Harta României cu județul Vrancea indicat .

1948: 290. la sud județul Buzău.. Râ mnicu Sărat (de la Ciorăști până la vărsarea sa în Siret).863 km². la sud-est județul Brăila.660 loc. Milcov. 1972: 379. la est județul Galați.183 loc.532 loc. Cele mai mari altitudinea dețin vârfurile Lăcăuț (1776 m) și Goru (1784 m). Județe vecine: la nordest județul Vaslui. Putna.. Principalele cursuri de apă: Siret (între Adjud și Nămoloasa). Are o suprafață de 4. 1966: 351. la nord județul Bacău. la vest județul Covasna.. 1956: 326.Șușița.292 loc. . reședința județeană este municipiul Focșani. Populația Vrancei la diferite recensăminte: 1930: 262.Vrancea este județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) și Muntenia (la sud de râul Milcov) din România..560 loc.

ori poate de la cuvântul sanscrit "vran" („munte”). Etimologia „francea”-„vrancea” este probabilă.[2] Potrivit lui Bogdan Petriceicu Hasdeu. „franc”. Județul Vrancea este cuprins între coordonatele geografice 45°23’ și 46°11’ latitudine nordică și 26°23’ și 27°32’ longitudine estică. „frâncu” însemna „occidental”. la curbura Carpaților Orientali. care se traduce ca "pădure" sau "munte". . mai ales având în vedere vecinătatea zonei Vrancea cu zona populată în evul mediu de sași.În româna veche „frânc”. originea numelui "Vrancea" ar fi tracodacică și ar proveni de la cuvântul "vrana". fiind situat în partea de sud-est a țării.

Dealurile Subcarpatice și Câmpia Siretului Inferior.Dispus în trepte dinspre vest spre est. . cuprinde Munții Vrancei (cu depresiunile intramontane Greșu și Lepșa ). mărginită la nord-est de Podișul Moldovei (Colinele Tutovei) și la sud–est de Câmpia Râmnicului.

Dealurile Subcarpatice. Lăcăuți – 1777 . alcătuiți din culmi ce provin din fragmentarea platformei de eroziune de 1700 m (Goru . precum și la cumpăna apelor între bazinul Milcovului și Râmnei). Pietrosu – 1672 . Putnei și Milcovului. Zboina Frumoasă – 1657). . Giurgiu – 1720 .1785 . care face legătura între Dealurile Subcarpatice. depresiunile colinare și dealurile de podiș. cuprind dealurile înalte vestice (două șiruri între Valea Putnei și Valea Șușitei) depresiuni intradeluroase (transversal sau de-a lungul văilor Șușiței. glacisul subcarpatic. dealurile înalte Măgura Odobeștilor – 966 m).Munții Vrancei sunt munți de încrețire .

cu suprafața înclinată de la vest la est și altitudinea cuprinsă între 20 m și 125 m . se înclină spre est până la altitudinea de 20 m . .Câmpia Siretului Inferior și Câmpia Râmnicului. Câmpia Siretului reprezintă treapta cea mai de jos de pe teritoriul județului și se intinde între glacisul subcarpatic și râul Siret. la confluența Râmnicului Sărat cu Siretul .

are o altitudine de 70 m în nord și 35 m în sud. Râ mniceni și la est de Ciorăsti.Câmpia înaltă situată între glacis și o linie ce trece pe la Mărășești. ușor învălurită datorită prezenței unor conuri aluvionare între care câmpia formează depresiuni locale. aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă. Vânători. Lacul Negru. . Milcovul. Ea are aspectul unei suprafețe netede. Tătăranu. cu exces de umiditate (bolta Voetin.

. aspectul câmpiei reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară catre Lunca Siretului. iar în apropierea Adjudului. la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotușului.La nord de Valea Șușiței.

Harta județului Vrancea cu toate subdiviziunile și județele vecine .

. Vînători. Tătăranu. altitudinea ei fiind de 35–50 m în partea de nord și de 20–30 m în cea de sud. Râmniceni și de la est de Ciorăști până la albia Siretului. Este caracterizată printr-o suprafață relativ netedă. înclinată în aceeași direcție de scurgere a Siretului și este traversată de numeroase albii.Campia joasă se întinde pe linia Mărășești. meandre și depresiuni cu exces de umiditate. separate între ele prin grinduri teșite.

Geologie .