You are on page 1of 13

Introducere

Începînd cu anii ’90, Republica Moldova, odată cu căderea regimului sovietic, a trecut pe
o nouă cale de dezvoltare, exprimată prin naşterea unor noi raporturi economice, social-politice,
noi reforme capabile să înscrie în societate o nouă mentalitate democratică, în special în
domeniul apărării drepturilor omului.
Evident că societatea a simţit necesitatea de a constitui o instituţie juridică nouă a
contenciosului administrativ, legitimată de semnificaţia pe care ea o are pentru statul de drept,
reprezentînd un instrument important prin intermediul căruia, omul de rînd exponent al
poporului, se poate apăra împotriva abuzurilor comise de autorităţile publice, prin acte
administrative ilegale ce lezează grav drepturile şi interesele legitime.
Considerăm ca tema de cercetare rezultă în sporirea responsabilităţii pentru controlul de
legalitate a actelor administrative emanate de la autoritatile publice, revizuirea interesului
naţional pe care statul îl promovează cît şi a responsabilităţii judecatorilor pentru judecarea
ilegală a litigiilor de contencios administrativ.
Actualitatea problemei mai este determinată şi de aspiraţiile Republicii Moldova la
procesul de integrare europeană, proces ce necesită coordonare de idei şi solutii pe plan Uniunea
Europeană – Republica Moldova, mai ales în domeniul asigurării înfăptuirii justiţiei
administrative pe plan intern, garantarea accesului cetăţenilor la justiţia naţională şi asigurarea
unui proces echitabil, iar în cazurile epuizării căilor interne de soluţionare, dreptul la un recurs
internaţional.
Scopul principal

al lucrării a fost determinat de necesitatea studierii profunde a

tendinţelor de dezvoltare doctrinară a dreptului naţional şi internaţional, în problema răspunderii
publice administrativ-patrimoniale, dezvoltarea şi implementarea în doctrina noastră a dreptului
administrativ.
Reieșind din considerentul că contenciosul administrativ reprezintă o procedură
complexă de soluționare cu putere de adevăr legal de către instanțele judecătorești competente,
potrivit legii, a litigiilor dintre autoritatea publică și un particular, precum și cele dintre
autoritățile publice, iar litigiul juridic urmează a fi născut din adoptarea sau emiterea unui act
administrativ ilegal ori din refuzul de a rezolva o cerere referitoare la un drept recunoscut de
lege. Se cer a fi analizate câteva particularități ale declanșării și funcționării mecanismului dat,
în contextul celor expuse, în calitate de particularități se conturează: cererea prealabilă
precum și natura, rolul ei în soluționarea litigiilor, condițiile introducerii cererii în contenciosul
administrativ și nu în ultimul rând suspendarea actului administrativ contestat.
2

2000. Din cele expuse deducem că subiectul lezat în drepturi (petiționarul). Legea contenciosului administrativ nr. sesizarea autorității administrative în cadrul procedurii prealabile înainte de introducerea acțiunii în instanța judecătorească nu este necesară 24 . ci urmează să respecte procedură prealabilă. Doctrina susține că necesitatea depunerii cererii prealabile constă în obligarea administrației de a se pronunța benevol în sensul anulării actului sau al întreprinderii 3 . fie organului emitent. (2) al articolului sus citat „În cazul în care organul emitent are un organ ierarhic superior. care poate fi declanșată din momentul comunicării actului administrativ. fie organului ierarhic superior dacă legislaţia nu prevede altfel”. definește cererea prealabilă drept cerere prin care autorităţii emitente sau organului ierarhic superior i se solicită reexaminarea unui act administrativ cu caracter individual sau normativ Obligativitatea depunerii cererii prealabile este impusă de Legea sus numită. 793-XIV din 10. în același context legiuitorul admite posibilitatea adresării cererii prealabile organului ierarhic superior.Cererea prealabilă – esența și rolul. aut or ită ţi i pu bli ce emi t en t e. nu poate acționa direct în instanța de contencios administrativ. iar ulterior depune cererea prealabilă. precum și nerezolvarea cererii în termenul prevăzut de lege. deși legea stabilește că termenul de 30 de zile specificat anterior nu se extinde asupra actului administrativ cu caracter normativ. unde în art. sau așa-numitul recurs grațios. revocarea. printr-o cer er e p real abi lă . însă în cazul refuzului nejustificat de a satisface o cerere referitoare la un drept. recunoscut de lege. Totodată dacă reclamantul înaintează inițial cererea de chemare în judecată. la alegerea petiţionarului. în t er men d e 30 d e zil e de la d ata co muni cări i a ct ulu i . în cazul în care legea nu dispune altfel”. în termen de 30 de zile să se adreseze organului emitent sau la expirarea termenului de 30 zile de când s-a adresat cu cererea la autoritatea emitentă. în acest caz petiționarul este în drept. fapt stabilit expres în alin. printr-un act administrativ va solicita.14 prevede „Persoana care se consideră vătămată într-un drept al său. cererea prealabilă poate fi adresată.02. în tot sau în parte. a acestuia. instanțele restituie cererea pe motivul nerespectării procedurii prealabile.

recursul ierarhic este facultativ. a) din CPC RM. subiecți care sunt împuterniciți de lege cu dreptul de sesizare în contencios administrativ.170. Un subiect sensibil este termenul depunerii cererii prealabile stipulat de lege. alin. O altă opinie susține că cerea prealabilă reprezintă un avantaj pentru reclamant. petiționarul se poate adresa organului ierarhic superior după ce a primit un răspuns nefavorabil din partea autorității emitente. fie în timpul derulării termenului de răspuns la acesta. 4 . lit. în acest sens practicienii susțin oportunitatea art. De asemenea. potrivit căreia. Deși legea impune obligativitatea adresării cererii prealabile cu stabilirea sancțiunilor procedurale. sesizarea organului ierarhic superior poate fi exercitată fie înainte de recursul graţios. militarilor. O particularitate importantă a cererii prealabile o constituie instituția recursului administrativ ierarhic. Spre deosebire de recursul graţios obligatoriu. totuși sunt stabilite și excepții de la această regulă și anume în cazul în care obiectul litigiului îl constituie repunerea în funcție a funcționarilor publici. Potrivit opiniei doctrinare recursul ierarhic are următoarele trăsături: a) se exercită la organul ierarhic superior organului care a produs vătămarea. cât şi oportunitatea acestuia. prevăzută de lege pentru categoria respectivă de pricini sau de contractul părţilor. b) din punct de vedere al sferei sale de aplicare nu vizează decât actele emise de organele administrative care au organe superioare ierarhic. fie după expirarea celor 30 de zile (termenul de soluţionare a recursului graţios). în timp ce instanţele judecătoreşti nu se pot pronunţa decât asupra legalităţii actului atacat în justiţie. potrivit căruia dacă persoana vătămată întrun drept al său recunoscut de lege a omis termenul de depunere a cererii prealabile sau a cererii de chemare în judecată. în sensul că organul emitent al actului sau organul ierarhic superior al acestuia pot verifica şi dispune asupra actului atacat atât în ceea ce priveşte legalitatea.115 CPC. anexând la cerere probe ce dovedesc imposibilitatea depunerii cererii în termen. (1).măsurilor pretinse de persoană printr-un recurs grațios 25 . ea poate solicita repunerea în termen. cum ar fi cea prevăzută de art. polițiștilor și persoanelor cu statul militar. care prevede restituirea cererii de chemare în judecată pe motiv că reclamantul nu a respectat procedura de soluţionare prealabilă a pricinii pe calea extrajudiciară.

este prorogat până la primirea răspunsului de la superiorul ierarhic.c) potrivit doctrinei române. după caz. organul emitent este în drept: a) să respingă cererea prealabilă. Iar în cazul organului ierarhic superior. cu efecte juridice asupra termenului de sesizare a instanţei: . 5 .dacă în termenul de recurs graţios. termenul de sesizare a instanţei. adresarea unei cereri prealabile presupune obligarea administrației organului emitent de a se pronunța benevol în interesul abrogării sau anulării actului administrativ contestat și a întreprinde măsurile pretinse de persoana vătămată în recursul grațios. b) admite cererea prealabilă și anula actul administrativ în tot sau în parte. după caz. Soluţionarea în vreun fel a recursului ierarhic determină curgerea unui nou termen de sesizare a instanţei. . care a început să curgă anterior. să oblige organul ierarhic inferior să repună în drepturi persoana respectivă ori. tot de 30 de zile. Potrivit opiniei doctrinarului Dacian Cosmin Dragoș 19 . termenul de sesizare a instanţei va curge din momentul primirii răspunsului la recursul ierarhic (explicit sau implicit). excluzând astfel posibilitatea persoanei de a apela ulterior direct la instanța de contencios administrativ pentru soluționarea pretențiilor. este efectuat şi recursul ierarhic.dacă ambele recursuri – recursul graţios şi recursul ierarhic – se efectuează deodată. pot există trei situaţii de sesizare a superiorului ierarhic. soluţia este aceeaşi. Astfel. acesta poate: a) respinge cererea prealabilă. să revoce actul administrativ emis cu acordul său. dar după acesta. .dacă recursul ierarhic este exercitat după primire a răspunsului emitentului actului. b) să admită cererea prealabilă și. să revoce sau să modifice actul administrativ.

cererea prin care se solicită anularea unui act administrativ sau recunoaşterea dreptului pretins poate fi înaintată în termen de 30 de zile. . petiționarul. astfel petiționarul. stabilite de art. Totodată.Introducerea acțiunii în instanța de contencios administrativ – condiții și termene Astfel. Însă prin lege pot fi reglementate și alte termene. b) data comunicării refuzului de soluţionare a unei cereri prin care se solicită recunoaşterea dreptului pretins sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea unei astfel de cereri.Încasarea prejudiciului material. Oficiul teritorial al Cancelariei de Stat și avocatul parlamentar sesizează instanța de contencios administrativ în termenele prevăzute de legile organice cu privire la activitatea acestora.Încasarea prejudiciului moral. c) data comunicării actului administrativ. 166 CPC RM. spre exemplu în cazul litigiilor electorale. Acest termen curge de la: a) data primirii răspunsului la cererea prealabilă sau data expirării termenului prevăzut de lege pentru soluţionarea acesteia. în cazul în care legea nu prevede procedura prealabilă. Potrivit Legii contenciosului administrativ. acțiunea depusă în instanța de judecată este supusă unor reguli prescrise de lege. termenul fiind de 3 zile. dacă persoana care se consideră vătămată într-un drept al său recunoscut de lege și nu este mulțumită de modul cum a fost soluționată cererea sa de către organul emitent sau nu a primit răspuns la cererea prealabilă în termenul momentul epuizării procedurii legal stabilit. cu anexele respective cerute de 6 . din momentul recepționării răspunsului la cererea prealabilă. din prealabile.Anularea totală sau parțială a actului administrativ. urmează să întocmească cererea de chemare în judecată în limba de stat cu respectarea obligatorie a prevederilor ce reglementează condițiile formei și cuprinsului cererii de chemare în judecată. Respectiv petiționarul poate solicita (obiectul litigiului): . se poate adresa instanței judecătorești competente. în cazul în care legea nu dispune altfel. .

(3) „Funcţionarul public acţionat astfel în justiţie poate chema în garanţie superiorul său ierarhic care i-a ordonat să elaboreze actul administrativ sau să refuze soluţionarea cererii. funcţionarul public poate fi obligat să plătească despăgubirile solidar cu autoritatea publică respectivă. astfel încât nerespectarea acestora atrage după sine potrivit art. funcționarul public „deoarece poate genera pericolul de paralizare a capacităților funcționarului public. Împotriva lui nu poate fi depusă cererea dacă se solicită doar anularea actului administrativ contestat 24 Legea contenciosului administrativ admite și cazul în care funcționarul public poate chema în garanție pe superiorul său. 7 .lege. potrivit doctrinei dacă acțiunea reclamantului de acest gen se va admite. acesta fiind introdus în proces ca terţă persoană”. În condițiile Codului de Procedură Civilă. restituirea cererii pentru lichidarea neajunsurilor. Acțiunea urmând a fi semnată personal de petiționar sau de reprezentantul său. Legea procesual civilă tratează riguros condițiile de formă și cuprins.”. deși în doctrina deseori se întâlnește dilema „este oportun sau nu” să fie atras în calitate de pârât. 20 alin.20 a legii menționate „ În cazul în care acţiunea se admite. 171 CPC RM.20.” Rezultă că funcționarul public poate introdus în proces doar dacă se solicită plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat. Introducerea în proces a funcționarului public Pornind de la faptul că Legea contenciosului administrativ prevede în art. funcționarul public va fi atras în calitate de intervenient accesoriu. de a lucra sau a acționa într-un mod 25 responsabil…fiind responsabil ulterior de repararea prejudiciilor…” .(1) „Cererea de chemare în judecată poate fi formulată şi î mp otr i va f un cţ ion aru lu i p ubl ic al aut or i tă ţii pub li ce p ârâ t e care a elaborat actul administrativ contestat sau care a refuzat să soluţioneze cererea în cazul în care se solicită despăgubiri. fapt prevăzut de art. acțiuni confirmate și de prevederile art. funcționarul public va fi atras în mod solidar la plata despăgubirilor. alin.

care se fixează în cel mult 10 zile de la data punerii cererii pe rol. În acest sens. în prima zi de înfățișare. alin. fapt prevăzut de art. (1). iar în cazul în care constată că nu au fost respectate prevederile 8 . pârâtul este obligat să prezinte instanței actele solicitate prin emiterea încheierii despre punerea cererii pe rol în instanță. fază (actele judecătorului) Valorificându-și dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești. Potrivit doctrinei termenul de 3 zile stabilit de lege servește pentru verificarea respectării condițiilor prestabilite ce CPC RM. iar contrar. În același timp judecătorul dispune citarea părților pentru prima zi de înfățișare. 167 care prevăd condițiile de formă ale cererii. c) din legea sus numită „citarea părţilor pentru ziua primei înfăţişări. unde în alin. judecătorul dispune: a) înmânarea copiei cererii de chemare în judecată şi a copiilor actelor anexate la cerere pârâtului. ceia ce atrage după sine. Totodată potrivit legii în cazul punerii cererii pe rol. Aplicarea amenzii judiciare nu scuteşte pârâtul de obligaţia de a prezenta documentele solicitate. iar în caz contrar. lit. cu respectarea condițiilor stabilite de Codul de Procedură Civilă. petiționarul depune acțiunea în instanța de contencios administrativ.” În această fază. potrivit art. art. 22. care trebuie fixată în cel mult 10 zile de la data punerii cererii pe rol”. b) prezentarea de către pârât a actului administrativ contestat şi a documentaţiei care a stat la baza emiterii acestuia. 166. obligativitatea judecătorului de a primi cererea sau a o respinge în termenul stabilit de 3 zile de la data depunerii. 22. potrivit legii. în condiţiile Codului de procedură civilă”. judecătorul constată dacă reclamantul a respectat procedura de soluționare prealabilă a pricinii pe cale extrajudiciară. în cazul în care judecătorul constată că condițiile sunt respectate. urmează să pronunțe o încheiere prin care dispune primirea acțiunii pe rol. a înscrisurilor sau a altor date pe care instanţa le consideră necesare în judecarea pricinii. alin. potrivit art. în baza aceluiași articol „…i se aplică o amendă judiciară în mărime de până la 10 salarii minime pentru fiecare zi de întârziere nejustificată.Procedura în instanța de fond 1. emite o încheiere motivată prin care restituie cererea. (1) este prevăzut expres „Judecătorul decide primirea cererii de chemare în judecată sau respingerea acesteia în termen de 3 zile de la data depunerii. (3) „Pârâtul este obligat să prezinte instanţei documentele solicitate la prima zi de înfăţişare…”.22 din Legea contenciosului administrativ.

instanţa de contencios administrativ adoptă hotărîrea în condiţiile Codului de procedură civilă. a părţilor şi/sau a reprezentanţilor lor nu împiedică examinarea cererii.23 din Legea contenciosului administrativ. instanţa de contencios administrativ va scoate cererea de pe rol în condiţiile Codului de procedură civilă. fără motive temeinic justificate. 24. conform prevederilor CPC RM. adoptarea hotărîrii După examinarea acțiunii. A 2-a fază (examinarea cererii în instanță) Judecarea acțiunii are loc în termenul fixat de instanță potrivit art. în ședință publică. o adeverinţă sau oricare alt înscris. text din care deducem că instanța î-și rezervă dreptul de a scoate cererea de pe rol dacă părțile nu onorează cu prezența.”. a actului administrativ sau: . în 9 . cu participarea părților (reprezentaților acestora). b) admiterea acţiunii şi anularea. instanța de contencios administrativ are următoarele împuterniciri și poate adopta: a) respingerea acţiunea ca fiind nefondată sau depusă cu încălcarea termenului de prescripţie. 167 CPC RM. în tot sau în parte. iar potrivit legii. sunt aplicabile prevederile capitolului X. (3) care prevede că la examinarea în instanţa de contencios administrativ a cererii în anulare. . din CPC RM. părților li se impune obligativitatea de a se prezenta la ședințele de judecată potrivit art. iar în cazul în care este imposibil de a judeca cauza în lipsa reclamantului. cu respectarea prevederilor art. 166. 24 din Legea contenciosului administrativ „Neprezentarea la şedinţa de judecată. care reglementează regimul probelor. precum şi dispune adjudecarea contul reclamantului a despăgubirilor pentru întârzierea executării hotărîrii.art. A 3-a fază (împuternicirile instanței de contencios administrativ). Pentru a evita tergiversarea procesului. alin. sarcina probaţiunii este pusă pe seama pârâtului. iar în materie de despăgubire. sarcina probaţiunii revine ambelor părţi.ori să înlăture încălcările pe care le-a comis. În cât privește sarcina probațiunii în proces.obligă pârâtul să emită actul administrativ cerut de reclamant ori să elibereze un certificat. emite o încheiere pentru a nu da curs cererii și acordă reclamantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.

alin. în limitele competenţei sale. 238 – 259 CPC RM. urmează a fi ridicată excepţia de ilegalitate în faţa acestei instanţe în condiţiile prezentei legi. d) admite acţiunea şi constată circumstanţele care justifică suspendarea activităţii consiliului local sau a consiliului raional. Instanţa de contencios administrativ este în drept să se pronunţe. Specific pentru cazurile de contencios administrativ este faptul că hotărîrea irevocabilă a instanței de contencios administrativ de anulare în tot sau în parte a actului administrativ ilegal. (1). instanţa de contencios administrativ se pronunţă. în cazul admiterii acţiunii. Iar. nu cuprinde elemente de formă care să confirme că actul a fost emis sau 17 adoptat cu respectarea legii . Procedura deliberării și pronunțării hotărîrii este reglementată de art. (1) „Hotărîrea instanţei de contencios administrativ asupra acţiunii judecate în fond poate fi atacată cu recurs. şi asupra legalităţii actelor sau operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului administrativ contestat. 18 urmează a fi publicată în aceiași sursă oficială . 26. alin.30. care prescrie condițiile de anulare și anume: a) este ilegal în fond ca fiind emis contrar prevederilor legii – în contextul în care 23 autorității publice i-se poate imputa încălcarea principiului legalității . din oficiu sau la cerere. b) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea competenţei – în cazul în care actul a fost emis 23 sau adoptat de către autoritatea publică cu încălcarea competenței materiale sau teritoriale . a cărui intrare în vigoare a fost condiționată de publicarea oficială. Procedura în instanța de recurs Potrivit doctrinei calea de atac este mijlocul procedural prin care se poate obține 70 anularea sau reformarea totală sau parțială a unei hotărîri pronunțate de instanța de judecată .Instanța poate anula actul administrativ în tot sau în parte numai în cazul în care acesta satisface cerințele prevăzute de art. în termen de 15 zile de la data pronunţării sau de la data comunicării 10 . c) este ilegal ca fiind emis cu încălcarea procedurii stabilite – actul nu a fost emis în forma stabilită. după caz. În cazurile în care controlul legalităţii acestor acte sau operaţiuni ţine de competenţa instanţei de contencios administrativ ierarhic superioare. şi asupra reparării prejudiciului material şi moral cauzat prin actul administrativ ilegal sau prin neexaminarea în termenul legal a cererii prealabile. la cerere. reglementează în art. În acest context Lega contenciosului administrativ.

recursul în secțiunea I. instanța de recurs. în cazul în care acţiunea este judecată în lipsa părţii. însă normele de drept material au fost aplicate eronat. Hotărîrea irevocabilă a instanței de contencios administrativ privind anularea. astfel potrivit art. e) Să admită recursul și să caseze parțial sau integral hotărîrea primei instanțe. a actului administrativ ilegal. precum și hotărîrea irevocabilă asupra excepției de ilegalitate se publică în aceiași sursă.2012 „Recursurile depuse la curţile de apel împotriva hotărîrilor primei instanţe până la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor examina în apel”.155 din 05. în tot sau în parte. pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă al Republicii Moldova. d) Să admită recursul și să caseze integral sau parțial hotărîrea primei instanțe restituind pricina spre rejudecare în prima instanță în cazul în care eroarea judiciară a primei instanțe nu poate fi corectată de instanța de recurs. Doctrina 23 susține că recursul în contencios administrativ are efect suspensiv . În acest context este foarte important ca instanța să pronunțe hotărîrea în prezența părților. c) Să admită recursul și să dea o nouă hotărîre fără a restitui pricina spre rejudecare.07. 397 – 442 CPC. astfel în cazul în care instanța a pronunțat hotărîrea în lipsa unei părți. 11 .07. cuprins în art.2012. Însă odată cu adoptarea Legii 155 din 05. 21 Astfel. e) Să admită recursul și să caseze hotărîrea primei instanțe. dispunând încetarea procesului ori scoaterea cererii de pe rol. hotărîrea integrală. II. anulând hotărîrea primei instanțe. a cărui intrare în vigoare a fost condiționată de publicarea în sursa oficială. dacă există temeiurile prevăzute de lege. (5) al Legii nr. dacă legea nu dispune altfel”. b) Să admită recursul și să modifice hotărîrea primei instanțe.hotărîrii integrale. pentru ca partea să poate realiza dreptul de atac în termenul stabilit de lege. pct. este obligată să comunice părții respective. luând spre examinare pricina dacă constantă că este competentă să soluționeze pricina în prima instanță sau în recurs. a fost exclus. după ce judecă recursul este în drept : a) Să respingă recursul și să mențină hotărîrea primei instanțe. dacă nu este necesar să verifice suplimentar dovezile prezentate în instanța de recurs și dacă circumstanțele pricinii au fost stabilite de prima instanță. Potrivit legii recursul se judecă în condiţiile Codului de procedură civilă.

să aibă convingerea că relaţiile juridice statornicite de organul de stat. în această scurtă perioadă de 8 ani a preluat principiile generale de organizare a instanţelor specializate de judecată. obligate să intervină de fiecare dată când se încălcă drepturile legitime. S-a lucrat mult pentru asigurarea echilibrului puterilor în stat şi conlucrarea lor. 12 . am dori să menţionăm cîteva recomandări. - S-a pus bază în delimitarea contenciosului administrativ ca subramură a dreptului administrativ. un moment important (după considerentele proprii) este. în privinţa dată: - dezvoltarea în perspectivă a contenciosului administrativ din Republica Moldova. sînt relaţii sigure pe care se poate baza fără nici cea mai mică îndoială Analiza generală a cercetărilor efectuate în baza temei „Contenciosul administrativ în Republica Moldova” ne permite să formulăm următoarele concluzii: - Contenciosul administrativ în Republica Moldova. în Republica Moldova s-a înregistrat o evoluţie juridică remarcabilă. judecarea litigiilor de contencios administrativ în Republica Moldova. - integrarea jurisdiţiei administrative în sistemul judiciar. pentru asigurarea controlului judecătoresc asupra activităţii organelor administraţiei publice. - Prin schimbarea radicală a conceptelor de control asupra activităţii administraţiei publice. prin delimitarea justiţiei administrative de procesul civil. transpusă în viaţă prin elaborarea şi adoptarea unor noi proiecte de acte normative şi realizarea dispoziţiilor legale în vigoare. studierea profundă a dreptului aplicabil. În legătură cu aceste concluzii. ca fiece individ trebuie să se simtă apărat de instituţiile statului. s-a oferit posibilitate persoanelor care se consideră vătămate în drepturi legale să pretindă despăgubirea materială şi morală a prejudiciilor cauzate printr-un act administrativ ilegal sau nesoluţionarea în termen a unei cereri.Încheiere În ultimii ani. - preluarea şi dezvoltarea practicii dreptului internaţional asupra legislaţiei naţionale în judecarea unor litigii de contencios administrativ. din doctrina şi practica juridică internaţională. parte integrantă a sistemului judiciar. Pentru a crea o “undă verde” progresului socio-economic. codificarea şi armonizarea ei.

08. 443-XIV din 4 mai 1995 . Legea cu privire la avocaţii parlamentari nr.31 din 1 aprilie 1999 13 . Legea contenciosului administrativ nr.14 din 18 martie 1999 cu privire la interpretarea unor dispoziţii din art.BIBLIOGRAFIE: Acte internaţionale 1.XIV din 10 februarie 2000 – Monitorul Oficial al RM nr.1994 5. Legea cu privire la Procuratură nr.82-83 din 11 decembrie 1997 10. 94 alin. 118 din 14 martie 2003 – Monitorul Oficial al RM nr.32 din 9 martie 2007 13.1349 –XII din 17 octombrie 1997 – Monitorul Oficial al RM nr. 73-75 din 18 aprilie 2003 12. 102 alin.436 din 28 decembrie 2006 – Monitorul Oficial al RM nr.61 din 2 noiembrie 1995 8. 111-115 din 12 iunie 2003 7. Pactul internaţional cu privire la drepturile politice şi civile din 16 decembrie 1966 Legi şi alte acte normative 4. Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. Constituţia Republicii Moldova din 29 iulie 1994 .Monitorul Oficial al RM nr. (2) şi art. 58 din 19 octombrie 1995 9. 793.57 din 18 mai 2000 11.3 din 29 aprilie 1985 6. Legea serviciului public. Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale din 4 noiembrie 1950 3. Declaraţia universală a drepturilor omului din 10 decembrie 1948 2. 001 din 18.Monitorul Oficial al RM nr. Codul de procedură civilă al Republicii Moldova nr. Codul cu privire la contravenţiile administrative din 29 martie 1985 – Veştile nr. Nr. 514-XIII din 6 iulie 1995 – Monitorul Oficial al RM nr. Legea cu privire la organizarea judecătorească. (3) din Constituţia Republicii Moldova – Monitorul Oficial al RM nr. Legea privind administraţia publică locală nr. nr.225-XV din 30 mai 2003 - Monitorul Oficial al RM nr.

Contenciosul Administrativ. Gheorghe Cretu. Administrarea cauzelor de contencios administrativ. 2009 22. Creangă Ion. Chișinău: Epigraf. 2004 14 .122/8 din 8 noiembrie 1990 Literatura de specialitate 17. Bleșceaga S. 2003 18.14. Chișinău. 20 din Constituţia Republicii Moldova" – Monitorul Oficial al RM nr. Republica Moldova. 833-XV din 7 februarie 2002 – Monitorul Oficial nr. 726-XV din 7 decembrie 2001 şi Legea nr.I. Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. Pascari Anastasia. Chisinau: Cartier. Climova Alla. Poalelungi Mihai. Chișinău: Elan INC. Belecciu Ștefan. Crețu Gheorghe. Fistican Eugenia. Dragoș Dacian-Cosmin.. 2013 25. 2002 20. Curs de contencios administrativ.. 2003 19.793-XIV din 10 februarie 2000 cu modificările şi completările operate prin Legea nr.I. Hotărîrea Curţii Constituţionale nr. București: All Beck. 90 din 2 august 2001 15. Chișinău: Elena V. Curs de Drept Administrativ. 2002 24. Anastasia Pascari. 170 din 13 decembrie 2002 16.39 din 9 iulie 2001 privind revizuirea Hotărîrii Curţii Constituţionale nr. Doagă Valeriu.46 din 21 noiembrie 2002 pentru controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea contenciosului administrativ nr. INJ. vol. Procedura contenciosului administrativ. Sîrcu Iulia. Contenciosul administrativ. 16 din 28 mai 1998 "Cu privire la interpretarea art. Legea contenciosului administrativ nr. Furdui Sergiu. Chișinău: Elena–V.29 din 7 noiembrie 1990 ( Romania) – Monitorul Oficial nr. Asociația Judecătorilor din RM. 2009 21. Filincova Svetlana. I. Pascari Anastasia. 23. Manualul judecătorului pentru cauze civil.Chișinău: Cartier. Zubco Valeriu. Fistican Eugenia. Comentariul Legii contenciosului administrativ. Orlov Maria.