You are on page 1of 76

PROF DRD BOGDAN CONSTANTIN

m1

m2
D

Fig. 475.

pag 1-28 enunturi
pag 28-76 rezolvari

476. Un mic corp cu masa m se află pe un plan înclinat de unghi D faĠă de
&
oriontală. Coeficientul de frecare este P= 2tgD. Cu ce forĠă minimă orizontală F ,
trebuie acĠionat asupra corpului astfel încât el să înceapă să se deplaseze?
m
F
D

Fig. 476.
¾ CLASA a VIII-a
471. În câmpul sarcinilor 2q úi –q este introdus corpul cu sarcină q/2,
mai întâi în punctul C apoi în punctul D (fig. 471). Să se compare forĠele (ca
modul) ce acĠionează asupra acestuia dacă: DA=AC=CB.
D
l

A
x
2q

C
l

B
x
-q

Fig. 471

¾ CLASA a X-a
477. Peste un scripete S este trecut un fir a cărui masă se neglijează úi
care are la capete suspendate masele m1=2kg úi m2=1kg. Masa m2 culisează fără
frecări pe o bară cilindrică verticală. Se lasă liberă masa m2 din punctul A ca în fig.
477.
a) Ce distanĠă maximă parcurge m2 pe bara verticală dacă
SA=d=0,6 m?
b) Care este poziĠia de echilibru a sistemului ?
c) Ce forĠă se exercită la echilibru asupra scripetelui?

472. Dopul de la o cadă de baie are masa m= 50g úi raza R=2 cm.
Dopul este legat de un fir care se rupe la o tensiune T=10 N. Neglijând frecările să
se calculeze înălĠimea maximă a apei în cadă la care dopul mai poate fi scos fără
ca firul să se rupă.
473. Într-un vas sunt două lichide nemiscibile de densităĠi U1 úi U2. La
suprafaĠă de separaĠie dintre cele două lichide pluteúte o sferă omogenă dintr-un
material de densitate U. În ce raport se află fracĠiunile f1úi f2 din volumul sferei
care se află în fiecare dintre cele două lichide?
Pentru ce relaĠie între cele trei densităĠi este posibilă problema.
¾ CLASA a IX-a
474. Două particule 1 úi 2 se deplasează de-a lungul axelor Ox úi Oy cu
&
&
&
2i cm/s, respectiv v 2 3J cm/s. la momentul t=0, ele se găsesc în
punctele A (3 cm,0) úi B(0,-3cm). Să se afle:
& &
a) r2  ri care reprezintă poziĠia particulei 2 în raport cu particul a 1, în

&
viteza v1

funcĠie de timp;
157
b) Când úi unde distanĠa dintre cele două particule este cea mai mică?
475. Pe un plan înclinat de unghi D=30o, poate luneca fără frecare un
cărucior de masă m1=10 kg. De cărucior este suspendat printr-un fir un corp de
masă m2=40kg ca în fig. 475. Căruciorul este Ġinut în repaus. Care va fi tensiunea
din fir imediat după ce I se dă drumul căruciorului?

Fig. 477
478. Pentru pendulul simplu gravitaĠional din fig. 478 se cunosc: m=10g,
l=1m, q=1PC, E=10kV/m (vertical în jos). I se imprimă bilei viteza pe orizontală
v0=1m/s. Să se afle:
a) unghiul D de deviere maximă faĠă de verticală;
158

b) tensiunea din fir k unghiul de deviere T.

Fig. 478.
479. Spre o sferă conductoare izolată úi încărcată cu sarcină electrică
este adus un mic corp conductor neutru. PotenĠialul iniĠial al punctului în care
este plasat obiectul era de 10.000 V. După plasarea obiectului, în acel punct,
potenĠialul sferei se modifică 'V=1V. DeterminaĠi forĠa ce acĠionează asupra
corpului. Dimensiunile obiectului neutru, sunt mult mai mici decât distanĠa dintre
acesta úi sferă.
¾ CLASA a XI-a
480. Un solenoid cu lungimea de l=0,2 m úi rezistenĠa R=2: este
confecĠionat din sârmă cu cupru având diametrul 1 mm úi rezistivitatea
U=1,710-8 :m. Sârma este bobinată spiră lângă spiră, într-un singur strat pe un
miez cu permeabilitatea relativă Pr=200. Să se calculeze :
a) inductanĠa solenoidului
b) densitatea volumică de energie magnetică din interiorul solenoidului
când acesta este străbătut de un curent de intensitate I=100 mA.
481. Se sudează cap la cap doi cilindri de densitate U1=200 kg/m3 úi
U2=1500 kg/m3. Se scufundă cilindrul astfel format , vertical în apă. Dacă lungimile
celor doi cilindri sunt variabile, dar suma lor este constanta, pentru ce relaĠie între
lungimile lor, metacentrul (punctul de aplicaĠie al forĠei arhimedice) coincide cu
centrul de greutate al cilindrului ? Cei doi cilindri au secĠiuni identice.
482. A O sferă de densitate U=1,2 ˜103 kg/m3 úi de rază r=1cm cade liber
în aer. Neglijând forĠa arhimedică, calculaĠi viteza limită de cădere a sferei. Se dă
k’=0,28 kg/m3.
B. Un robinet situat deasupra unui vas are debitul qv=21,6l/min. Pe fundul
vasului se află un orificiu de secĠiune S=2cm2. Se constată că la un moment dat
nivelul apei din vas rămâne constant. Să se calculeze înălĠimea apei din vas când
nivelul este constant.

159

¾ CLASA a XII-a
483. Un mobil se află la distanĠa 2f în stânga unei lentile convergente cu
distanĠa focală f. Mobilul execută o miúcare oscilatorie armonică cu amplitudinea
A=2f úi pulsaĠia Z.
a) Să se exprime úi să reprezinte grafic poziĠia y a imaginii faĠă de lentilă în
funcĠie de timp.
b) Care este viteza punctului imagine.
484. Fie două sisteme inerĠiale k úi k’. Sistemul k’ se deplasează faĠă de
sistemul k, uniform, cu viteza v=0,6 c. Un observator aflat în sistemul k vede o
rachetă ce se miúcă cu vr=0,1 c în direcĠia pozitivă a axei Oy. Care este direcĠia úi
viteza rachetei pentru un observator situat în sistemul k’?
485. În urma împrăútierii Compton a unui foton pe un electron liber aflat
în repaus, fotonul este deviat cu un unghi T=60o faĠă de direcĠia iniĠială iar
electronul este deviat sub un unghi M faĠă de aceeaúi direcĠie. ùtiind că după
împrăútiere, electronul are energia cinetică 0,511 MeV, egală cu energia sa de
repaus, să se determine energia fotonului incident úi unghiul M.

B.

ETAPA JUDEğEANĂ
09.02.2002

¾ CLASA a VI-a
486. Pe două culoare ale unui bazin de înot având lungimea l=30 m
pornesc simultan doi înotători ce se deplasează cu viteze constante v1=2 m/s úi
respectiv v2= 3m/s.
a) AflaĠi distanĠa faĠă de punctele de plecare la care înotătorii se întâlnesc
prima úi a doua oară (se va neglija timpul pierdut la întoarcerile de la capătul
bazinului).
b) După câte drumuri dus úi întors înotătorul mai rapid îl întâlneúte pe
celălalt în punctul de plecare.
487. Un corp din cupru (Ucu= 8900 kg/m3) are greutatea 39,2N úi volumul
exterior de 500 cm3. Corpul are goluri? Dacă da, ce volum au golurile?
488. Două discuri de masă m1=100g úi m2= 300 g sunt prinse între ele cu
un resort. Suspendând sistemul de discul superior resortul are lungimea l1= 40
cm, aúezându-l pe o masă cu discul inferior, resortul are lungimea l2= 20 cm. Care
este lungimea resortului nedeformat.

¾ CLASA a VII-a
489. a) Considerând lentila subĠire calculaĠi distanĠa la care se formează
imaginea faĠă de lentilă úi precizaĠi caracteristicile acesteia.
b) Se apropie lentila de obiect astfel încât, privind prin lentilă, imaginea
dreaptă a obiectului să se vadă clar. PrecizaĠi la ce distanĠă ar putea fi ebiectul
faĠă de lentilă úi care sunt caracteristicile imaginii observate. (JustificaĠi)
160

c) Se depărtează lentila de obiect la 15 cm (ca în situaĠia de la punctul a).
Privind în lentilă obiectul se vede mai mic, răsturnat úi nu foarte clar. Formarea
imaginii poate fi justificată considerând lentila dată un sistem optic format din
două componente dintre care una este o lentilă convergentă subĠire. PrecizaĠi tipul
celeilalte componente úi reprezentaĠi grafic drumul razelor de lumină care duc la
formarea imaginii. (JustificaĠi)
490. A. Două oglinzi plane O1úi O2 sunt aúezate astfel încât fiecare
formează cu verticala un unghi D= 30o. La distanĠa d1 =8,54cm faĠă de linia de
contact a oglinzilor se află o lentilă convergentă subĠire L cu convergenĠa C=12,5
dioptrii. Între oglinzi úi lentilă, pe axa optică principală a lentilei, la distanĠa
d2=6,92 cm faĠă de linia de contact a oglinzilor se află o sursă punctiformă de
lumină S. Peretele P, opac, impiedică formarea directă a imaginii sursei S prin
lentilă.
a) Care este distanĠa dintre imaginile S1 úi S2 ale sursei, date de oglinzi?
b) La ce distanĠă faĠă de lentilă trebuie aúezat un ecran pentru a
proiecta imaginile clare ale sursei date de lentilă? ReprezentaĠi grafic mersul
razelor de lumină.
&
&
&
&
B. ForĠele F 1 úi F 2 sunt orientate astfel încât F 1 + F 2= 0.
a) ReprezentaĠi grafic cele două forĠe úi componentele lor într-un sistem
de axe neperpendiculare XOY.
&
&
&
&
b) Fie F 1x , F 2x , F 1y , F 2y componentele celor două forĠe după axele OX

&

&

úi OY. JustificaĠi implicaĠia: F1  F2

­ F1x  F2 x
0Ÿ®
¯ F1 y  F2 y

0

S

Fig. 491

0

L

O1

c) Se îndepărtează corpul m úi se fixează capetele A úi B ale resorturilor,
pe aceeaúi verticală la distanĠa AB= 20 cm. Se trage din punctul de contact (O) al
&
resortului cu o forĠă F orizontală, astfel încât unghiul dintre resorturile R1 úi R2
&
0
devine D= 90 . Să se determine alungirile resorurilor úi valoarea forĠei F , când
sistemul este în repaus. Se neglijează masa resorturilor: g= 10 N/kg.

P

O2
d2

¾ CLASA a VIII-a
492. O bucată de gheaĠă (Ug=0,92 g/cm3) conĠine în interior un cub cu
latura l=10 cm, din plastic, cu densitatea U= 0.88g/cm3. Bucata de gheaĠă este
scufundată complet în apa ( Ua=1g/ cm3) dintr-un cilindru cu aria bazei S= 560
cm2 úi fixată de vas printr-un resort cu constanta elastică k=140N/m(fig. 492), iar
resortul este alungit cu 'l =2 cm.
a) ReprezentaĠi forĠele care acĠionează asupra corpului prins de resort.
b) Ce fracĠiune din volumul cubului se află în apă după topirea gheĠii?
c) Cu cât se modifică nivelul apei din vas după topirea gheĠii? (g= 10
N/kg)

d1
Fig. 490.
491. Două resorturi R1 úi R2, având aceeaúi constantă úi aceeaúi lungime în
stare nedeformată lo=10 cm, sunt legate de corpul m, ca în fig. 491. Corpul m
este un cub din sticlă (U=2500 kg/m3) cu latura l=10cm. Ridicând capătul A al
resortului R1, pe verticală, cu viteza constantă v=0,5 cm/s, după 50 s cubul din
sticlă se desprinde de suprafaĠa de sprijin.
a) ReprezentaĠi forĠele
care acĠionează asupra corpului înainte de
desprinderea acestuia de suprafaĠă, dar după începerea ridicării.
b) DeterminaĠi constanta elastică k a fiecărui resort.
161

Fig. 492
162

apoi sistemul este lăsat liber. 493) este pus în contact cu un corp electrizat.2 ˜ 10-19C. Sarcina electrică a fiecărei particule este egală. (JustificaĠi) b) Fie un număr de 1. b) Se schimbă nivelul apei din vas după topirea gheĠii faĠă de starea în care plutea (se va lua drept stare finală starea de la punctul precedent) ? (JustificaĠi) disc Bară metalică fixă Lamelă metalică mobilă O Cutie transparentă fig. Se neglijează orice frecare. se află un mic corp. 495). Este valabilă legea lui Ohm în această situaĠie ? (JustificaĠi) ¾ CLASA a IX-a 495. reprezentaĠi forĠele care determină poziĠia firului úi calculaĠi: 164 .493. între două puncte ale mediului. care se roteúte împreună cu sfera (fig. în valoare absolută . a) DeterminaĠi valoarea minimă a coeficientului de frecare de alunecare . Fig 496 497. Se cunosc: căldura specifică a gheĠii 2100 J/KgK. 495 Bar 2 Bar 1 v a) Care dintre cele două corpuri se va afla mai jos faĠă de poziĠia iniĠială. Discul unui electroscop cu lamelă (fig. traversează secĠiunea transversală dată nu se schimbă dacă se modifică tensiunea electrică aplicată mediului . Se aplică. 493 B. Fig. b) DeterminaĠi valoarea minimă a coeficientului de frecare dacă viteza unghiulară devine Z=8 rad/s. de mici dimensiuni. Corpului (1) i se imprimă brusc o viteză orizontală în planul firelor (fig. a) ExplicaĠi de ce deviază lamele electroscopului.5 m se roteúte în jurul diametrului său vertical cu viteza unghiulară constantă Z=5 rad/s.5V. aflate iniĠial în 163 repaus la acelaúi nivel. a) CalculaĠi căldura absorbită de apa care a format cubul de gheaĠă . cu q= 3. Pe suprafaĠa interioară a sferei. o tensiune electrică de 4. Un mediu conducor electric conĠine particule cu sarcini electrice pozitive úi negative. cu sarcină electrică. c) Se presupune că viteza (medie) cu care partuculele. care traversează o secĠiune transversală a mediului într-o secundă. a) PrecizaĠi sensul miúcării particulelor cu sarcină electrică . Un cub omogen de geaĠă cu temperatura t1=-10oC úi masa m=10 g este pus într-un vas cu apă la temperatura camerei t2= 20 oC. 496). susĠine două corputi identice (1) úi (2). cubul de gheaĠă se topeúte astfel încât apa rezultată ajunge la temperatura camerei. trecut peste un scripete fix ideal. la înălĠimea R/2 faĠă de punctul inferior al sferei. (JustificaĠi). care se miúcă ca urmare a agitaĠiei termice. căldura specifică a apei 4180 J/KgK úi căldura latentă de topire a gheĠii 334 KJ/Kg. Un obiect este suspendat de un fir fixat la extremitatea superioară de oglinda retrovizoare a unui autoturism. Un fir inextensibil úi de masă neglijabilă. pentru care această stare este posibilă.5˜1018 particule cu sarcină pozitivă úi tot atâtea cu sarcină negativă. ExprimaĠi componenta verticală a acceleraĠia corpului (1) în acest moment útiind că acceleraĠia corpului (2) este acum a. 496. În timp. PrecizaĠi dacă axul în jurul căruia se roteúte lamela (O în figură) trece sau nu prin centrul de greutate al acesteia. A. CalculaĠi intensitatea curentului electric prin mediu úi rezistenĠa electrică a acestuia. O sferă cu raza R=0. b) Lamela electroscupului deviază mai mult sau mai puĠin în funcĠie de sarcina electrică cu care acesta este electrizat. c) DiscutaĠi stabilitatea echilibrului în cazurile anterioare pentru variaĠii mici ale vitezei unghiulare. atunci firul ce susĠine corpul 1 face pentru prima dată unghiul M cu verticala. b) CalculaĠi la momentul respectiv componentele normală úi tangenĠială ale acceleraĠiei instantanee a corpului (1). 494. EfectuaĠi desene.

izolată. 499. L = 20 cm. Se consideră fasciculele incidente suficient depărtate unul de celălalt pentru a nu se influenĠa electrostatic. 500 a). 499. Deoarece temperatura în laborator este t= 23oC rezultatul determinării. raza r úi electrizate cu sarcina q. iar modulul vitezei sale se reduce la jumătate. 499. Două fascicule monocinetice (1) úi (2). de înălĠimea h de la care cad picăturile. Se neglijează frecările. iniĠial astupat cu un dop. cad picături identice de lichid cu masa m. h Fig. vasul să alunece pe masă. cu greutatea totală G.a) Valorile acceleraĠiei autoturismului pentru care firul face cu verticala un unghi de 30o (g=10 m/s2). Pentru realizarea unui experiment se toarnă mercur într-o eprubetă. Experimentatorul constată că. Se conectează apoi în paralel cu dipolul încă un voltmetru identic cu primul. La baza vasului este practicat un orificiu foarte mic cu aria secĠiunii transversale S (neglijabilă în raport cu suprafaĠa liberă a lichidului din vas). ¾ CLASA a X-a 498. Un dipol are caracteristica pătratică dacă pătratul intensităĠii curentului care îl străbate este proporĠional cu tensiunea aplicată. 498). Pentru mercur se cunosc densitatea U. 498. deschis la capătul superior. c) Raportul dintre valorile tensiunii din fir în situaĠiile de la punctele a) úi b). c) CalculaĠi raportul sarcinilor specifice ale celor două tipuri de particule. este aúezat la marginea unei mese ca în fig. se află în echilibru o coloană de aer cu temperatura tI=7oC separată de exterior printr-o coloană de mecur a cărei înălĠime este L/2. StabiliĠi dependenĠa potenĠialului limită la care ajunge sfera. 500 c. Se mai cunosc permitivitatea electrică absolută a vidului Ho úi acceleraĠia gravitaĠională g. Voltmetrul indică tensiunea 165 Fig. Neglijând efctele datorate încălzirii tubului úi mercurului precum úi fenomenele superficiale. Al doilea fascicul este deviat sub unghiul T2=90o după parcurgerea aceleiaúi distanĠe ca úi fasciculul 1 (fig. 500 b. Întregul montaj este alimentat de un generator de tensiune U. Se mai cunosc acceleraĠia gravitaĠională g. în timpul manevrării mercurului au curs câteva picături pe geamul orizontal din sticlă care acoperă masa de laborator. iar în serie cu ei încă un dipol identic (fig. b) Unghiul format de fir cu normala la podeaua autoturismului dacă acesta coboară cu acceleraĠia 11. a) Un vas în care se află apă până la nivelul h.15 m/s2 o pantă cu unghiul de la bază de 45o. V1 v T1 - - - - v2 T2 v S - h - - G Fig. presiunea atmosferei în care se desfăúoară experimentul rămânând constantă úi egală cu 760 torr. identici. imediat după scoaterea dopului. se obĠine cu o eroare relativă aparentă H= 5. D1 D v v fig. se conectează în paralel . scrieĠi expresia tensiunii de la bornele fiecărui dipol. 502. Care vor fi indicaĠiile celor două voltmetre ? (fig. Doi dipoli de acest tip. 5oo D3 D2 D v a) b) R R c) RR u u R R u ¾ CLASA a XI-a 501. 166 . paralele constituitedin două tipuri diferite de particule încărcate electric pătrund cu viteza v într-o regiune în care li se aplică acelaúi câmp electric uniform. 501 b) Într-un tub subĠire vertical cu lungimea L=152 cm. U/2 /ca în fig. úi presiunea atmosferică po. calculaĠi cât la sută din masa iniĠială de mercur s-a scurs până în momentul în care temperatura coloanei de aer a atins Tmax precum úi valoarea lui Tmax. Se încălzeúte coloana de aer. înguste. de reză R.3 ˜10-2 % (H valoarea exacta  valoarea masurata valoarea masurata ). înălĠimea coloanei de mercur măsurându-se cu o riglă de aluminiu care a fost etalonată la t0= ooC. ca în fig. R 500.). a) DetrerminaĠi direcĠia câmpului electric aplicat úi semnul produsului sarcinilor celor două tipuri de particule. a) Un astfel de dipol legat în serie cu un volmetru este conectat la bornele unui generator de tensiune U úi rezistenĠă neglijabilă. b) CalculaĠi viteza v2 a particulelor celui de-al doilea fascicul după pătrunderea în câmp. 501. Într-o sferă metalică goală. Să se determine expresia coeficientului de frecare la alunecare P dintre vas úi suprafaĠa mesei astfel încât. Primul fascicul este deviat sub un unghi T1=60o faĠă de direcĠia iniĠială .) b) Caracteristica altui tip de dipol arată că tensiunea curentului care îl parcurge este proporĠională cu pătratul tensiunii aplicate.

6˜10-19C). Anodul se află la un potenĠial pozitiv V=18V faĠă de catod.2 ˜ 10-5 K-1. Cum calculează el rata creúterii relative D 'U a densităĠii cu adâncimea ? U 0 ˜ 'h IndicaĠie: În dezvoltarea binomului (1+H)n unde H<<1 úi nN. Căpitanul presupune că densitatea apei de mare din vas creúte liniar cu adăncimea h. b) Pentru a studia creúterea salinităĠii cu adâncimea. ¾ CLASA a XII-a 504. Catodul celulei are suprafaĠa de arie S=0. Lucrul mecanic de extracĠie este Lex=500eV. a) DemonstraĠi că grosimea picăturilor de mercur de pe geamul de sticlă este independentă de masa lor. se angajează în lungul unei galerii cilindrice de rază R1=10 m.6 ˜10-34 Js. Pe catodul unei celule fotoelectrice cade unflux de radiaĠii compuse din două radiaĠii monocromatice cu frecevnĠele v1= 6 ˜1016Hz úi v2= 1017Hz. (e. 2R1 Fig.coeficientul de tensiune superficială V. Se dau: energia de ionizare corespunzătoare nivelului k al atomului considerat EI= 80 KeV.2 sunt frecvenĠele liniilor spectrale emise de atomul aflat în câmp magnetic omogen. iar constanta lui Planck h=6. Să se calculeze: a) Numărul de fotoni care cad în unitatea de timp pe catod. b) Randamentul efectului fotoelectric extrem. vo este frecvenĠa liniei spectrale emise de atom în lipsa câmpului magnetic.2 sunt frecvenĠele de rotaĠie ale elctronului în jurul nucleului atomului aflat în câmp magnetic omogen. mo. Submarinul are forma unui cilindru omogen cu lungimea l=60 m. 503 167 168 . 506.2=vor(eB/4Smo) unde: (i) v1. b) Unghiul T format de direcĠiile fotonilor emergenĠi cu direcĠia de incidenĠă a pozitronului. B.sarcina electronului.1˜10-31kg. cu un electron K al unui atom greu. raza secĠiunii transversale R2 =7m úi densitatea medie U egală cu 7/9 Uo . unghiul de racordaj T= 180o úi coeficientul de dilatare J=18. Neglijând efectele de la capete úi frecările găsiĠi dependenĠa vitezei submarinului V. b) CalculaĠi coeficientul de dilatare liniară al riglei úi estimaĠi înălĠimea coloanei de mercur la temperatura de etalonare a riglei. c=3˜108m/s. prin care urcă cu motoarele oprite ca în fig. masa de repaus a electronului mo= 9. a) Submarinul care la momentul iniĠial era în repaus. dacă atât electronul cât úi nucleul atomului de hidrogen au o miúcare de rotaĠie în jurul centrului de masă. dar pozitivă) cu energia cinetică 2MeV. Jules Verne descrie aventurile submarinului Nautilus condus de căpitanul Nemo. DirecĠiile celor doi fotoni care se formează în urma acestui proces fiind simetrice faĠă de direcĠia incidentă a pozitronului. căpitanul Nemo face următorul experiment: într-un rezervor cilindric cu aria bazei S úi în care a turnat masa M de apă de mare introduce un cub de masă m care pluteúte în echilibrul în interiorul lichidului.6˜10-19C úi viteza luminii în vid. 503.inducĠia câmpului magnetic omogen. vă veĠi limita la primii trei termeni: 1+nH+n(n-1) H2/2. iar curentul de fotoelectroni este captat în întregime de anod úi are valoarea I=5 PA. unde Uo este densitatea medie a apei de mare. care produce iluminările energetice E1=4 J/(cm2s) úi respectiv E2=6 J/(cm2s). cu masă egală cu a electronului úi sarcină egală cu sarcina elecronului.2cm2. Dilatarea eprubetei se neglijează iar acceleraĠia gravitaĠională este g. AcceleraĠia gravitaĠională este g=10ms-2. c) Energia cinetică maximă cu care ajung fotoelectronii la anod (e= 1. nivelul lichidului în rezervor creúte cu 'h. să se determine: a) Energia fiecărui foton rezltat din reactie. Se neglijează energia úi impulsul de recul al atomului. b) Să se demonstreze că v1. 503. 505. ReprezentaĠi grafic v2(h) úi caracterizaĠi miúcarea submarinului. sarcina electronului e=1. Într-unul din romanele sale.masa de repaus a electronului). a) Să se deducă expresiile energiei de legătură úi constanta lui Rydberg. Se consideră că atomul se supune modelului Bohr. (ii) v1. de distanĠa h parcursă. Ca urmare. Se consideră un proces de interacĠiune a unui pozitron (particulă elementară.

cu lungimi egale. Două oglinzi plane formează un unghi de 90o. b) numai f=0. Un obiect liniar se află perpendicular pe axul optic principal al unei lentile convergente cu convergenĠade 20 dioptrii la distanĠa de 20 cm de centrul optic al acesteia. Să se determine: & & & & a) versorii a o úi b o ai vectorilor a úi b . k2=250 N/M. AflaĠi : a) poziĠia iniĠială a imaginii úi mărirea. Se dau două corpuri identice. K1 m1 k2 & G Fig. B2 B. să se afle lungimea unui fir. A.3106J/kg. Un cub de oĠel cântăreúte cât un cm3 de apă úi cât 1. iar (a  4b )A(7a  2b ) .2003 A. ùtiind că în ambele cazuri miúcarea a fost uniformă úi bicicliútii au avut aceleaúi viteze. distanĠa între ei era d1=15km.1 kg. Ce unghi formează între ei vectorii a úi b dacă vectorii & & * * & & & & (a  3b )A(7a  5b ) . dacă se útie că în timpul fierberii cu acelaúi încălzitor se obĠin mo=0. au pornit unul spre celălalt din aceeaúi localitate ca úi în prima zi.02. c) se închid ambele întrerupătoare.1 g vapori de apă pe minut? Se dau: Ca=4200 J/KgK.2003 ¾ CLASA a VI-a 507. iar k1 se deschide. CâĠi hl se vor găsi în bazin după 10 ore. A. 512. O bucată de lemn cu densitatea U1=700 kg/m3 úi cu masa m=0. Se cunocs: densitatea apei 1000 kg/m3 úi densitatea oĠelului 8000 kg/m3. să se determine alungirile resorturilor dacă de scripetele mobil se suspendă un corp cu m=4kg. ¾ CLASA a VII-a 510. Să se calculeze greutatea plumbului pentru ca: a) corpul să plutească în echilibru în lichid. Og=3. A. Doi bicicliúti au plecat în acelaúi moment din două localităĠi A úi B(AB=40 km). al doilea 2l pe minut . dacă printr-un alt robinet se scurg spre o grădină de zarzavat 18 dal pe oră? 508. Masa scripetelui mobil se neglijează. ùtiind că în starea de echilibru. aflată la To=0oC. 511. 510. AflaĠi latura cubului úi densitatea alcoolului. úi după o oră. izolatoare. k1=200 N/m. ùtiind că forĠa de frecare 171 dintre corp úi suprafaĠa orizontală este 20% din greutatea acestuia.25 cm3 alcool . ANUL ùCOLAR 2002 . iar k2 rămâne deschis. b) Se suspendă cele două corpuri de două fire inextensibile. b) se închide k2. b) cu cât se deplasează imaginea în urma deplasării obiectului. 515. Densitatea plumbului este U=11350 kg/m3 iar g=10 m/s2. În starea iniĠială din figură resorturile sunt nedeformate. 512 ¾CLASA a VIII-a 513. Un încălzitor topeúte o cantitate de gheaĠă. úi încălzeúte apa obĠinută până la T=20oC în t=20min. 514.8 din volum să fie scufundat în lichid. 512. al treilea 400 cl pe munit. după punerea lor în contact. Se dă circuitul din fig. Care a fost masa M a gheĠii. Obiectul se deplasează spre lentilă cu d=2f. 509. Într-un bazin curge apă prin trei robinete. c) Care este tensiunea din fire dacă în punctul de suspensie se fixează un corp cu sarcina electrică egală cu a corpurilor suspendate. Se dă sistemul mecanic reprezentat în fig. 172 .25 kg este prinsă de o bucată de plumb. ArătaĠi că o rază de lumină care se reflectă consecutiv pe cele două oglinzi îúi schimbă sensul. Se aduc 4. în care se cunosc m1= 6kg. fixate în acelaúi punct.13. firele formează un unghi 2D= 90o. unul neutru úi unul cu surplus de electroni în număr de N= 2 ˜1012 . K1 B1 K2 + Fig. În a doua zi. & & b) proiecĠia pe suportul vectorului b a vectorului a . ¾ CLASA a IX-a & & 516.3105J/kg úi Ov=2.ETAPA PE LOCALITATE-LICEU 09. Primul biciclist a mers o oră úi jumătate úi s-a oprit să-l aútepte pe al doilea care a sosit după ½ ore. Pe o mensură diviziunile reprezintă cm3. Primul robinet dă 600 dl pe oră. să se afle vitezele bicicliútilor. Corpul format se introduce într-un lichid. B. ArătaĠi ce se observă dacă se fac următoarele acĠionări: a) se închide K1. fiecare având masa m=0. a) Să se calculeze sarcina electrică a corpurilor. Ce lichid trebuie turnat în mensură pentru ca diviziunile să reprezinte grame? B.8 corpurile în contact úi apoi se îndepărtează. 510.

cât trebuie să fie densitatea barei pentru a ieúi din apă. A.45 m/s2. de masă m2. 523. au suprafaĠa S úi lungimea l. Să se afle frecvenĠa pentru care circuitul se comportă pur rezistiv. amax arătând că amax>g. a cărui direcĠie formează un unghi T cu orizontala. având razele r1=3 cm úi r2= 4 cm. O grindă cu secĠiune constantă. Să se calculeze adâncimea lacului útiind că tensiunea superficială a apei este V= 73˜103 N/m iar presiunea atmosferică este p0= 105N/m2. O bară cilindrică cu lungimea l=1m este Ġinută în poziĠie verticală în contact cu fundul unui bazin în care există apă cu adâncimea de 2m. ¾ CLASA a XI-a 522. A. raza r1 úi sarcina q1 este iniĠial fixă. 174 . O minge cade de la înălĠimea h=1m úi loveúte perfect elastic de două ori un plan înclinat. Să se determine inducĠia magnetică 173 în centrul O. raza r2 úi sarcina q2. F1 F2 fig. a) Cu ce forĠă se atrag armăturile condensatorului. Armăturile unui condensator plan sunt încărcate uniform cu densitatea de sarcină r V. Temperatura rămâne constantă. în timp ce semicercul I se poate roti în jurul axei AB. aflate iniĠial la mare distanĠă una de alta. b) Între armăturile condensatorului intră o particulă de masă m úi sarcină q pe direcĠia liniei mediane. B. 524. În faĠa unei oglinzi sferice concave de rază R=70 cm se află un obiect. Un circuit de curent alternativ este format dintr-un generator cu tensiune efectivă U úi frecvenĠă variabilă. Un corp de greutate G se deplasează cu frecare. ca în fig. 520. Un circuit format din două semicercuri. ¾ CLASA a XII-a 525. pentru ca ea să se ciocnească plastic de prima ? 521. Un autobuz are o miúcare rectilinie uniform accelerată cu acceleraĠia a=2.4 m. cu un punct de sprijin. & & b) relaĠia care trebuie să existe în acest caz între F úi G . dacă în situaĠia prezentată în figură această inducĠie este egală cu zero. perpendicular pe axul optic principal. Fie două sfere încărcate cu sarcini electrice.1 d0. Cunoscând că energia potenĠială maximă de deformare elastică a resortului 1 este E1= 30 mj. Autobuzul se deplasează mai întâi pe orizontală iar apoi pe un plan înclinat (în sus úi în jos) .7 A. DistanĠa dintre punctele de ciocnire este 0. Una dintre sfere de masă m1 . c) valoarea acceleraĠiei maxime. De plafonul autobuzului este fixat un fir având la celălalt capăt un corp de masă m=1 kg. cu centrul comun O. 522.5. 522. Un corp cu masa m=10 g loveúte cu viteza vo un sistem de două resorturi având constante elastice k1= 10 N/m úi k2=20 N/m. Să se determine: a) unghiul de deviere a firului faĠă de verticală în cele trei faze ale miúcării autobuzului. B. b) tensiunea în cele trei faze ale miúcării. Să se afle unghiul de înclinare al planului.517. Neglijând frecările. Se neglijează frecările. o bobină ideală cu inductanĠa L úi un condensator real cu capacitatea C úi rezistenĠa R inseriat cu bobina . Când ajung la suprafaĠa apei diametrul bulelor de gaz devine d1= 1. Ce viteză iniĠială are particula pentru a cădea pe armătura condensatorului dacă distanĠa între acestea este d. să se afle viteza vo . Indicele de refracĠie al lamei este n=1. Fig. Greutatea grinzii este G iar lungimea sa este l. ¾ CLASA a X-a 519. când semicercul I se fixează sub unghiul D. pornind din repaus. l1 I A r1 B r2 l2 II Fig. Circuitul este astfel alimentat incât semicercul II este fix. 519 D1 D2 & Să se determine poziĠia punctului de sprijin úi reacĠiunea R a acestuia. Sarcinile sunt repartizate uniform pe suprafaĠa lor. Să se determine: a) coeficientul de frecare dintre corp úi suportul orizontal. 525 526. a) Să se determine poziĠia imaginii dată de oglindă dacă obiectul se află la distanĠa de 90 cm faĠă de lentilă.de pe fundul unui lac ies bule de gaz cu diametrul do=1mm. se află în & & echilibru orizontal sub acĠiunea forĠelor F 1 úi F 2 ce acĠionează sub unghiurile D1 & & úi D2 faĠă de ea. 518. Ce viteză trebuie imprimată celei de-a doua sfere. b) Dacâ între oglindă úi obiect se introduce o lamă cu feĠe plan paralele de grosime e=20 mm să se determine noua poziĠie a imaginii. pentru care acceleraĠia corpului are cea mai mare valoare posibilă. este alimentat cu un curent de intensitate 0. & pe o suprafaĠă plană úi orizontală sub acĠiunea unei forĠe constante F .

În fig. din acelaúi loc. pe acelaúi grafic. 36 (2) 60 b) v 176 .527. Sunt reprezentate graficele de etalonare pentru două resorturi. v(m/s) 10 (1) 3 10 30 G(N) 20 a) ¾ CLASA a VII-a 531. G(N) Fig. aúezat pe platforma unui cărucior aflat iniĠial în repaus. Un experimentator studiază miúcarea unei úalupe pe un lac úi miúcarea unui colac de salvare scăpat pe apa unui râu. Obiectul se află la 10 m de obiectiv. m2. a) Calculează alungirea resortului în acest moment. 'l1(cm) 'l2(cm) 6 2 t(s) 532. 531.2003 ¾ CLASA a VI-a 528. U2. Să se calculeze : a) distanĠa între obiectiv úi ocular. O lentilă Galilei este formată dintr-un obiectiv cu distanĠa focală f1= 25 cm úi un ocular cu distanĠa focală f2=-10 cm. c) Care este raportul duratelor în care úalupa parcurge aceeaúi distanĠă în sensul curgerii râului úi în sens opus. 528. U3. 530. se constată că după 4 s de la începerea miúcării acestuia. v3 úi densităĠi U1. Fie trei corpuri de mase m1. 530. 530. B. c) Se leagă resorturile în serie. atunci să se arate că celoe două corpuri de mase m1 úi m2 au acelaúi volum sau au aceleaúi densităĠi. astfel încât imaginea finală să fie dreaptă úi de patru ori mai mare ca obiectul . x (km) 72 x 10 1 2 t(h) O ùalupă a) 529. 1) PrecizaĠi cum se miúcă mobilele. pe orizontată. a) Calculează viteza v1 a úalupei faĠă de lac úi viteza va a apei râului. c) lungimea lunetei úi mărirea liniară dacă ar deveni afocal. Un corp de masă m=500g. Rezultatele sunt prezentate în graficele a) úi b) din fig. (Se va lucra cu g= 10 N/kg) l0 k 1 m 175 2 colac b) 3 4 1 Fig. 528. legea miúcării úalupei faĠă de mal atunci când ea se deplasează în susul úi în josul râului. m3 de volume v1. b) Calculează raportul presiunilor exercitate de corp asupra platformei la momentele t=0 úi t=4s. Capătul superior al resortului este fixat la înălĠimea lo= 3 cm. c) Calculează coeficientul de frecare P dintre corp úi platforma căruciorului. cu viteza constantă v= 1 cm/s. resortul fiind nedeformat. StabiliĠi constanta elastică a resortului echivalent úi calculaĠi alungirea acestuia dacă se suspendă corpul cu masa de 500 g.531 t(s) 10 (m) 5 O Fig. b) De câte ori se alungeúte mai mult un resort faĠă de celălalt atunci când se suspendă de fiecare un corp de masă 500 g. v3=v1+v2 úi U3= U1+U2. cu viteza v1 faĠă de apă. sunt reprezentate în fig.I. 3) CalculaĠi raportul spaĠiilor parcurse de cele două mobile până în momentul în care mobilele au aceeaúi viteză. 2) CalculaĠi vitezele atinse de mobile după timpul de 5s de la plecare. este fixat de capătul unui resort vertical de constantă elastică k= 50 N/m. Dacă m3= 2(m1+m2). a) Să se determine constantele elastice ale celor două resorturi în S. b) Reprezintă. corpul începe să alunece pe platforma căruciorului. Deplasând căruciorul. v2. în miúcare rectilinie.03. Se dă g= 10 N/kg. ETAPA JUDEğEANĂ 22. Graficul vitezelor a două mobile care pornesc în acelaúi moment.

Dacă laserul este orientat spre O1 fascicol de lumină iese din cutie prin O2 paralel cu axa optică principală. Se consideră că momentul emiterii sunetului corespunde situaĠiei în care sursa úi obdervatorul nu mai sunt pe aceeaúi verticală. se află o soluĠie de NaCl în apă. din soluĠie. În punctul P situat la distanĠa do= 15 cm. O1 măsurătorile se modifică ? (JustificaĠi) fig. pe verticala sursei. calculaĠi densitatea sticlei. O1 respectiv O2. CalculaĠi în acest caz. din grafic.4 ¾CLASA a VIII-a 534.533 O2 0. O sursă sonoră considerată punctiformă produce un sunet cu frecvenĠa Q care se propagă cu viteza v1 în mediul din care face parte sursa.8 fig. faĠă de peretele cu orificii. simetric cu centrul optic al lentilei. La distanĠa d1 de sursă. 536 a) DesenaĠi un circuit electric corespunzător situaĠiei descrise. Între cei doi electrozi se aplică o diferenĠă de potenĠial cu ajutorul unei surse de curent continu a cărei tensiune poate fi variată. este plasat pe axa optică principală a unei lentile subĠiri convergente la o distanĠă egală cu dublul distanĠei focale a acestuia. a) Un corp luminos. 535. Precizează al doilea element al sistemului. unul dintre ele fiind lentila de la punctul a). valoarea maximă a tensiunii indicate de voltmetru imediat după decuplarea sursei. situat în stratul de aer orizontal la distanĠa d (d>d1) de sursă úi pe verticala acesteia ? b) ùtiind că sursa sonoră este un tub sonor închis la un capăt úi care produce sunetul fundamental precizaĠi lungimea coloanei de aer din tub. (JustificaĠi) 536. c) Calculează lungimea minimă a cutiei în condiĠiile punctului b). Fie h1 adâncimea la care se scufundă eprubeta úi h2 lungimea coloanei de apă din eprubetă. 536) intensităĠii curentului prin soluĠie în funcĠie de tensiunea măsurată la bornele electrozilor. a) După cât timp percepe sunetul un observator. c) Sursa sonoră se miúcă orizontal. c) Se modifică valorile măsurate dacă temperatura la care se fac 177 U(V) 0 2 14. ùtiind că distanĠa de la obiect la imaginea lui reală este d= 60 cm. O eprubetă de înălĠime H=160 mm úi considerată un cilindru circular drept se unple parĠial cu apă (Ua=1000kg/m3 ) astfel încât să plutească într-un vas în care se află de asemenea apă. I(A) 2 P Fig. precizaĠi sensul de variaĠie al mărimilor măsurate în momentul întreruperii alimentării cu tensiune a circuitului electric. care să conĠină úi elementele necesare măsurătorilor. 533. ¾ CLASA a IX-a 537. 1) În punctele A úi B se află două bărci care se deplasează cu 178 . Cu ajutorul datelor obĠinute se trasează graficul (fig. se află un mic laser care emite un fascicol îngust de lumină. aúezate simetric faĠă de axa de simetrie a cutiei (vezi figura) este amplasat un sistem optic alcătuit din două elemente. se află un strat de aer orizontal în care viteza de propagare a sunetului este v2. iar dacă este orientat spre O2 fascicol de lumină iese din cutie prin O1 paralel cu axa optică principală.fig. Modificând h2 úi măsurând h1 se obĠin datele din tabelul următor: h2(mm) 67 78 85 91 99 h1(mm) 116 124 131 136 143 h1 h2 nivelul apei din vas Se neglijează efectele de contact dintre epubretă úi apă. Într-un vas. InfluenĠează distanĠa dintre orificii mersul razelor de lumină ? Justifică răspunsul. respectiv din firele de legătură în funcĠie de sensul curentului electric prin sursa de tensiune. b) În soluĠia de NaCl se află sarcini pozitive úi sarcini negative. punctiform. Presupunând că instrumentele folosite au indicaĠia zero la mijlocul scalei corespunzătoare mărimii măsurate. amplasarea acestuia în cutie úi desenează drumul fasciculelor de lumină în acest caz. care conĠine doi electrozi conductori din grafit. b) Neglijând greutatea fundului cilindrului úi condiderând uniformă grosimea sticlei din care este făcut cilindrul. FiguraĠi drumul minim parcurs de sunetul emis de sursă la un moment dat úi perceput de observatorul aflat în repaus. PrecizaĠi sensul de miúcare al sarcinilor electrice. a) ReprezentaĠi úi numiĠi forĠele care acĠionează asupra eprubetei. În situaĠia dată mediul conductor al soluĠiei respectă legea lui Ohm? (JustificaĠi) c) Se decuplează generatorul de la circuitul electric. calculează distanĠa focală a lentilei. b) În interiorul unei “cutii negre” prevăzută cu două orificii. 532. 534. Folosind instrumentele de măsură necesare se măsoară tensiunea electrică între electrozi úi intensitatea curentului electric prin circuitul astfel format.

a) B & a0 m1 m2 E D fig. fig. 538 539. 538. dacă la echilibrul unghiului dintre razele care duc la mărgelele cu sarcini egale este ascuĠit úi egal cu 2D. 537. 538. rezistenĠa între punctele E úi F. Cunoscând raza Pământului R=6400 km. se află pe suprafaĠa netedă a unui semicilindru fix. c) Fiind dată reĠeaua infinită (fără decupări). Se formează astfel o structură spaĠială având forma unei prisme hexagonale drepte (fig. cu masele m1 úi m2 (m2<m1). Mărimea unghiului D nu este cunoscută.8 . în funcĠie de R. 2) În vîrful unui dublu plan înclinat ca unghiurile bazei D úi E se află un scripete ideal peste care este trecut un fir inextensibil de masă neglijabilă. a) Se decupează úi se extrage din această reĠea porĠiune cuprinsă în interiorul conturului C1. 540. iar celelalte două au. Două corpuri mici. 537. CalculaĠi distanĠa minimă până la care se apropie bărcile cunoscând D1= 30o .a sistemul este lăsat liber. pe o orbită de rază egală cu 380. sistemul format din corpurile cu mase m1 úi m2 úi cu ce acceleraĠie ? & v2 & v1 A fig.000 km. ¾ CLASA a X-a 540. Află. cu care trebuie împins cubul pentru ca acesta să înceapă să se miúte. legate printr-un fir inextensibil de masă neglijabilă. 2) În jurul Pământului se miúcă un satelit pe o orbită cu rază puĠin mai mare decât raza Pămânului. În ce sens se va miúca. ca în fig.b) . află în funcĠie de R. aflaĠi raportul dintre viteza satelitului úi viteza Lunii. DeterminaĠi forĠa orizontală minimă F. în funcĠie de R. 2). 537. D2= 60o úi distanĠa AB=100m. 1) Pe un inel circular pot să alunece trei mărgelele. Una dintre ele are sarcina +q1. rezistenĠa între punctele C úi D. rezistenĠa între punctele A úi B ale porĠiunii extrase. 540. b) Se decupează úi se extrage din această reĠea porĠiunea cuprinsă în interiorul conturului C2(spre dreapta. în acest caz. Se cunoaúte coeficientul de frecare la alunecare dintre cub úi plan P= 0. Considerând toate forĠele de frecare neglijabile. 179 m2 m2 180 . Află. Dacă în poziĠia din fig. se rezistenĠă neglijabilă între oricare două puncte ale sale. sarcina q2. GăsiĠi pe cale grafică distanĠa minimă până la care se pot apropia cele două bărci. Se consideră reĠeaua plană infinită reprezentată parĠial în fig.a. Să se determine raportul dintre sarcinile q1 úi q2. în jurul Pământului. 1) Un cub mic cu masa m=100 g se află în repaus pe un plan rugos de unghi D=30o. Cele úase capete libere ale porĠiunii extrase se îndoaie în unghi drept faĠă de planul hexagonului rămas úi se sudează pe o placă metalică plană.b) F 538.a. să se determine acceleraĠia maximă ao care trebuie imprimată planului înclinat astfel încât corpul de masă m1 să nu apese asupra suprafeĠei pe care se va deplasa. el începe să se miúte cu acceleraĠia a1. m2= 6 kg úi a1= 6 m/s2. 538. decuparea este spre infinit).b? AplicaĠie numerică : m1 m1 D/2 D/2 D a) b) fig.vitezele constante v1 úi v2=2v1 pe direcĠiile indicate în fig. fiecare. Toate segmentele dintre două noduri sunt realizate din conductoare cu aceeaúi rezistenĠă R. 540 b) A B m1= 2 kg. La capetele firului se leagă două corpuri cu masele m1 úi m2. Luna se miúcă . Cu ce acceleraĠie a2 se va miúca sistemul imediat ce se lasă liber din poziĠia prezentată în fig.

x 3-1 transformare până la starea iniĠială conform legii o V=0. care are imprimată în lungul unei generatoare o riglă gradată în milimetri. 542. confecĠionată din sticlă . c) căldura schimbată de gaz pe transformarea dintre stările 3 úi 1. 541. b) Se încarcă sfera la un potenĠial V2 (pozitiv). singur . 544. Se cunosc : presiunea atmosferică : po.inel.5 1 R1 R2 R3 0. ar asigura prin acelaúi rezistor R un curent cu aceeaúi intensitate cu a celui prin R în circuitul dat. I(A) E1 E2 E2 r1 r2 r3 2. Indică o metodă de determinare a coeficientului de tensiune superficială a lichidului aflat în vas. 541. Concentric cu sfera se plasează un inel de rază r(r>R). 182 . I se ataúează un úunt astfel ales încât domeniul de măsurare să devină [0A. b) Un metal având masa atomică relativă P. c) Se înlocuieúte R cu miliampermetru având curentul nominal Io=ImA úi rezistenĠa interioară Ro=1k:. aflate iniĠial la aceeaúi temperatură absorb aceeaúi cantitate de căldură. Pentru cascada b) – c): Un balon de volum V1. Cantitatea de gaz satisface relaĠia : Q ˜ R 1 J . 541 b) a) Află parametrii unui generator care.5 ˜10-5˜T. a) Un vas deschis conĠine un lichid gliceric. a) Prin arderea combustibilului. Pentru întreaga problemă se consideră că potenĠialul de referinĠă este V=0. Se cunosc: căldura specifică c úi coeficientul de dilatare liniară D ale materialului din care sunt confecĠionate sferele. úu R3=7 :. R2=3:. Află modulul vitezei ce trebuie imprimată electronului astfel încât să fie posibilă miúcarea descrisă.5˜10-8˜ T. Calculează raportul dintre variaĠiile de temperatură ale sferei dacă sfera 1 se afă pe un plan orizontal izolator iar sfera 2 este suspendată de un cablu izolator. Un amestec ce conĠine f1=20% gaz monoatomic. într-o locuinĠă temperatura variază de la t1=7oC la t2=21oC. Densitatea metaluilui este U. Calculează variaĠia procentuală a energiei interne a aerului din locuinĠă. PereĠii balonului sunt perfect termoconductori úi suportă presiunea maximă p. Formula de calcul pentru volumul sectorului sferic care face parte dintr-o sferă de rază r úi are unghiul la vârf 2D . Calculează: K a) lucrul mecanic efectuat pe un ciclu. conĠine v1 moli de gaz. raza bazei conului R (mai mică decât raza vasului) unghiul de la vârful conului 2D. Află ce intensitate va indica acest instrument dacă. c) Două sfere metalice identice de rază Ro. Află tensiunea de întindere din inel datorată doar acĠiunii sarcinii de pe sferă asupra sarcinii de pe 181 ¾ CLASA a XI-a 543. Se consideră o sferă conductoare de rază R. formează o structură cristalină cubică centrată în volum (conĠine în fiecare vârf úi în centrul cubului câte un ion) Calculează distanĠa minimă dintre doi ioni. Se presupune că inelul este menĠinut în poziĠia indicată. înainte de a-l cupla în circuit.2A]. b) calculează presiunea din cilindru după explozia balonului d) Găseúte condiĠiile pentru care explozia balonului nu are loc indiferent de valoarea temperaturii.0 R 1. Se consideră că sarcina de pe sferă este uniform distribuită pe suprafaĠa acesteia úi în prezenĠa inelului. permitivitatea electrică a vidului (Ho) úi masa electronului (mo). plasată în vid. Pentru circuitul reprezentat în fig. Află densitatea de sarcină de pe suprafaĠa sferei úi presiunea electrostatică (mărime fizică numeric egală cu forĠa ce acĠionează asupra sarcinii aflate pe unitatea de suprafaĠă a sferei din partea câmpului electric produs de sarcina de pe sferă). De la distanĠă r de centrul sferei se lansează un electron astfel încât să descrie o miúcare circulară cu centrul traiectoriei în centrul sferei. 545.8 ˜108˜V+8. c) Se încarcă sfera la un potenĠial V3. este : V 4S r 3 3 sin 2 D 2 . a) Se încarcă sfera până la unpotenĠial V1 (negativ).4˜105. încărcat electric cu o sarcină egală cu cea de pe sferă. b) raportul dintre temperatura maximă úi temperatura minimă atinse pe ciclu. 540 a) 541. Se consideră cunoscute următoarele constante universale: sarcina elementară (e). printr-un procedeu oarecare.a se cunosc: E1=2V. r2=2:.b. 541 a) Fig. b) Se înlocuieúte R cu un dipol pasiv a cărui caracteristică U-I este cea reprezentată în fig. fig. r1=r3=3:. Balonul se află într-o incintă închisă de volum V2(V2>V1). f2=40% gaz biatomic úi restul gaz poliatomic participă la un proces ciclic format din: x 1-2 destindere după legea oV2= 0. x 2-3 destindere după legea o p=-0. E2=E3=4V.5 0 U(V) 4 Fig. Ai la dispoziĠie o pâlnie conică. în care se află úi v2 moli de gaz. R1=7:. realizat într-un conductor foarte subĠire dar nedeformabil. la infinit. într-o zonă în care există imponderabilitate. Află intensitatea curentului prin acest dipol.

să se determine : a) valoarea maximă a intensităĠii curentului electric prin bobină .C. să se contruiască imaginea obiectului AB. b) valoarea maximă a tensiunii de la bornele condensatorului C1 . Se útie că oscilaĠiile sursei S1 sunt defazate cu Mo înaintea oscilaĠiilor sursei S2.5 puncte) c) Dacă se îndepărtează lentila.¾ CLASA a XII-a 546.OO’ – axul optic principal al unei lentile convergente subĠiri. să se determine iluminarea punctului A. . a) Care vor fi forma úi dimensiunile caracteristice franjelor de interferenĠă? b) Ce valori trebuie să aibă Mo pentru ca în punctul O’ să se obĠină un maxim de interferenĠă? (1.L. serie R. k B. Un obiect luminos este plasat pe axul optic principal al unei lentile subĠiri convergente. 546. Se útie că AS=SB=R. 548. 183 Fig. 547.A.c. pe axul optic principal. Perpendicular pe axul optic principal al lentilei se aúează un ecran E de observaĠie la distanĠa f de lintilă. DeterminaĠi distanĠa focală a lentilei dacă distanĠa dintre obiectul luminos úi ecran este d.P’ – imaginea prin lentilă a punctului P. Se consideră că această distanĠă este mai mică decât d? L l S1 S2 l O O’ d E fig. se află o sursă punctiformă de lumină S. punct situat la intersecĠia axului optic principal al oglinzii cu suprafaĠa ecranului. unde B reprezintă vârful oglinzii. a C. Cunoscând factorul de calitate Q(Q>>1) úi armonica de ordinul n să se determine raportul impedantelor corespunzătoare armonicii de ordinul n respectiv frecvenĠei de rezonanĠă. Se consideră circuitul din fig. format din elemente ideale. Două surse luminoase. Există două poziĠii ale lentilei pentru care imaginea pe ecran a obiectului. 548. útiind că: . 548. Raportul măririlor liniare transversale pentru cele două poziĠii ale lentilei este k. B * P’ O’ O *P A Fig. cu raza de curbură R. A S B x C2 6 L fig. Se consideră un circuit rezonant. iar lungimea de undă a radiaĠiilor emise este O. 548. Perpendicular pe axul optic al lentilei se află un ecran de observaĠie. Analizând desenul din fig. de intensitate I. iar Mo=0 să se calculeze distanĠa de la punctul O’ până la cel mai apropiat maxim. este clară. B. 546 547. A. punctiforme monocromatice úi coerente S1úi S2 sunt aúezate pe axul optic principal al unei lentile converegente subĠiri având distanĠa focală f iar distanĠa dintre surse este l. Opus oglinzii se afla un ecrande observaĠie 6. Lentila este situată între obiectul luminos úi ecran. c . După închiderea comutatorului. ùtiind că oglinda este caracterizată de un coeficient de absorĠie D. În faĠa unei oglinzi convexe.

Să se calculeze adâncimea apei sub elicopter útiind că viteza sunetului în aer este v1=340 m/s úi în apă v2= 1500 m/s. Un corp de aluminiu are temperatura de 0oC úi densitatea U=2700 kg/m3. Din elicopter se emite un semnal sonor care este recepĠionat de sonar după 1. ¾ CLASA a VII-a 552.4 s de la emisie. Sonarul este un dispozitiv pentru măsurarea adâncimii mărilor bazată pe reflexia sunetului . & ¾ CLASA a IX-a & & & 558. a cubului.1g/cm3 úi volumul cu 0. (g=10 N/kg). úi densitatea U1=7200 kg/m3 este luat de pe cub úi introdus în apa din vas. Să se determine masa m1 a unui corp care aúezat pe cub. iar altul este o bilă cu raza rb=3 cm.2004 ¾ CLASA a VI-a 549. Capă= 4180 J/kgK. Se ia g=10 N/kg. Un sonar se află într-un elicopter situat la înălĠimea h1=170 m de suprafaĠa mării. În el se introduc două corpuri din fier. Se cunoaúte g=10 N/kg.01. cu viteza v1/2. Să se calculeze: a) forĠa minimă ce trebuie să acĠioneze asupra plăcii pentru a deforma resortul. a) Ce condiĠie trebuie să îndeplinească vectorii: v1 . Pe o suprafaĠă orizontală se află o placă plană de masă M peste care este aúezat un corp de masă m prins de placă prin intermediul unui resort de constantă elastică K. 554 ¾CLASA a VIII-a 555. unul de formă cubică cu latură lc= 2 cm. Raza cercului fiind R=4m. Og=330 KJ/kg. La un moment dat inelele se fixează ca în figura 554. Prin încălzire îúi modifică densitatea cu 0. Care este forĠa minimă necesară acestei acĠiuni ? Ce valoare are avea această forĠă dacă sar putea înlătura frecările ? 556.14. 559. iar restul drumului îl parcurge cu viteza v1/4. 187 Fig. a) Ce volum de apă trebuie turnat în pahar pentru ca paharul să fie plin cu apă ? b) În cât timp se umple cu apă paharul ce conĠine corpurile printr-un robinet din care curg 3.32 cl/s ? c) Apa din pahar se toarnă într-un vas paralelipipedic ce are baza un pătrat de latură l=5cm. 188 . Să se calculeze : a) Viteza medie cu care deplasează motociclistul între cele două localităĠi.2004 A. a) Să se calculeze latura l. 553. Ovap= 2. b) distanĠa între cele două localităĠi útiind că prima distanĠă e parcursă în t1= 4/3 h. Un corp cu greutatea G=1000 N trebuie ridicat la înălĠimea h=2m folosind un plan înclinat cu lungimea l=4 m úi cu randamentul K=80%. Alungindu-se cu 'l =5 cm. b) se deplasează pe linie cu viteza constantă de 20m/s. Un motociclist pleacă de la Deva la Arad miúcându-se astfel : parcurge distanĠa d/3 cu viteza v1= 36 km/h.2 dm2 să se afle cu cât se modifică presiunea hidrostatică la fundul vasului atunci când corpul de masă m1 . O bucată de gheaĠă cu masa m=1 kg conĠine în ea o bilă de fier astfel încât raportul masei bilei la masa gheĠii este ½ . 554. Un cub cu masa m=800 g aúezat pe o suprafaĠă orizontală exercitată cu o presiune P=200 Pa. normală úi tangenĠială pentru această viteză. v 3 pentru & & & & & ca: (v1  v 2  v 3 ) x (v1  v 2  v 3 ) =0. b) apăsarea exercitată de fiecare inel asupra tijei. c) greutatea corpului . ANUL ùCOLAR 2003 . Un fir are capetele prinse de inele iar la mijlocul său se suspendă o sferă de masă m=1kg. se cunosc: CgheaĠă= 2090 J/kgK. v 2 . 557.2 cm3 Să se calculeze: a) volumul V0 al corpului la 0oC. îúi contunuă drumul pe distan’a d/2. CFe= 460 J/kg k. paralel cu o cale ferată pe care se află un teren lung de 180 m. b) volumul V1al corpului încălzit. Pe o tije orizontală pot aluneca două inele foarte uúoare prinse la extremităĠile libere a două resorturi identice fiecare cu constantă de elasticitate k=50 N/m. Să se determine: a) forĠa de frecare dintre inele úi tije.ETAPA PE LOCALITATE-LICEU 10. temperatura iniĠială a gheĠii este –10oC . Un motociclist se deplasează pe o úosea dreaptă cu viteza constantă v1=108 km/h. Un pahar cilindric are raza bazei r=5 cm úi înălĠimea h=10 cm . b) Un mobil care are miúcarea circulară uniformă astfel încât acceleraĠia totală este orientată în timpul miúcării după o coardă de lungime constantă úi egală cu 3m.3106 MJ/kg. Să se afle acceleraĠia totală în momentul în care viteza mobilului este 12m/s. Cât combustibil cu puterea calorică q= 400 MJ/kg se consumă pentru a tranforma în vapori jumătate din gheaĠă instalaĠia de încălzire având randamentul 60% . Coeficientul de frecare dintre corp úi placă este P1 iar dintre placă úi suprafaĠa orizontală este P2. Cât timp îi trebuie motociclistului pentu a depăúi trenul atunci când: a) se află în repaus pe linie. face ca acesta să fie scufundat complet în apă ? c) ùtiind că aria bazei vasului este S= 6. 551. Ce înălĠime are apa în vas ? 550. b) Cubul se introduce într-un vas ce conĠine apă (Uapă=1000 kg/m3). să se afle componentele.

În bazin curge apă (Uo=103kg/m3) astfel încât în fiecare secundă volumul acestuia creúte cu 1 cm3. b) duratele t1 úi t2 dacă. Aplicând planelor o tensiune U1 între armături. Într-un vas cu apă se cufundă un vas cubic cu pistonul mobil având greutatea G úi latura l. picătura străbate în miúcare uniformă distanĠa s. Se pun în legătură sferele printr-un fir metalic. O spiră dreptunghiulară cu rezistenĠa R=16 :. presupunându-se că la momentul iniĠial se găseúte în repaus. l0 x h Fig. dacă n=10 úi valorile pe care le poate lua n pentru k=5. dacă unghiul de frecare cu planul este M=15o ? c) Care este valoarea acceleraĠiei ? ¾ CLASA a X-a 561. a) Penru ce unghi E forĠa va fi minimă. durata deplasării picăturii între repere. DeterminaĠi: a) valorile U1 úi U2 ale tensiunii aplicate. când nu se aplică tensiunea este to=5s. astfel ca el să părăsească cilindrul sub unghi E. 190 . picătura se îmcarcă cu sarcina q=9. Pistonul este împins uúor din poziĠia de echilibru úi apoi eliberat. “purtătorii de sarcină electrică se deplasează astfel încât potenĠialele sunt egale” este echivalent cu a spune că “purtătorii de sarcină se redistribuie astfel încât energia finală a sistemului este minimă”. 566 ¾ CLASA a XII-a 567.36 s. Aplicând tensiunea U2 de k=5 ori mai mică. durata totală t2. Neglijându-se frecările punctului cu suprafaĠa. între două repere întâi în sus. pistonul împarte cilindrul în două părĠi egale cu volumul V0 úi presiunea p0. cronometrul din momentul prezenĠei apei pe fundul bazinului. 566. Presiunea iniĠială a aerului în cilindrul este egală cu presiunea atmosferică normală. Un corp este tras accelerat în sus de-a lungul unui plan înclinat. b) viteza iniĠială vo orizontală cu care trebuie azvârlit corpul. Pe fundul unui bazin gol cu baza un pătrat. c) valorile pe care le poate lua k. ArătaĠi că enunĠul . 566 Fig.b) valoarea forĠei ce produce o alungire 'l1 a resortului . În urma iradierii spaĠiului între armături cu radiaĠii X. b=5 cm úi c= 2 cm. un punct material se află în punctul A pe o suprafaĠă cilindrică la înălĠimea h=R. Să se determine adâncimea h până la care se cufundă sistemul în apa úi distanĠa x dintre pereĠii verticali dacă G<l3Uog (Uo densitatea apei). 565.8 pF întâmpinând o forĠă de rezistenĠă proporĠională cu viteza. 566. Să se calculeze sarcinile q1úi q2 de pe cele două conductoare. În poziĠie de echilibru. a) Ce presiune exercită scândura asupra fundului bazinului gol ? b) După cât timp se anulează forĠa de apăsare a scândurii asupra fundului bazinului ? c) Să se calculeze lucrul mecanic al forĠei arhimedice în intervalul de timp de 95. într-un interval de timp total t1. a cărui latură este 2m se află aúezată o scândură de lemn (M=800 kg/m3) având dimensiunile : a= 80 cm. 564. 563. să se determine: a) Unghiul D făcut de raza vectoare a punctului cu orizontala în poziĠia în care punctul părăseúte suprafaĠa cilindrului. Să se studieze úi să se reprezinte grafic : a) variaĠia fluxului prin spiră funcĠie de poziĠia spirei b) variaĠia tensiunii electromotoare în spiră e=e(x) 189 & X x xB x X x x … x x xx x x x x x x X x xx x x x X x x x x Lx x x x x x x x x x l d fig. de unghi D=30o cu o forĠă F care face unghiul E cu planul înclinat.5 cm úi R2= 3 cm se află al distanĠa de un metru úi sunt încărcate la potenĠiale V1=500 V úi V2= 750 V. Între armăturile unui condensator plan situat în aer la distanĠa d=2 mm se deplasează o picătură de ulei cu masa m=10-5 g. úi apoi în jos. 562. lăĠime l=4 cm úi lungimea L=10 cm este deplasată cu viteza constantă v= 1 m/s printr-o regiune din spaĠiu de lăĠime d= 15 cm în care există un câmp magnetic uniform cu inducĠia B=2T. Două conductoare sferice de rază R1= 2. corespunzătoare aceluiaúi fenomen creúte de n ori. ¾ CLASA a XI-a 564. (exponentul adiabatic J . există un piston cu masa m úi aria secĠiunii S. 560. Într-un cilindru orizontal plin cu gaz ideal úi închis la ambele capete. ca în fig.

Coeficientul de frecare fig. 576. g= 10 m/s2.8s. astfel încât imaginea unui punct luminos M de pe axa principală să se formeze tot în M. într-o miúcare rectilinie uniformă. 573.2004 ¾ CLASA a VI-a 570. O sursă punctiformă de lumină . Doi pietoni în localităĠile A úi B. Mai mulĠi elevi au primit câte un cronometru úi li s-a cerut să cronometreze durata căderii unui corp. po=105 N/m2 (presiunea atmosferică la nivelul solului) a) Ce presiune indică monometrul când capătul O al furtunului ajunge în punctul D? b) Cum se modifică indicaĠia manometrului dacă este scos dopul ? JustificaĠi răspunsul. A.41) . D=300. b) 575. AflaĠi vitezele cu care s-au deplasat cei doi pietoni . în urma reflexiilor razelor de lumină. primul parcursese cu 1. Un muncitor prinde capătul O úi îl deplasează pe drumul ABCD până în punctul D cu viteza constantă v= 1m/s. Să se calculeze: a) densităĠile lichidelor U1 úi U2 dacă U1/U2 = 4/5. succesiv pe cele două oglinzi. Puterea separatoare a ochiului normal fiind E=2’ să se determine distanĠa între două puncte vecine pe care ochiul le poate separa. iar la capătul O un dop. 192 . iar al doilea ajunge în localitatea A după un timp t2=1h. c) ReprezentaĠi grafic presiunea indicată de manometru în funcĠiei de timpul necesar parcurgerii drumului ABCD. B. Se aúează cărămida pe plan orizontal úi se pune peste ea o altă cărămidă cu aceeaúi masă . b) volumul amestecului dacă. ce provin de la punctul luminos M. A.3. obĠinând un amestec a cărui densitate este U=8/9 g /cm3. Se cunosc: a=20 cm. atunci când vaporul navighează cu 10 km/h. ETAPA JUDEğEANĂ 14. D=45o. Coeficientul de frecare dintre cărămidă úi plan úi dintre cele două cărămizi este P=0. subĠire. t3=1. se dau două oglinzi având aceeaúi distanĠă focală f. Să se determine distanĠa minimă dintre vârfurile oglinzilor.8s.02. úi axa comună. legată de un peret vertical printr-un resort cu constanta elastică k= 2400 N / m. La baza unei construcĠii de felul celei din fig. ùtiind că viteza vântului este de 20 km/h determinaĠi ce unghi formează steagul cu direcĠia de înaintare ? ¾ CLASA a VIII-a 576. O bară de formă cilindrică are secĠiunea transversală 1 cm2.2 s. ¾ CLASA a VII-a 573. Se amestecă mase egale din două lichide miscibile. t5= 2. Un steag pe catargul unui vapor formează un unghi de 90o cu direcĠia de înaintare. O cărămidă cu masa m= 5 kg este lipită de un perete vertical prin apăsarea D cu forĠa F1. dacă distanĠa focală a lentilei este f=5 cm. a) Să se determine distanĠa dintre aceste imagini. t2=2s. După întâlmire îúi continuă drumul. Iată rezultatele lor: t1= 1.5 km mai mult decât celălalt. Lentila formeză două imagini ale sursei S. Cum apreciaĠi determinarea t4 ? 571. Pe bară sunt trasate semne astfel că porĠiunea de bară cuprinsă între două diviziuni consecutive să aibă volumul de 11 cm3. 572. a) dintre cărămidă úi perete este P=0. Care este distanĠa dintre două diviziuni consecutive în mm. observându-le printr-o lupă cu convergenĠa c= 50 dioptrii. 569. OO’. Care este valoarea minimă a forĠei F2 . & F1 574. pornesc unul spre altul. necesară menĠinerii cărămizii înrepaus ? C. TrasaĠi graficul distanĠelor parcurse de fiecare mobil în funcĠie de timp. încolăcit. volumul lichidului cu densitatea U1 este 250 cm3. Se cunosc: AB=BC=CD=1=4m. necesară pentru a deplasa cărămida ? Care este alungirea resortului ? E k & F2 fig. la capătul O’ este montat un manometru (etalonat la înălĠime mare deasupra Pamântului). CalculaĠi durata medie a căderii corpului. capătul O’ rămânând pe loc. 574. (Se dă 2 1.568. precum úi eroarea fiecărei determinări . Uapa = 103kg/m3.3. A. care face cu direcĠia verticală un unghi E=300. care formeză unghiul D=450 cu direcĠia orizontală . În momentul întâlnirii. o lentilă convergentă subĠire úi o oglindă plană sunt aúezate ca în fig. b) Cât va deveni această distanĠă dacă se aúează oglinda perpendicular pe axa optică a lentilei? 191 D S a a1 Fig. 573. a) se află un furtun lung. B. Care este valoarea minimă a forĠei F1. Ochiul se află în focarul lupei. t4=3s. 574. plin cu apă. Primul ajunge în localitatea B după un timp t1=30 min de la întâlnire. a1=30 cm.

Se cunoaúte acceleraĠia gravitaĠională terestră g=10 m/s2. ¾ CLASA a IX-a 579. este dat în fig.4 g. Pentru un sistem de două sarcini electrice q1 q 2 . încărcate cu sarcini electrice de acelaúi semn. după care vasul este aúezat pe o plită electrică. m3=2 kg úi coeficienĠi de frecare P1=0. bilele se ridică la înălĠimea maximă la care firele sunt orizontale (viteza bilelor este nulă). 578. Dacă în vas se pompează sau se scoate aer. a cărui capacitate calorică se neglijează se pune o cantitate de gheaĠa mărunĠită aflată la temperatura T1=-10oC. 576 a) Fig. Care este raportul lungimilor celor doi conductori. 576 b) 577. úi sunt legate între ele printr-un fir de aceeaúi lungime. energia potenĠială electrostatică are expresia O’ D W A Fig.A. Se cunosc: căldura specifică a apei: ca=4200 J/kg k. căldura latentă specifică de topire a gheĠii Og= 33. 579 se cunosc m1=m2=1kg.1 úi P2=0. Penru sistemul de corpuri din fig. Masa conductorului de cupru este de 4 ori mai mică decât masa conductorului de aluminiu.5 ˜104J/kg. 578 B C O aflate la distanĠa r una faĠă de alta. D fig. 580 se cunosc: m1=4 kg. Pentru sistemul din fig. DeterminaĠi tensiunile din fire în acest moment. sunt suspendate într-un punct comun prin fire imponderabile úi inextensibile de lungimi egale. unul din cupru úi celălalt din aluminiu. 4SHr B. Ualuminiu= 2. căldura specifică a gheĠii cg=2100 J/kg k. daluminiu=2700 kg/m3. Apoi. 578. la un moment dat. Graficul intensităĠii curentului electric funcĠie de sensiunea aplicată la capetele a doi conductori. timpul după care se produce vaporizarea scade sau creúte? JustificaĠi răspunsul. laluminiu/lcupru? Se cunosc: rezistivităĠile electrice úi densităĠile celor doi conductori Ucupru= 1. Într-un vas cu apă se introduce un corp.B. 580. Într-un vas metalic. căldura latentă specifică de vaporizare a apei Ov= 23 ˜ 105J/kg. 193 194 . socotit din momentul topirii gheĠii. unghiul a= 60o cu verticala: fig. vasul se astupă cu un capac. 579. CalculaĠi viteza faĠă de úosea a punctelor de pe circumferinĠa unei roĠi a bicicletei situat la capetele diametrelor ce formează. Două bile de masă m=0. calculează: a) acceleraĠiile celor trei corpuri.7˜10-8 :m . ce pluteúte la suprafaĠa apei (vezi 576 b)). fiecare. astfel ca densitatea aerului din vas sa crească sau să scadă. ce se întâmplă cu adâncimea de scufundare a corpului: creúte sau scade ? JustificaĠi afirmaĠia. a) După cât timp t2 se va produce vaporizarea apei. Dacă firul ce le leagă este tăiat. útiind că pirderile de căldură sunt proporĠionale cu timpul cât funcĠionează plita electrică ? b) Dacă presiunea atmosferică creúte.8˜10-8 :m úi dcupru = 8900 kg/m3. Se constată că după un interval de timp t1= 15 min gheata se topeúte. b) tensiunea în axul scripeĠilor ficúi. Considerând scripeĠii ideali. O bicicletă se deplasează cu v=10 m/s.

fără să cadă. A.45s. să se determine indicaĠia voltmetrului V1. Se cunosc: R1=1: úi R2=3:. 580 Calculează: a) acceleraĠia sistemului la momentul t=0. parĠial.1 mA úi I2 = 0.25 V. 9 fig. de sus în jos. c) momentul în care acceleraĠiile devin diferite. Să se calculeze. pătrunde sub unghiul D=45o faĠă de direcĠiaorizonatlă. b) acceleraĠia celor două corpuri imediat după ce acestea devin diferite. calculează raza minimă a virajului. b) energia cu care rămâne încărcat condensatorul după scoaterea plăcii pe lungimea x. coeficientul de frecare dintre cele două corpuri este P=0. cu vectorul viteză orientat oblic în sus . ¾ CLASA a XI-a 585.CalculaĠi sarcina netă medie 3 pe m din pătura atmosferică dintre suprafaĠa Pământului úi cea cu altitudinea de 100 m. iar voltmetrul V2 indică tensiunea U2=0. 583. Se scoate apoi. g=10 m/s2. b) Dacă viteza motociclistului estev. în momentul respectiv: a) diferenĠa de potenĠial U(x) dintre armături. două voltmetre identice úi un generator cu rezistenĠa intrenă neglijabilă. Condensatorul este încărcat cu energie. 583. Se neglijează curentul prin voltmetru. fie Uo diferenĠa de potenĠial corespunzătoare. Se realizează ciruitul din fig. de-a lungul axei Ox. A. voltmetrul indică U1=6 V.6 V.O tijă metalică . aflate la distanĠa d una faĠă de cealaltă. Fig. O particulă cu masa m=10-4 kg úi sarcina electrică q=10-8 C. 581. A.1. Unghiul de frecare este M=15o. un motociclist la viraj. paralel cu latura a(0<x<a). iar frecarea dintre corpul 1 úi suprafaĠa de contact este neglijabilă. cu ajutorul unui generator. porneúte cu viteza iniĠailăa v0 miúcându-se rectiliniu cu acceleraĠia constantă a. DeterminaĠi mărimea vitezei particulei la intrarea în câmp. ForĠa F depinde de timp după legea: F=bt. de laturi a úi b.1 m unde există un câmp electric uniform orientat pe verticală. Sursa astfel obĠinută este 195 196 Fig. în reĠeaua din fig. 584. a) ùtiind că ampermetrele A1 úi A2 indică I1=1. voltmetrul indică U2= 9. 584 . Imediat după închiderea întrerupătorului k. utilizând două ampermetre identice. de profil dreptunghiular trasat în interiorul unui cilindru de rază R. Generatorul este ulterior deconectat. SpaĠiul dintre armături este complet ocupat de o placă dielectrică rectangulară. a) În ce condiĠii. într-un câmp magnetic uniform de inducĠie B0 . a) Calculează unghiul maxim (faĠă de verticală) cu care se poate înclina. câmpul electric. 584. DeterminaĠi densiatea superficială de sarcină a Pământului úi sarcina totală a suprafeĠei Pământului. suprafaĠa Pământului poate fi considerată un bun conductor electric. cu intensitatea E=106V/m úi iese sub unghiul E= 60o faĠă de orizontală. D=45o. într-o regiune cu lăĠimea b=0. Din punct de vedere electrostatic. La o înălĠime de 100 m. Găseúte expresia vitezei limită a cubului: Se cunosc: coeficientul de frecare dintre cub úi pereĠii cilindrului P . de lungime d úi rezistenĠă neglijabilă. nu se generează energie electromagnetică în exterior) . iar mai târziu. valoarea sa s-a redus la aproximativ 100 V/m. are la suprafaĠa Pământului valoarea Eo aproximativ egală cu 150 V/m. b) Să se determine tensiunea electromotoare a generatorului. B. unde b= 10 2 N/s. precizaĠi indicaĠia voltmetrului după deschiderea întrerupătorului. orientat în jos. Un condensator plan este compus din două armături metalice rectangulare .9 mA. b) Câmpul electric orientat în jos descreúte cu altitudinea.m2=1 kg . Considerăm că are sarcina totală Qo úi o densitate medie de sarcină pe unitatea de suprafaĠă Vo. după încărcarea condensatorului. de permitivitate electrică H úi cu aceleaúi dimensiuni ca armăturirle condensatorului plan. c) Care vor fi indicaĠiile celor patru instrumente de măsură dacă se scurtcircuitează voltmetrul V1 ? ¾ CLASA a X-a 582. c) Un “cubuleĠ” alunecă printr-un úanĠ cilindric elicoidal. 583.(se consideră că în timpul procesului de scoatere a plăcii pe lungimea x. pe vreme bună. placa pe o lungime x. pasul elicoidei h úi acceleraĠia gravitaĠională g.

se constată că deviaĠia minimă a unui fascicul luminos (măsurată în planul secĠiunii principale a prismei) este G S 6 rad . suficient de lung.5 . dacă lichidul se roteúte împreună cu vasul. Se consideră g= 10 m/s2. a) Să se determine înclinarea suprafeĠei libere a lichidului. pentru o dispunere corespunzătoare a elementelor sistemului optic descris. r=1 mm. în jururl axei de simetrie cu viteza unghiulară Z =5 s-1. ii) U’=1. Află distanĠa dintre obiectúi imagine în momentul în care & & viteza ecranului v 2. un corp sferic. se formează pe peretele tubului capilar o bandă luminoasă de înălĠime h=0.5 mm. Află coeficientul de tensiune superficială al lichidului. dacă lichidul se roteúte împreună cu vasul. Află care este diametrul minim al petei luminoase care se poate obĠine pe ecran. 589. Între pistoane úi tub se exercită o frecare Ff= 1003 16 N. cu razele de curbură R=0. astfel încât se îndepărtează din zona centrală a unei feĠe o porĠiune având forma unei calot esferice.1 m/s.5 m. realizându-se astfel o prismă optică. o lumânare aprinsă úi un ecran de observare. Stiind că viteza imaginii este de patru ori mai mare decât cea a obiectului. este de patru ori mai mare deât viteza v 1 a lumânării. b) Să se determine tensiunea din fir. & b) Se deplasează lumânarea cu viteza v 1 de-a lungul axului optic principal. Cu ajutorul unui fir ideal.n. Se iluminează lichidul din partea inferioară a vasului astfel încât în tubul capilar pătrunde un fascicul paralel de lumină care se propagă vertical spre menisc. Utilizând un montaj corespunzător. considerând că tija are rezistenĠa R ? 586. ii) az0 b) Care ar trebui să fie legea de variaĠie a inducĠiei magnetice B=B(x) astfel încât la bornele tijei să apară o tensiune electromotoare constantă E ? c) Care ar fi curenĠii prin cele două bobine. T.5 g/cm3. a) Află distanĠa focală a lentilei.conectată la bornele a două bobine ideale cu inductanĠele L1 úi respectiv L2 legate în paralel. este prins de centrul fundului vasului. află distanĠa minimă dintre lumânare úi imaginea acesteia de pe ecran. dacă vasul urcă pe verticală cu acceleraĠia a= 5 m/s2. Două pistoane termoizolante identice. se obĠine o imagine clară a lumânării pe ecran. indicele de refracĠie n úi coeficientul de tensiune superficială V. spre lentilă. foarte lung. care conĠine apă (U=1 g/cm3).5 g/cm3 . Se consideră o lentilă biconvexă subĠire. Ecranul este orientat perpendicular pe axul optic principal al lentilei. Pentru observarea imaginii se utilizează un ecran plasat corespunzător. 198 . a) Cât durează miúcarea ? b) Care este valoarea medie a forĠei exterioare aplicate ? c) În momentul în care pistonul 2 s-ar pune în miúcare. ii) U’=0. în jururl axei de simetrie cu viteza unghiulară Z= 5 s-1. pistonului 1 i se imprimă o viteză v’=1000 m/s. Se constată că la suprafaĠa lichidului. R=8. c) Se úlefuieúte una dintre feĠele convexe ale lentilei. pe axul optic principal al acesteia. Fig. o lumânare aprinsă. cu lungimea L=40 cm. cu secĠiunea S=10 cm2. c) se argintează una dintre feĠele lentilei. c) Să se determine tensiunea din fir. află unghiul de racordare al meniscului cu peretele tubului capilar. pe o traiectorie ce intersectează axul principal.considerând i) a=0. cu densitatea U=800 kg/m3. cu volumul V=1 cm3 úi densitate U’. în 197 partea feĠei neargintate.5 g/cm3. delimitează o cantitate v=1 mol de C O2 (P=44 g/mol). se constată că denivelarea lichidului din tubul capilar faĠă de cel din vas este hj= 2 cm. cilindric. în poziĠie verticală. de înălĠime mare. cu baza un triunghi echilateral. 587. Se constată că nivelul lichidului din tubul capilar este mai sus decât al restului lichidului din vas. Se consideră că indicele de refracĠie al aerului este naer=1. T0=273 k.5 g/cm3 . indicele de refracĠie n=1. Se deplasează lumânarea cu & viteza v 1 de-a lungul axului optic principal al sistemului optic. cu m=44 g. Într-o incintă vidată se află un tub termoizolant. cu diametrul bazei egal cu jumătate din diametrul lentilei (vezi figura alăturată). Află indicele de refracĠie al lichidului . până când pistonul 2 este pe punctul de a se pune în miúcare. c) În cazul de la punctul b). pe un banc optic se montează o lentilă convergentă. 589. Fie un vas cilindric de rază R=1 m. b) Acelaúi lichid se toarnă într+un vas transparent úi apoi se introduce parĠial un tub capilar din sticlă. 590. a) DeterminaĠi curenĠii prin cele două bobine.31 J/(mol k) ¾ CLASA a XII-a 588. aflat în condiĠii fizice normale. b) Se deplasează în faĠa lentilei. Sub acĠiunea unei forĠe exterioare pistonul 1 se deplasează către celălalt piston cu v=0. Află distanĠa minimă dintre lumânare úi ecran pentru care. Lentila este din sticlă cu indicele de refracĠie 1. Se consideră po= 105Pa.5 úi diametrul D=4 cm . sub nivelul acestuia. Află viteza relativă a imaginii lumâării faĠă de lumânare când aceasta « se întâlneúte » cu lumânarea. iar acceleraĠia gravitaĠională g= 10 m/s. CalculaĠi distanĠa minimă pe care s-ar putea deplasa pistonul 2. spre lentilă. într-un punct situat la distanĠa r=40 cm de axa verticală a cilindrului. orizontal. cu grosimea constantă úi transparenĠi. a) Se introduce lichidul într-un vas prismatic drept. considerând i) U’= 0. Cunoscând raza interioară a tubului capilar. cu pereĠii subĠiri.Se iluminează lentila cu un fascicul de lumină paralel cu axul optic principal. & a) se deplasează lumânarea cu viteza v 1 perpendiculară pe axul optic principal. are razele de curbură egale iar distanĠa focală este f=12 cm. Se dispune de un lichid transparent. considerând i) U’= 1. V. în condiĠiile punctului b.

12. Se cere: a) sensul de deplasare a celor două mobile. După două ore distanĠa dintre ele este 8 km. Din localităĠile A úi B. Un obiect este plasat la 18 cm de un ecran. b) nu. c) locul úi timpul de plecare. AflaĠi viteza medie cu care un automobil ar merge din A în B. Un cub de fier de latură l=2cm se úlefuieúte până când se obĠine cea mai mare sferă. o pasăre care zboară deasupra apei. c) k1 úi k2 închise. după trei ore distanĠa dintre ele este 6 km. k3 deschis. Se dă Vsferă= 4SR 3 . el nu va vedea pasărea mai sus decât în realitate. k1 deschis. Desenul din figura 593 reprezintă graficele poziĠiilor a două mobile în funcĠie de timp. care este înălĠimea minimă a mensurei pentru a nu curge apă după introducerea materialului úlefuit. e) după cât timp mobilele îúi schimbă poziĠiile. b) k3 úi k2 închise. 593 596.594 595. Va aprecia în mod corect înălĠimea la care zboară pasărea? În legătură cu această întrebare care din următoarele afirmaĠii este corectă: a) da. Dacă ambele pleacă din A spre B. Fig. 592. ETAPA PE LOCALITATE / LICEU 11. 3 593. b) care este raportul măririlor în cele două situaĠii? 201 202 . Clasa a VI-a 591. urmăriĠi circuitul din figura 594 úi precizaĠi care becuri se aprind ANUL ùCOLAR 2004 – 2005 dacă: A. jumătate de drum cu propria lui viteză. Dacă iniĠial avem în mensură 10cm3 de apă.Clasa a VII-a 594. d) k1. pe prima oglindă? Fig. b) momentele plecării mobilelor. Fig. aflate la 200 km una de cealaltă pornesc unul spre celălalt două automobile. Cum variază unghiul D dintre raza de incidenĠă úi cea emergentă în funcĠie de unghiul de incidenĠă i1. c) nu. Materialul obĠinut prin úlefuire se introduce în cea mai mică mensură în care ar putea intra sfera. cât úi momentul când se întâlnesc.2004 a) k1 închis. k2 úi k3 deschise. a) În ce punct între obiect úi ecran poate fi aúezată o lentilă cu distanĠa focală de 4cm pentru a se obĠine o imagine reală pe un ecran. a) Două oglinzi plane fac între ele un unghi D. d) vitezele celor două mobile. iar jumătate cu a celuilalt.595 b) Un scafandru priveúte sub unghiul de incidenĠă i. k2 úi k3 închise. el va vedea pasărea mai jos decât în realitate.

8m un corp de masă m=1. La ce distanĠă ajunge corpul dacă coeficientul de frecare este 0. Razele pistoanelor sunt r1=5cm úi r2=20cm. în funcĠie de densitatea corpului.Clasa a VIII-a 597. Clasa a IX-a 600. situat la 75cm de C2 se introduce apă. b) numărul de deplasări efectuate de pistonul mic pentru a deplasa corpul pe distanĠa h: Se dă g=10m/s. înălĠimea h a lichidului úi distanĠa d. c) care este poziĠia lentilei C2 pentru ca imaginea punctului A să se formeze în A3 în absenĠa apei. legându-l prin intermediul unui fir. Corpul poate fi deplasat uniform prin lichidul de densitate M2.02. A. scufundat un sfert în lichidul de densitate M2 úi restul în lichidul de densitate M1. în lipsa corpului. Într-un vas cilindric se toarnă două lichide nemiscibile până la înălĠimea h. se introduce în vas úi pluteúte în echilibru. a) Se consideră sistemul din figura 600 în care imaginea punctului luminos A situat pe axa principală a lentilei convergente subĠire C1 de 5 dioptrii. Se dă n= 4 . Se cere: a) poziĠia imaginii finale A2. Un corp cu masa de 19. este A1. 597 598. 203 Figura 600 & & & 601. Când o lentilă divergentă aflată în aer dă imaginea reală? ConstruiĠi imaginea. v3 pentru a avea relaĠia: v&1  v&2  v&3 . la 130 cm se află o altză lentilă C2 de 4 dioptrii . 2. astfel încât imaginea finală se formează în A3. Se cere: a) forĠa F cu care trebuie acĠionată pârghia útiind d1=6cm úi d2=54 cm. Cu câte grade s-ar ridica temperatura unui litru de apă aflat la 00C sub influenĠa căldurii echivalent cu lucrul mecanic efectuat de forĠa de frecare? Se dă Mapă=1g/cm3.6 kg este aruncat de-a lungul unei suprafeĠe orizontale cu viteza iniĠială de 20m/s. trecut peste un scripete de un corp confecĠionat din acelaúi material dar având volumul jumătate din al corpului aflat în lichid. 1. Dincolo de lentila C1. Ca=4185 J/kg gid. v 2 . ùtiind că lichidul de densitate M2 are lungimea cu d mai mare decât lungimea lichidului de densitate M1 să se afle presiunea hidrastatică exercitată pe fundul vasului. Să se determine deplasarea A2A3. Pistonul mic se deplasează la o apăsare pe l1=10cm. Cu ajutorul presei hidraulice din figura 597 trebuie ridicat la înălĠimea h=0. 599. Fig. a) Ce condiĠie trebuie să îndeplinească vectorii v1 . Un corp de densitate M. b) Sub nivelul B.5t. 3 B. la 25 cm de lentilă.

u v&1  v&2  v&3 .

& b) Vectorul de poziĠie r al unei particule variază în funcĠie de timp după & & & legea r c t 1  Dt . =0.

adică la trecerea pe a doua porĠiune precum úi viteza v2. la sosirea în punctul j. b) viteza v1 în punctul I. egale. . AflaĠi: a) viteza v úi acceleraĠia în funcĠie de timp. c) spaĠiul parcurs la dreapta punctului j. 204 . 602. ùtiind că acceleraĠia a rămas permanent constantă úi că timpi de parcurs ai celor două porĠiuni de drum au fost t1. unde c este un vector constant iar D este o constantă & pozitivă. În miúcarea rectilinie. dacă acceleraĠia se păstrează constantă. b) intervalul de timp în care particula revine în punctul de plecare precum úi distanĠa parcursă în acest timp. având lungimea S fiecare. precum úi timpul în care a fost parcurs acest spaĠiu. un mobil parcurge două porĠiuni de drum. până la oprire. respectiv t2!t1 să se determine: a) viteza iniĠială v0 úi acceleraĠia miúcării. succesive.

609 610. centrul unei sfere de rază R. Se neglijează modificarea masei lichidului datorită curgerii. cu raza R. este lansat din punctul cel mai jos al cercului cu viteza v 0 . pe direcĠia laturii de dimensiune L? Se presupune acceleraĠia suficient de mică. plin cu apă al cărui indice de refracĠie este n. 605. Pentru a studia un ochi acesta se consideră redus la o lentilă subĠire echiconvexă de indice de refracĠie 1. dă pe un ecran o pată luminoasă cu diametrul d. Două sarcini punctiforme +q úi –q se găsesc la o distanĠă fixă a una faĠă de cealaltă. Fig. parcurs de curent I.Clasa a X-a 603. l úi h se află pe o suprafaĠă orizontală. 604. pe direcĠia axului optic principal. confecĠionate din sârmă de cupru cu diametru d. iar imprimarea miúcării accelerate se face lent. Un om priveúte un peútiúor punctiform aflat într-un acvariu de formă sferică. Clasa a XI-a 606. O sursă punctiform aflată la distanĠa x1 în faĠa lentilei. Ce cantitate de lichid rămâne în & vas dacă acesta se deplasează pe orizontală cu acceleraĠia a . este aúezat coaxial într-un câmp magnetic. Masa vasului. astfel încât fundul vasului să rămână acoperit cu apă. Printr-un orificiu cu aria suprafeĠei S. CalculaĠi distanĠa minimă la care se pot apropia. O lentilă divergentă are diametrul d0. în acoperirea bazei curge lichidul cu viteza v. Unde trebuie să plasăm. A. La ce inducĠie magnetică spirele se rup. 607. Trei rezistori identici. care se miúcă în interiorul unui cerc vertical de rază & R. inclusiv masa lichidului estem. pe dreapta ce trece prin cele două sarcini. ùtiind că în tot timpul miúcării suprafaĠa liberă a lichidului din vas este paralelă cu planul înclinat. Doi electroni aflaĠi la mare distanĠă de celalalt se apropie cu vitezele v1. B. existent pe peretele lateral al vasului. Peútiúorul se află la capătul opus al diametrului orizontal de pe direcĠia de observaĠie. Cât trebuie să fie v0 astfel încât să treacă prin O? Figura 608 Clasa a XII-a 609. Vasul este plin cu lichid de densitate M. să se determine coeficientul de frecare la alunecare între vas úi planul înclinat. 611. pentru ca suprafaĠa ei să fie o suprafaĠă echipotenĠială de potenĠial zero.5 cm de retină. b) raza de curbură R2 a uneia din feĠele lentilei cu care este echivalent ochiul când acesta se acomodează să vadă obiecte la distanĠa de 20cm. 608. Ce diametru va avea pata pe ecran când sursa se află în focarul lentilei? 205 206 . observată prin intermediul acvariului? Se presupune grosimea pereĠilor acvariului neglijată. un condensator cu capacitatea C úi o bobină cu inductanĠa L sunt în contact într-un circuit aúa cum indică desenul din figura 609. Pe un plan cu înclinaĠia D faĠă de orizontală. La un moment dat punctul părăseúte cercul úi continuă miúcarea descriind o parabolă. Se cere: a) raza de curbură a celor două feĠe ale lentilei. Un punct greu. CZ Pentru ce valoare a lui R intensitatea curentului principal este de n ori mai mică decât intensitatea curentului din fiecare ramură. Un vas paralelipipedic cu dimensiunile L. dacă tensiunea elastică de rupere a cuprului este V=230 MN/m2. PulsaĠia Z a curentului alternativ din circuit este astfel aleasă încât ZL= Figura 603 1 . a) O bobină cu spire de rază R. respectiv v2. La ce distanĠă de peútiúor se află imaginea sa. alunecă un vas în care se află un lichid cu densitatea M.5 situat la 1.

Densitatea alcoolului este 0. perpendicular pe axa optică principală. Ġinând cont de situaĠiile posibile determinate de valorile indicelui de refracĠie n. b) calculaĠi distanĠa parcursă de mobil.58m decolează dintr-un punct al Terrei cu o viteză ascensională de 14m/s timp de 2 minute după care se deplasează într-o misiune secretă cu o viteză de croazieră constantă faĠă de aer. zborul durează 30 minute iar la întoarcere. în planul XOY. 1) Un corp punctiform se miúcă rectiliniu úi uniform. iar x respectiv y reprezintă coordonatele. Se va preciza orientarea acestei forĠe. Personalizând relaĠia anterioară pentru o lentilă convergentă subĠire precizaĠi o semnificaĠie fizică pentru x respectiv y. a forĠei de frecare úi a unei forĠe de tracĠiune coplanară cu celelalte. într-un punct F numit focar (figura 616). Un fascicul de lumină se refractă printr-un mediu de forma unei sfere (figura 615).20) (s). pe acelaúi drum. 2) Sistemul format de corpurile din figura 617 (2) este tras rectiliniu úi uniform prin intermediul forĠei F. 613. a) Se vede imaginea unui obiect prin sistemul optic dacă se priveúte dinspre lentila convergentă? JustificaĠi răspunsul. Elicopterul de tip „Sfera Lynx” cu o lungime de 15. aflat la o distanĠă mai mare ca 2f de oglindă. un fascicol paralel cu axa optică principală. ReprezentaĠi grafic úi precizaĠi caracteristicile imaginii unui segment de dreaptă AB. (JustificaĠi). vasul cu alcoolul rămas cântăreúte 1002. paralel cu solul.1m úi o înălĠime faĠă de sol de 3. b) masa vasului fără alcool. DeterminaĠi: a) volumul vasului. 1) Asemeneaunei lentile convergente sferice subĠiri o oglindă sferică concavă reflectă. Figura 613 lumina în mediu. vasul cu alcool rămas cântăreúte 805 g. Se schimbă cu ceva dacă se priveúte dinspre lentila divergentă ? b) FormulaĠi o concluzie referitoare la distanĠa focală a sistemului optic. a) descrieĠi miúcarea mobilului.B. ale intersecĠiei oricărei raze de lumină din fascicul cu cercul. a) ReprezentaĠi.2005 Clasa a VI-a 612. iar dacă scoatem jumătate din volumul de alcool. c) aflaĠi viteza medie a mobilului în intervalul de timp (0.5 g. ETAPA JUDEğEANĂ 19. 614. & de la O la M sub acĠiunea forĠei F de 4N . Figura 615 616.02. una convergentă úi cealaltă divergentă au aceeaúi distanĠă focală f (în valoare absolută). Lentilele sunt lipite una de alta formând un sistem optic. d) calculaĠi tangenta unghiului D úi precizaĠi semnificaĠia fizică a valorii calculate. b) cât timp ar dura misiunea în absenĠa vântului? Clasa a VII-a 615. la traversarea mediului. a) la ce înălĠime se găseúte elicopterul după două minute de la decolare. Cum se propagă o rază de lumină care pătrunde în mediu pe direcĠia razei sferei? (JustificaĠi) c) Reprezentarea în plan a mediului respectiv este un cerc care poate fi descris prin relaĠia x2+y2=R2. Dacă scoatem un sfert din cantitatea de alcool care umple un vas. în sistemul de axe XOY. În timpul zborului vântul bate pe direcĠia de miúcare cu o viteză constantă.79 gr/cm3. Pentru a ajunge la destinaĠie. 207 208 OF=f=distanĠa focală CF=FO=f Figura 616 . Indicele de refracĠie al mediului în raport cu cel din care provine lumina este (n>1). Viteza unui mobil în miúcare rectilinie variază în funcĠie de timp conform graficului. forĠa de frecare. faĠă de centrul cercului. 2) Două lentile sferice subĠiri. b) ReprezentaĠi úi evaluaĠi forĠa de tracĠiune care acĠionează asupra corpului. a) FiguraĠi drumul celor două raze de lumină care delimitează fascicolul. 45 minute. R este raza cercului. b) ExprimaĠi unghiul de emergenĠă ( unghiul de refracĠie sub care o rază de lumină părăseúte mediul ) în funcĠie de unghiul de incidenĠă sub care intră 617.

În faĠa unei oglinzi sferice convexe. fixată la ambele capete. c) PrecizaĠi care sunt forĠele care acĠionează asupra apei din vas. Clasa a IX-a 621. la o distanĠă D=100 cm se află un ecran plan. a) Desenează mersul razelor de lumină ce permite obĠinerea spotului luminos. De cealaltă parte a lentilei. P=0. A. b) Calculează această arie. Figura 619 (1) figura 617 (2) Clasa a VIII-a 618. Într-un vas se află în repaus un corp omogen. a) PrecizaĠi ce se poate întâmpla cu poziĠia corpului pe măsură ce lichidul curge în vas. iar volumul vasului este mult mai mare decât al corpului. care acĠionează asupra corpului. De talerul unei balanĠe se suspendă. b) CalculaĠi masa m necesară echilibrării balanĠei. DistanĠa focală a oglinzii este f=20cm. cu distanĠa focală f úi diametru d. b) CalculaĠi F dacă se cunosc: m1=100g. a) Desenează mersul razelor de lumină ce permite calcularea ariei porĠiunii din ecran ce se observă prin orificiu. ReprezentaĠi forĠele care acĠionează asupra ventuzei din figura 618 úi justificaĠi starea de echilibru mecanic a acesteia. respectiv minimă úi determinaĠi valoarea maximă a vitezei. 2. Considerăm o lentilă convergentă. subĠire. perpendicular pe axul optic principal. Pe axul optic principal. la o distanĠă l de lentilă se află un ecran. În vas curge lichid cu densitatea p0 (p<p0). a) ReprezentaĠi úi numiĠi forĠele care acĠionează asupra sferei. g=10N/kg. b) EvaluaĠi frecvenĠa sunetului fundamental emis de coardă. Pe ecran apare un spot luminos. iar diametrul calotei sferice a oglinzii este d=8cm.1 (coeficientul de frecare la alunecare dintre m1 úi m2 egal cu cel dintre m2 úi suprafaĠa orizontală). O coardă elastică orizontală de lungime l. Un observator ce priveúte din spatele ecranului. m2=200g. prin orificiu. de dimensiuni mici. b) Calculează diametru spotului luminos. perpendicular pe el. 209 620. 210 . Se dă drumul la coardă: a) PrecizaĠi ce fel de miúcare efectuează un punct al corzii úi justificaĠi folosind consideraĠii energetice. pentru situaĠiile cerute anterior. (Se neglijează orice frecare). vede o porĠiune din ecran de formă circulară. (JustificaĠi) b) PrecizaĠi úi reprezentaĠi forĠele care acĠionează asupra corpului. B. Sfera se scufundă complet într-un vas cu apă úi nu atinge pereĠii vasului respectiv. cu densitatea p úi de formă cubică. c) Considerând că miúcarea centrului corzii este aceeaúi cu miúcarea verticală a unui corp de masa m suspendat de un resort elastic de constantă k determinaĠi valorile lui y pentru care valoarea vitezei este maximă. centrul discului fiind situat în focar. În ecran se face un orificiu mic chiar în locul unde axul optic principal intersectează ecranul. într-un moment corespunzător situaĠiei pentru care lichidul a început să ajungă pe fundul vasului. oscilează ca urmare a unei perturbaĠii care se propagă cu viteza v. perpendicular pe axul optic principal al oglinzii. Figura 618 619. Coarda elastică este menĠinută în poziĠia de deformare verticală astfel încât mijlocul ei este coborât vertical cu distanĠa y. se află un disc luminos cu diametru d0<d. printr-un fir de greutate neglijabilă. c) Pentru fiecare din situaĠiile cerute la punctul a) exprimaĠi lucrul mecanic al forĠei arhimedice. 1. o sferă omogenă de aluminiu de densitate p=2700kg/m3 úi masă 540g. în focar. din momentul începerii pătrunderii lichidului în vas úi până când adâncimea lichidului este aceeaúi cu înălĠimea corpului (h).a) ReprezentaĠi forĠele care acĠionează asupra fiecărui corp.

Se cunoaúte acceleraĠia gravitaĠională g. de unghi D. 625. Considerăm sistemul din figura 623. b) Pentru circuitul din figura 625 (b) se cunosc: C1=5PF. dacă valoarea forĠei nu se modifică la închiderea sau deschiderea comutatorului. unde k este o constantă. masa corpului m úi coeficientul de frecare la alunecare dintre suprafaĠa corpului úi suprafaĠa verticală a planului înclinat. numărul de celule tinde la infinit. de forma F=kt. măsurată pe planul înclinat. CoeficienĠii de frecare static úi cinetic au aceeaúi valoare pentru toate suprafeĠele aflate în contact. Figura 625 (a) Figura 625 (b) Figura 625 (c) Figura 623. după care se comută în poziĠia 0-2. În starea iniĠială. Se cunosc: diferenĠa de potenĠial dintre armături U. De la distanĠa l. se lasă liber un alt corp punctiform. b) Trasează graficul dependenĠei de timp a acceleraĠiei corpului de masă 2m úi a tensiunii din fir.2. se află un corp punctiform fix. C2=8PF. C3=3PF. încărcat cu sarcina q>0. Clasa a X-a 624. c) Pentru circuitul din figura 625 (c). ScripeĠii úi firul sunt ideale.Figura 621 622. imediat după al doilea contact 0-2. b) Exprimă forĠa electrostatică ce acĠionează asupra unui corp punctiform. care poate coborî fără frecare pe planul înclinat. variabilă în timp. b) În situaĠia în care între planul înclinat úi suprafaĠa orizontală există frecare calculează valoarea minimă a coeficientului de frecare P’ dintre planul înclinat úi suprafaĠa orizontală pentru ca sistemul să rămână în repaus. calculează forĠa de atracĠie dintre F armăturile condensatorului C1(H=2˜10-11 m . C3=C4=6nF. 626. a) Calculează capacitatea echivalentă a circuitului din figura 625 (a) atunci când. Se repetă această manevră. Se cunoaúte acceleraĠia gravitaĠională g. Figura 622 623. de sarcină q. Exprimă viteza maximă a corpului în timpul coborârii pe planul înclinat. de masă m. Considerăm sistemul din figura 622. încărcat cu sarcina electrică Q>0. C2=2PF. C1=C2=3nF. dacă electronul iese sub unghiul E (E<D). Se dau: C1=2PF. a) Exprimă modulul vitezei iniĠiale a unui electron care pătrunde între armăturile unui condensator sub un unghi D faĠă de direcĠia paralelă cu planul armăturilor. 211 212 . S=6mm2). ce trece prin circuit. a) Calculează acceleraĠiile corpului úi planului înclinat în raport cu suprafaĠa orizontală. P. Se cunosc: U=3V. Se cunosc: masa planului înclinat M. firul este întins dar netensionat. a) Calculează acceleraĠia corpului de masă 2m. a) La baza unui plan înclinat. E=10V. situat la distanĠă egală (d0) de două semiplane metalice ce formează un unghi de 900. Se realizează contactul 0-1. indicată în figura 625 (b). Asupra corpului de masă 2m se acĠionează cu o forĠă orizontală. lungimea armăturilor l úi distanĠa dintre ele d. Calculează sarcina electrică q3. Între planul înclinat úi suprafaĠa orizontală nu există frecare.

iar peretele comun este termoconductor.025m3 fiecare au un perete comun. Se consideră presiunea atmosferică p0=100k Pa. având lungimea h=8cm úi raza r=1mm. i) DeterminaĠi deplasarea imagini obiectului dacă lama este normală pe axa optică principală a lentilei. care emite o radiaĠie monocromatică cu lungimea de undă O. Două vase identice de volum V=0. 632.5mol azot (N2) la temperatura T1=300K. În primul vas se găsesc v1=1. a) Ce rază va avea meniscul superior al lichidului? b) Se astupă capătul superior al tubului úi se extrage tubul complet din lichid. cu distanĠa dintre fante 2l úi cu ecranul situat la D de acestea. ii) Să se scrie expresiile intensităĠilor instantanee iR. Lichidul udă perfect sticla. iar căldura molară la volum constant a gazului dat este Cv= 3 R. Z=10s-1). c) DistanĠa la care se află pistonul faĠă de poziĠia sa iniĠială după atingerea echilibrului. la distanĠa L=120cm pe axul optic principal. din sticlă (n=1. separat etanú de atmosferă printr-un piston cu masa M=8kg úi aria S=40cm2. iar partea din tub care rămâne deasupra lichidului are lungimea y=1cm.31J/molK. iar în cel de-al doilea se găsesc -2=1 mol hidrogen (H2) la temperatura T2=400k. SpaĠiul dintre fante úi ecranul de observaĠie este umplut de un mediu transparent a cărui indice de 213 214 . se află un obiect punctiform luminos P. Circuitul din figura 630 este alimentat la tensiunea alternativă u=U sinZt. constanta gazelor ideale R=8. 628. Se lasă liber capătul superior. ii) Unde ar trebui plasat punctul P. calculaĠi presiunile finale din fiecare vas pentru următoarele cazuri: a) Vasele sunt izolate termic de exterior. după legea T=T0sinZt (T0=50. iar masa sa molară este P. Figura 631 a) VariaĠia temperaturii gazului din fiecare compartiment până în momentul în care pistonul începe să se miúte. În compartimentul inferior se găsesc v2=2mol din acelaúi gaz la temperatura T2=400K. Se consideră o lentilă convergentă cu f=40cm. Se cere să se determine: 2 Clasa a XII-a 630. iii) Care trebuie să fie pulsaĠia sursei Z astfel încât puterea disipată să fie nulă? Care este explicaĠia fizică a fenomenului? Figura 630 631. Exprimă viteza de drift a electronilor.Între ce limite va fi cuprinsă lungimea coloanei de lichid care rămâne în tub? c) În condiĠiile punctului b). Considerând R=8. astfel încât prin introducerea lamei imaginea dată de lentilă să nu se deplaseze? iii) Se consideră că lama oscilează în jurul unei axe perpendiculare pe axa optică principală a lentilei în F1. termoconductor. cu aria secĠiunii transversale S este parcurs de un curent având intensitatea I. b) Temperatura finală de echilibru. Un vas vertical izolat termic de exterior are două compartimente separate printr-un perete fix. În focarul obiect F1 se plasează o lamă cu feĠe plan paralele. iL úi iC. L úi C i) Să se determine impedanĠa circuitului.31J/mol K. b) Vasele sunt izolate termic de exterior úi se îndepărtează peretele comun. iar peretele comun este termoizolant úi are un orificiu de mici dimensiuni prevăzut cu o membrană semipermeabilă prin care poate să treacă numai hidrogenul. Pe axa de simetrie a sistemului se află o sursă punctiformă. cunoscând că fiecare atom al conductorului este o dată ionizat (numărul de electroni liberi este egal cu numărul de ioni pozitivi). Fie un dispozitiv Young. calculaĠi numărul picăturilor care cad din tub úi raza meniscului inferior. În faĠa lentilei. AnalizaĠi miúcarea imaginii dată de lentilă. se introduce vertical într-un lichid cu densitatea p=1000kg/m3 úi coeficientul de tensiune superficială V=73mN/m. c) Vasele sunt termostatate la temperaturile T1 úi respectiv T2.5) de grosime e=3cm. Densitatea cuprului este d. Un tub de sticlă. În aproximaĠia unghiurilor mici: sinT=tgT=T. Cunoscând R. acceleraĠia gravitaĠională g=10m/s2. Pistonul se poate miúca fără frecări úi este împiedicat să coboare. 629.b) Un conductor de cupru. Clasa a XI-a 627. În compartimentul superior se găsesc v1=1mol de gaz monoatomic la temperatura T1=300K úi presiune atmosferică.

iii) fantele se află în planul focal obiect al lentilei.refracĠie variază după legea n n1  n 2  n1 x . . DeterminaĠi interfranja dacă: ii) ecranul de observaĠie se află în planul focal imagine al lentilei. x fiind distanĠa de la planul D fantelor. cu distanĠa focală f(D>2f). Mediul transparent de mai sus se înlocuieúte cu aer. Între fante úi ecran se introduce o lentilă convergentă. a cărui ax optic principal coincide cu axa de simetrie a dispozitivului Young. i) DeterminaĠi interfranja.

R. F + G + Fr =0. a) FA=G.476.R. = a 2 sin α m1 + m2 sin 2 α Fig. r r r r r r r 2 2 Δ r = r2 − r1 =-(3+2t)⋅ i +(-3+3t) J .R. FD= c c A B 2 2 FD 17 2 AC 18 AD T − mg =0. 13 475. (T+m1g)sinα=m1a1 M2g-T=m2a2 m1 m2 g cos 2 α a1 1 . FD = FA + FB . F = ⇒ C = .R. Fig. a) r1 = (3 + 2t )i . FA-FB=FD. Figura şi trasarea forţelor. μ2m2g2cos2α=F2+m2g2sin2α. Fr=μmgcosα. dmin=4. Figura şi trasarea forţelor. b) d=| r2 − r1 |= (3 + 2t ) + (− 3 + 3t ) . h= πr 2ϕg 471.75m. 3 d= 13t 2 − 6t + 18 . Gt=mgsinα. f1+f2=1. R= m 2 g 2 sin 2 α + F 2 . . r r r 476. 473. b) 1 >0 impune ϕ>ϕ2 şi ϕ1>ϕ.R. T= .R.475.R.R. 3 . G+F=T. πR2hϕg+mg=T. F= 3 mgsinα. dmin e atins pentru t= s. F= μ 2 m 2 g 2 cos 2 α − m 2 g 2 sin 2 α . α=0. α=1800. 472. F=R.16cm. f1Vϕ1g+f2Vϕ2g=Vϕg.r r r kq A q D kq B q D = . f1ϕ1+f2ϕ2=ϕ şi f1+f2=1 rezultă: f1 ϕ − ϕ 2 f . = f 2 ϕ1 − ϕ f2 r r r r 474. r2 =(-3+3t) j . AD 2 2BD 2 r r r F 17kq 2 3 kq 2 27 F = F + F .

α=17030’. m1 2 2 Fig.477. Pe corpul neutru se induc sarcini electrice şi de sens contrar comportându-se ca un dipol cu axa a<<L.9N. B=μ0μr μ μ πr 2 d 2 l 8ϕrl Rd 3 . w= 0 r2 =1.5H. a) În poziţia de unghi maxim T=(mg+qE)cosα.8m.R 478. R = 2m1 g cos =33.256 3 . În centrul sferei se micşorează 1 qia 1 ⎛ qi q ⎞ . 479. c) R = T + T . m2gh2-m1ghi=ΔEc=0.R.477. a) Notăm h1 şi h2 distanţele pe care se deplasează m1 şi m2 până la oprire şi aplicăm teorema variaţiei energiei cinetice. Metacentrul se află la 2(ϕ1l1 + ϕ 2 l 2 ) x faţă de capătul A. l 2d m 481.R. h2= 2m1 m2 d=0. b) m12 − m22 r r r m2 1 α = . a) N= w= B2 μ0 μr . b) 2 ⎡ ⎛ qE ⎞ ⎤ ⎢2⎜ q + m ⎟l ⎥ ⎠⎦ ⎣ ⎝ T==(mg+qE)(3cosφ-2 cosα). m2gh2=m1g cosα= (h 2 ) + d 2 − d . cosα=1. Conservarea energiei: v02 1 2 mv 0=(mg+qE)(1-cosα). 2 4 . r= .R. Forţa ce acţionează asupra ⎜ − ⎟≅ 4πε 0 ⎝ L L + a ⎠ 4πε 0 L2 1Qqi 1 Qqi 2 Qqia − ≅ .R. centrul de greutate al ϕ 2 l 22 − ϕ1l12 sistemului faţă de sudură se află la: d= . α=600. L= 0 r 2 2 ≅86. dipolului este: F= 2 2 4πε 0 4πε (L + a ) 4πε 0 L3 4πεL Q 1 qia ⋅ 4πε 0 =4πε02V⋅ΔV=2. b) d 8ϕl d 64ϕ l μ μ I2 NI J . Notăm l1 şi l2 lungimile cilindrilor. R= 3 .R. F=2 2 4πε 0 L 4πε 0 L potenţialul cu ΔV= 480.2 10-6N.

Sv=qv. Fig. G=R.R. B. Metacentrul coincide cu ϕ0 l x . imaginea este virtuală. S 2S g 483. A. Pentru x2<0 x 2 x1 f 2 sin ωt ⎠ ⎝ dx fω cos ωt . 5 . h= v2 .R.483. b) v= 2 = −2 dt (1 + 2 sin ωt )2 Fig. 2 qv q2 .481. v= v= ϕgr 3K ′ . p0+ϕgh=ϕ v2 + p0. a) La momentul t distanţa obiectului faţă de lentilă este x1=2f+2fsinωt unde sinωt poate lua valori + şi − . K’Sv2=ϕgrS. Reprezentarea grafică x2(t).R 482. Din 1 1 1 1 ⎞ ⎛ + = → x2 = ⎜ f + ⎟ .Condiţia de echilibru: G1+G2=FA→x= centrul de greutate când l2-d= ϕ1l1 + ϕ 2 l 2 . Înlocuind pe x şi notând 1 =z prin 2 l2 rezolvarea ecuaţiei de grad II obţinem Z=2.R.875.

tgϕ= =1. 2c + Λυ 0 2 2cε 0 2cε 0 h . tgθ=. 2ch + Λε 0 2ch + Λε 0 E ε0= c 2 θ ctg ⎞ 2 ⎟ =1. c 2 υ − c υ0 = 2cυ 0 Λ .7. În k’ avem: xv x − vt c2 .1C orientat în direcţia pozitivă a axei 0y. după efectuarea = v⋅ 2 dt ′ 2 dt ′ dt ′ v v 1− 2 1− 2 c c v’x= 1 2 dy ′ dy dy dt v2 = = ⋅ = v y 1 − 2 ≅0. a) = 1 →d1=24m.v x Fig. 2l − d1 v 2 t 2l + d 2 v 2 t1 ⎛ ⎜1 + 1 + 8ch ⎜ ΛE c ⎝ 6 . v’y= dt ′ dt ′ dt dt ′ c iar v’r= ′ =-7. t’= v2 v2 1− 2 1− 2 c c t− În sistemul k vr=0. ⎜ dt ′ dt ′ ⎠ dt ′ dt dt ′ v ⎝ dt ′ 1− 2 c 1 1 dx dt dt v’x= . 485.605c.R. α=320.5. ⎟ ⎛Λ ⎞ θ ⎠ ⎜⎜ + 1⎟⎟ sin 2 ⎝ λ0 ⎠ 2l − d 2 v1t1 d1 vt 486. υ= . În k’ avem dx ′ = dt ′ dt dt ⎞ dx dx dt ⎛ dx = ⋅ = vx ⋅ =0 şi −v ⎟. θ=-8202’’.6v. ε0=ε+EC=.R. λ-λ0=2Λsin2 υ= θ . ε0= →Λ ε 02 -Λε0Ec-2chEc=0. vr=vy. Fie k şi k’ cele două sisteme de referinţă inerţiale.2MeV. = ⇒d2=12m. calculelor obţinem: v’x=-v=-0. z’=z.R. y’=y.484.R. Calculând şi înlocuind.08c.484. v ′y (v ′x )2 + (v ′y )2 ≅0. x’= .

486. m= =4kg. (l1-l0)m1=l0m2-l2m2.R. a) desenu8l. F1x=F2x.R. 2 7 . Δl=vt. oglinda. n2=3. l1-l0= 2 . kΔl=mg. A. Fig.R. b) –x1<f.1cm. S2 punctele simetrice faţă de oglindă.R. b) Fe=G. triunghiurile haşurate sunt egale. F= (Fe1 + Fe 2 ) 2 = kΔl 2 . a) x2= 1 x1 + f obiectul.R. c) imagine virtuală şi x1>f.489. ⇒ΔS1S2S – echilateral S1S2=d2 3 =11. Fig.R. k=200N/m.R. l b) l=vr⋅t’→t’= =60s.490. c) –x1=12cm.5cm – imagine reală. Răsturnată mai mică ca 489. B. m1 + m2 x f =7. l0-l2= 1 . m=ϕ⋅l3. 491. k k l 0 − l 2 m1 l m +l m l0= 1 1 2 2 . n1=2. 1 0 = 2 .98cm.Fig. 490. vr G m 487. l0=25cm. imagine virtuală. x2=24cm. F1y=F2y. Vg=Ve-Vm=92cm3. S1. g ϕ m g m g l −l m 488. c) Δl=4. Vm= =408cm3.R.

(n+ + n− )q r r r r r r r r 495. ΔV=Vapă+Vdiz-Vcub-Vg. c) t I U . 493. Pe direcţia firului: T-Gcosα=man.R.R. b) T-mg=ma. q>0. I=I++I-=(n++n-)q=960mA.6Ω. a) L=qU.a) Q=mcg(0-t1)+mλ+mca(t2-0). R= =4.491. T − T y =m(a-a1y). 492. 494. a1y=acosα-g(1-cosα) ⇒ r r r a1 = a1x + a1 y . B. a1n=a+g(1-cosα). Q=4386J. b) I= R= Q U . b) FA=G.88. 8 .492.R. U şi n+ şi n− sunt invers proporţionale⇒Nu. cum Ty<T corpul coboară. q+ se mişcă în sensul descreşterii potenţialului.R.5cm. a1x=-(a+gsinα). V ϕ = =0. b) lamela în echilibru mecanic. mg-Tcosα=ma1y ⇒ a1y=g(1-cosα)-acosα’. Δh= S b) FA=G. ϕVdiz=ϕg⋅Vg⇒Va=Vdiz. Vcub ϕ a ΔV =-0. a1t=gsinα. a) Fig. ma=mg→ϕaVa=ϕgVg. T y + mg = ma1 y . forţă de respingere. Vg=2l. L>0. M Fe = M G .fig.a) lamela şi bara se electrizează prin contact.R. c) ϕa(l3+Vg)g=ϕl3g+ϕgVgg+kΔl.R. A. a) T + mg = ma.

a)
fig.495.R.

b)

496.R. Alegem sistem de referinţă, sistemul legat de corp şi
considerăm limita alunecării; mg=Ncosα+Ffsinα; Nsinα=Ffcosα+mω2r;
Ff=μminN⇒ μmin=0,23;

Fig.496.R.

r

r

r

497.R. a) T + mg = ma ; Tsinθ=ma; Tcosθ=mg; a=gtgθ; --

r

r

r

a=5,77m/s2; b) T + mg = ma ; Tsinβ+mgsinα=ma; tgβ=
Ta=

2mg
3

; Tb=

a − g sin α
=0,577; c)
g cos α

T
2
2
mg; b =
;
3
Ta
2

a)

b)
fig.497.R.

r

r

r

r

r

498.R. a) Δp1 = m1 Δv = FΔt = q ⋅ EΔt ; v1 ⊥ Δv1 ; E este coliniar cu

r
Δv1 ; Particulele deviază în acelaşi sens; b) Se aplică teorema variaţiei
r
v
; c) Din
impulsului fasciculului (2); Δp 2 = m2 Δ v 2 = q 2 E Δt (fig); v2=vtgα=
3
v
; Scriind ecuaţiile variaţiei impulsului în
fig. rezultă: Δv1=vcos300; Δv2=
cos 30

9

proiecţii găsim: m1Δv1=q1EΔt; m2Δv2=q2EΔt; după efectuarea calculelor rezultă

⎛ q1 ⎞
⎜⎜ ⎟⎟
⎝ m1 ⎠ = 3 ;
⎛ q2 ⎞ 4
⎜⎜
⎟⎟
⎝ m2 ⎠

a)

b)
fig.498.R.

499.R. a) Potenţialul maxim se atinge când sfera nu se umple total cu
lichid. Conservarea energiei:la înălţimea h Wi=mgh+
superioară a sferei: Wf=2mgR+
v= 2 g (h − 2 R ) −

Qq
; la limita
4πε (h − R )

Qq
mv 2
+
; Din Wf=Wi rezultă:
2
4πε 0 R

Qq(h − 2 R )
; Când picăturile sunt oprite la sup. sferei v=0
2πε 0 m(h − R )

şi Q=Qmax ⇒ Qmax=

mg (h − R )4πε 0
mg (h − R )
şi Vmax=
;
q
qR

b) Dacă sfera se umple numărul de picături se determină din

4πR 3
4πr 3
=N⋅
3
3

q
R3
.
→N= 3 ; Qmax=Nq şi Vmax=N
4πε 0 R
r
500.R. a)

KU
U
U
= IRv ; I2=
; Rv=
;
2
2
2K

(I1-I2)2=KU2
I1Rv=U1
I2Rv=U2

⇒ U1=0,7U; U1=0,18U; U2=0,3U; U2=0,82U;

b) I=KU2
I1+I2=I
I1=I2

10

⇒ I1=I2=

I
I2
U
KU
I
; U1= 1 ; U2=
; U1+U2=U; I=
; U1=
=0,415
3
2
K
K
2
+ 2
3+
2
2

U; U2=U-U1=0,585 U;

(1)

(2)

(3)
Fig.500.R.

501.R. Forţa ce acţionează asupra vasului este egală şi de sens con rar

r Δpr
mv
; F=
=qvϕv=Sv2ϕ;
cu forţa creată de lichid la ieşire prin orificiu: F =
Δt
Δt
ghS
2
ϕ
Dar v2=2gh⇒F=2ghSϕ iar F=μG → μ=
; b) Transformarea este
G
T X (H + L − X )
LS (2 H + L ) XS (H + L − X )
=
; T2= 1
; T2(x)⇒max
generală:
T1
T2
L(2 H + L )
T (H + L )
dT2 ( X )
H +l
=0; x=
şi Tmax= 1
;
când
dX
2
L(2 H + L )
2

Fig.501.R.
11

L=L’(1+αrt) ⇒ ε=L’(1+αrt)-L’=αrt.R.R.23 10-4K-1. ϕπ R22 l ( ) v2 u2 + ϕ 0π R12 − R22 l = (ϕ 0 − ϕ )πR22 lgh. αr=0.502.a2) Fig.56h. L=L’(1+ε).R. rezultă că şi grosimea picăturii e constantă de material. u= R22V . 1+ γ Ht ( ) 503.503. b) ε= L − Lmăăsura L − L' . Mişcarea este calculele.R. H 0= H 1 + γ Hg t = L ′(1 + ε ) ⇒H0=19. v2=2. a) Aplicăm principiul fundamental al hidrostaticii în planul median al picăturii: PA=PB ⇒ p0+ σ 2τ ϕgH = p0 + →H= 2 .a1) 12 . Deoarece ϕ şi σ sunt 2 ϕg H constante de material.503. v(h)=1. rezultă v= R2 ϕ + 2 2 2 ϕ 0 R1 − R2 uniform accelerată cu a=1. = Lmăăsura L' Pentru coloana de mercur H=H0(1+γHgt). R12 − R22 Dar ΔEc=lucrul mecanic al forţei ascensionare. a) Ecuaţia de continuitate: π R22V = π R22 − R12 μ. Înlocuind şi efectuând 2 2 ⎛ ϕ ⎞ 2 gh⎜⎜1 − ⎟⎟ ⎝ ϕ 0 ⎠ . Deci L=H.28m/s2(fig.6 h .92 cm.

R. ce satisface condiţiile: m0 M r. ω=constanta pentru proton şi M + m0 M + m0 Mm0 h ωr2=n . L= M + m0 2π mre=Mrp.a2) b) ϕ(h) =ϕ0(1+αh). En=2 2 n2 8h ε 0 M + m0 R M + m0 n Fig. Efectuând calculele obţinem: rn= ⋅ şi Mm0 4πε 0 r 2 M + m0 πe 2 e2 Mm0 ch R ∗ 1 e4 M = =-R* 2 .R.Fig. Condiţia de stabilitate electron: L=mω re2 +Mω rp2 . M=ϕ0h0S(1+ 0 ).503.M. ⎠ 504.99945. re+rp=r⇒re= n 2 ε 0 h 2 M + m0 Mm0 2 = ω r.504. Se ajunge la ecuaţia: αh02 + 2h0 − cu 2 Sϕ 0 ϕmed= h0= M ⎛ αM ⎜⎜1 − Sϕ ⎝ 2 Sϕ 0 ⎞ ⎟⎟ . rp= r. =0. a) Mişcarea se face faţă de C.a1) 13 . exprimăm masa lichidului folosind ϕ 0 + ϕ (h ) ⎛ αh ⎞ = ϕ 0 ⎜1 + 0 ⎟ unde h0→înălţimea iniţială a fluidului în 2 2 ⎠ ⎝ αh 2M rezervor.R.

51%. 14 şi cosθ= ( E cp E cp + 2m0 c 2 2W f ) . L=Lϕ=l =lL1.R. E=En+Emg. ⇒ω12=ω0± 2m0 4πω0 b) i) B=0. Nf= s ⎛ E1 E 2 ⎞ ⎟ . W=Ecp+ m0c2. Wf=1551. Δυ=± . p= ( ) 1 1 W 2 − m02 c 4 = E cp E cp + 2m0 c 2 . B≠0. Nf=26 1015 fotoni/s. m ω 02 r=kr ⇒ ω 02 = Fig.R. Ecmax= hυ2. hυ2> Lext.b) e h e r r . pf= Wf C . . Din c c 2W f cos θ c cosα≅0. Δm=±1. b) Aplicând consideraţii energetice: W2=p2c2 m02 c4. a) Wp=Ecp+m0c2. b) Pentru ⎜ + h ⎜⎝ υ1 υ 2 ⎟⎠ υ1. Fcf=Fe±FL. Δυ=Δm 4πm0 4πm0 eh 505. Deci: η= N ⋅e N Ne E ⋅S Ihυ 2 I N . μ=− Lz.8KeV.R. E1=E01+m1μBB. m0ω2r=m0 ω 02 r±eBrω. μz=2π e e h m⋅ =-μB ⋅m.5eV<Lext – nu se produce efect fotoelectric. Conservarea energiei ne dă: Wf= hυ= m0c2+ E p + Ei 2 . E2=E02+m2μBB. a) Nf=N1+N2. e = . 2 = 2 ⇒ η= . ii) μB= L . ΔE=ΔE0-ΔmμB⋅B. hυ1=247. p= figură p=2pfcosθ. Emg= μB =-μB cosθ=-μzB.k . 506. Ecmax≅755eV.8. Se m e2 B 2 <<1 rezolvă ecuaţia şi făcând aproximările cuvenite: 44m02ω 02 eB eB →υ12=υ0± . Lz=L⋅cosθ. t t e t hυ 2 eE 2 S N f2 η=0. μZ = 4πω 0 2m 2m0 2π m rr mh Lcosθ= ⇒ cosθ= 0 k cosθ<1. 2m0 2π eB eB .Lext+eV. Emg=mμBB.504. dar I= e . We= m0c2+Ec.

v2 t 4 v1-v2=15. v1 t + Δt 3 = = .66cm.507.R. A. A. Qt⋅t=10⋅600=6000l.R. 8 Vϕ= Val⋅ϕal → ϕal=0. d1=(v1-v2)t’.R. a) Fr=8.R.8g/cm3. Fr=fm1g=11. Δl2=8cm. Fig. V= 1 3 cm . a) becurile nu se aprind.4. B. b) se aprind ambele becuri. 509.: Fe2=T. x f x 1 1 1 − = .510. B. 15 . b) x 2 x1 f x1 + f x1 x ′f =10cm.R.R. v2=45km/h. T=G. x’1=10cm. Într-un minut curge: 7l/min=Qt. Δx=1. Q’t⋅t=3⋅600=1800l. v1=60km/h. Vϕ=Vaϕa.33cm. T= =20N. B2 – scurtcircuit.24N. x’2= x1′ − f G 512. x 2= 1 =-8. unghiul SII’=unghiul II’R’ – alterne interne.76N. d=v1t=v2(Δt+t).R. Fe1=T2 511. 508. 510. c) B1 se aprinde. ΔQ=4200l=42hl. β= 2 =-0. Q’t=3l/min.1cm. ϕapă=1gr/cm3→apă. Δl1=4.

T=m g 2 + a 2 ± 2ag sin α . Semnul (-) b 10 ( ( ) 517. a) q=Ne. ab= ab0 =-2. m2=m1 (ϕ a − ϕ1 )ϕ 2 =0.1kg. b )=60 . T=m a 2 + g 2 =11. 16 .R. b) tgα= = 2 . Fe 0 kq 12 1 -7 513. q’= 10 C. r r 1 .3 103 J/kgmin. a 0 = = 0. m2=m1 F’A1+F’A2=f(G1+G2).512.R.91mN. θ=-190 respectiv θ=-300. unghiul 2 r r r r a B. 516.50. Produsul scalar a doi vectori ⊥ este nul. q’=q1=q2=q/2.R. b = b) tgθ= 0 r r b r rr 1 r b0 = = i + 3J . M= Pt λt + C a (θ − θ 0 ) . r=2lsinα. P=2. b) (ϕ 2 − ϕ a )ϕ1 ( f ⋅ϕa ) ϕ2 =38g.8 J .R. a) FA1+FA2=G1+G2. a) tgθ=± 7a2+8b2=3a a b ) . ⋅ ϕ 2 − fϕ a ϕ 1 515. l= ≅14. θ=26. a r r π indică: unghiul a .Fig. a . G 3 r mg kq12 q′ k ⋅ .1 cm.513.5N. 514.R.2N.6i − 0.2kg. M=1.R. M[λt+Ca(θ-θ0)=Pt. se efectuează r produsele şi se obţine : 7a2-15b2=16 a b r r (r ) (ar. c) 2 2 2l sin α mgtgα 4l mg sin α r r r r Fe + Fe′ + G + T ′ =0. tgα= T’= mg q 12 +9 109 2 . Qv=m⋅λv.R. T’=1.85. b > 2 ⇒ cos a . Qced=Qab. g − a cos α . A. g ± a sin α T=13N respectiv T=8. cos α l Fig.

B. Condiţia de echilibru: ΣFi=0. a=g ⎢ Pentru ϕ=θ < π 4 ⎛ F 1 + tg 2α ⎞ − tgθ ⎟ . 2h sin α ⋅ t 2 1 t1= . Pentru μ=tgϕ şi ϕ< ⎡ F cos(θ − ϕ ) ⎤ − tgϕ ⎥ .519. sinα= . b) Fsinθ<G.R. Proiectând pe 0y şi 0y.A Fig. ΣMi=0. ⎜ ⎟ G ⎝ ⎠ a→amax. c) amax=g ⎜ 519. a) oricare ar fi μ<1 şi oricare ar fi θ acceleraţia corpului este a=g[F(cosθ+μsinθ)/G-μ]. Fig.R. l=8h sinα.R. unde ϕ este unghiul de frecare. 520. l=v0ts sinα+g . v0x=v0cosα. ay=gcosα.R.520. Fig. ax=g sinα. se obţine: F1cosα1-F2cosα2=Qx F1sinα1+F2sinα2-P=Qy ⇒ Q= Q x2 + Q y2 . ⎣ G cos ϕ ⎦ π 4 .R. 17 . A. v0y=v0sinα.518. v0= 2 g h. Din exprimarea momentelor forţelor se determină x= (F2 sin α 2 − F1 sin α 1 )l 2(F1 sin α 1 + G − F2 sin α 2 ) .519. g 2 20 B.R.

Mişcarea tijei se produce astfel: Între 1 şi 2 – mişcare uniform accelerată cu a=ct. I1= . v= . Ex=E-= . I2=I . Înlocuind se obţine. r . p’v’=pv. Între 2 şi 3 – mişcare uniform accelerată până când FA=G.523. şi m2v2=(m1+m2)v.Teorema variaţiei energiei cinetice şi conservarea impulsului ne conduc la: m2 v2 m2 v 22 q1 q 2 v2 − (m1 + m2 ) = . d 2σ . a) E= q1 q 2 (m1 + m2 ) . .R. I1+I2=I. y= .R. r1 r2 r1 + r2 r1 + r2 μI α ⋅ cos . 2πε 0 m1 m2 (r1 + r2 ) σ τσ σ 2 ⋅S . 4 Fig. F=qE= . v0= . 524. q=σ⋅S’. B= 2(r1 + r2 ) 2 523. 2 2 4πε 0 (r1 + r2 ) m1 + m2 Înlocuind pe v şi efectuând calculele obţinem v2= 521.R. Forţele superficiale creează în interiorul bulei presiunea p= Transformarea este izotermă: (i) v= πd 03 6 4σ P=p0+ϕgh+ d0 : (f) v’= πd 3 6 p’=p0+ 18 4σ . a) Iniţial unghiul format de vectori B1 şi B2 este 1800.R. Între 3 şi 4 mişcare încetinită până când viteza devine zero: se ajunge la ϕ= 3 ϕa. ε0 2ε 0 2ε 0 qσl 2 l q⋅E d d at 2 q ⋅ σ ⋅ l 2 = = b) t= . v0 m 2 2 2 mε 0 d 2mε 0 v02 r r 522. B1=B2 I I Ir1 r2 ⇒ 1 = 2 . B= B12 + B22 + 2 B1 B2 cos α .R. a= .

kΔl1= kΔl2.A1) Fig.526.525. k1 k2 2 2 E1 (k1 + k 2 ) . Condensatorul real echivalent cu un circuit paralel R. ω 02 = .525.02cm. A. ϕgd 03 525.R.R. Δl1= V= k 2 E1 . X 21 =60. x’’2=x’2+e ⎜1 − ⎟ =67cm. ω= − 2 2 . E2= 1 1 . 19 . C (fig.R.R.3m.525. Fe1=Fe2.Înlocuind şi efectuând calculele obţinem: h= ( ) ( ) p 0 d 3 − d 03 + σ d 2 − d 02 =3.34cm.R. =E1+E2.R. a) fig. 2 2 LC LC R C L R C ω CR 2 2 UL=UABsinϕ. k2m xR 1 1 2 − = . x ′2 ⎛ 1⎞ R ⎝ n⎠ x1 − e⎜1 − ⎟ ⎝ n⎠ 526. x 2= 1 =57. b) 2 x1 − R x 2 x1 R 2 1 1 ⎛ 1⎞ + = .A1 R C 1 L L 1 . Δl2= 1 K1 k2 k E mv 2 2 E1 . IL= 2 Fig.A2 B. ω=ω0 1 − .

a) v0= 529.4. β2= .576cm.R. t2 3 532. b) G − Fey P0 P 25 P0 G . b) = x1 β 1 x1′ + f 2 Pentru sistemul afocal între lentile este d’=f1+f2(sumă algebrică9. x’1=10.2564. c) d=(v1+va)t1. 1 = s 2 21 2 528. Ff=μN=μ(mg-kΔlsinα). 2(ϕ1v1+ϕ2v2)=(v1+v2)( ϕ1+ϕ2). Fey=kΔlsinα. P= . va= =5m/s.05m.R : Fig. β’=0. ks= =500 N. d=(v1-va)t2.04m. S S P G − Fey P 22 r r c) Rx=0 ⇒ Fex + F f =0 ⇒ Fex=Ff. x1 + f1 x2 f2 β =-0. Se stabileşte relaţia: ϕ1(v1-v2)= ϕ2(v1-v2) adevărată dacă ϕ1=ϕ2 sau v1=v2. x1=(v1+va)t=15t.064cm. t1 1 = . a) x=vt=0.R.531.02m. 0 = . c) v1=vs v t s 35 . G1 G =500 N/m.R.18. v=3m/s. b) Δl 2 K1 + K 2 Ks K1 K 2 K s 40 ΔX ΔX =10m/s. Δl1 Δl 2 Δl1 K1 K 2 mg mg mg mg 1 =4. mg − KΔl sin α 20 . a) k1= fig.R. s2=vt1=21m.R. c) = + . x= = m. at1→ t1=7s. s1= m 1 =35m. a=1m/s2. l= x 2 + l 02 =0.531. k2= 2 =2000 N/m. 10m .64cm. b) vezi graficul din 531. a) v1= Δt Δt 530.R.527. P 0= Fe= kΔlcosα. d’=15cm. = . a) Imaginea în obiectiv se formează la x2= β1= x1 f 1 =25.R. d=x2-x’1=15. μ= KΔl cos α =0. Δl=l-l0=0. b) v1=v0-at=5m/s. x2=(v1-va)t=5t.

i= +i0. legea este: + v1 v2 4υ1 4 v1sinα1=v2sinα2 . a) 1 1 1 d − = . Fig. Sau cazul invers. -x1+x2=d. l= 1 .R. = S Δh 2 ϕ≅2. A. oglinda plană plasată la 3f 5f =37. oglinda lipită pe 2 2 peretele din spate al cutiei. ϕah2sg+ϕH(S-s)= ϕah1Sg. c) R= ΔU U =8Ω.R. f=15cm. c) – densitatea sticlei şi apei nu se modifică la fel ca urmare a dilataţiei. . 534. x 2 x1 f 4 b) – lentila plasată în cutie la o distanţă 2f=30cm de laser. c) – sunetul se refractă.R. 535. t= v d1 d − d1 λ . FA. din grafic. 21 . b) precizat sensul de deplasare al sarcinilor faţă de sensul curentului.5cm. ΔI R 537. b) Ga+G=FA. . -x1=30cm. b) l= . .533. c) lmin= =37.532.5103kg/m3.Fig. f= =15cm. o forţă egală cu greutatea apei din eprubetă.R. a) Sunetul se deplasează rectiliniu şi uniform d=v1t1+v2t2. R nu este constant.R. 536. 533.modificarea lui H nu compensează modificările de densitate.R.5 cm.realizarea corectă a desenului şi precizarea v1>v2→α>β.R.condiţiile problemei sunt îndeplinite dacă al doilea element este o oglindă plană. Ec=i0R. a) realizarea corectă a circuitului. s Δh1 . a) – greutatea eprubetei.

R. dmin=ABsinθ=7.537.R. Fmin=0. (m1 + m2 )sin β m1a=G1t+F’it-T. Fig. tgθ= v ry v rx = v 2 sin α 2 − v1 sin α 1 = 5 3 -8.A.537.R.B. v 2 cos α 2 + v1 cos α 1 B. 538. B. A.R.538.Fig. F2f=F2+G2t. b) m2a=T+Fit+G’2t a=g m1 + m2 cos(α + β ) . r r r b) v r = v 2 − v1 . r r a) Fin + G 2 ≤0: a0≤gctgβ.479 N.8m. Fig. m1a1=T1 22 .

R. a) Circuitul este echivalent cu cel din fig.a) b) Circuitul este echivalent cu cel din figură: 23 . v= . a2=g 2 sin ⎜ ⎟ . sinα= ⎛α ⎞ ⎟= ⎝2⎠ sin ⎜ ) ( a1 m1 + m 2 m − m1 ⎛ α ⎞ .R.540.R. Pentru satelitul din apropierea Pământului 2 r r r r KM KM VS . A. ⋅ g m2 m1 + m 2 ⎝2⎠ 1 1 + 1 − sin 2 α . 2 = . F= Fig.540.a) şi are rezistenţa Re=0. Pentru Lună: vL= . Fig.R. q1 cos α m − m1 a2=g 2 m1 + m2 ⎞⎤ ⎟⎥ ⎟⎥ ⎠⎦ 1/ 2 =2.539. 2 2 ⎡1 ⎛ a 2 (m + m ) ⎢ ⎜1 + 1 − 12 ⋅ 1 2 2 g m2 ⎢ 2 ⎜⎝ ⎣ q 4 sin 3 α / 2 539.m2a1=m2gsinα-T1.B. Fig.8R.A KMm mv KM = .25m/s2. vs= VL R R r 2 B.539. 540. = .R.R.

5Ω.R.17A. E=rIsc=3.540.e. borna „-„ fiind conectată la un inel conductor cu rezistenţa nulă.b) Rezistenţa echivalentă trebuie să nu se modifice la adăugarea în circuit a „unei celule”.5V. în contact cu reţeaua la ∞. 1 1 I0 n + R0 R s E =1. Fie I curentul injectat în nodul E. curentul iese din nodul F spre generator are intensitatea I. borna „+” fiind cuplat la un inel.R. RA= datele problemei rezultă = 0 =0.5Ω. conductor cu rezistenţa nulă. K r= 1 =2. Se cuplează la nodul F borna „-„ a unui alt generator identic cu primul. IS= ∑I SCK =1. Re=2R( 2 -1). intensitatea curentului prin R este: I= 24 . e şi r=0.m.33A. 2e e 1 = şi UEF=R 2 ⇒ 2I I 3 I R ⇒ e= R. b) Din caracteristica dată 1 1 1 + + R1 + r1 R2 + r2 R3 + r3 EC =0. în contact cu reţeaua la ∞. 3 3 Re = 541. Evident.Fig. c) Din rI SC R 1 I =n=2000. Se obţine: Re= . c) Se cuplează la nodul E borna „+” a unui generator cu t.4A. I= r + RA rezultă R=8Ω. a) Utilizând modelul pentru generatoarele electrice din circuitul dat acesta este echivalent cu: Generatorul echivalent are.

acţionează asupra sarcinii σΔs are valoarea F= ε0v21Δs P= Δs 2 ⎝ R ⎠ 2 m0 v 2 1 V2 Qe ⋅ . a) U nu se modifică. = .R. Sfera 2: căldura absorbită este Q0= mc(t2-t0). ⎝r ⎠ T=2 ε 0 ⎜ 543. a) Se formează o calotă sferică spre interiorul pâlniei la ridicarea acesteia care tinde spre arie minimă şi energie potenţială minimă. deci d= 2 2 3 2μ . c) Prin dilatare centrul de ϕN A greutate al sferei 1 va urca. rezultă 2 r 4πε 0 R 4πε 0 r v= RV2 e . rezultă: σ=rp0 ⎜⎜ 2 − 1⎟⎟ 2 ⎝ r tgα sin α / 2 ⎠ 4 Fig. a) v= 1 4πε 0 ⋅ εV Q E Q . E’= . B. L=mg R0αΔt şi căldura absorbită este Q0= mg R0α(t1-t0)+mc(t1-t0).R. –distanţa minimă dintre ionii metalului este jumătate din diagonala cubului d= 3 3 l. σ= ⇒ σ = 0 1 . Forţa ce 2 R R 2 4πR 2 1 F 1 ⎛ V1 ⎞ = ε0⎜ ⎟ .R. t1 − t 0 c − gR0α 544.R.542. ⎛ R3 ⎞1 Transformarea este izotermă: p0v0=pv. b) p=|p1-p2| cu p1= υ1 RT V1 şi p2= υRT V2 − V1 . iar centrul de greutate al sferei suspendate va coborî. Q= b) Din principiul II al mecanicii. c) Suma modulelor forţelor ce acţionează asupra inelului este mr 2 Q2 ⎛R ⎞ F= = 4πε 0 ⎜ V3 ⎟ . Sfera 1: ΔR=R0αΔt. 2π 2 ⎛R ⎞ v3 ⎟ . Deci: t 2 − t 0 c + gR0α = . prin creşterea temperaturii iese în exterior.mg R0α(t2-t0). masa cubului este 2m0.543. Se calculează temperatura la care se 25 . 2 4πε 0 r ⎝r ⎠ 1 ∑F k =0 şi F= k ∑F k este T= k F .

c) Q=υCp⋅(T1-T3) unde Tmax Cp=f1Cp1+f2Cp2+(1-f1-f2)Cp3. Se trasează graficul: L= (V3 − V1 )(P3 − P1 ) 2 =1400J. U1m=U0 ⎜⎜1 + 2 2 ⎝ C1 + C 2 pentru Zr=R. Tmin =11.a) Wi= Imax= C1U 0 L(C1 + C 2 ) C1C 2U 02 LI 2 C U 2 . c) Dacă p =p RT . ⎟⎟ . V1=1l) 2: (P2=6105Pa. Znr= R 2 + ⎜⎜ nω r L − nω r C ⎟⎠ ⎝ ⎠ 2π λ ⎞ ⎛l −k⎟. l 26 .. 546.025. 545. Z nr 1⎞ ⎛ =Q ⎜ n − ⎟ . 2(C1 + C 2 ) 2 2 b) Pentru U0=U1m-U2.R. ⎛ CU2 C U2 C1 W’f= 1 m + 2 2 .545. A. Tmax=2205k.R. k=1.R. Wf= m + 1 0 . Zr n⎠ ⎝ 547. Fig. Tmin=T1=200k. V2=3l) 3: (P3=2105Pa. b) ϕ0=2π ⎜ 2d (d + l )(l − kλ ) . U2 ⇒ tensiunea pe C2. ⎠ ⎝λ lcosθ-ϕ0=2kπ. b) Din figură: Tmax – corespunde punctului în care izoterma este tangenta la (23). a)Δx=lcosθ. pf= 1 1 2 V2 V2 [υ1 (V2 − V1 ) − υ 2V1 ] tot timpul explozia nu se produce deci: υ1 V1 = υ2 V2 − V1 .R. a) Se exprimă parametrii de stare în fiecare stare: 1: (P1=2105Pa. UC2=0 ⇒ I=Imax. Δϕ= rk= 2 ⎞ ⎛ 1 ⎞ ⎟ . V3=8l). I=0.produce explozia şi pf= (υ1 + υ 2 ) (υ + υ 2 )(V2 − V1 )PV1 . Q=-4900J.

A. 2x=(t-t1)v2. c)G=v0ϕ0g=0. Δv=v-vc- ΔV ΔV =20s. h= 2 =26. b) + + = t 3v1 v1 6v1 2 v1 2d 2 vs=664cm3. vmed= 1 = 1 =5m/s. f x 2 x1 R . unde v1 2 x=adâncimea mării.2cm3. q l dv v d d d 4d 1 d 550. v − v1 Δvϕ 0 − Δv ⋅ Δϕ =5. poziţia imaginii faţă de oglindă x2= I (1 − α ) I (50 − α ) .R. Intensitatea sursei 3 imagine I’= C.14N. 3 l v l =11.548. ti= b) v1+Δv+v0=5. b) t= d =v1t’=144km.R.4cm3. desenul: Fig. -x1+x2=d.R. a) l=vt. 548. 2h=v1t1→t1= (t − t1 )v2 2h =1s.25s. t= =5s. m=(v0+Δv)( ϕ0-Δϕ). = − . vc=8cm3. t= . vs= πrp3 =36π.R.Fig. 552. EA= 2 .5cm. β1β2=1.R. b) l=vrt1. 553R. 27 . a) vm= . c) Δv=l2h. v0= Δϕ 0 551. 4 3 549.547. x= =300m. a) v=πR2h=250πcm3. a) m=ϕ0v0.R.R. 9 49 R 1 1 1 B.

Fig. b) Fie F’ forţa care acţionează asupra plăcii şi produce 28 . m.554. alunecă pe placă.558. m=3.R.554. a) Pentru Fr1≤Fi. Relaţia satisfăcută r r dacă v1 este coliniar cu rezultanta vectorilor v 2 şi v3 . Rezultă T=mg. Fig. F=Gsinα=G =500N.750J. c) nu se modifică presiunea. 2 r r r 558.15N. F= =625.R. 2 2 N=5N.R.R.R. η= Gh h Gh . Ff=6. Qc mq ηq mg ⋅λv=775. at= at2 − a n2 =8.R.R. F=N= . m= u . 559. T=10N.R.232g. Forţele ce acţionează asupra fiecărui element sunt reprezentate în fig. a cos α 2R MN a= at2 + a n2 .R. ma≥μ1mg. a= =96m/s2. din cele două relaţii obţinem: M +m Fmin≥(μ1+μ2)(M+m)g. Ff= mg 3 mg -ky. a = at + a n . a) P= G G . S P Gs=FA-G=72N unde Gs=greutatea corpului aşezat pe cub. l= =0.N. b) FA=G+Gs.9m/s2. Dar cosα= .554. 557. S=l2.2m. a) Efectuând produsul 2 (v 2 + v3 ) × v1 =0. F-Fr=(M+m)a→a= F − μ 2 (M + m ) . ηl Fl l 556. η= Qu Qu Q = . 555. b) Qu=mFeCFe(tv-ti)+mgCg(t0-ti)+mgCa(tv-t0)+ cosα= an r r r a MN v2 → an = .

a≤g ⎜⎜ ⇒ sin ϕ ⎝ sin ϕ ⎠ cos ϕ g cos(α + ϕ ) =26.560. Fmin=macosϕ+mgsin(α+ϕ) b) N≥0 ⇒ Fmin≤ ⇒ a≤ ⎛ cos α ⎞ 1 mg cos α − sin (α + ϕ )⎟⎟ ⋅ .R. obţinem cosα=2/3. N=mgcosα-Fsinβ.R. Pentru m putem scrie ma’-Fr1=kΔl1. q’1= 2 r1 r2 − a r1 r2 − a 2 v1= 29 .R. 562.R.560. r r r r r 560. Aplicând principiul superpoziţiei putem scrie: q1 q2 q2 q1 şi v2= . rezultă: F + N + Fr + G = ma sau Fcosβ=mgsinα-Fr=ma. r1. Prin unire v’1=v’2. F’=Fr+(M+m)a’. r2<<a. F’=(M+m)a’-μ2(M+m)→a’= Fig. M +m kΔl1 ⎤ ⎡ . β=ϕ. a) Din fig. rezultă F= ma + mg (sin α + μ cos α ) ma cos ϕ + mg sin (α + ϕ ) = . 561. pentru cos β + μ sin β cos(β − ϕ ) cos(β-ϕ)=1.8m/s2 sin ϕ Fig. de unde: + + 4πε ⋅ r1 4πε ⋅ a 4πε ⋅ r2 4πε ⋅ a 4πε ⋅ r1 ⋅ a (v 2 r2 − v1 a ) 4πε ⋅ r2 ⋅ a (v1 r1 − v 2 a ) şi q2= . Conservarea R mv 2 +mgRsinα.F ′ − μ 2 (M + m ) . b) energiei permite să scriem: mgR= 2 Punând aceleaşi condiţii obţinem: v0= Rg (3 cos β − 2 ) . rezultă F’=(M+m) ⎢(μ1 + μ 2 )g + m ⎥⎦ ⎣ alungirea Δl. a) Corpul părăseşte suprafaţa când Fcf=G. mv 2 =mgsinα.R.559.R.

564. k (10 − k ) 5r − 25 F1=kF2. 2 n−k 2 n−k mgt 0 F s kn −1 . Energia sistemului după (Q − x ) unde x→sarcina sferei 1 după unire. când intră în câmp φ=Blx. Graficul variaţiei fluxului este reprezentat în fig.564. U2= . t2=nt1. t1= 2 1 2 şi t2= 2 2 2 .q’1+q’2=q1+q2 ⇒q’1= (q1 + q 2 )r1 r1 + r2 . E(x) – x2 + 8πεr1 8πεr2 (q + q 2 )r1 =q’ şi Qr1 . q’2= 1 r1 + r2 CSF CSF 563.R.Rb) 565. U1=KU2. a) Spira nu este în câmp: φ=0.564.R.564.a b) e=- dφ dφ dx dφ dφ =− ⋅ =− ⋅v unde este panta curbei de la punctul a) dt dx dt dx dt Fig. >0 k∈(1. 30 . c) Din condiţia: >0 şi t0= . admite minim pentru x= 1 r1 + r2 r1 + r2 (q + q 2 )r2 . n=10. iar când este complet în câmpφ=BLl. a) F1+G=cv1.R. La ieşirea din câmp Bl[L-(x-d)]=. q’2= (q1 + q 2 )r2 r1 + r2 . F1 − G F2 − G unire este: E(x)= mgd k (n −1) mgd kn −1 . b) În lipsa tensiunii. c= v0 s k (n − k ) F1 − G 10k1 − 1 5n − 1 >0 n∈(5. ∞). rezultă k=5. U1= 10). Fig. a) p=ϕgh=160N/m2. F2-G=cv2.R. x= 1 funcţie de gradul II. t1=mgt0 2 1 2 . v0c=mg. cum k>1 n>1.R.

L1=FAmed ⋅ h FAmed ϕ c=2. Gazul suferă o transformare izotermă.R. Prin deplasarea lentă a pistonului gazul din cele două compartimente suferă transformări izoterme: p 0 v0 pv . 2l 2 2p G2 ⎞ G l 3 ⎛⎜ →x= p 0 ± p 02 − 0 5 ⎟ .410-2m3.565.. S2(p1. Qv c) Înălţimea apei din bazin variază după graficul din fig.56 10-2j. Rezultă: L=L1+L2. v0).R. Condiţia de plutire: ϕ0lhxg=G.R.565. (l − x )s (l + x )s p v ⎛ −1 1 ⎞ p 0 v0 (− 2 x ) 2 p 0 v0 x . 2 p0 s 2 31 2 p0 s 2 cu v0 .12 ]0-2j. V’= t= ϕ0 4 4 V= V=6. h2 x h2 ⇒p0l3=p0l2x+ϕg . V’’=d2 ⋅ h=6. = 2 4 ϕ0 L2=FAmax ⋅ (H-h)=5. S1(p0.R. L=7. Fig. l2x).36s.68 10-2j.b) FA=G. 566.410-4m3. (2) p0v0=p2(l+x)S→p2= 0 0 . ⋅h = ϕ 0 lhg mg ⎜⎝ ϕ 0 gl ⎟⎠ p0v0=p1v1. ϕ 3 5 V ′′ − V ′ =63. Forţa ce acţionează F=-F1+F2= 0 0 ⎜ + ⎟= ≅ S l 2 − x2 S ⎝ l − x l + x ⎟⎠ l2 (1) p0 v0=p1(l-x)S→p1= asupra pistonului este de tip elastic cu constanta elastică k= T=2π mv0 . p1=p0+ϕg 567.

Ochiul vede imaginea A’B’ sub unghiul α dat de tgα= A′B ′ . deci 32 .R. ⎟ = ⎜1 + ⎝ F ′A′ ⎠ C ⎝ F ′A′ ⎠ distinct dacă α≥β. Din relaţia a doua rezultă: x ′2 x1′ f x2 − f (d − x2 ) f x′ f = (5).Fig.568. OA′ Dacă OA’>>dm atunci tgα≈α. Făcând înlocuirile obţinem F ′C f ⎛ OF ′ ⎞ β ⎛ OF ′ ⎞ (AB)min=fβ ⎜1 + ⎟. 568. Lupa dă imagine virtuală dreaptă şi mai mare ca obiectul.R. Înlocuind în relaţia (5) (4) şi (3) şi efectuând x’1= 2 x ′2 − f d − x2 + f calculele ajungem la ecuaţia de grad II.R. x1= 2 (3). x21-x1d+fd=0⇒ p= d ± d 2 − 4df cu d≠2f. Dar x2=d+x’1 (4). Cele două puncte A’ şi B’ sunt observabile A′B ′ ≥β⇒A’B’ ≥βOA’. 569.567.R. x 2 x1 f x f 1 1 1 + = (2). Cu notaţiile din fig. scriem (1) 1 1 1 + = . Din ΔFA’B’∼F’CI⇒ OA′ CI ⋅ F ′A′ AB ⋅ F ′A′ A’B’= = . 2 fig.R.568.

Δt=t1-tmed⇒Δt1=-0.R.16s.76N. SO=a1-a.eroare mare. v2t2-v1t1=d ⇒v1=2m/s.1cm. S*1S2=2.R. u .16s. Reprezentarea forţelor G + F1 + N + F f =0. d2=v2t. m2=400g. v r viteza vaporului. F2=3μmg-2μFe. 5 Δt4=0. A. F2=34.87cm. s t1 + t 2 + t 3 + t 4 + t 5 =2. d=v1t1. Δt3=-0. reprezentarea vectorială: β=600.4N.R. 33 . h= B.R.R. B.41 →v1=1. 1 = 2 .R.74N. = = ⋅ → ⎜⎜ ⎟⎟ = 2 . b) m1=200g. Fig.575. Steagul de pe catarg se află pe direcţia vectorilor u şi v . r r r 575. F1= μ ⋅ mg mg . p*2=20/3cm.fig. Fe≅19.36s.04s. p*2=20/3.) α=300. 570.a) fig. 21 574.viteza vasului.8g/cm3. 1 =1. v=450cm3.87cm. d1=v1t. sin α + μ cos α sin β + μ cos β Δl=9. ϕ2=1g/cm3. distanţa S1S*2= r r r r 20 cm.39m/s.R. b) construirea imaginii în oglinda S1 şi a imaginilor prin lentila S*1 şi S2. . F1=54.R. p2=40. d1d 2 v1t1 v 2 v1 t1 ⎝ v 2 ⎠ v2 t1 v 2 d2=d. A. 571. Δt5=0. d1 v1 .reprezentarea vitezelor (fig. tmed= V =1.7cm. 569. 573. Reprezentarea forţelor Fe= . Determinarea poziţiilor imaginilor: p2=6cm. d=v2t2. V=Sh. a) Construcţia imaginii în oglinda S1 şi a imaginilor în S*1 şi S2. a) ϕ1=0.1cm.571.R. = d 2 v2 2 t v d1 v 2 t 2 v1 v 2 t 2 ⎛ v1 ⎞ v . Δl=9.41v2.b) 572.571. .84s.R. v2=1. OS1=10cm.

Q1=kζ1. c) realizarea corectă a graficului: Fig. 577. 576.R. a3=4. În stare iniţială sistemul posedă energie potenţială q1 q 2 qq .25N. m3a3=m3g-2T. t2=114. Din grafic se observă că Rcu=2RAl. condiţia de echilibru în stare finală: (ϕc-ϕ0)v=(ϕa-ϕ)v2.25m/s2. 2 2 2 a2=5. A. b) creşterea presiunii atmosferei implică creşterea punctului de fierbere a apei. căldura necesară vaporizării este. ϕ Al l Al R Al m Al d Al ⋅ l Al S Al l cu 579. b) presiunea rămâne neschimbată. Q2=kζ2.Fig. a1=4.75m/s .25m/s . În stare finală energia este: Wf= 1 2 +2mgsin600.R.6 105N/m2. 4πε 0 l 8πε 0 l 1 Tensiunea în fir este: T= mg 3 . Condiţia de echilibru în stare iniţială (ϕc-ϕ0)v=(ϕa-ϕ0)v1. A.575. a= 34 . v1 (ϕ c − ϕ 0 )(ϕ a − ϕ ) = . Pentru A–B >0. c) Ts=T 2 =7.3m/s.R. v1<v2 – adâncimea de scufundare creşte. v 2 (ϕ c − ϕ )(ϕ a − ϕ 0 ) v1>v2 – adâncirea de scufundare scade iar pentru A-B<0. Al =2.R. T=5. la capetele superioare ale celor două diametre.6min. cu = cu cu cu . T=3.576. 578. ϕ cu l cu S cu ⋅ S Al R m d S l l = cu . m2a2=T.R B.R.4mN----2 electrostatică: Wp= B.42N. b) m1a1=T-μ1mg. t2=t1 c a (t f − t 0 ) + λv c g (t 0 − t1 ) + λt . a) v1=v2=2v0cosα/2=17. a) P0=p0+ϕgl(1+sinα)=1. Q2=mc(tf-t0)+mλv. a) Cantitatea de căldură necesară topirii gheţii este: Q1=mcg(t0-t1)+mλt. v2=v4=2v0sinα/2=10m/s – la celelalte ale celor două diametre. a1 + a 2 .

a) În acord cu legea lui Grauss: q=4πR2σ=-6.R.R. c) Din momentul t1 acceleraţiile sunt diferite. A.583. m2 m1 + m2 580.R. ε ⋅ a + (ε 0 − ε ) ⋅ x a 2 d ε ⋅ a + (ε 0 − ε ) ⋅ x B. Deci în momentul t1 acceleraţiile sunt egale.7 105C. b) Fie cilindrul din fig. mgsinα=μmgcosα+ μmv x2 R =μmgcosα+ din triunghi sinα şi cosα şi se obţine: v= 1 2π μmv 2 cos 2 α 2 .583.R. Fig. m cos α (tgβ + tgα ) 2 583. U= ε ⋅ a ⋅ U 0 . v0= qEb =2.R. Se exprimă g (h − 2πμR ) 4πR 2 + h 2 . b) W= 1 a b ⋅ . b) a2= .R. μR fig. 582. a) Fcf=Gtgα=Fr=μmg⇒μ= tgα⇒α=ϕ. a) Pentru x=0: C= = εab d Q=C0⋅U0.R.F cos α − μ (m2 g − F sin α ) bt cos α =0. a) a= a1= μ (m2 g − F sin α ) m1 . c) μg Desfăşurând mişcarea cubul se deplasează pe un plan înclinat ca în figură. t1=1a. 581. asupra lui acţionând Ff1=μmgcosα şi F2= μmv x2 2 .1m/s2.581. b) R= v2 . Iniţial mişcarea cubului este accelerată. A. C0= εxb d + ε (a − x )b d = 2 U 02 ε 2 b [εa + x(ε 0 − ε )] .7N. 35 .

U1=RV1⋅I1=1. I2 prin ampermetru A2 şi I3 prin voltmetrul V2.a) 36 ω 2r g .585. U2= Rv2 I3=0.R.86V. Re R a 2 Rv 2 U′ =227. Din aceste relaţii rezultă r=1Ω şi r + R1 R + R + R 1 2 ⎝ tensiunea indicată de voltmetru la deschiderea comutatorului. a) Fie I1 prin voltmetrul V1. V1.25v.2mA.a) r r fig. în regim 2 Δt Δt d v0 + 2ax Bd ⎛ at 2 ⎜ v0 t + i1 = L1 ⎜⎝ 2 staţionar: L1I1=L2I2.93V.12mA.586. EL2 EL1 E =I1+I2 ⇒I1= . RV2=RV1=1250Ω. c) În faza de regim tranzitoriu: L1= =L2 2 . mω2rcosα=mgsinα.R. V2. U1= ε0 = ε [E (0) − E (100 )] qint hA 100 A =ϕmediu . b) E=Bd v02 + 2ax deci ⎜⎜ v0 t + L2 ⎝ 2 ⎠ ⎠ Δi Δi E B= .c) r 586. I’2= 2 =3. tgα= Fig. e-L1 1 =0 ⇒i1= Δt L1 L2 ⎞ Bd ⎛ at 2 ⎞ ⎟⎟ şi analog i2= ⎟⎟ .821mA.R. şi analog i2= t. a) U=Bdv0. I2= .4V. Putem scrie: I1-I2-I3=0.585. . b) Aplicând legea a doua a lui Kir pe ochiul (E.qint E(0)A-E(100)A= 12 c/m3. U2=E ⎜⎜ . 585.R. 584. (Re=505. a) G + N + Fcfi =0.R. A1) se obţine Ra=278Ω şi E=1.375V.410100 v ε0 ε0 ⎛ R1 + R2 ER0 . R a 2 + Rv 2 Ra 2 Bdv0 Bdv0 Δi t. U’2=0. c) I’1= Rp1= E =3. ϕmediu= 0 =4.4Ω). B. R R(L1 + L2 ) R (L1 + L2 ) Fig.R. I3=I1-I2=0.

b) În sistemul propriu.R. T=ϕ-ϕ’ (g+a)V=7. T=FA-G-Fc. F’c=ϕ’Va.R. pentru calcularea forţei arhimedice se ţine seama de forţa de inerţie.5mN. FA=ϕV(g+a). Fm=407N. Se r r r observă că: G + Fc > FA deci bila se sprijină pe fundul vasului. tg= ωL 2 g 4 .586. distanţa între pistoane l0= υRT0 p0 S =22.4m şi x – distanţa parcursă 1 ⎡ ⎤ ϑ ⎛ ⎞ l p S x ϑ ϑ 0 ⎢ 0 ⎟ ⎥ . Fig. Δt=112s. a) Gazul suferă o transformare adiabată până la presiunea p≤ Ff S .b) c) FA=ϕV g 2 + ω 4 L2 . T=0. b) de pistonul1 p0lo =p0(l0-x) cu Δt= ⇒ Δt= ⎢1 − ⎜ ⎜ v v F ⎟ ⎥ ⎢⎣ ⎝ f ⎠ ⎥⎦ mv 2 m gaz 2 + v +υcv(T-T0)+Ffx cum Ec<<Ffx Bilanţul energetic impune ca: Fmx= 2 2 ϑ +1 ⎤ ⎡ υcvT0 ⎢⎛ F f ⎞ ϑ ⎜⎜ ⎟⎟ − 1⎥ . Fie l0.R. T=ϕ’Vω2L-ϕV g 2 + ω L2 sinβ. Fig.c) 587. c) La fel: rezultă: Fm=Ff+ ⎥ ⎢ x ⎝ P0 S ⎠ ⎦⎥ ⎣⎢ 37 . dacă ϕ’<ϕ. componenta orizontală a forţei arhimedice este mai mare decât Fcfi şi firul este vertical: T=FA-mg=Vg(ϕ-ϕ’)=5mN.586.

T’=T. b) Forma benzii luminoase se datorează reflexiei totale (fig. 590.R.7m. b) D=x2-x1. cum θ< ⇒θ=12. a) Din formula măririi: y2=y’ x2 prin derivare avem: x1 dy 2 dy ′ x 2 x ⋅ ⇒ v2=v1 2 şi x2=-4x1. 589. z=0.589. aplicând formula lentilelor obţinem = dl dt x1 x1 x f . D=4f=2m. c) Sistemul este echivalent cu oglinda concavă. Diametrul minim al petei d=8mm.Ff mv ′ 2 +υcvT=Ffx’+Ff(x’+z+υcvT’).R. când x1 + f derivată =0.). D=54cm.5m. b) x2= 1 x1 + f derivând şi ţinând cont de condiţia v2=4v1 rezultă D=4. y= 2f 2 8f 4 Fig. a) f=0.R. D= x1 . a) n= 2 . „întâlnirea” având loc când obiectul şi imaginea trec prin centrul oglinzii. r 2 . c) f’=2f=1m. În starea finală presiunea p’≤ =p şi deci 2 S mv ′ 2 =43. r 38 1 =450. x1min=-2f.670. Ecuaţiile dreptelor „1” şi „2” sunt dx1 D D D D şi y= x+ x − .R. D=6. când trece prin axul optic principal.25f şi D=75cm.R. Viteza relativă r r r r v r = v 2 − v1 = −2v1 . n h π cosθ=cosl.5f. unghiul limită este l=arcsin h=Rcosl – Rsinl.590. Rezultă x’= 4F f 588. Se obţine ecuaţia sinθ+ θ=arcsin cos l ⎛h⎞ 1+ ⎜ ⎟ ⎝r⎠ 2 -arctg h .

În urma calcului obţinem: v1=49km/h. 597. d) B1 şi B2 în scurtcircuit.98km/h. v2=47km/h. F=mg ⎜⎜ 1 ⎟⎟ . t1 + t 2 2v1v 2 =47. v2)49km/h.R.375N/m2. de unde: 4 6 materialului pierdut este: Δv=l3 ⎜ − 593. x1=6cm. 591. x=l1 12 . x’1=12cm. F=9.R. vmed= vmed= d . 595. Cea mai mică mensură are R=r= . c) d’=800m. 120 3 594. d=-x1+x2 ⇒x21+Dx1+Df=0.R. β=i1+i2.3cm. c) se aprind ambele becuri. Se obţine: x 2 x1 f x21+dx1+df2=0. În ΔMl1l2: 2i+2i2+α=180. α nu depinde de i1. α=180-2β. La fiecare apăsare: l1πr21=xπr22. Vmen=Vapă+Δv. volumul l ⎛1 π ⎞ ⎟ . b) x2=D+x1=12cm. t’2=600s. d2=(v2-v1)t2 sau d2=(v1-v2)t2. b) nu se aprinde nici un bec. e) t’1=300s. d) v1= v2= d1 10 = m/s. 2 ⎝l 6 ⎠ 2 3 πl H πl = 10π + ⇒H=11.R. N=72apăsări. Vsf= πl 3 6 .R. a) Aplicând legea lui Pascal: 2 F mg = 12 .Fig.R. Cea mai mare sferă are 2r=l. β-90-i1+90-i2=1800. r2 ⎝ r2 ⎠ d1 + d 2 2 h hr .R. N= = 2 x l1 r1 39 . a) Se aprinde B1. v1 + v 2 3 592.590. a) În ΔOl1l2. a) mobilele se deplasează în sensuri inverse. sau v1=47km/h. b) M1 la t=0. 596. din legea pârghiilor: 2 πr2 πr1 ⎛r ⎞ r2 d1 F1d1=F(d1+d2). V=l . M2 pleacă după 2 minute de la d=1000m. a) 1 1 1 − = . D-d1=(v1+v2)t1.R. x’2=D+x’1=6cm. t1 3 1000 − 800 5 = m/s.

2 2 6 Fig.R. h2-h1=d. 2 2 2μg mv 2 . 4α r Condiţie satisfăcută dacă vectorul v1 şi rezultanta vectorilor v 2 + v3 sunt 40 . x’2= 1 1 =150cm. 599. Notând cu d. d2=(O2A2+d2-O2B) x1′ + f1 n Δθ= A2A3=25cm. r r r 601. h1= . 1 1 1 .930C. Cu soluţia − = ′ x 2 + d 2 + d x1 + d f2 fizică: d=0. Δθ=0. ϕ1>ϕ2 – lichidul ϕg 2 6 598.598. -x’1=30cm.R. Vc= . x 2 x1 f1 x1 + f1 x′ f n −1 . d2=25cm. ϕ2=ϕ1/2. v0 = c .R. Condiţia de deplasare uniformă: de densitate ϕ2 se află deasupra. v mv 2 mv 2 Frd=μmgd. r=-αct2+ct ⇒rmax= .85cm. d=1000m. − = . x2= 1 1 =100cm. Din condiţia de plutire FA=G. a) Efectuând produsul vectorial obţinem: 2 (v 2 + v3 ) × v1 =0.R. a = −2αc . h2= h+d h−d 1 . deplasarea lentilei spre A1. h=h1+h2. d= 2 . r r r r r r coliniari. OAi=100cm. p=ϕg(2h-d) . a) ΔEc=Lr. ϕ1= ϕ. p=ϕ1gh1+ϕ2gh2. Δ( )=-Q. b) mişcare rectilinie uniform accelerată r0=0. Q=m1cΔθ. 2ϕcV x f 1 1 1 600. 2 ϕg ϕ G 7 =G-G 2 g.R. se ajunge la ecuaţia d2+145d-125=0.G G =G-FA=G-Vcϕ2g. r r c v = c (1-2αt).

Conservarea energiei duce la: v2=v20-2gR(1+sinα). v’1=-v’2=ve când electronii →ve →ve dmin. 605. Rezultă: v0= 2 t1t 2 (t1 + t 2 ) t1t 2 (t1 + t 2 ) 602. pe ambele porţiuni 2 S t 22 − t12 + 2t1t 2 t1 − t 2 a 2 . R =r +(a+x)2r r′ 2 2r(a+x)cosα.R. VM=0. Impunând condiţia ca: R=ct: R ⎜⎜1 + 2 a q ⎝ ⎠ 2 2 a + x q′ − q − q′ 1+ =0. Condiţia de desprindere: Fcf=Gn: 1 mv 2 =mgsinα. sinα= . v2=Rgsinα.604.R. v2=Rg(2+3sinα). q q′ 2 2 = . 604. VM= 2 q - q′ 4πε 0 r 4πε 0 r ′ . Din conservarea impulsului: 2 2 2 4πε 0 d min v − v2 . x= 2 q′ − q 2 2 Fig. b) 2x=v0(t1+t2)+ (t1+t2) . v2+aζ=0. Deci: x= 2 a pentru (q)>(q’) şi 2 a q q′ − q 2 q a pentru q<q’. a=2S .at12 . ζ= . Din cele două relaţii se obţine ⎛ a + x q′2 − q 2 ⎞ 2 ⎟⎟ r +x(a+x).R. Distanţa minimă corespunde: Vr=0. obţinem: dmin= ε 0π v12 + v 22 m ( ) 41 . Se deplasează în acelaşi sens. a) Pe prima porţiune: x=v0t1+ ( ) v 22 − v2 . D=2a a 2 603. r’ =r +a2-2arcosα. v1=v0+at1. c) v 2+2aD=0.R. înlocuind şi efectuând calculele în final m1v1-m2v2=2mv →ve= 1 2 e2 .R. Conservarea energiei permite să scriem: mv12 mv 22 2m ⋅ ve2 e2 + = + . R 3 v2=Rg(2+ 3 ).

a). gsinα=g(sinα-μcosα)+ϕ a) ϕv 2 s v2 s. r Δpr Δmvr . tgα= .R. S I Fig. πRσ T . σ= θ 2 .R. tgα= Fig. ma=Gt-Fr+F.606. Pentru un element de volum Δm de la suprafaţa lichidului μcosα)+ϕ m R=Δm⋅a. 608. a=g(sinαΔt v2 s. R=Fem. x= L.)ϕ. a=gsinα. T=πR2σ. Din figura 608.607. Fi a x a = .R. m=Ll ⎜⎜ h − m=ϕLl(h-x)2+ L ⎟ ϕ. forţa de reacţie: F=ϕv2s. μ= m m cos α fig. Δma=Δmgsinα. πR2σ=RBI ⇒ B= .S foarte mic căruia îi corespunde unghiul la r centru θ. G g L g ⎛ Llx x a ⎞ ϕ=Ll(h . Aproximând sin θ θ 2 ≅ 2 : R=Tθ.R.R. m=m1+m2.606.R. 42 b) .R. Fem=R. putem scrie: F ′ = = Δt Δt r r ΔV F’=ϕv =ϕv2s. 2 2 2 g ⎟⎠ ⎝ 607. Alegem elementul Δ. F = − F ′ .608. Atunci: R = T + T . R=2Tsin Fem=ΔSBI=RθBI.

n1=n. Ic= U2 R 2 + X L2 ⋅IL= U2 R 2 + X L2 r r r . I= I L2 − I C2 + 2 I C I L cos(ϕ L + ϕ C ) .R. x2=-3R.609.R.R. Sursa în focar x ′2 = .609. x 2= . Pentru n= . Imaginea se formează în S1. n2 n1 n2 − n1 . ţinând cont de XL=XC de unde R= . din formula lentilelor obţinem: d0 x1 d 0 − d1 d 0 lx1 f . 610. − = x 2 x1 Rdcop n 2R 4 1 1− n . x1=-2R.610. Asemănător obţinem: f= d 0 l − x1 (d 1 − d 0 ) 2 2l + 3 x1 D0 d2=-2d1+ x1 43 . x 2= . 2 2 2 2 (R + X L )(R + X L ) C (4n 2 − 1) Fig. Fie x1>f. I = I L + IC . Rdiop=-R. n2=1. 611. P’P=-x2+x1=R. Se vede că d 0l d1 − x 2 + l = .R.R. Înlocuind obţinem 4R 2 L I=U . − 2 = x2 − 2R − R n−2 3 Fig.

d=(v1-v2)t2. 613. c) R=∞.Fig.R. ⇒ = + = + = + .25m/s. G2. a) Notăm cu m şi m1 – masa vasului şi a alcoolului ce umple vasul. c) vmed= S 5 =6. = . d) tgα= =0. raza nu e sin e n sin r deviată. a) h1=v1Δt=168m. N1. 2a) se vede în toate cazurile imagine virtuală. mişcare rectilinie uniformă cu v=5m/s.611.5 4 1 1 m+ m1=805 ⇒ m1=197. F1r. 44 . 614. m=425g.5. b) S=Adrep+Atrap=125m. Putem scrie: 3 m1=1002. e=i. b) Fr2=μ(m1+m2)g.a) G1.3N. m1=790g. t= 4t1t 2 . F=Fr2=0. 616R.R.5m/s2 → acceleraţia în mişcare rectilinie t 10 uniform accelerată. F2r. f x1 d − x 2 f x 2 x 2′ f x1 x 2′ 617. Ft>F.R. 1)a) Forţa de frecare este orientată în acelaşi sens şi pe aceeaşi r direcţie cu F . 2d=v1(t1+t2). t2=72min. b) Ft-acţionează pe direcţia OM spre M. F1r.R. Între t1=10s şi t2=20s mişcare rectilinie uniform accelerată. a) Până la t=10s.R. y reprezintă jumătate din grosimea fascicolului paralel cu axul optic principal.R. 2b) - − 1 2 = . 2. b) d=(v1+v2)t1. răsturnată şi mai mică ca obiectul. a) ndiv>nconv. i=0⇒e0. t1 + t 2 615. 612. N2. fs f 1 1 1 1 1 1 2 1 1 . 2 4 m 3 m+ v= ϕ =1dm . Ft=Fr+F. 1) imagine reală. b) sin r 1 sin i =n.

45 λ 2 = v v .Fig. la un moment dat coarda elastică are Ec şi Ep. b) m=m1 ⎜⎜1 − 0 ⎟⎟ =340g. care se transformă dintr-o formă în alta.R. b) l= max=Ec max. c) greutatea. b) G. 2) a) FA.lichidul pătrunde sub corp care la un moment dat se desprinde de fundul vasuli.621. 2 2 2⎠ ⎝ 620. 1) G.A. . reacţiunea pereţilor vasului. G.617.R.R. m 621. a) lichidul nu pătrunde sub corp. Fig. F1 forţă de apăsare datorită forţelor de presiune F1=N. c) L=FAmax⋅ ϕ⎞ h h4 ⎛ =ϕ0g .618. reacţiunea la forţa lui Arhimede. υ= . vmax=y k .R. forţe de presiune pe feţele laterale. c) Ep 2υ 2l .R. a) mişcare oscilatorie. L=ϕgh4ϕ0 ⎜ ϕ 0 − ⎟ . forţa datorată ϕ ⎠ ⎝ presiunii atmosferei. a) fig. N.R. 618. FA. 619.R. A. corpul rămâne pe fundul vasului. ⎛ ϕ ⎞ G=Fr.

B. -x1=D. T=G1. pentru t≤t’ cu t’= . a= a12 + a 22 = a1 2 .R.621. T=0. a2= 46 . 2m k 622. Fig. a) a= a) fig. 2m 2m 3μmg kt pentru t>t2. a= -2μg.R.R.622. b) d (D + x 2 ) 1 1 1 fO R′ d − = . x2= . = .25m2. R’= . b) mg .Fig. a) fig. pentru t1≤t≤t2. kt kt -μg.621. b) pentru t<t1.R.B. x 2 x1 f D + f − x1 + x 2 2 x 2 2 x2 S=πR2=0. b) sistemul M + m(2 + μ ) m .R. a=0. T=μ’g(M+m).B. se află în repaus N1=0. a= -μg.A.621. μ’= M +m 623.R. a) a1=a2.

626. b) F= ( ) 2q 2 2 2 −1 .1-Q32.626.624.R. Prin circuit trece q3.m. a) tgβ= b) v= μI vy v0 cos α = tgα − v cos α eU l ⋅ 2 . v= 0 . echivalent Cn. a) Montajul este echivalent cu un montaj puncte. Din legea conservării energiei rezultă: 2 4πεmg sin α 4πεx v= 2 g (h − x )sin α . b) f= Q2 cu 2ε 0 S Q=6. Calculând rezultă C= C1C 2 =4μF. pe diagonala punţii fiind un cond. Se calculează Cn+1 în funcţie de Cn.2=Q3.a.R.R. b. 47 .R.d.624. Când n→∞ Cn şi Cn+1 sunt egale.5μF. După primul contact condensatorul C3 rămâne încărcat cu Q31=C3U1.R. 625. a) Viteza e maximă la trecerea prin poziţia de echilibru: mgsinα= qQ qQ .15N. 32πεd 02 Fig.19C. x= . 2 md v0 cos α cos β N A dse Fig. ş. q32=-7. După primul contact 02 C1E=(C1+C2+C3)U1. F=0. La fiecare contact 0-1 C1 se încarcă cu Q0=C1E.

49cm. p1= 1 . p= 1 . ⎟ =ϕgy ⇒R= ϕgr R ⎠ ϕgy ⎝ 2σ ⎞ ⎛ 2σ ⎞ ⎛ R=1. Se observă că: hmin<h1<hmax de unde rezultă că ⎣ h0 ⎦ h0 r .4288kPa. . Δv1= υ1 R[T − (T1 + ΔT1 )] Mg P0 + S şi Δh= υ1 R[T − (T1 + ΔT1 )] P0 S + Mg 48 . T=365.7mm. a) ΔT1= P1T1 − P0T1 Mg υ T1. De unde rezultă: T= υ1C p (T1 + ΔT1 ) + υ 2 C v (T2 + ΔT2 ) .8Pa. a) h0= ⎡h ⎤ −1⎥ =4.vy pentru vasul menţinut la T2. iar condiţia de stare staţionară: nxvxΔtΔs=nyvyΔtΔs ⇒nx 3RT1 μ2 =ny 3RT2 μ2 .46moli. ny.44cm. R1=2.411105Pa.⎜ p 0 − . Δh=9. p=1. vx pentru vasul menţinut la T1 şi υy. ΔT2=. υx=0. Rezultă R1= h1 − h0 υ RT υ RT υ T + υ 2T2 .1 ΔT1=-30k. nx T1 = n y T2 sau υx T1 = υ y T2 . p2= 2 . p1=169. 629.54moli. c) Pentru starea 2V ⇒N= ⎢ staţionară avem: υx. p0. c) Aplicând principiul I în υ 1C p + υ 2 C v compartimentul superior pentru proces izobar obţinem. şi p1=203.98cm. c) m0= =ϕh0πr2. N= hmax=2⋅ r g m0 627.5kPa. b) T=340k. hmin=h0=1. nx.45k. meniscul inferior are R1>r. υy=0. Cantitatea de hidrogen nu se modifică: υx+υy=υ2.2σ ⎞ 2σ 2σ ⎛ =1.49mm. Efectuând calculele obţinem υx= υ 2 T2 T1 + T2 şi υy= υ 2 T1 T1 + T2 . 628. b) ⎜ p 0 + ⎟ − ⎜ p0 + ⎟ =ϕghmax → r ⎠ ⎝ r ⎠ ⎝ m − m0 2σ 2πrσ =2. (R>r). b) = P0 P0 S υ2 izolarea termică impune Q1=-Q2.R. ΔT1=600. T= 1 1 υ1 + υ 2 V V (υ + υ 2 )RT p2=113kPa. p2=61161. h1=h-Nh0.R.49cm.R.

R ω LC − 1 1 LC 2 . c) Imaginea oscilează deplaseze: f 1 + x1 f + x1 + d f (− L + d ) . Deplasarea x 2 x1 x 2′ x1′ ⎝ n⎠ f (− L + d ) f (− L ) Δ= − =0.x’1=-x2+e.631.630R. d+(-x’2)=-x1+e.25cm. Z→∞ ⇒XL=XC ⇒ ω = Z2 ( ωL ).R. Z= R 2 + 1 1 ω C − 2 2 ω L 2 P=UIcosϕ= . P=0.630.R. . y’= 2 y= x1 f −L+d 49 . Cu soluţia x→∞. d=e ⎜1 − ⎟ . tgϕ= 2 U2 R. Fig. Fig. b) Condiţia ca imagine să nu se f + (− L + d ) f + (− L ) fx1 f ( x1 + d ) = . oscilează pe verticală cu armonic pe verticală y=dθ0sinωt. − =0. 631. x2= f −L+d x f y.R. 1 n 1 n ⎛ 1⎞ − =0.

λ’= = . n= Fig. 50 . a) i= λD . 2l’=2l 2 . Deci: i’= .R. b) i= . i’= .R.n1 + n 2 λ 2λ λf λ ′D . x1=-f. D=-x1+x2+D’. c) 2l 2 n n1 + n2 2l 2l x 1 1 1 λf D ′λ − = . x1 x 2 x1 f 2l ′ 2l 632. i’= .632.

51 .