplink. Structura este prezentat n figura10.

Figura 10. Principiul structurii cu acces aleator

Multiple canale de acces aleatoriu pot fi definite n domeniul frecven prin perioada
de acces TRA n scopul de a oferi un numar suficient de oportuniti de acces aleator.
Pentru accesul aleator, un preambul este definit dup cum se arat n figura
11. Secvena de preambul ocup TPRE = 0,8 ms i
prefix ciclic ocup TCP = 0,1 ms, n cadrulunui subframe de 1 ms. n timpul perioadei
TGT nimic nu este transmis. Limea de band a preambulului
este de 1.08 MHz (72 sub-purtatori). Nivelul superior controleaza n
care subframe de transmisie este permis preambulul i
localizarea n domeniul de frecven. Pe celule, exist 64 preambuluri de acces
aleatoar. Ele sunt generate de secvente Zadoff-Chu.

Figura 11. Preambulul pentru acces aleator

Procedura de acces aleator foloseste bucla deschisa de control al puterii cu
ramp de putere similare cu WCDMA. Dupa trimiterea preambulului
pe un canal selectat cu acces aleator, UE ateapt mesajul de raspuns aleator. Daca
nici un raspuns nu este detectat un alt canal cu acces aleator este selectat i un

George Cuculescu 15
IISC

preambul este trimis din nou.

Programarea in uplink
Programarea de resurse in uplink se face prin eNodeB. ENodeB
atribuie o anumite resurse de timp / frecvena la UE i informeaz
UE despre formatele de transmitere de utilizat. Programarea deciziile ce
afecteaz uplink sunt comunicate UE prin intermediul PDCCH n downlink. Deciziile
de planificare se pot baza pe parametrii QoS, statutul bufferului UE, msurtori de
calitate a canalului in uplink, capacitile UE, lacunele UE de msurare, etc.

Link-ul de adaptare in uplink:

Ca metode de adaptare in uplink pot fi utilizate: transmiterea controlata a puterii,
modulare adaptiva i canal cu rata de codificare, precum i band de transmisie
adaptiva.

Controlul timpului in uplink:

Controlul timpului in uplink este necesar pentru a alinia transmisiile de la UE diferite
cu fereastra receptorul eNodeB. EnodeB trimite comenzile corespunztoare la UE
prin downlink, le comanda s i adapteze transmisia respectiva.

ARQ hibrid:
Protocolul ARQ hibrid este deja cunoscut de la HSUPA. eNodeB are capacitatea de a
solicita retransmisia pachetelor de date primite incorect.

Conceptele LTE MIMO

Sistemul Intrari si Iesiri Multiple (Multiple Input Multiple Output - MIMO) reprezinta o parte
esenial a LTE pentru a realiza cerinele ambiioase pentru transfer i eficienta spectral.
MIMO se refer la utilizarea de antene multiple la emitor i receptor laterale.

Legatura descendenta (downlink) MIMO

Pentru legtura descendent LTE, o configuraie 2x2 pentru MIMO se presupune
pentru configuraia de baz, adic 2 antene transmite de la staia de baz i 2 antene la partea
terminalului. Configuraiile cu 4 antene sunt de asemenea, fiind luate n considerare.
Modurile de descarcare MIMO

George Cuculescu 16
IISC

Diferite moduri MIMO sunt avute n vedere. Aceasta trebuie s fie difereniate ntre
multiplexare spatiala i diversitatea transmiterii, depinzand de conditia canalului decide ce
schema va fi selectata
Multiplexare spatiala

Multiplexarea spaial permite transmiterea a diferite fluxuri de date simultan pe

acelai bloc de resurse downlink . Aceste fluxuri de date pot aparine unui singur utilizator
(MIMO singur utilizator / SU-MIMO) sau unor diferii utilizatori (multi utilizatori MIMO /
M-MIMO). n timp ce SU-MIMO crete rat de transfer pentru un singur utilizator, MUMIMO permite de a spori capacitatea total. Multiplexarea spaial este posibil numai n
cazul n care postul de radio mobil o permite.Figura 12 prezint principiul de multiplexare
spaial, exploatnd spaiale dimensiune a postului de radio, care permite transmiterea a
diferite fluxuri de date simultan.

Figura 12 multiplexare spaial

n figura 12, fiecare antena transmite un flux de date diferit. Fiecare anten poate primi
fluxuri de date de la toate antenele de transmite. Canalul (cu o ntrziere specific) poate fi
astfel descris de urmtoarea matrice H:

n aceast descriere general, NT este numrul de antene care transmit, Nr este

numr de antene care primesc, rezultnd o matrice 2x2 pentru scenariu de baza LTE.
Coeficienii hij ai acestei matrici se numesc coeficieni de canal de la antena de transmisie j la
antena de receptie I, descriind astfel toate caile posibile ntre emitor i receptor.
Numrul de fluxuri de date care pot fi transmise n paralel peste
MIMO canal este dat de min{Nt, Nr} i este limitat de gradul matricii H. Calitatea transmisiei

George Cuculescu 17
IISC

se degradeaz n mod semnificativ n cazul n care valorile singulare ale matricei H nu sunt
suficient de puternice. Aceasta se poate ntmpla n cazul n care antenele 2 nu sunt suficient
de-corelate, de exemplu, ntr-un mediu cu mprtiere puina sau cnd antenele sunt prea
apropiate.
n LTE, pn la 2 cuvinte de cod pot fi mapate pe diferite asa-numite straturi.
Numrul de straturi de transmitere este egal cu rangul de matrice H. Exist o cartografiere
fixa intre cuvintele de cod si straturi.
Precodarea in partea emitatorului este utilizat pentru a sprijini multiplexarea spaial,
lucru ce se poate vedea in Figura 13. Acesta se realizeaz prin aplicarea unei matrice de
precodare W semnalului inainte de transmitere.

Figura 13 Principiul Precodarii

Matricea de precodare optim W este selectata dintr-un "codebook" predefinit care

este cunoscut de eNodeB i de UE. Este utilizata precodarea unitara, adic o matricea de
precodate este unitara: WHW = I. Terminalul estimeaza canalul radio i selecteaz matricea de
precodate optima. Matricea de precodare optima este cea care confera capacitatea
maxima. Terminalul ofer feedback-ul pe canalul de control n ceea ce privete legatura
uplink selectand astfel matricea de precodare optima (vector de precodare ca un caz special).
Ideal, aceast informaie este pusa la dispoziie pe categorii de resurse sau, cel puin un grup
de blocuri de resurse, deoarece matricea de precodarea optima variaz ntre blocuri de
resurse.
Figura 14 ofer o imagine de ansamblu a semnalului legaturii descendente EUTRA,
inclusiv paii relevanti pentru o transmisie MIMO.

Figura 14 Generarea unui semnal de baza pentru legatura descendenta

George Cuculescu 18
IISC
Diversitatea Transmisiei

n loc de creterea ratei de date sau de capacitate, MIMO poate fi folosit pentru a
exploata diversitatea. Diverse scheme de transmitere a sunt deja cunoscute de la
WCDMA versiunea 99 i vor fi implementate in LTE ca modul MIMO. n cazul n care
condiiile de canal nu permit multiplexare spaial, o diversa schema de transmitere va fi
folosita n loc, astfel nct comutarea ntre aceste dou moduri MIMO sa fie posibila, n
funcie
de
condiiile
de
canal.
Transmiteri
diverse
sunt
utile
n cazul n care numrul selectat de fluxuri (rang) este unul.

Legatura ascendenta (uplink) MIMO

Schemele legaturii ascendente (uplink) pentru MIMO in LTE vor diferi de la
sistemele legaturii descendente MIMO, aici inandu-se cont de complexitatea problemelor ce
pot aparea in terminale. Pentru uplink, UM-MIMO pot fi utilizate. Mai multe terminale
utilizator pot transmite simultan pe aceeasi resurs bloc. Aceasta se numeste tot domeniu
spaiale acces la domenii spatiale multiple (SDMA). Schema are nevoie doar de o antena de
transmisie la partea UE, care este un mare avantaj. Terminalele care vor partaja aceeasi
resurs bloc trebuie s-si aplice reciproc ortogonale modele pilot.
Pentru a exploata n beneficiul a dou sau mai multe antene de transmisie, dar nc sa
pstreaze un terminal low-cost, se pot folosi antene-subset de selectie. La nceput, aceasta
tehnica va fi utilizata, iar terminalul va avea dou antene de transmisie, dar numai
un lant de transmisie i amplificator RF. Un comutator va alege apoi ce anten ofer cel mai
bun canal catre eNodeB.

Conceptele MBMS LTE

Suportul pentru Serviciile Multicast de Multimedia Broadcast (MBMS) este o cerin
esenial pentru LTE. Aa-numitele E-MBMS vor fi prin urmare o parte integrant a LTE.
n LTE, transmisiile MBMS pot fi efectuate catre celule singulare catre mai multe
celule. n cazul transmisiilor multi-celulare, celulele si coninutul sunt sincronizate pentru a
permite pentru terminalul de a combina consumul de energie de la transmisiile multiple.
Semnalul suprapus arat ca unul multipath in punctul terminalului. Acest concept este
de asemenea cunoscut ca Retea cu o Singur Frecven (SFN). E-UTRAN poate configura
care celulele sunt parte dintr-o SFN pentru transmiterea unui serviciu MBMS. Traficul
MBMS poate partaja acelai operator de transport cu trafic unicast sau s fie trimis la un
operator de transport separat. Pentru traficul MBMS, un prefix extins ciclic va fi furnizat. n
cazul subcadrelor ce transport date MBMS SFN, vor fi folosite semnale de referin
specifice. Datele MBMS se desfoar pe canalul de trafic MBMS (MTCH) ca un canal
logic.

George Cuculescu 19
IISC

CONCLUZII
n aceast lucrare, am descris structura sistemului i obiectivele de performan din
noua generaie de tehnologie de acces la reea dezvoltata de 3GPP. Am discutat, de asemenea,
felul n care mobilitatea este tratat n noul sistem.
Obiectivele LTE avute in vedere au fost: viteza de transfer transfer i latena mult
imbunatatie, accentul pe simplitate, flexibilitatea spectrului de frecvene radio la care s-au
adaugat capacitatea marita i un cost mai mic pe bit.
LTE este destinat s furnizeze o experienta bogata utilizatorului, livrarea de noi
generatoare de venituri serviciilor de telefonie mobil i va rmne un concurent puternic
altor tehnologii wireless n urmtorii zece ani pentru ambele pieele emergente dezvoltate in
acest sens.

Bibliografie
1. http://www.pdf-datasheet.com/LTE_WP_0703_RandS-pdf.html
2. http://www.motorola.com/staticfiles/Business/Solutions/Industry
%20Solutions/Service%20Providers/Wireless%20Operators/LTE/_Document/Static
%20Files/6834_MotDoc_New.pdf
3. http://4506818691271833574-a-1802744773732722657-ssites.googlegroups.com/site/hgmyung/3gppLTE.pdf?
attachauth=ANoY7crp3_KyTK76gn9g08PGXjq9KzQVl1hkXvvzZfuS7gD7i8vDTSl

George Cuculescu 20
IISC

WQhgrO7EKjWmqv99kKPkZzsdaLwFZRrbjNuT85QSxQANqsMV_YYBlelV0ftZi
w0q9WS1u6ayotoUFIOe5tK5tg5O2vCH7RsLt2Abu1AIE7X4dvWcfrMIl4UroskaKH
Ow8m3fJt2smICTweyKe3NBw&attredirects=0