You are on page 1of 26

Capitol 2.

TEORIA CÂMPURILOR
Introducere
Pentru început vom reaminti câteva noþiuni generale despre sistemele
simetrice.

Definiþie. Un sistem de ecuaþii diferenþiale de ordinul întâi se numeºte sistem

simetric dacã are forma

dx1
dx2
dxn

 
,
P1  x1 , , xn  P2  x1 , , xn 
Pn  x1 , , xn 
unde funcþiile

Pk  x1 , , xn  ,

 x1,, xn   D   n .

k  1, n ,

(1)

nu se anuleazã simultan pentru

Soluþia generalã a sistemului (1) este de forma

 F1  x1 , , xn   C1

 F2  x1 , , xn   C2


 F  x , , x   C ,
n
n 1
 n 1 1

(2)

unde F1 , F2 , , Fn 1 sunt continue cu derivatele parþiale de ordinul întâi
continue în D   n .
Orice relaþie Fk  x1 ,, xn   Ck , k  1, n  1 , se numeºte integralã primã.

1

Din cele de mai sus, rezultã cã dacã se cunosc n  1 integrale ale sistemului

(1), se cunoaºte soluþia generalã a sistemului (1).

Din (1) avem egalitatea

dx1 dx2
dx  dx   2 dx2     n dxn

  n  1 1
,
P1
P2
Pn
1 P1   2 P2     n Pn

unde  k  x1 ,, xn  , k  1, n , sunt funcþii arbitrare continue în

(3)

D.

Definiþie. Un sistem de n funcþii 1  x1 ,, xn  , ,  n  x1 , , xn  continue în D

care îndeplinesc condiþiile

1dx1   2 dx2     n dxn  d 
1 P1   2 P2     n Pn  0 ,

pentru orice  x1,, xn   D , se numeºte o combinaþie integrabilã a sistemului
(1) în D .
Funcþia

  x1 ,, xn   C

a

cãrei

diferenþialã

totalã

în

D

este

1dx1   2 dx2     n dxn este o integralã primã a sistemului (1).

Dacã se determinã n  1 combinaþii integrabile distincte, se obþin n  1

integrale prime, care dau soluþia generalã a sistemului (1) sub forma (2).

2

3 .Exemplu. Sistemul dat poate fi scris sub forma dx1 dx2 dx3 dx  dx2  dx3 x1dx1  x2 dx2  x3 dx3    1  . Soluþia generalã va fi formatã din douã integrale prime: x1  x2  x3  C1 ºi x12  x22  x32  C2 .   x3  x2 x1  x3 x2  x1 Soluþie. Folosind metoda combinaþiilor integrabile. sã se determine soluþia sistemului: dx1 dx2 dx3 . rezultã cã dx1  dx2  dx3  0 ºi x1dx1  x2 dx2  x3 dx3  0 . x3  x2 x1  x3 x2  x1 0 0 De aici.

x y  z y  z  x z  x  y  Exerciþiu. Sã se rezolve sistemul simetric: dx dy dz   . Sã se rezolve sistemul simetric: dx dy dz .Exerciþiu.   2 1 x x 2  y 1  z2 4 .

k  1.. n continue ºi care nu se anuleazã simultan într-un domeniu D   n .. xn  având derivatele parþiale de ordinul întâi continue care verificã relaþia (1). xn  . liniarã ºi omogenã dacã se cere sã se determine funcþia u  u  x1 . xn  Pn  x1 .. x1 x2 xn (1) cu Pk  x1.. xn  P2  x1 . O relaþie de forma P1  x1. xn   0.Ecuaþii cu derivate parþiale de ordinul întâi liniare ºi omogene Definiþie. xn  (2) definit în D se numeºte sistem caracteristic al ecuaþiei cu derivate parþiale (1). Sistemul simetric dx1 dx2 dxn    P1  x1. xn     Pn  x1 ... se numeºte ecuaþie cu derivate parþiale de ordinul întâi. xn  u u u  P2  x1.. Definiþie.. 5 .

Funcþia u  x1 . k  x1 . atunci funcþia u    x1. k  1... xn   C k . aºa dupã cum reiese din urmãtoarea teoremã... n  1 . xn     1  x1 . Fie ecuaþia cu derivate parþiale (1) ºi fie n  1 integrale prime (independente) ale sistemului caracteristic (2). . 6 . Teoremã. xn   este o soluþie a ecuaþiei cu derivate parþiale (1). xn  este o soluþie a ecuaþiei cu derivate parþiale (1). n1  x1 . unde  este o funcþie arbitrarã.Observaþie. ... Problema integrãrii ecuaþiei cu derivate parþiale (1) se reduce la problema integrãrii sistemului caracteristic (2).   C 1   n 1  . xn  . Teoremã. xn  datã de u  x1 . xn   C este o integralã primã a sistemului caracteristic (2). Dacã   x1 .

Sistemul caracteristic corespunzãtor este dx dy dz   . 7 . y     xy.   2 x  xy x y Din a doua egalitate dy dz  2 ºi þinând cont de prima integralã. Aºadar. y 3  3 xyz  . adicã . unde  este o funcþie arbitrarã. rezultã integrala primã xy  C1 . obþinem  xy y y3  3xyz  C2 . x y z Soluþie.Exemplu. Sã se determine soluþia generalã a ecuaþiei: x2 u u u  xy  y2  0.   C 1   2  . soluþia generalã a ecuaþiei este u  x. x 2  xy y 2 Din dx dy dx dy .

z z 8 . Sã se determine soluþia generalã a ecuaþiei: y u u x  0.Exerciþiu. Sã se determine soluþia generalã a ecuaþiei: u u  x y x y x 2  y 2 u  0. x y Exerciþiu.

xn  având derivatele parþiale de ordinul întâi continue care verificã relaþia (1)..   C1   n  . x2 . u   Pn1  x1 . u  u u    Pn  x1 . xn . u  . (4) ii) folosind metoda combinaþiilor integrabile se determinã cele n integrale prime: iii) soluþia generalã a ecuaþiei cvasiliniare (1) este datã sub forma implicitã de relaþia: 9 .. xn . xn . xn   Ck . n . u  . x1 xn (1) cu Pk  x1 . Pentru determinarea soluþiilor unei ecuaþii cu derivate parþiale cvasiliniare (1) se procedeazã astfel: i) se scrie sistemul caracteristic corespunzãtor ecuaþiei (1). . .. F2 . se numeºte ecuaþie cu derivate parþiale de ordinul întâi cvasiliniarã dacã se cere sã se determine funcþia u  u  x1 . n  1. P1 P2 Pn Pn1 (2) Fk  x1 . Fn   0 . xn .. continue ºi care nu se anuleazã simultan într-un domeniu D   n 1 .Ecuaþii cu derivate parþiale de ordinul întâi cvasiliniare Definiþie. (3)   F1 . k  1.. adicã: dx1 dx2 dx du    n  . k  1. O relaþie de forma P1  x1.

obþinem a doua integralã primã: xy  C1 .Exemplu. soluþia generalã a ecuaþiei este: xy     x2  y 2 . dx dy du   x y u ºi prin integrare. u Aºadar. u   unde  este o funcþie arbitrarã. 3 3 xy x y xy  x y xy  x 2  y 2   x 2  y 2  u Deci.  2 . adicã  2 xy x y y x Pentru a doua integralã primã procedãm în felul urmãtor: ydx xdy ydx  xdy ydx  xdy du  3  3   . x y Soluþie. Sã se determine soluþia generalã a ecuaþiei cu derivate parþiale: xy 2 u u  x2 y   x2  y2   u . 10 . rezultã integrala primã x 2  y 2  C1 .   C 1   2  .   0 . Sistemul caracteristic corespunzãtor este dx dy du  2  2 . 2 xy x y  x  y2 u Din dx dy dx dy .

 2 xz 2 z  x 2  y 2  z 2  adicã 11 . x y x  2 : 2 2  y  z  y. Soluþie. a doua cu y ºi a treia cu z . Vom gãsi mai întâi curbele caracteristice. adicã soluþiile sistemul simetric: dx dy dz . x Amplificând prima fracþie cu x . x y Exemplul.   2 2 xz 2 yz z  x 2  y 2 Din primele douã rapoarte rezultã imediat cã: y  C1 . d  x2  y 2  z 2  dx .  2  3  3 2 2 2 2x z 2 y z z  x z  y z z  x2 z  y 2 z deci. Sã se determine suprafaþa datã de ecuaþia: 2 xz care conþine curba z z  2 yz  z 2  x 2  y 2 .Exerciþiu. obþinem: xdx ydy zdz xdx  ydy  zdz . Sã se determine soluþia generalã a ecuaþiei cu derivate parþiale: 2y z z  3x 2  6 x2 y  0 .

a doua integralã primã este: x2  y 2  z 2  C2 . x Pentru a gãsi suprafaþa care trece prin curba  formãm sistemul y  x  C1  2 2 2 x  y  z C 2  x  x  2  2 2  y  z  y. 12 .2 2 2 dx d  x  y  z   . Eliminând necunoscutele x. y. x x2  y2  z 2 Aºadar. care conduce la x2  y 2  z 2  y  2x  0 . z se obþine condiþia de compatibilitate C2  C1  2 .

(1)   x. z0  . Câmp vectorial Definiþie. Definiþie. y. y0 . Pentru valoarea câmpului  în punctului P  D scriem   P  sau   x. y. z0   D este: Pornind dintr-un punct P0 al suprafeþei de nivel   P     P0  ºi deplasând punctul P . z     x0 . în general:   x. z   C . Observaþie. y. Se numeºte câmp scalar o funcþie : D  . el va descrie un arc de curbã P0 P despre care presupunem cã admite o tangentã determinatã în punctul P0 . Se numeºte suprafaþã de nivel a câmpului scalar  mulþimea tuturor punctelor din D în care  ia aceeaºi valoare. Ecuaþia unei suprafeþe de nivel este. Fie D   3 un domeniu. y0 . z  dacã  x. 13 .  Fie s versorul acestei tangente:     s  cos  i  cos  j  cos  k .Câmp scalar. y. (2) iar ecuaþia unei suprafeþe de nivel care conþine punctul P0  x0 . z  reprezintã coordonatele punctului P .

Dacã   C 1  D  . lP0 P 0 lP0 P  d s  P0 lim (2. atunci existã derivata câmpului  dupã direcþia  s . expresia acesteia fiind: d      cos  . Observaþie. Relaþia (4) se numeºte expresia cartezianã a derivatei câmpului  scalar  dupã direcþia s .4.  cos   cos  x y z ds (4) unde toate derivatele sunt calculate în punctul P0 . 14 .  d     . Definiþie. Se numeºte derivatã a câmpului scalar  pe direcþia versorului s urmãtoarea limitã:   P     P0  not . Teoremã.3) unde lP0 P reprezintã lungimea arcului P0 P .

z    1. Se considerã câmpul scalar   x. 1. deci:   d    6 x 2  6 yz   6 . Soluþie. 1.  cos   cos   x A y A z A ds A 19 15 .    1  Aºadar.     cos   y d j  A A   d     6 xy  A  6 . adicã 2 x 3  3 y 2  6 xyz  1 .     cos  A x A  d i A  d     6 y  6 xz  A  6 . cos   .Exemplu. cu norma AB  9  1  9  19 . y. cos   . 2. y. i) Sã se afle valoarea câmpului  în punctul A 1. 1. cosinusurile 19 directoare ale direcþiei sunt: cos   Aºadar.3  . z   2 x3  3 y 2  6 xyz . ii) Sã se determine derivatele funcþiei  în punctul A dupã direcþiile axelor de  coordonate ºi dupã direcþia AB . Ecuaþia suprafeþei de nivel care trece prin A este   x. i)   A   1. direcþia s a vectorului AB este s  AB .   ii) Direcþiile axelor de coordonate au versorii i. j . 19 19 19 d    6   cos  . unde B  4.0   1 . 3 1 3 . Deci.    cos  z A  d k A       Vectorul AB este AB  3i  j  3k . k .0  .0  ºi suprafaþa de nivel care trece prin A .

adicã: dn d  grad     n .  Teoremã. Funcþia  al cãrui gradient este v  grad  se numeºte funcþia de   forþã a vectorului v . dn punctul considerat ºi modulul egal cu 16 (8) .  C1  D  . z   xy 2 z 3 . deoarece v  grad  .  Definiþie. unde   x. Se numeºte gradientul câmpului scalar  în punctul P  D vectorul: grad         i j k. y. adicã: d    s  grad  .Definiþie. x y z (6) unde derivatele parþiale sunt calculate în punctul P . Exemplu. iar funcþia    se numeºte potenþialul vectorului v . Câmpul vectorial     v  y 2 z 3 i  2 xyz 3 j  3 xy 2 z 2 k  este câmp de potenþial. Fie  un câmp scalar. ds (7)  Vectorul grad are direcþia ºi sensul normalei n la suprafaþa de nivel în d  . Derivata unui câmp scalar  C1  D  dupã o direcþie s este egalã cu proiecþia gradientului pe acea direcþie.

i) Sã se afle calculeze grad  .2.3 . i) Conform definiþiei de mai sus. d s 1. z   x 2  y 2  z 2 . Se considerã câmpul scalar   x.3  4 3. avem: grad            i j k  2 xi  2 y j  2 zk .Exemplu. y.2. ii) Sã se calculeze derivata câmpului scalar  dupã direcþia vectorului     i jk s în punctul 1. 2.3 3 3 17 . x y z ii) Conform relaþiei (7) avem:      d 1      12  i  j  k 2i  4 j  6k   s  grad  1. 3 Soluþie.

y. atunci gradF     F     grad  . grad    2  ii) Dacã F  C1  D  . r  x 2  y 2  z 2 . grad  a   a  grad  .   iii) Fie r  OP este vectorul de poziþie al lui P  x.  grad     grad   grad  . 18 . Atunci. Avem:   r grad r  . d   grad   d r .     grad   grad  . r     unde d r  dxi  dy j  dzk .     adicã: r  xi  y j  zk .  grad a  0 .Proprietãþi de calcul ale gradientului i) Fie  ºi  douã câmpuri scalare din C1  D  . z  ºi r este modulul sãu. într-un punct din D avem:  grad       grad   grad  .   0 ºi a   o constantã.

care are proprietatea cã  în fiecare punct P al sãu. y. (9) Definiþie. z  i  v2  x.     v  P   v1  x. P  x. adicã dx dy dz   . y. Condiþia ca v sã fie  tangent curbei este echivalentã cu condiþia de coliniaritate a vectorilor v ºi  d r . vectorul v  P  este tangent curbei. Fie D   3 un domeniu. Deci.   Observaþie. y. Ecuaþia (10) se numeºte ecuaþia vectorialã a liniilor de câmp. v1 v2 v3 (11) Sistemul (11) are integralele prime:  F1  x. y. z  k . adicã produsul lor vectorial sã fie nul:   (10) v  dr  0. y. Se numeºte câmp vectorial pe domeniul  D o funcþie vectorialã v : D   3 . Se numeºte linie de câmp o curbã C din D . care reprezintã forma implicitã a ecuaþiilor liniilor de câmp. cei doi vectori au componentele proporþionale.Definiþie. z   D . 19 (12) . z   C2 . Direcþia tangentei la curbã este datã de d r . y. z  j  v3  x. z   C1   F2  x.

Definiþie. obþinem: 2 ydx xdy 2 zdz ydx  xdy  2 zdz d  xy   d  z  . sau (13)   C1 .  Soluþie. suprafaþa sã treacã printr-o curbã  care nu este linie de câmp). Ecuaþia unei suprafeþe de câmp este de forma:   F1  x. C2   0 . a doua cu x ºi a treia cu 2z . Liniile de câmp ale câmpului vectorial v sunt date de urmãtorul sistem de ecuaþii diferenþiale (sistem simetric): dx dy dz   . amplificând prima fracþie cu y . y. y.     xy 2  2 z 2 y 4 x 2 z  xy 2 2 yz 2  4 x 2 z 0 0 20 . Exemplu. unde C1 ºi C2 sunt constantele din expresia integralelor prime. 2 2 xy  2 z 4 xz  y yz  2 x 2 Aplicãm metoda combinaþiilor integrabile. F2  x. legãtura  fiind stabilitã prin condiþii suplimentare (de exemplu. z    0 . z  . Se numeºte suprafaþã de câmp o suprafaþã generatã de liniile de câmp. Sã se determine liniile de câmp ale câmpului vectorial definit de vectorii:     v   xy  2 z 2  i   4 xz  y 2  j   yz  2 x 2  k . Astfel.

Deci. ºi apoi sã se gãseascã suprafeþele de câmp care conþin curba:  xy  1  :  z  1.     2 x 2 y  4 xz 2 4 xz 2  y 2 z y 2 z  2 x 2 y 0 0 deci. 21 . Exerciþiu. obþinem: 2 2 xdx zdy ydz 2 xdx  zdy  ydz d  x   d  yz  . Apoi. cea de-a doua ecuaþie a liniilor de câmp este: x 2  yz  C2 . prima ecuaþie a liniilor de câmp este: xy  z 2  C1 . Sã se determine liniile de câmp ale câmpului vectorial:     v   zx  y  i   x  zy  j   x 2  y 2  k . a doua cu z ºi a treia cu y . amplificând prima fracþie cu 2x .

z  k .    Definiþie. z  k un câmp vectorial  de clasã C1  D  .     v  P   v1  x. y. Se numeºte rotorul câmpului vectorial de clasã C 1  D  . Se numeºte divergenþa câmpului vectorial v ºi se noteazã  divv . obþinânduse:   v v    v v    v v   rot v   3  2  i   1  3  j   2  1  k . x y z (17) Definiþie. Fie v  P   v1  x. y . z  i  v2  x. y. (18) rot v  x y z v1 v2 v3 determinant simbolic care se dezvoltã dupã elementele primei linii. divergenþa câmpului de viteze are o valoare pozitivã 22 . z  i  v2  x. y. z  j  v3  x. z  j  v3  x.  y z   z x   x y  (19) Observaþie. y. (Interpretarea fizicã a divergenþei) Divergenþa este un operator care mãsoarã cât de mult un câmp vectorial iese din sau intrã într-un punct. vectorul notat cu simbolul  rot v a cãrui expresie analiticã în coordonate carteziene este:    i j k     . scalarul (funcþia scalarã):  v v v div v  1  2  3 . y. Pentru un câmp vectorial care reprezintã viteza de expandare a aerului atunci când acesta este încãlzit.

Dacã introducem operatorul nabla  al lui Hamilton care are caracter diferenþial ºi vectorial ºi a cãrui expresie analiticã este:       i j k. x y z (20) atunci deducem urmãtoarele formule:        grad    i  j  k     . Observaþie. Observaþie. adicã direcþia axei de rotaþie ºi magnitudinea rotaþiei. y z   x (22)             rot v   i  j  k   v1 i  v2 j  v3 k    v .deoarece aerul se dilatã. divergenþa este negativã. Dacã aerul se rãceºte ºi se contractã. z   x y (23)  23  . x y   z    (21)              div v   i  j  k  v1 i  v2 j  v3 k    v . (Interpretarea fizicã a rotorului) Rotorul este un operator vectorial care scoate în evidenþã rata de rotaþie a unui câmp vectorial.

iar v este un câmp vectorial de clasã C 2  D  . ºi a este un   vector constant.       ii) rot  u  v   rot u  rot v .  v) rot r  0 .    iv) rot  v    rot v  v  grad . Dacã  este un câmp de clasã C 2  D  . atunci avem:  i) div a  0 .    Observaþie.    vi) rot a  r  2a .      rot  grad   ºi rot  rot v  .       v) div  u  v   v  rot u  u  rot v .    iii) div  v   v  grad   divv .Proprietãþi de calcul ale divergenþei ºi rotorului   a) Fie u ºi v douã câmpuri vectoriale de clasã C 1  D  .         du d v vi) rot u  v  u  divv  v  divu     .  ii) div r  3 .   iii) div a  r  0 . În punctul curent din D au loc urmãtoarele relaþii:     i) div u  v  divu  divv . iar  un câmp scalar de clasã C 1  D  . r  xi  y j  zk . dv du       b) (Temã) Dacã r este vectorul de poziþie. atunci au sens urmãtoarele cinci combinaþii:   grad divv .    iv) rot a  0 . div  grad   . 24 . div rot v .

  2 2  2   .Propoziþie.   v (24) rot  grad    0 .  ºi   (26) (27) este operatorul lui Laplace. (Temã) Dacã  este un câmp scalar de clasã câmp vectorial de clasã v .    rot rot v  grad div v  v . atunci au loc relaþiile:  div rot v  0 .   C2 D  unde  este un (25) div  grad     . x y z 25 (28) .

Exemplu. ºi deci     rot w   3 x  xy  2 yz  i   2 y  2 xz  j   yz  z  2 xy  k .       grad divv   6 x  2 z  i   6 y  z  2  j   6 z  y  2 x  k . Avem: deci  divv  yz  3x 2  2 y  3 y 2  2 xz  3z 2 .      rot rot w  zi  xk . Se dau câmpurile:     v   xyz  x 3  i   y 2  y 3  j   xz 2  z 3  k .     w   yz  xy 2  i   xyz  yz 2  j   3 xy  x 2 z  k . Folosim definiþiile gradientului. 26 .      Sã se calculeze grad divv ºi rot rot w  Soluþie. divergenþei ºi rotorului date mai sus.