Profesor evaluator de competențelor profesionale

PORTOFOLIU PROGRAM B
FORMATOR DE PROFESOR
EVALUATOR DE COMPETENȚE
PROFESIONALE
Prof. BALA LIANA
COLEGIUL TEHNIC “COSTIN D. NENIŢESCU”
CRAIOVA
Grupa 2

1

Profesor evaluator de competențelor profesionale

OPIS
A. SECȚIUNEA I
1. Planificarea unui modul REALIZAREA INSTRUMENTELOR ŞI
PROBELOR DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI
TEHNIC
2. Suport de curs pentru modulul REALIZAREA INSTRUMENTELOR ŞI
PROBELOR DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI
TEHNIC
3. Agenda formării pentru modulul REALIZAREA INSTRUMENTELOR ŞI
PROBELOR DE EVALUARE ÎN ÎNVĂŢĂMÂNTUL PROFESIONAL ŞI
TEHNIC
4. Test preliminar de identificare a competenţelor iniţiale-Analiza nevoii de
formare
5. Matricea de specificaţii pentru evaluarea evaluatorului de competenţe
6. Planificarea evaluării finale- planificare; evaluare sumativă; evaluare
cursanţi şi program (instrumente de evaluare anexa 6.1 şi 6.2)
7. Chestionar de evaluare a programului

B. SECȚIUNEA II – Planificarea probei practice
Descrierea secvenţei de formare
8. Prezentare PowerPoint ELABORAREA ITEMILOR OBIECTIVI :-CU
ALEGERE MULTIPLĂ ŞI CU ALEGERE DUALĂ
9. Activităţi de învăţare concepute pentru proba practică: ACTIVITATEA 1 ŞI
ACTIVITATEA 2
10. Proiectarea activităţi de formare ELABORAREA ITEMILOR OBIECTIVI :CU ALEGERE MULTIPLĂ ŞI CU ALEGERE DUALĂ
11. Poster cu regulile de desfăşurare a cursului/secvenței de formare
12. Formular de feedback rapid –FIŞE DE EVALUARE
13. Metode de formare planificate pentru susținerea probei practice

2

Profesor evaluator de competențelor profesionale

PLANIFICAREA MODULULUI:
Realizarea instrumentelor si probelor de evaluare în învățământul profesional
și tehnic
Scopul
Îmbunătăţirea evaluării de competenţe profesionale în învăţământul profesional şi tehnic
prin:
 îmbunătățirea calificării cadrelor didactice prin însușirea și exersarea practicilor
evaluării competențelor profesionale.
 pregătirea cadrelor didactice pentru realizarea unei evaluări moderne și relevante a
rezultatelor învățării

Obiective generale
 dezvoltarea competențelor
competențelor profesionale.

de

elaborare

a

instrumentelor

de

evaluare

a

Obiective specifice
După parcurgerea acestui modulul formabilii vor putea:
 să identifice aspectele critice ale unității de competență pentru care se organizeză
evaluarea;
 să stabilească tipurile de dovezi care demonstrează/probează atingerea competenței
 să identifice caracteristicile instrumentelor de evaluare;
 să conceapă itemi obiectivi, semiobiectivi, subiectivi si baremele de corectare si
notare pentru acestia;
 să elaboreze teste de evaluare si baremele de corectare si notare corespunzătoare;
 să asigure calitatea instrumentelor de evaluare.

Competențe profesionale vizate
 elaborarea instrumentelor de evaluare a competențelor.

Conținut
1. Aspecte critice;
2. Dovezi de competență;
3. Instrumente de evaluare;
4. Realizarea itemilor;
5. Elaborarea testelor / probelor de evaluare;
6. Asigurarea calității instrumentelor de evaluare.

Metode de formare utilizate







prezentare
demonstrație
dezbatere
exercițiul
joc de rol
brainstorming
bulgărele de zăpadă
turul galeriilor

Tipul programului de formare
Activitatea se va desfășura face to face.

Durata modulului
3

Profesor evaluator de competențelor profesionale
 24 ore, din care:
7 ore teorie (30%)
14 ore aplicații practice (60%)
3 ore evaluare (10%)

Mijloace utilizate
 flipchart, standarde de pregătire profesională, fișe de lucru, programe școlare, fișe de
documentare, suport de curs, mijloace IT

Activități desfășurate
 frontal, pe grupe, în perechi, individual.

Metode de evaluare pe parcurs
 obsrvare sistematică a activităților practice, chestionare, fișe de evaluare

Metode de evaluare finală
 prezentare portofoliu și susținere în ședință publică a unei teme din portofoliu.

Numărul de credite
 6 credite/modul

4

Profesor evaluator de competențelor profesionale

REALIZAREA INSTRUMENTELOR SI PROBELOR DE EVALUARE ÎN
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL ȘI TEHNIC

CUPRINS
1. Aspecte critice
2. Dovezi de competență
3. Instrumente de evaluare
4. Realizarea itemilor
5. Elaborarea testelor / probelor de evaluare
6. Asigurarea calității instrumentelor de evaluare
Bibliografie

1. Aspecte critice
Evaluarea unei competențe trebuie să se refere în mod explicit la criteriile de
performanță si la condițiile de aplicabilitate ale acestora si să fie corelată cu tipul probelor de
evaluarespecificate în Standardul de Pregătire Profesională.
In metodologia de aplicare a curriculumului se subliniză faptul că „nivelul de pregătire
teoretică si tehnologică este realizat corespunzător dacă sunt îndeplinite toate criteriile de
performanță asociate unei competențe”.
Aspectele critice reprezintă etalonul calitativ al competenței care se evaluează. Ele
se referă la cunostințele și deprinderile esențiale pentru ca o persoană să realizeze
activitățile și să obțină rezultatele descrise de competență.
Aspectele critice pot viza:
Activități care trebuie întreprinse pentru a obține rezultatul asteptat si care nu
sunt identificate explicit în cuprinsul unității de competență.
Rezultate ale activităților specifice si reperul calitativ asociat acestora, descrise în
unitatea de competență.
Cunostințe absolut necesare pentru îndeplinirea activităților descrise în unitatea
de competență.
Atunci când evaluarea se face pentru o singură unitate de competență este bine ca
toate criteriile de realizare descrise în acea unitate să fie acoperite intr-un mod integrat. De
aceea atunci când se stabilesc aspectele critice ele trebuie să facă referire la unitate în
ansamblu și nu la fiecare criteriu de realizare separat. De multe ori, însă este necesar ca în
evaluarea unei competențe să se facă referire si la alte unități, din acelasi standard.
5

recomandări. un serviciu furnizat la nivelul calitativ asteptat. în raport cu aspectele critice stabilite cât si tinând cont de probele de evaluare precizate în SPP. de exemplu: observarea directă.dovezile de competență se referă în mod clar si direct la activități.de experiența profesională. întrebări orale. probă practică. La stabilirea dovezilor evalutorul va ține cont de resursele necesare obținerii acestora. rezultatele la concursuri scolare. Clasificare Asa cum am amintit în paragraful de mai sus. evaluatorul va lua hotărârea privind tipurile de dovezi/dovezile necesare. Stabilirea dovezilor Pentru fiecare unitate de competență sau competență ce urmează să fie evaluată. Dovezi de competenă Dovezile de competență sunt informațiile produse/furnizate de candidat în vederea evaluării. candidatul demonstrează: că indeplineste toate aspectele descrise de unitatea/unitățile de competență pentru care este evaluat. fotografii. la agentul economic.dovezile sunt produse nemijlocit de către candidat. Dovezile de competență țin cont de performanța pe care care trebuie să o atingă candidatul în cadrul evaluării competenței Prin dovezile de competență. rezultate si cunostințe descrise în unitățile de competență pentru care se face evaluarea. test scris. pe baza următoarelor principii: Validitate . dovezi indirecte: acele dovezi prezentate de către candidat ca rezultat al activităților desfăsurate anterior evaluării. dovezi suplimentare:sunt solicitate de evaluator atunci când dovezile directe si indirecte colectate nu conduc la decizia privind competența (sunt insuficiente. 6 . nerelevante sau nu acoperă integral aspectele critice specifice fiecărei competențe sau nu a fost demonstrată competența in toate contextele menționate in standard).de exemplu: portofoliu de realizări. probă de laborator.Profesor evaluator de competențelor profesionale 2. dovezile de competență pot fi: dovezi directe:care sunt produse si culese efectiv în cadrul procesului de evaluare. lucrări.Dovezile suplimentare se obțin prin aplicarea altor instrumente de evaluare. că are cunostințele si deprinderile necesare că are atitudinile corespunzătoare pentru a obține rezultatele asteptate la nivelul calitativ descris în standard Tipuri de dovezi Răspunsurile corecte la un test scris sau la o chestionare orală. înregistrări. aceste dovezi se obțin prin aplicarea unor instrumente de evaluare relevante pentru demonstrarea competenței. diplome. Dovezile de competență sunt culese dintr-o gamă largă de surse. articole din presă. In funcție de modul in care sunt obținute(culese) de către evaluator. proiecte. Analiza dovezilor Dovezile de competență sunt analizate si judecate de evaluator în raport cu aspectele critice corespunzătoare unităților de competență stabilite de candidat. produsul realizat în cadrul unui proiect sau în timpul activităților de instruire practică în atelierul scoală. conform standardului profesional. dovezile de competență sunt furnizate de candidat și culese de către evaluator. în urma desfăsurării activităților solicitate. Autenticitate . sunt toate dovezi de competență. sau în laboratorul de specialitate.

moderne). de disciplina (modulul) predată.cunostințele si deprinderile demonstrate de candidat sunt la nivelul calitativ prevăzut in unitățile de competență pentru care se face evaluarea.dovezile demonstrează capacitatea candidatului de a aplica cunostințe si deprinderi într-o gamă variată de contexte. Actualitate . lector dr. În practica scolară sunt utilizate preponderent metodele tradiționale. In tabelul de mai jos sunt prezentate probele de evaluare carese subsumează metodelor tradiționale cât si o parte din cele mai utilizate metode alternative: Metode tradiționale si alternative metode tradiționale probe orale probe scrise probe practice metode alternative (complementare) observarea sistematică investigația proiectul portofoliul autoevaluarea 7 . Nicoleta Lițoiu) Din perspectiva acestei definiții. de caracterul grupului de elevi.” (suport de curs . UPB. 3.dovezile sunt suficiente pentru a demonstra competențele în toată complexitatea lor. tema „Evaluarea performanțelor scolare”.Profesor evaluator de competențelor profesionale Calitate . Transferabilitate. Aplicarea metodelor alternative rămâne la latitudinea profesorului în funcție de experiența personală. Instrumente de evaluare După cum s-a prezentat în capitolele (modulele) anterioare ale cursului.Programul de perfecționare acadrelor didactice o dată la 5 ani. putem considera „activitatea de colectare si organizare” ca un proces de măsurare a performanțelor elevului. „evaluarea este o activitate de colectare. cu scopul emiterii unei judecăți de valoare asupra rezultatelor măsurării si adoptarea unei decizii educaționale fundamentate pe concluziile desprinse din interpretarea si aprecierea rezultatelor. care trebuie îmbinate cu metode alternative pentru a completa informațiile privind nivelul de achiziții al elevului. Modul I.dovezile produse de candidat sunt recente si reflectă capacitatea actuală a acestuia de a realiza activitățile descrise în unitatea de competență evaluată. Componentele procesului de evaluare Metodele si tehnicile de evaluare pot fi grupate în metode tradiționale si metode alternative (complementare. In acest sens trebuie să răspundem la următoarele întrebări: Ce evaluez? Cum evaluez? Cu ce evaluez? •Competențe Ce evaluez? Cum evaluez? Cu ce evaluez? •Metoda de evaluare Proces de evaluare •Probe/instrument de evaluare Figura 1. Suficiență . -2008. organizare si interpretare a dovezilor obținute prin intermediul instrumentelor de evaluare.

UPB.Profesor evaluator de competențelor profesionale Apare tot mai mult necesitatea utilizării metodelor de evaluare complementare alături de metodele tradiționale de evaluare. trebuie evaluate si cunostințele si nivelul de înțelegere asociate acelei sarcini. Nicoleta Lițoiu). în acest capitol. Modul I. profesorul urmăreste calitatea cunostințelor. Prin aceste probe. PROBA DE EVALUARE reprezintă. -2008. Tipuri de instrumente Proba orală (Chestionarea orală) este frecvent folosită de profesori si se bazează pe conversația (individuală. în sine. orice instrument proiectat. la cea care pune accentul pe inițiativa elevului de a reflecta la propriul proces de cunoastere. de la evaluarea centrată pe ințiativa profesorului de a controla. la evaluarea centrată pe învățare sau altfel spus. INSTRUMENTUL DE EVALUARE este oparte a metodei prin care se concretizează opțiunea profesorului pentru testarea performanțelor. însă întrebările permit elevului un anumit nivel de autoexprimare. administrat si corectat de către profesor (suport de curs Programul de perfec_ionare a cadrelor didactice o dată la 5 ani. evaluatorul trebuie să utilizeze/aplice instrumente de evaluare relevante. vom trata numai instrumentele de evaluare care se aplică în cadrul probelor evaluării tradiționale. evaluarea trebuie privitã ca un proces care promoveazã învățarerea si nu ca un control extern. 8 . Instrumentele de evaluare trebuie să fie corelate cu probele pentru evaluarea compențelor prevăzute în Standardele de pregătire profesională. tema „Evaluarea performanțelor scolare”. Forma si conținutul răspunsului pot fi limitate. DE REȚINUT! METODA DE EVALUARE reprezintă calea prin care se oferă elevului posibilitatea de a-și demonstra cunoștințele. fapt ce accentuează transferul de la evaluarea centrată pe control. Evaluarea centrată pe învățare (pe elev) Evaluarea centrată pe control (pe profesor) Indiferent de metodele folosite. deprinderilor si caracterul lor operațional. lector dr. realizat de către profesor asupra “a ceea ce face” si “cum face elevul”. frontală sau combinată) dintre profesori si elevii examinați. învățând din greseli. Utilizările chestionării orale În evaluări în care un elev a fost observat în timpul îndeplinirii în mod competent a unei sarcini practice. Întrebările orale sunt de obicei similare celor cu răspuns limitat. Pentru început. Pentru obținerea dovezilor de competență (directe). priceperilor.

averifica. indulgență sau exigență proiectase inițial exagerată. capacităților intelectuale. întrebările să fie corect formulate si la obiect. unde. complexitatea. atitudinilor si a altor performanțe prevăzute în standard. Asigurarea unui feed-back imediat prin Neomogenitatea probelor. ajutătoare. dar diferite sau utilizând alte echipamente sau proceduri. reveniri la subiect. de ce si cum aplicate activităților îndeplinite de elev. imediată între elevi dacă este cazul. de acceptare reciprocă. adresată elevului. expunerea. ajutându-l să-si dea seama cât lipseste posibilitatea de comparare stie si cum a învățat. Aspecte de elaborare a unei probe orale trebuie elaborată o listă de verificare ce identifică toate rezultatele învățării acoperite de întrebări. să vizeze cunostințe esențiale. inteligența si creativitatea elevului. să fie precis determinate. formarea priceperilor.existând corectarea sau completarea răspunsul subiecte diferite pentru elevi diferiți. răspunsurile să fie notate cât se poate de obiectiv. mai multe Comportamentul profesorului manifestat elemente ale conținutului decât prin nerăbdare. etc Timpul nu permite o verificare completă Oferă o anumită libertate profesorului de privind conținutul predat. fără critici. direcționându-i. să aibă o înlănțuire logică. la un moment dat. 9 . a deprinderilor. elevului. Unii elevi sunt mai emotivi si «se Posibilitatea de a dirija elaborarea blochează» mai ales atunci când sunt răspunsurilor elevilor prin întrebări ironizați de profesor sau de colegii lor. aceasta vă va ajuta să vă asigurați că întrebările sunt valide si credibile. apoi este numit un elev să răspundă si nu va fi întrerupt decât dacă nu este în subiect.Profesor evaluator de competențelor profesionale Prezintă mai extins ce s-a observat în situații similare. nivelul de înțelegere si capacitatea elevului de a opera cu ele pe plan mintal si practic aplicativ. Avantaje / dezavantaje chestionare orală Avantaje Limite / dezvantaje Posibilitatea adecvării dialogului în Întrebările nu pot avea acelasi grad de funcție de nivelul de pregătire al elevului dificultate. ambiguitatea. înlăturând inexactitatea. se impun câteva cerințe: întrebările să vizeze conținutul esențial. abilităților. când. Pot fi folosite ca alternativă la solicitarea de a da răspunsuri în scris. obligându-l pe elev să reproducă exact ideile profesorului. întrebarea să fie adresată întregii clase. adică: întrebările ce. întrebările să solicite gândirea independentă. sau face greseli grave. Verifică cunostințele si nivelul de înțelegere implicite ale elevului. poate determina caracterul Se elimină sondajul în conținuturile si subiectiv al notării abilitățile care sunt vizate a fi evaluate Credibilitatea poate fi dificil de dobândit Contactul direct si consolidarea relațiilor din cauza gamei largi de răspunsuri pe interumane intre elev si pofesor care le pot da elevii Pot fi dificil de gestionat în cazul unui număr mare de elevi Pentru a înlătura unele dintre limitele în utilizarea probelor orale. profesorul să creeze în clasă o atmosferă destinsă. caracterul sugestiv si conservatorismul.

precum ”ce se întâmplă dacă. trebuie pregătit un esantion detaliat de soluții. poate fi necesară o evaluare suplimentară. Pentru fiecare parametru se acordă un punctaj care va fi trecut în fisa de evaluare. pentru a completa observarea abilității. modul în care elevii manevrează anumite piese. Si această metodă se realizează printr-o mare varietate de forme. capacitatea de a face (nu doar de a sti). din ateliere. 10 . demonstrarea unei abilități practice poate indica faptul că elevii pot aplica cunostințele necesare pentru a demonstra competența. În astfel de cazuri. DE REȚINUT! Evaluatorul ar trebui: să formuleze întrebări scurte si axate pe conceptul cheie să folosească întrebări cu final deschis.. unelte. calitatea produselor finite. Probele practice permit profesorilor să constate la ce nivel si-au format si dezvoltat elevii anumite deprinderi practice. În evaluarea prin probe practice sunt analizați doi parametri: procesul care duce la realizarea produsului (respectarea tehnicilor de lucru specifice fiecărei etape). La anumite materii. La alte materii. adresate câte unui elev odată să coreleze întrebările cu experien_a practicii profesionale să utilizeze cuvinte pe care elevul le va în_elege Probele practice Oferă posibilitatatea evaluării capacității de aplicare a cunostințelor teoretice în rezolvarea unor probleme practice. de exemplu aplicarea unor întrebări. evaluarea ar trebui înregistrată. Acestea trebuie să fie valide si credibile si trebuie să întrunească cerințele rezultatelor învățării si/sau a unităților de competențe. prin probe practice pot fi evaluate: priceperi. aparate.” si „de ce…?”. produsul obținut (calitățile acestuia). în funcție de specificul obiectului de studiu. sau pe o combinație a ambelor. deprinderi manuale si tehnice. sau pe efectuarea activității (procesul). Evaluarea ar putea fi bazată pe rezultatul final al activității (produsul). cunostințele pot să nu rezulte în mod evident. pe lotul scolar.Profesor evaluator de competențelor profesionale va fi necesară o gamă de întrebări. astfel încât toți evaluatorii să înțeleagă clar care sunt răspunsurile preconizate si care este gama acestora. respecatarea etapelor unui proces tehnologic. în unele situații. Exercițiile practice constau în orice activitate care permite elevilor să îsi demonstreze direct abilitățile tehnice si/sau comportamentale. În cadrul lucrărilor de laborator. mai curând decât întrebări închise să formuleze întrebări clare si directe..

11 . Probele scrise au atât avantaje cât si dezavantaje în procesul de evaluare. prin comunicatre orală. tehnici. Pot încuraja o posibilă preferință a examinatorului pentru subiecte cu carater reproductiv. profesor-elev. Elevii nu mai pot fi direcționați prin întrebări dacă fac unele confuzii. sau celor care gândesc mai lent. Subiect unic pentru toți elevii (întrebările au acelasi grad de dificultate pentru toți elevii si verifică acelasi conținut). clare. Avantaje / dezavantaje probe scrise Avantaje Asigură un grad mai mare de obiectivitate la notare. Trebuie elaborată o listă de verificare ce defineste toate rezultatele învățării care trebuie atinse cu raportarea la standardele preconizate. suportă eventuale contestații. sau când conținutul esențial nu este complet acoperit prin răspunsuri. se pot confrunta lucrările scrise (favorizează realizarea comparării rezultatelor). Sunt programate la intervale de timp care permit profesorilor să verifice Limitele/dezavantajele Caracter de sondaj în conținutul de examinat (subiectele nu pot atinge toate aspectele materiei studiate) Nu oferă feed-back imediat (profesorul nu poate corecta pe loc erori ale elevului si nici greselile de exprimare). Gama de exerciții practice este largă si include cercetarea si investigarea unei probleme de proiectare. Oferă dovezi privind abilitățile practice dobândite. Oferă elevilor mai emotivi. realizarea si utilizarea unui obiect. Probele scrise Sunt utilizate sub forma unor lucrări sau teste de scurtă/medie/lungă durată (de obicei intre 1 si 3 ore). Avantaje / dezavantaje probe practice Avantaje Limitări Evaluează abilitățile de a se descurca în Poate necesita foarte mult timp pentru a „viața reală” fi aplicată cu un număr mare de elevi Finalizarea unui obiect constituie o Credibilitatea poate fi dificil de obținut dovadă tangibilă a achizițiilor Activitatea practică poate motiva în înaltă măsură elevii Poate contribui la integrarea evaluării în cadrul rezultatelor învățării si/sau unităților de competență DE REȚINUT! Elevii trebuie să primească instrucțiuni scurte. Nu oferă ocazia interacțiunii directe. cunostințe si înțelegerea elementelor de specialitate. posibilitatea de a prezenta toate cunostințele .Profesor evaluator de competențelor profesionale Utilizare probei practice Permite elevului să demonstreze abilități. Economie de timp (asigură evaluarea unui număr mai mare de elevi într-un timp scurt). Sunt mai riguroase. efectuarea unor activități de laborator. de exemplu. Aceasta vă va ajuta să vă asigurați că evaluarea este validă si credibilă si că sunt îndeplinite cerințele prezentate în scurta informare. la locul de muncă.

prin intermediul cărora profesorul realizează o identificare mult mai precisă si riguroasă a nivelului de performanță la care au ajuns elevii. Avantaje și dezavantaje ale testului docimologic Avantaje Dezavantaje Obiectivitate sporită (datorită corelării Se elaborează greu. prin rezultatul lor. DE REȚINUT! Testul docimologic reprezintă un instrument de evaluare complex format dintr-un ansamblu de sarcini de lucru (probe sau întrebări – numite itemi). complexității itemilor si cuantificării Rigurozitate în măsurarea achizițiilor diferențiate a acestora (punctaje maxim scolarului si în aprecierea modului de si minim). Oferă. 12 . indiferent dacă si abilitățile referitoare la acel conținut. anterior.Profesor evaluator de competențelor profesionale conținuturi esențiale pentru o anumită perioadă. efortul pentru intrinseci între obiectivele didactice. ce permit măsurarea si aprecierea nivelului de pregătire al elevilor precum si a nivelului de formare si dezvoltare a unor capacităi si competen’’e de diverse naturi. Testul docimologic Pentru eficientizarea evaluării prin proba scrisă se utilizează testele docimologice. nu doar componenta cognitivă/ intelectivă. informații pertinente cu privire la modul de realizare a obiectivelor didactice. Inhibă elevii emotivi (sensibili). posibilitatea adoptării de decizii. rezolvare a itemilor/ probelor conținute în Consumă timp. realizarea lor fiind relativ mare datorită conținuturileînvățării si itemii testului). în măsura în care acestia pot verifica singuri corectitudinea modului de rezolvare a itemilor. oportune si în timp util. anumite conținuturi au fost sau nu parcurse. priceperile. Tipuri de teste Tipuri de teste De cunoștințe De capacități Măsoară un anumit conținut deja parcurs. Vizează întreaga personalitate a elevului. deoarece oferă. Rezultatul testului pune în evidență progresul / regresul înregistrat de elev într-o perioadă de timp. constituind si un indicator de eficiență a activității profesorului. test. destinateameliorării actului didactic. deprinderile specifice ale elevului. Criteriale Normative Presupun aprecierea rezultatelor elevului în Rezultatele elevului sunt evaluate în raport raport cu criteriile de performanță stabilite cu cele ale unui grup de referință. Au în vedere aptitudinile generale si vizînd cunostințele. pe baza unor măsurători si aprecieri. la direcțiile de intervenție de perspectivă a cadrelor didactice pentru ameliorarea si/sau optimizarea demersurilor instructiv-educative. Dezvoltă capacitatea de autoevaluare a elevilor.

la nivel național sau regional. corectarea. evaluarea calităților lui si pentru interpretarea si utilizarea rezultatelor Sumative Sunt administrate la sfîrsitul unei perioade lungi de instruire: trimestru. Obiective Presupun o notare obiectivă a elevilor . administrarea si corectarea necorespunzătoare a testului. itemii de calitate proastă. dar care – fiecare în parte – estimează mai multe cunostințe. Punctuale Sunt administrate la sfîrsitul unei perioade lungi de instruire: trimestru. Fidelitatea reprezintă calitatea unui test de a produce rezultate constante în cursul aplicării sale repetate (consistența sau stabilitatea unui test). Integrative Formate dintr-un număr mai mic de itemi. DE REȚINUT! Un test poate face parte din mai multe categorii! De exemplu: un test de cunostin_e poate fi în acelasi timp normativ. Factorii care influențează validitatea unui test sunt: indicațiile neclare. Factorii care influențează fidelitatea: 13 . Sunt oferite forme echivalente si compatibile de teste. an scolar. Un ghid al testului este elaborat pentru administrarea. nivelul de dificultate necorespunzător al itemilor. punctual si obiectiv. testul trebuie să fie simultan: valid. Inițiale Nivelul performanțelor este evaluat înaintea unui program de instruire. priceperi si capacități. Finale Nivelul este măsurat la încheierea programului de instruire. testul prea scurt. Normele prevăd criterii pe vârste. Subiective Au un grad inferior de fidelitate a notării. an scolar. ciclu de învățămînt.Profesor evaluator de competențelor profesionale Formative Urmăresc periodic progresul scolar si oferă feedback-ul necesar profesorului. Standardizate Itemii testelor au calități tehnice superioare. Indicațiile privind administrarea si corectarea testelor sunt atât de precise. încât procedeele sunt aceleasi (sandard) pentru diferiți utilizatori. fidel. instituții si societate. Caracteristicile testului Pentru ca rezultatele evaluării să aibă o anumită semnificație pentru evaluatori. obiectiv si aplicabil. evaluați. Nestandardizate Proiectate de profesor. ciclu de învățămînt. Cea mai generală definiție: Validitatea reprezintă calitatea unui test de a măsura exact ceea ce este destinat să măsoare.

cu cît dispersarea scorurilor este mai mare. Obiectivitatea reprezintă gradul de concordanță între aprecierile evaluatorilor independenți în ceea ce priveste un răspuns bun pentru fiecare din itemii testului. Construirea itemilor. dar ca regulă generală. schema de notare . se micsorează fidelitatea si invers. costul si timpul necesare pentru administrarea testului. sau Stabilirea scopului probei – presupune anticiparea finalității evaluative. a funcțiilor pe care este destinată să le îndeplinească evaluarea. De regulă. atunci el nu este nici valid. Aplicabilitatea reprezintă calitatea testului de a fi administrat si interpretat cu usurință. Alcătuirea grilei de corectare. Precizarea obiectivelor / competențelor vizate de evaluare. Asigurarea calităților/caracteristicilor tehnice ale testului.cu cât testul este mai lung. Relația validitate – fidelitate Un test poate fi fidel fără a fi valid. Fidelitatea este o condiție necesară. respectiv. si anume: Determinarea tipului de test. obiectivitatea în notarea si interpretarea rezultatelor. concordanța dintre forma si conținutul testului si vârsta elevului. Construirea matricei de specificații. Criteriile de selectare ale unui test cu o bună aplicabilitate sunt: importanța conținutului pe care testul îl măsoară. Dacă un test nu este fidel. Stabilirea conținuturilor supuse verificării. cu atât nivelul său de fidelitate este mai mare. validitatea este considerată mai importantă decât fidelitatea. obiectivitatea testului – cel format din itemi obiectivi are o fidelitate mare. deoarece testul poate măsura altceva decât a fost destinat să măsoare. Redactarea probei în concordanță cu obiectivele de evaluare vizate. scopul probei determină natura probei. Elaborarea baremului de corectare si notare. Definirea obiectivelor de evaluare. dar nu si suficientă pentru validitate. Etapele elaborării unui test/probă de evaluare In teoria evaluării. Testele standardizate oferă o obiectivitate foarte bună. validitatea trebuie să prevaleze in fața fidelității. Există un “conflict” între validitate si fidelitate.cea ambiguă reduce sansele de fidelitate a testului. Etapele de mai sus reprezintă tot atâtea răspunsuri la întrebările: Pentru cine proiectez testul si în ce scop? Ce obiective si conținuturi va acoperi testul? 14 . în sensul că la cresterea validitității.Profesor evaluator de competențelor profesionale lungimea testului . Se va ține cont de scopul pentru care am proiectat testul. Proiectarea matricei de specificație. Elaborarea schemei de notare. pentru elaborarea unui test sau unei probe de evaluare se precizează anumite etape. cu atît testul este mai fidel. dispersia scorurilor . în procesul de evaluare.

5 3 10 a înțelege a aplica 3 7.5 10. Liniile matricei de specificații includ elemente de conținut vizate.5 10.avem nevoie de un procedeu care să ne dea certitudinea că testul măsoară aspectele critice ale competenței/competențelor si are o bună validitate de conținut. „Matricea de specificații constă într-un tabel cu două intrări care serveste la proiectarea si organizarea itemilor dintr-un test docimologic în care sunt precizate. 1997. Matricele cu caracter general însoțesc testele sumative care testează elemente mai mari de conținut si domenii.5 3. a evalua. cu un grad general de specificitate. încît testul să măsoare în mod valid cunostințele. 2007). competențele de evaluat corelate cu nivelurile taxonomice la care se plasează acestea. pe ultima coloana a a matricei ponderile (în %) pentru elementele de conținut. a analiza) prin intermediul a patru elemnte de conținut. Se au în vedere procesele cognitive conform taxonomiei lui Bloom/Anderson (2001): a-și aminti. În funcție de scopul si tipul testului.5 10. Numărul de itemi = (procentaj x număr total de itemi).5 9 30 a analiza 3 7. Glas si Tomas.fie separat. pot fi constituite matrice de specificații generale si detaliate. Matricea de specificații detaliată este recomandată pentru testele sumative care vizează conținuturi mai restrânse si testele formative si poate detalia fie conținuturile care vor fi acoperite prin test. 15 .5 9 30 10 25 35 30 100 Procentele din interiorul fiecărei celule a matricei sunt determinante pentru calcularea numărului de itemi Evalutorul stabileste numărul total de itemi pe care doreste să îl conțină testul (de exemplu 20 de itemi). 2003. pe de o parte. Realizarea matricei de specificații Evaluatorul stabileste procentele ce vor fi evaluate din fiecare conținut/temă raportate la nivelurile cognitive/competențele specificate în matrice.5 9 30 Pondere. în cadrul unui test sumativ care urmăreste evaluarea anumitor competențe la diferite niveluri cognitive (a-și aminti -achiziția informației. % 3 7. fie nivelele taxonomice. a înțelege. Unul dintre cele mai utilizate procedee ce poate să servească acest scop este construirea matricei de specificații pentru testul respectiv. a aplica.Profesor evaluator de competențelor profesionale Ce fel de itemi trebuie să elaborez în asa fel. profesorul stabileste ponderea pe care fiecare competență si elemnt de conținut o va avea în cadrul testului: pe ultima linie a matricei ponderile (în %) pentru nivelurile cognitive. iar coloanele conțin nivelurile cognitive corespunzătoare competențelor de evaluat. priceperile si capacitățile elevilor? Câți itemi din fiecare tip trebuie să proiectez? Cât de lung va fi testul (cât timp si ce număr de itemi)? Cât de dificil va fi testul? În ce mod vor fi notați itemii testului? Matricea de specificații Odată tipul de test determinat – de exemplu. Gall si Borg. Matricea de specificații (1) Niveluri cognitive Conținuturi Conținut 1 Conținut 2 Conținut 3 Conținut 4 Pondere % a-și aminti 1 2. după care calculează numărul de itemi pentru fiecare conținut/competență si completează fiecare celulă a matricei. a analiza. Schreerens. a crea. fie împreună – pe următoarele căi: împărțirea conținuturilor în subconținuturi si împărțirea domeniilor în subdomenii. De exemplu.” (Mason si Bramble. O matrice detaliată se obține . si pe de altă parte conținuturile care vor fi vizate. formativ sau sumativ . a aplica. a ințelege.

5% x 20 = 0. itemi de argumentare.5 (2 itemi) 2.Profesor evaluator de competențelor profesionale De exemplu: 2.6 (1 item) 1.1 (2 itemi) 1. rezolvare de probleme. itemi cu alegerea multiplă.5 0. un enunț urmat de o întrebare. După gradul de obiectivitate asigurat în notare. itemul este “Temă.6 (1 item) 1. 16 . În sens larg itemii conțin.1 (2 itemi) 1.5 (2 itemi) 2.6 1. Itemii se realizează sub diferite forme.8 (2 itemi) 6 a analiza 0. reguli de elaborare) Definirea noțiunii de item Conform DEX.8 (2 itemi) 6 0. itemii sunt clasificați în funcție de două criterii.1 (2 itemi) 1. itemi – întrebări structurate • Itemi subiectivi: itemi de tipul rezolvare de probleme. După tipul de comportament solicitat pentru producerea răspunsului. producerea unui răspuns. eseu nestructurat.5 (2 itemi) 2. cu alegere multiplă.8 (2 itemi) 6 Total itemi 2 5 7 6 20 4. eseu structurat.6 (1 item) 2 a înțelege a aplica 0.). • itemi “deschisi” – care solicită construirea.5 itemi Matricea de specificații (2) Niveluri cognitive Conținuturi Conținut 1 Conținut 2 Conținut 3 Conținut 4 Total itemi a-și aminti 0. întrebări pereche. chestionar etc. DE REȚINUT! ITEM = întrebare + formă + răspuns asteptat În lucrările de specialitate. se disting trei categorii de itemi: • Itemii obiectivi: itemi cu alegerea duală.2 0. pe lângă elementele de mai sus si tipul de răspuns asteptat. pot fi diferențiate două tipuri de itemi: • itemi “închisi” (precodificați) – care solicită selectarea unui răspuns dintr-un număr devariante.itemi de interpretare). care exprimă cerințele instrumentului sau probei de evaluare. întrebări cu răspuns scurt etc. fără a fi oferitevariante de răspunsuri (itemi de tip eseu. exerciții. itemii –reprezintă elemente componente ale oricărui instrument sau probă de evaluare si pot fi: simple întrebări. cu o notă specifică în cadrul unei probleme. întrebări structurate. Caracterizarea itemilor obiectivi Itemii obiectivi au următoarele carcteristici generale: • reprezintă componente ale testelor de progres. referindu-se la un fragment strict determinat și unic al acesteia.7 (1 item) 0. Realizarea itemilor(Tipuri. element constitutiv al unui test. probleme. eseuri. caracteristici. itemi de tipul pereche • Itemii semiobiectivi: itemi cu răspunsurile scurte. oferite (întrebări cu răspuns binar.” Practic. în special ale celor standardizate. • au obiectivitate ridicată în măsurarea / evaluarea rezultatelor învățării.întrebări de ordonare.

asa numita „modificare a variantei false”. Cele 2 categorii de itemi – diferă prin forma de prezentare a cerinței / întrebării / problemei si uneori prin dimensiunea răspunsului cerut. justificarea răspunsului Itemii de tip pereche solicită din partea elevilor stabilirea unor corespondențe / asociații între cuvinte. Elementele din prima coloană – se numesc premise. Itemii cu alegere multiplă. date suplimentare. Elevul trebuie să aleagă un singur răspuns corect sau cea mai bună alternativă. fraze. unde se cere evaluaților să schimbe parțial enunțul pentru ca acesta să devină adevărat. etc. Caracterizarea itemilor semiobiectivi Principala caracteristică a itemilor semiobiectivi constă în faptul că elevul este pus în situația de a-si construi răspunsurile si nu de a-l alege. Pentru itemii cu răspuns scurt – elevii trebuie să formuleze răspunsul sub forma unei propoziții. iar cele din a doua coloană reprezintă răspunsurile.Profesor evaluator de competențelor profesionale • nu necesită scheme de notare detaliate. Întrebarea structurată este formată din mai multe subîntrebări de tip obiectiv sau semiobiectiv legate între ele printr-un element comun. punctajul se acordă sau nu în funcție de marcarea răspunsului corect.solicită elevului să selecteze unul din 2 (sau mai multe) răspunsuri posibile: adevărat/fals. Modul de prezentare al unei întrebări structurate include un material denumit stimul. după care urmează o serie de întrebări. Categorii de itemi obiectivi Itemii cu alegere duală . propoziții. fraze. da/nu. identificarea unui enunț ca fiind neadevărat nu implică cunoasterea de către evaluat a alternativei adevărate. simbol Pentru itemii de completare – se solicită de obicei drept răspuns 1 sau 2 cuvinte care să se încadreze în contextul suport dorit. Întrebare structurată Caracterizarea itemilor subiectivi 17 alte subîntrebări . corect/incorect. Criteriul sau criteriile pe baza cărora se stabileste răspunsul corect – sunt enunțate / explicate în instrucțiuni care preced cele două coloane. Pentru a verifica dacă evaluatul deține soluția itemului se elimină inconveniența de mai sus prin: folosirea altei variante a itemilor cu răspuns dual. În figura următoare este prezentat succint modul de realizare al unei întrebări structurate: STIMUL subîntrebări date suplimentare Figura 2. litere sau alte categorii de simboluri – dispuse pe două coloane. cuvânt. Acest tip de item presupune existența unei premise (enunț) si a unei liste de alternative (soluții posibile). Itemi cu răspuns scurt /itemi de completare. evaluatul având sansa de 50% de a selecta răspunsul corect. celelalte răspunsuri se numesc distractori. alte întrebări. Răspunsurile trebuie să fie mai numeroase decât premisele. Dezavantajele itemilor cu alegere duală: sunt vulnerabili față de răspunsurile date la întâmplare.

10. principiu. Elaborarea testelor/probelor de evaluare Recomandări pentru elaborarea testelor Pentru a evalua o gamă cît mai largă de cunostințe. 1. Între obiectivele de evaluare si itemi există o legătură indisolubilă. pot răspunde bine. Opțiunile să fie plauzibile si paralele. Un item calitativ trebuie să reflecte un element structural al cunostințelor (lege. proprietate etc. fără a fi studiat materialul. Itemul trebuie să fie specificat: formularea lui va evita situația în care elevii inteligenți. se recomandă ca testul să fie compus din două părți: prima va conține itemi de tip obiectiv sau/si semiobiectiv. 4. cerințe.” 2. a imaginației. ca în tabelul de mai jos: Ponderea itemilor într-un test Varianta 1 Varianta 2 Conținut Procentaj Conținut Procentaj Itemi cu Itemi cu alegere 35% alegere 40% multiplă duală 18 Varianta 3 Conținut Procentaj Itemi obiectivi 30% . o cheie a răspunsului. În item să nu existe precizată.). Ordinea răspunsurilor: numerică. Eseul – permite evaluarea globală a unei sarcini de lucru din perspectiva unui obiectiv care nu poate fi evaluat eficient. Lungimea opțiunilor să nu constituie un indiciu de selectare a răspunsului corect. scurt si interesant: un item bun este “o adevărată operă de artă. Enunțul itemului nu se formulează prin negație. se va indica ponderea fiecărei părți. Totodată. “orice”. ordinea dificultății. 5. iar distractorii . Itemul să fie formulat clar si fără ambiguități. 5. imaginația. a capacității de a reformula o problemă. 9. valid si fidel cu ajutorul unor itemi obiectivi sau semiobiectivi. În formularea enunțului itemului trebuie să se evite utilizarea cuvintelor “toți”. acestea vor fi precizate înaintea enunțului itemului. 8.Profesor evaluator de competențelor profesionale Rezolvarea de probleme sau rezolvarea unei situații – problemă are ca scop dezvoltarea gândirii divergente. eseu nestructurat (liber) – care valorifică gândirea / scrierea creativă. Răspunsul să fie indiscutabil corect. chiar si involuntar. Recomandări pentru elaborarea itemilor Deoarece orice item testează unul sau mai multe obiective. răspunsul asteptat este ordonat si orientat. inventivitatea. 3. Etapele urmărite în rezolvarea de probleme: înțelegerea problemei obținerea informațiilor necesare rezolvării problemei formularea si testarea ipotezelor descrierea / explorarea metodei de rezolvare discutarea rezultatelor obținute posibilitatea de generalizare si transfer a tehnicilor de rezolvare. cu ajutorul unor indicii. sugestii. Să existe un singur răspuns corect.indiscutabil gresiți. alfabetică. După tipul răspunsului asteptat – itemii de tip eseu pot fi: eseu structurat sau semistructurat – în care. originalitatea. 11. abilități si capacități intelectuale. iar cealaltă parte va fi formată din itemi cu răspuns deschis. Înainte de construirea itemului se va formula obiectivul pe care acesta îl testează. creativitatea. 7. “niciun (nicio)”. o indicație. 6.

pentru a considerarezolvat cu succes (tipul de) itemul. Începeți cu un punct pentru un item de evaluare simplu (cunostințe de bază) si evitațitipare de punctare prin care acordați procentaje dintr-un numǎr întreg. 2.gruparea itemilor de acelasi tip si esalonarea lor în ordinea dificultății. Organizarea testului . In vederea selectării itemilor corespunzători pentru un test se realizează o analiză statistică de item. pretestarea si evaluarea colegială.Stabilirea conținutului (teme. începând cu cei mai usori si terminând cu cei mai dificili. să nu fie discutabile din punct de vedere al adevărului stiințific variantele de răspuns. semiobiectivi sau subiectivi în funcție de obiective/ competențe si de conținuturi 4. Acordarea unui punctaj parțial pentru un item de evaluare îi permite candidatului să demonstreze competența. Etape în proiectarea si elaborarea testelor 1. Estimarea timpului de lucru necesar pentru rezolvarea probei.descrierea comportamentului ce trebuie pus în evidență de către elevi si indicarea conținutului aferent acestuia. Trebuie să fie folosite reguli simple pentru a stabili numărul de puncte pentru fiecare tip de item luând în considerare nivelul de performanță si totalul de performanță/dovezi solicitat. Pentru a stabili numărul de puncte per item. 7. grup de lecții) din care se va susține testarea. Precizarea obiectivelor . 6. să nu permită aprecieri contradictorii ale aceluiasi răspuns. Elaborarea itemilor 5. 6. Verificarea mai întâi a baremelor ce conțin răspunsurile cerute vă ajută să evitațiluarea unor decizii care sǎ conducǎ la calcule complicate ale rezultatelor testului. capitole. dar care nu a fost menționat în baremul de corectare. itemii trebuie grupați: Itemii obiectivi sau semiobiectivi trebuie plasați la începutul testului iar cei cu răspuns deschis – la sfîrsit. Indicii statistici calculați pentru analiza itemilor sunt: 19 . este recomandabil să luați în consideraremai întâi. Itemii obiectivi se plasează înaintea itemilor semiobiectivi. se va acorda punctaj integral dacă elevul a dat un răspuns corect din punct de vedere stiințific.Profesor evaluator de competențelor profesionale Itemi – rezolvare de probleme 65% Item – eseu structurat 60% Itemi semiobiectivi 30% Itemi 40% subiectivi La organizarea itemilor într-un test. Aspecte cu privire la punctajul itemilor Trebuie să evitați să fiți prea generosi când punctați itemii de evaluare simpli. Stabilirea variantelor de itemi .obiectivi. 3. să specifice numărul de puncte acordat pentru fiecare răspuns integral sau parțial. câte elemente de răspuns si la ce nivel sunt ele necesare. revizuirea si aplicare. Asigurarea calită Asigurarea calității instrumentelor de evaluare presupune următoarele etape: verificarea.Barem de corectare si notare La elaborarea baremului de corectare si notare se va ține cont de următoarele: să fie usor de înțeles si de aplicat. să specifice în mod clar care răspunsuri sunt acceptate si care nu sunt acceptate.

Metodologia de certificare a calificǎrilor si competențelor. Evaluarea performanțelor scolare. 4. A.S. ARACIP.03. Bucuresti: UPB. BIBLIOGRAFIE PENTRU MODULUL: Realizarea si aplicarea/administrarea instrumentelor/ probelor de evaluare în ÎPT 1.02.) Evaluarea curentă si examenele. 9. Bucuresti. Phare RO2006 Technical Assistance to National Adult Training Board (CNFPA) executed by FCG International. Are valori cuprinse între 0 si 1 Indicele de discriminare – exprimă corelația dintre rezultatele la un item si un criteriu intern sau extern (de exemplu testul din care face parte itemul respectiv). suport de curs.Teoria si practica evaluării. Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic. 2008. L. Bucuresti: Editura Polirom.01. Cucos. Velea. A. *** Ghid practic – al evaluatorului de competențe profesionale. Ghid pentru profesori. Are valori cuprinse între -1 si 1.04. 2008. 2. Pache. Lițoiu. 6. Evaluarea progresului scolar. Stoica. Bucuresti: CNFPA. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice. 7.Evaluarea competențelor profesionale. 2003. 20 . 2008. R. de la teorie la practică.Stoica. *** Manual de evaluare.01. C. C.Profesor evaluator de competențelor profesionale Indicele de dificultate – reprezintă proporția celor care au răspuns corect din numărul total de elevi. CNFPA. N. Evaluarea performanțelor scolare. *** Ghidul de aplicare a M4 .01. 3. 11. suport de curs. 5. 10.CNDIPT. 2005. Editura Humanitas Educațional. Cucos. Bucuresti: Editura Polirom. Bucuresti: UPB. Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic. 2005. Bucuresti: Institutul de Stiințe ale Educației 8. 2001. C. Teoria si metodologia evaluării. *** Set de instrumente pentru Dezvoltarea Asigurării Calității pentru Furnizorii VET – Elaborat în cadrul proiectului Leonardo da Vinci parteneri FIATEST SRL. Bucuresti.(coord.Bucuresti: elaborat în cadrul proiectului Instruire si Consultanță pentru Dezvoltarea Continuă a Sectorului ÎPT în România RO2006/018147.

Apoi evaluîndu-vă nivelul de competenţă în realizarea respectivei sarcini încercuiţi un număr cuprins între 1 (incompetent) şi 5 (foarte competent). încercuiţi în acelaş mod nevoia de formare pe care o consideraţi pentru fiecare dintre sarcinile menţionate cu cifre de la 1 (de loc) şi 5 (foarte mare). SARCINA PROIECTAREA EVALUĂRII ORGANIZAREA EVALUĂRII REALIZAREA INSTRUMENTELOR DE EVALUARE EFECTUAREA EVALUĂRII ASIGURAREA CALITĂŢII PROCESULUI DE EVALUARE IMPORTANŢA 5 5 5 5 5 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 NEVOIA DE FORMARE COMPETENŢA 5 5 5 5 5 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 5 5 5 5 5 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 1 2 3 4 Vă mulţumim! 21 .Profesor evaluator de competențelor profesionale CHESTIONAR PENTRU ANALIZA NEVOII DE FORMARE PENTRU ”PROFESOR –EVALUATOR DE COMPETENŢE PROFESIONALE” Pentru fiecare dintre următoarele domenii faceţi câte o apreciere privind importanţa.Gândindu-vă la postul (rolul) dumneavoastră. nivelul de competenţă sau nevoia de formare. evaluaţi importanţa sarcinii încercuind un număr cuprins între 1 (neimportant) şi 5 (foarte important).

 să stabilească tipurile de dovezi care demonstrează/probează atingerea competenței  să identifice caracteristicile instrumentelor de evaluare.  să conceapă itemi obiectivi. Elaborarea testelor / probelor de evaluare 6. Instrumente de evaluare 4.5%) Proce duri Înţel ege 1 (5%) 2 (7.5%) 3 (15%) 1 (5%) Pon dere.  să elaboreze teste de evaluare si baremele de corectare si notare corespunzătoare. Dovezi de competență 3.Profesor evaluator de competențelor profesionale MATRICEA DE SPECIFICAŢII Calificarea: Profesor-evaluator de competențe profesionale Unitatea de competență: U3-Realizarea instrumentelor de evaluare Modulul: Realizarea instrumentelor si probelor de evaluare în învățământul profesional și tehnic Obiectivele testului:  să identifice aspectele critice ale unității de competență pentru care se organizeză evaluarea. % Cunoaşte Term eni Fapt e speci fice 1 (5%) 1 (2.5%) 2 (10%) 10 35 2 (15%) 1 (5%) 4 35 1 (5%) 2 10 1 (5%) 1 5 Nu măr total itemi Număr itemi 1 (2. Realizarea itemilor 5. semiobiectivi.  să asigure calitatea instrumentelor de evaluare.5%) 1 (5%) 5 20 Apli că 6 30 4 20 21 100 . Aspecte critice 2. subiectivi si baremele de corectare si notare pentru acestia. Conținuturi: 1. % 5 25 22 1 5 2 5 2 15 3 (12. Asigurarea calității instrumentelor de evaluare Timp de lucru – 3 ore Performanțe Domenii/ Conținuturi C1 Aspecte critice C2 Dovezi de competență C3 Instrumente de evaluare C4 Realizarea itemilor C5 Elaborarea testelor / probelor de evaluare C6 Asigurarea calității instrumentelor de evaluare Total itemi Ponderi.

materiale birou 23 De timp 3 ore Metode/ instrumente de evaluare Observarea sistematică a activității și comportamentului cursanților Portofoliul . Identificarea aspectelor critice ale unității de competență 2.laptop . Asigurarea calității instrumentelor de evaluare Finalul modulului/ Sala de curs . Elaborarea instrumentelor de evaluare a competențelor profesionale 4. Stabilirea tipurile de dovezi 3.flipchart .Profesor evaluator de competențelor profesionale Calificarea profesională: Profesor-evaluator de competențe profesionale Unitatea de competență: U3-Realizarea instrumentelor de evaluare Modulul: Realizarea instrumentelor și probelor de evaluare în învățământul profesional și tehnic Număr de ore: 24 Planificarea evaluării finale Forme de evaluare Competențe evaluate Contexte/locul de evaluare Resursele evaluării Materiale Evaluare sumativă 1.videoproiector .

 Interpretarea rezultatelor.  Dimensiune practică.  Descrierea propriei activităţi avute în perioada formării.  Integrarea competenţelor dobândite la curs în activitatea profesională curentă. . profesor evaluator de competenţe profesionale.Profesor evaluator de competențelor profesionale PLANIFICAREA EVALUĂRII FINALE Evaluarea finală se realizează prin:  Observare sistematică a activității și comportamentului cursantului  Portofoliu EVALUAREA CONŢINUTULUI ŞI A ACTIVITĂŢILOR DE FORMARE  Dimensiunea teoretică. 24 ANALIZA SUCCESELOR ŞI A DIFICULTĂŢILOR ÎN CADRUL ACTIVITĂŢILOR DE FORMARE  Chestionar de evaluare a succeselor şi dificultăţilor în cadrul programului de formare.  Metode şi tehnici de învăţare şi evaluare dobândite în urma stagiului de formare.  Analiza profilului de feedback.  Contribuţia stagiului la dezvoltarea competenţelor de profesor evaluator de competenţe profesionale. aplicativă.  Obiectivele realizate după efectuarea stagiului.  Obiectivele proprii stabilite înaintea începerii activităţii de formare. EVALUAREA FINALĂ EVALUAREA ACTIVITĂŢII EVALUAREA SATISFACERII CURSANTULUI ÎN CADRUL NEVOILOR CURSANTULUI CURSULUI DE FORMARE RAPORTATE LA OBIECTIVELE ACTIVITĂŢII  Detalii asupra modului în  Modul în care activitatea de care a fost pregătită formare a răspuns unor nevoi de participarea cursantului la dezvoltare profesională ca cursul de formare.

materiale puse la dispoziţia cursanţilor. perioadele de desfăşurare. logistica folosită. dar şi cu mediul fizic în care operează programul. la funcţionarea organizaţiei): metode folosite. durata. În ce măsură rezultatele realizate coincid cu obiectivele propuse  Impactul Efectele programului asupra audienţei mai largi a acestuia.  indicatori de proces (care se referă la modul în care sunt utilizate resursele. C. al beneficiarilor direcţi şi indirecţi). capacităţile umane etc. Elemente cheie în acest proces sunt responsabilităţile instituţionale asumate. la managementul input-urilor. OBIECTIVE : A. coerenţa internă etc. oferirea de date pentru generarea altor programe. bine alese  Eficacitatea Evaluarea contribuţiei pe care o au rezultatele atinse ale programului la îndeplinirea scopului pentru care acesta a fost iniţiat. 3. Să se evalueze calitatea programului şi activităţile de formare. accesibilitatea. cantitate şi timp.)  Eficienţa Atingerea rezultatelor programului în condiţii rezonabile de cost. informarea factorilor relevanţi. Care este calitatea rezultatelor atinse şi dacă ele au fost atinse ca urmare a unei abordări oportune. claritatea sarcinilor şi activităţilor.Profesor evaluator de competențe profesionale PLANIFICAREA EVALUĂRII FINALE SCOP: Identificarea meritelor şi a punctelor slabe ale programului în vederea realizării unor noi programe de formare. contribuţia programului la atingerea obiectivelor sectoriale mai largi şi a politicilor specifice domeniului  Sustenabilitatea Evaluarea măsurii în care beneficiile produse de program vor continua să se manifeste. B. exprimarea sentimentelor şi a nivelului de satisfacţie. în termeni de calitate. CRITERII ALE EVALUĂRII UNUI PROGRAM  Relevanţa Concordanţa dintre obiectivele programului şi problema pe care încearcă să o rezolve.  indicatori de impact (care se referă la îmbunătăţirile sustenabile la nivelul grupului ţintă. Cât de bună este conversia input-urilor şi a mijloacelor aflate la dispoziţie în rezultate.  indicatori de output (care se referă la realizările sau produsele programului de formare): relevanţa şi utilitatea produselor. asupra mediului în vare se desfăşoară. 2. Să se evalueze prestaţia formatorilor. Este inclusă aici o evaluare a calităţii pregătirii şi a calităţii designului programului (logica şi completitudinea planificării programului. mobilier. sprijin pentru management şi procesul decizional. asigurarea seviciilor sau realizarea deconturilor.calitatea condiţiilor spaţiilor de formare. alocările financiare. de cazare şi de masă. umane şi financiare): experienţa şi expertiza formatorilor. Schimbări observabile. sprijinul politicilor publice. 25 .  indicatori de input (legaţi de resursele logistice. TIPURI DE INDICATORI  indicatori de context (legaţi de mediul specific): locaţia de desfăşurare. să producă efecte după terminarea ciclului de viaţă al programului. dotările şi echipamentele. comunicarea . Să se analizeze impactul asupra cursanţilor FUNCŢIILE EVALUĂRII : 1.

Un ghid pentru evaluarea învăţării: 1. Donald L.  se pot evalua produsele realizate în cadrul programului de formare şi  se pot purta discuţii sau interviuri cu cursanţii sau cu persoane care pot observa modificări în comportamentul cursanţilor sau în organizaţie. Alocarea unui timp suficient pentru ca schimbarea în comportament să se potă face.se referă la învăţare ca la o extindere a activităţilor participanţilor pentru schimbarea atitudinilor. aptitudinilor şi/sau a atitudinilor înainte şi după programul de formare. Astfel pentru măsurarea învăţării avem nevoie să determinăm următoarele:  Ce cunoştinţe au fost învăţate. Nivelul 2 ÎNVĂŢARE.Profesor evaluator de competențe profesionale PENTRU EVALUAREA PROGRAMULUI :  se pot aplica chestionare. Nivelul 3 COMPORTAMENT se defineşte ca o schimbare de comportament petrecută în urma programului de formare.  Ce abilităţi /competenţe au fost dezvoltate sau îmbunătăţite. 2. 3. dezvoltarea cunoştinţelor şi competenţelor ca rezultat al programului de formare. Ghid de evaluarea comportamentelor: 1. Obţinerea unor răspunsuri în procent de 100%.  Persoana trbiue să lucreze într-un climat favorabil. Folosirea unui grup de control dacă este posibil. 3.  Persoana trebuie să fie recompensată pentru schimbare. Evaluarea comportamentelor înainte şi după formare dacă este folositor. 2. Folosirea unui test scris pentru măsurarea cunoştinţelor şi atitudinilor şi folosiţi un test de performanţî pentru măsurarea aptitudinilor/competenţelor.  Persoana trebuie să ştie ce să facă şi cum să facă. Pentru a se obţine schimbări de comportament sunt necesare 4 condiţii:  Persoana trebuie să aibă dorinţa de schimbare. Folosirea unui grup de control dacă este posibil.  Ce atitudini au fost schimbate. 26 . Folosirea rezultatelor evaluării pentru planificarea acţiunilor următoare. Evaluarea cunoştinţelor. 4. Kirkpatrick propune un model de evaluare pe 4 niveluri ale unui program de formare /învăţare:  Nivel 1 REACŢII  Nivel 2 ÎNVĂŢARE  Nivel 3 COMPORTAMENT  Nivel 4 REZULTATE Nivelul 1 REACŢII.  se pot realiza fişe de obrevaţii.se referă la nivelul de saţisfacţie a cursanţilor la sfârşitul perioadei de formare:  ce dorim să aflăm  proiectarea modului de cuantificare a reacţiilor  încurajarea consemnării comentariilor şi sugestiilor  obţinerea unor răspunsuri imediate în procent de 100%  obţinerea unor răspunsuri cinstite  dezvoltarea unor standarde/subiecte aceptabile  măsurarea reacţiilor împotriva subiectelor şi racţionarea imediată  comunică reacţiile adecvate.

metodele. Repetarea evaluării după un anumit timp. CICLUL EVALUĂRII UNUI PROGRAM Pregătirea evaluării  Stabilirea scopurilor şi a motivaţiilor:  De ce este necesară evaluarea?  Cine are nevoie de ea?  Cine trebuie să fie implicat în realizarea ei? Designul evaluării  Stabilirea obiectivelor evaluării:  Ce urmează să fie evaluat? (utilizarea resurselor. Realizarea unui studiu privind costuri versus beneficii. Acest nivel este dificil deoarece trebuie determinat ce rezultate finale s-au obţinut prin urmarea cursurilor şi participarea la programul de formare. Obţinerea unor răspunsuri imediate în procent de 100%. dezvoltare calitativă. Realizarea unui studiu privind costuri versus beneficii. Repetarea evaluării după un interval de timp. 3. cursanţi. 4. ANEXA–Chestionar de evaluare program 27 . Nivelul 4 REZULTATE reprezintă măsurarea rezultatelor finale care s-au obţinut datorită participării unei persoane la programul de formare. 6. 5. Alocarea timp suficient pentru obţinerea rezultatelor. Mulţumire cu evidenţele dacă îmbunătăţirea nu este posibilă. 5. conducători direcţi(directori).Este important să se determine dacă condiţiile determinate la nivelul 3 au fost îndeplinite şi dacă acestea sunt întâlnite şi în activitatea curentă. subordonaţi (elevi)sau oricine oservă comprtamentul lor(colegi). Ghid de evaluare a rezultatelor: 1. Realizarea unei evaluari iniţiale şi după formare.) Colectarea datelor  Obţinerea datelor /informaţiilor necesare:  Câţi participanţi?  Ce au învăţat?  Ce au implementat /aplicat după program? Interpretarea datelor Ce semnificaţie au informaţiile colectate? Evaluarea şi formularea concluziilor Formularea unor concluzii relevante pe baza informaţiilor culese şi interpretat. Folosirea unui grup de control dacă este posibil. reducerea eşecurilor. rezultatele. 2. 6. 7.e Implementarea rezultatelor Acceptarea şi utilizarea rezultatelor evaluării. Trebuie de asemenea evaluate condiţiile în care se desfăşoară formarea.Profesor evaluator de competențe profesionale 4. Supravegherea şi/sau interievarea o dată sau de mai multe ori a următorilor: formatori. Acesta poate determina creşterea rezultatelor. impactul etc.

Neconfortabilă. dorim să cunoaştem opinia dumneavoastră cu privire la calitatea programului de formare continuă la care aţi participat. Nesatisfăcătoare. Opinia dumneavoastră va contribui la îmbunătăţirea condiţiilor calitative ale programului de formare ”Profesor evaluator de competențe profesionale”. Foarte multe  3 şi 2 sunt valori intermediare  1: Fals. O parte dintre întrebările acestui chestionar solicită din partea dumneavoastră un calificativ: 4. Inadecvate.Profesor evaluator de competențe profesionale CHESTIONAR DE EVALUARE A PROGRAMULUI Prin intermediul acestui chestionar. 2 sau 1. Nimic. 3. etc Vă mulţumim pentru sprijinul acordat! PROGRAMUL DE FORMARE CONTINUĂ Mi-a plăcut A fost relevant pentru activitatea mea A fost dificil Ritmul a fost prea lent Durata programul de formare continuă a fost potrivită Exemplele m-au ajutat mult Exemplele au fost prea grele Cât de mult vă influenţează pregătirea primită practicile de predare? Cât de mult credeți că vor fi influențate rezultatele elevilor din clasa/clasele la care veți aplica cunoștințele acumulate pe parcursul acestui program de formare?  4 3 2 1 Ce aţi sperat sã învãţaţi la acest program de formare continuă? ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………. Niciodată. Bine.  Programul de formare continuă a răspuns aşteptărilor dumneavoastrã? ………………………………………………………………………………………………………… ……………………………………………………………………………………………………….. Foarte mult.. după caz:  4: Adevărat. Satisfăcătoare.  Ce topic consideraţi că necesită mai mult timp? ………………………………………………………………………………………………………… ………………………………………………………………………………………………………  Ce topic consideraţi că necesită mai puţin timp? 28 . Deloc. Aceste cifre semnifică. Confortabilă. Tot timpul.

  Care consideraţi că este cel mai valoros element al programul de formare continuă?  Conținutul tematic  Schimbul de experienţă  Realizarea conexiunilor  Altul ……………………………………… Sunteţi pregătit(ă) să implementaţi evaluarea corectă a competențelor profesionale în unităţile dumneavoastră de învăţare ? DA NU FORMATORII 4 3 2 1 Au cunoscut problemele Au prezentat interesant Au rãspuns la întrebãri FACILITĂȚI-LOCALIZARE 4 Sala în care s-a desfăşurat sesiunea de formarea fost confortabilă Administrarea a fost bună 29 3 2 1 .Profesor evaluator de competențe profesionale ………………………………………………………………………………………………………… …………………………………………………………………………………………………….

Profesor evaluator de competențe profesionale SECTIUNEA II 30 .

C . D .p o r t o f o liu f in a l 31 . ” D . B a la L ia n a – C .Profesor evaluator de competențe profesionale P r o f. ” C . V lă d u c e a n u A te n a .T. N e n ițe s c u ” C r a io v a P r o f.T.p o r t o f o l i u f i n a l F o r m a t o r d e p r ocfoems o v țael up a P u rtă to r d e cu vâ n t R e s p e c t p e n t r u a c t iv it a t e E c h ip a s a u in d iv id u a l C o n t r a c t d e fo r m a r e REGULI DE DESFASURARE A CUR SULUI S fâ r ș it u l c u r s u lu i F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le -p o r to fo liu fin a l N U U ITA Ţ I! F o r m a t o r d e p r o f e s o r e v a lu a t o r d e c o m p e t e n ț e p r o f e s io n a le . L e o n id a ” P e tr o ș a n i F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e p er t ee n r ot o f ers ido en acl eo-m p opret ot ef onl ițue f ipnraol f e s i o n a l e .

d o c x F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le -p o r to fo liu fin a l E la b o r a r e a ite m ilo r o b ie c tiv i :  C u r ă s p u n s u r i c u a le g e r e m u ltip lă  C u a le g e r e d u a lă 1 0 _ p ro ie c ta re a s e c v e n te i a c tiv ita tii d e fo rm a re _ G .d o c x F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le -p o r to fo liu fin a l 9 _ a c tiv 1 .Profesor evaluator de competențe profesionale 1 _ p la n if ic a r e m o d u l_ G .d o c x F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le -p o r to fo liu fin a l 32 . fo r m a r e _ G .

d e e x e m p lu c u s e r e d u c e la u n s f e r t . D e s p re c o n c e n tra ția C a s o lu ție i p u te m s p u n e c ă : a b c d . r a p id ă ş i e fic ie n tă a r e z u lta te lo r c o g n itiv e a le în v ă ţă r ii F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le -p o r to fo liu • S ă s e c o n s tru ia s c ă u n n u m ă r m in im d e 3 d is tra c to ri. . p re fe ra b il 4 . P e n tr u c ă ” b ” e s te ră s p u n s u l c o re c t. r um a na s p a nio lă a ltă na ţio na lita te . F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le -p o r to fo liu fin a l E xe m p lu  L u n g im e a ră s p u n s u rilo r tre b u ie s ă fie c o m p a ra b ilă ş i d e p re fe rin ţă s c u rtă . ră s p u n s u l ” c ” tr e b u ie s c h im b a t.Profesor evaluator de competențe profesionale Ite m ii c u r ă s p u n s u r i c u a le g e r e m u ltip lă s u n t u tili p e n tr u m ă s u r a r e a o b ie c tiv ă . fin a l E x e m p lu P e s te V m L s o lu ție d e c o n c e n tra ție C s e a d a u g ă V m L a p ă . r us ă . b. . . n s s s u s e m o d if ic ă e r e d u c e la ju m ă t a t e c a d e e d u b le a z ă În a c e s t e x e m p lu r ă s p u n s u l ” b ” e s te in c lu s în r ă s p u n s u l ” c ” . F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le -p o r to fo liu fin a l 33 . O rto g ra fie re a g re ş ită a ră s p u n s u lu i ” b ” in flu e n ţe a ză e le v u l s ă a le a g ă ră s p u n s u l ” d ” . c. • P o z iţia ră s p u n s u lu i c o re c t tre b u ie s ă v a rie z e d e la u n ite m la a ltu l. • S ă s e e v ite in c lu d e re a u n u i ră s p u n s p o s ib il în a ltu l. d. • S ă n u e x is te in d ic ii g ra m a tic a le s a u o rto g ra fic e c a re s ă d u c ă la g h ic ire a ră s p u n s u lu i c o re c t A le g e ţi d in tre ră s p u n s u rile d e m a i jo s v a ria n ta c o re c tă c u p riv ire la n a ţio n a lita te a s c riito ru lu i c a re a s c ris ro m a n u l „ To a te p â n z e le sus”: a.

• E x p lic a ţii c la r e p r iv in d tip u l a d e v ă ra t-fa ls . ). a c o rd -d e z a c o rd a p a r v e r b e la d in e n u n ţ. c o m u n e d e ju d e c a t ă : . J /m c .Profesor evaluator de competențe profesionale • S ă s e e v it e în în t r e b a r e n e g a ţ iile . F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le -p o r to fo liu fin a l În f o r m u la r e a a c e s t u i t ip d e ite m i tre b u ie a v u te în v e d e re u rm ă to a re le : • E v ita r e a e n u n ţu r ilo r în c a r e n e g a tiv . E x e m p lu S e le c t a ţ i d in t r e s im b o lu r ile u n it ă ţ ilo r d e m ă s u r ă d e m a i jo s p e c e a c a r e N U r e p r e z in t ă u n it a t e a d e m ă s u r ă a f o r ţ e i: a. F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le -p o r to fo liu 34 fin a l . U n r ă s p u n s la u n it e m n u t r e b u ie s ă in f lu e n ţ e z e r ă s p u n s u r ile la a lţ i it e m i. c o r e c t-in c o r e c t. • F o r m u la r e d e e n u n ţu r i s p e c ific e . k g ·m /s 2 d. c a r e s ă p e r m ită lu a r e a c la r ă a d e c iz ie i.u n s p a ţ i u b i n e p r e c i z a t e t c . J b . N F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le -p o r to fo liu fin a l În f o r m u la r e a a c e s t u i t ip d e ite m i tre b u ie a v u te în v e d e re u rm ă to a re le : • In d ic a ţii c la r e p r iv in d m o d u l în c a r e tr e b u ie d a t r ă s p u n s u l (î n c e r c u i r e a u n e i l i t e r e s a u a u n u i c u v î n t . D a c ă n e g a ţ iile n u p o t f i e v it a t e a t u n c i e le t r e b u ie s c r is e c u lit e r e m a r i. • E v ita r e a r e p e tă r ii u n e i p ă r ţi m a i m u lto r ite m i. • It e m ii t r e b u ie s ă f ie in d e p e n d e n ţ i în t r e e i. s c r i e r e a î n t r .

p o r to fo liu f in a l 35 .Profesor evaluator de competențe profesionale 9 _ a c tiv 2 . fo r m a r e _ G .p o r t o fo l i u f i n a l F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le .d o c x F o r m a to r d e p r o fe s o r e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le -p o r to fo liu fin a l F o r m a t o r d e p r o fe s o r e v a l u a t o r d e c o m p e t e n ț e p r o fe s i o n a l e .

Profesor evaluator de competențe profesionale F o r m a to r d e p r o fe s o r 36 e v a lu a to r d e c o m p e te n țe p r o fe s io n a le -p o r to fo liu fin a l .

TIMP: 5 min. markere. Individual să se găsească o regulă de realizare a tipului de item al grupei. ETAPA 4. În total grupa va avea 3 reguli de realizare pt.cu alegere duală.Profesor evaluator de competențe profesionale Activitate practică 1 – Identificarea regulilor de elaborare a itemilor obiectivi Identificarea regulilor de realizare a itemilor obiectivi (cu alegere multiplă şi cu alegere duală) Scop Dur ata Indicaţii Valorificarea cunoștințelor și experiențelor individuale anterioare.cu alegere duală. Fiecare echipă primeşte sarcina scrisă pe o foaie de hârtie având aceeaşi sarcină de lucru dar pentru alt tip de item.cu alegere multiplă. G2. Fiecare echipă îşi alege un raportor şi prezintă regulile identificate.cu alegere multiplă. G4. TIMP: 2 min. necesare 37 . Formaţi 4 echipe având un număr par de persoane. 13 minute: 8 minute pentru a raspunde la intrebări (activitate individual și în echipă) 5 minute (raportare și discuiți în plen) Sarcina de lucru: Identificaţi regulile de realizare a itemilor obiectivi de tip: G1. Întreaga echipă realizează o listă comună cu toate regulile identificate pe o foaie de flipchart. TIMP: 3 min. ETAPA 1. Se formează perechi care împreună vor găsi încă o regulă de realizare a tipului de item al grupei. aveti la dispozitie în sală: foi de flipchart. acelaş tip de item. ETAPA 3. ETAPA 2. coli A4. fișe cu sarcinile de lucru. TIMP: 3 min. se fac comentarii apoi se fixează posterul pe perete. Recomandări privind realizarea activității Pentru această activitate veți lucra după după metoda ”Bulgărele de zăpadă”. G3. Mater iale Pentru desfăsurarea activitătii.

. .S-au prezentat răspunsurile în plen și au avut loc discuții pe baza lor.Cerințele activității .Raportarea răspunsurilor în plen. . . .Fiecare participant/echipă a răspuns pe post-it la cele 4 întrebări și a postat cartonașele pe flipchart. Scop Dur ata 9 minute 4 minute activitate în echipă 5 minute raportare şi concluzii 38 O bs.Modul de lucru . Activitate practică 2 –Elaborarea itemilor obiectivi Dezvoltarea competențelor de realizare a itemilor obiectivi.Profesor evaluator de competențe profesionale Criterii de evaluare a activității A.Elaborarea răspunsurilor la întrebări. C. . .Echipa și fiecare membru al echipei a realizat în întregime cerințele activității.Raportarea rezultatelor .Participanții și-au completat propria listă cu alte reguli prezentate de colegi.Sarcinile de lucru au fost realizate integral în timpul alocat. Aprecier e D N a u B.Discuțiile au asigurat transferul de experiență între membrii echipei.Cursanții s-au implicat activ în realizarea activității.

apoi se fixează posterul pe perete. precizând şi cerinţa de rezolvare a acestuia. ETAPA 1.cu alegere multiplă. markere. G1. Încercați să respectați cât mai atent regulile de elaborare a diferitelor tipuri de itemi obiectivi. În echipă se realizează pe foaia de flipchart . Indicaţii Recomandări privind realizarea activității: Formaţi 2 echipe. TIMP:5 min. Mater iale Pentru desfăsurarea activitătii. Fiecare echipă primeşte sarcina scrisă pe o foaie de hârtie având aceaşi sarcină de lucru dar pentru alt tip de item. TIMP:4 min. necesare 39 . câte un item din tipul solicitat. menţionând şi cerinţa . aveti la dispozitie în sala: foi de flipchart. Fiecare echipă îşi alege un raportor şi prezintă posterul realizat. ETAPA 2.cu alegere duală.Profesor evaluator de competențe profesionale Sarcini de lucru: Realizaţi câte un item obiectiv de tipul menţionat pe foaie. G2.

Sarcinile de lucru au fost realizate integral în timpul alocat. Apreci ere D N a u Obs .Discuțiile au asigurat transferul de experiență între membrii echipei.Profesor evaluator de competențe profesionale Criterii de evaluare a activității A. . . . C.Cerințele activității . B.Elaborarea răspunsurilor la întrebări.Fiecare participant/echipă a răspuns pe flipchart la întrebare. .Cursanții s-au implicat activ în realizarea activității. .Modul de lucru .S-au prezentat răspunsurile în plen și au avut loc discuții pe baza lor. .Raportarea rezultatelor .Echipa și fiecare membru al echipei a realizat în întregime cerințele activității.Raportarea răspunsurilor în plen. OBIECTIVE - Identificarea regulilor(caracteristicilor) de elaborare a itemilor obiectivi cu alegere multiplă şi cu alegere duală - elaborarea itemilor obiectivi cu alegere multiplă şi cu alegere duală (tema) COMPETENȚE La sfârșitul secvenţe de formare cursanții vor fi capabili să: - elaboreze itemii obiectivi cu alegere multiplă şi cu alegere duală - respecte regulile de construire a itemilor cu alegere multiplă şi cu alegere duală CONȚINUTURI 40 .Participanții și-au completat propria listă cu alți itemi prezentați de colegi. PROIECTAREA SECVENȚEI ACTIVITĂȚII DE FORMARE DENUMIREA PROGRAMULUI DE FORMARE: PROFESOR EVALUATOR DE COMPETENȚE PORFESIONALE UNITATEA DE COMPETENȚĂ: Realizarea instrumentelor de evaluare ELEMENTE DE COMPETENȚĂ: Construirea instrumentelor de evaluare SCOPUL Formarea competențelor de construire a instrumentelor de evaluare.

Caracteristici și modalități de elaborare. probe practice. METODE DE FORMARE Prezentare Power Point. 41 . feedback. RESURSE MATERIALE Echpamente IT. expunere. chestionare. mapa cursantului. flip chart. marker. post-it. DURATA uri Conținut Elaborar ea itemilor obiectivi Total Timp/Face to face (minute) Aplicații Evaluare practice 10 15 5 Teorie 30 EVALUARE Observare. conversaţie euristică. fișe de lucru. lucrul individual și în echipă. ”Bulgărele de zăpadă”.Profesor evaluator de competențe profesionale Itemi obiectivi cu alegere multiplă şi cu alegere duală.

Profesor evaluator de competențe profesionale Purtător de cuvânt Respect pentru activitate Echipa sau individual Contract de form are R E G ULI D E D E SFA SURA RE A CU R SULUI Sfârșitul cursului F o rm ato r d e p ro feso r evaluato r d e co m p etențe p ro fesio nale -p o rto fo liu final 42 .

Profesor evaluator de competențe profesionale BULINUŢELE Marcaţi cu o bulină căsuţa care corespunde aprecierii dvs. Interesant Plictisitor Clar Confuz Simplu Complicat Timp prea scurt Prea lung Materiale ajutătoare Materiale ajutătoare bune slabe Toate sesiunile Anumite sesiuni trebuie trebuie păstrate eliminate Am învăţat multe Am învăţat puţine lucruri lucruri Foarte util Puţin util Ritm prea rapid Ritm prea încet Bună interacţiune de Interacţiune de grup grup slabă Bună interacţiune cu Slabă interacţiune cu formatorul formatorul Nu am avut probleme Am avut multe probleme 43 .

/…. Vă mulţumim! Data….Profesor evaluator de competențe profesionale FIŞĂ DE EVALUARE Folosind scala de notare de la 1 la 5 vă rugăm să apreciaţi după criteriile indicate activitatea la care aţi participat. 44 . 1= insuficient 2= foarte slab 3= satisfăcător 4= bine 5= foarte bine Relevanţa conţinuturilor Metodologia utilizată Atmosfera de lucru Alocarea timpului Prestaţia formatorului Pe verso vă rugăm să faceţi observaţii şi recomandări.../……..

2. Tipul întrebărilor trebuie să fie flexibil.. În loc să se înceapă activitatea cu . grafice. cu ajutorul căruia se pot obţine cunoştinţe.predarea prin discurs” se lansează o întrebare care să conducă la informaţia pe care trebuie să o primeasca cursantul. aspecte. Lucrul individual și în echipă-impuse de metoda anterioară Principalul avantaj de a lucra in echipă este acela ca nu ești singur atunci cand îți este mai greu sau atunci cand te bucuri de o realizare. analogii etc. Metoda bulgărelui de zăpadă este o metodă activă care se aplică prin intermediul întrebărilor. Pot fi incluse foarte uşor imagini. Structurarea conţinutului se face foarte uşor. Conversaţie euristică Întrebarea. Întrebarea este o invitaţie la acţiune. Prezentarea Power Point: Ajută la construirea unui mesaj destul de clar şi de concis. cursanţii sunt determinaţi să facă propriile conexiuni între cunoştinţele dobândite cu scopul de dobândi noi cunoştinţe. efectuează trecerea de la o informaţie limitată la una concretă şi clară. 5. procedee oratorice. este cea care schimbă moduri de gândire. Prin confruntarea unor idei diferite. 3. este graniţa dintre ştiu şi nu ştiu şi de aceea are succes în cazul oricărei situaţii de învăţare. Întrebarea reprezintă o parte a răspunsului. echipa genereaza mai multa inovatie si creativitate decat o persoana izolata. sintetizari. Expunere Oferă posibilitatea de a orienta auditoriul prin folosirea de sublinieri verbale si gestuale. reprezintă un instrument. Întrebarea poate schimba unele păreri existente anterior. Metoda reprezintă împletirea activităţii individuale cu cea desfăşurată în mod cooperativ în cadrul grupelor şi presupune reducerea numărului de elemente. Poti apela la experienta si expertiza altora. Prin această metodă. 4. faţete ale unei probleme/situaţii pentru focalizarea asupra celor esenţiale. tabele şi alte elemente vizuale. Întrebarea. cealaltă parte fiind căutată în bagajul de cunoştinţe existent. Metoda ”Bulgărele de zăpadă” datorită avantajelor pe care le oferă: Motivează cursanții să gândească cu îndrăzneală fără să fie descurajaţi de părerile altora. dar si tu la randul tau poti participa la luarea unor decizii si gasirea unor solutii la diferite problem. Dezvoltă motivaţia pentru învăţare. reveniri. Sunt încrezători în forţele proprii. adaptat la demersul didactic: 45 .Profesor evaluator de competențe profesionale METODE DE FORMARE 1.

întrebări de tip evaluativ: de ce?. întrebări de tip ipotetic: dar?. dar dacă ?.care este mai bun. dacă?. când?.Profesor evaluator de competențe profesionale întrebări de tip reproductiv: ce?. eficient? 46 . unde?.

 resursele material utilizate.  respectarea conţinutului ştiinţific.  încadrarea în timpul alocat prezentării.  modalitățile de evaluare proiectate.2 47 PARŢ IAL N U OBS.  estetica prezentării.  respectarea formatului deredactare.Profesor evaluator de competențe profesionale EVALUAREA PORTOFOLIULUI Proba practică a cursului de formare MODULUL: Realizarea instrumentelor şi probelor de evaluare în învățământul profesional și tehnic Formator: ……………… CRITERIUL DE INDICATORI D APRECIERE Pregătirea probei A  practice-PORTOFOLIUL conformitatea cu setul de competențe dezvoltate prin programul de formare.  titlul. Anexa 2.  predarea documentului.  comunicarea . Realizarea portofoliului Prezentarea portofoliului de evaluarea finală.  formatul prezentării portofoliului. .  instrumentele de evaluare proiectate.  rezultatele învățării proiectate a fi dobândite de cursant prin realizarea portofoliului.

 Raportarea răspunsurilor în plen.Profesor evaluator de competențe profesionale FIȘA EVALUARE PROBA PRACTICĂ Criterii de evaluare a activității Apreciere Da A. .Modul de lucru  Cursanții s-au implicat activ în realizarea activității.Raportarea rezultatelor  Fiecare participant/echipă a răspuns pe suportul indicat la întrebări.  Sarcinile de lucru au fost realizate integral în timpul alocat.  Discuțiile au asigurat transferul de experiență între membrii echipei.Cerințele activității  Elaborarea răspunsurilor la întrebări.  S-au prezentat răspunsurile în plen și au avut loc discuții pe baza lor. 48 Nu Obs. C.  Echipa și fiecare membru al echipei a realizat în întregime cerințele activității. B.  Participanții și-au completat propria listă cu alte răspunsuri prezentate de colegi.

G2 Să se identifice regulile de realizare a itemilor obiectivi de tipul: Itemi cu alegere duală. G3 Să se identifice regulile de realizare a itemilor obiectivi de tipul: Itemi cu rezultate cu alegere multiplă. G2 Să se identifice regulile de realizare a itemilor obiectivi de tipul: Itemi cu alegere duală. 49 .Profesor evaluator de competențe profesionale FIŞA DE LUCRU A1 ANEXA 1 G1 Să se identifice regulile de realizare a itemilor obiectivi de tipul: Itemi cu rezultate cu alegere multiplă.

de 3 reguli de realizare a itmilor obiectivi.  sarcinile de lucru au fost realizate integral în timpul alocat.Cerințele activității  elaborarea individuală a unei caracteristici sau reguli de realizare a itmilor obiectivi  realizarea în pereche a unui nr.  echipa a realizat în întregime cerințele activității  alegerea raportorului şi prezentarea produsului B.  cursanților le-a plăcut să lucreze în echipă.  participanții au manifestat interes pentru realizările fiecărei echipe (au dat feedback în sală și pe forum). C.Raportarea rezultatelor  explicațiile motivării alegerii unui item au fost complete și convingătoare.1 Criterii de evaluare a activității CURSA NT1 A.  lucrul în echipă a fost eficient.Modul de lucru  cursanții s-au implicat activ în realizarea activității.  discuțiile au asigurat transferul de experiență între membrii echipei. 50 CURSA NT2 … CURSANT N .Profesor evaluator de competențe profesionale FIŞA DE OBSERVAŢIE A ACTIVITĂŢIl 1 A SECVENŢEI DE FORMARE Anexa 2.

semiobiectivi. Identifică caracteristicile instrumentelor de evaluare. subiectivi si baremele de corectare si notare pentru acestia. N 1 Nume si prenume Competenţe vizate Totdea una Identifică aspectele critice ale unității de competență pentru care se organizeză evaluarea. Concepe itemi obiectivi. semiobiectivi. subiectivi si baremele de corectare si notare pentru acestia. Elaborează teste de evaluare si baremele de corectare si notare corespunzătoare. Identifică caracteristicile instrumentelor de evaluare. Elaborează teste de evaluare si baremele de corectare si notare corespunzătoare. Concepe itemi obiectivi. . Identifică caracteristicile instrumentelor de evaluare. 2 Identifică aspectele critice ale unității de competență pentru care se organizeză evaluarea. Asigură calitatea instrumentelor de evaluare. . . Elaborează teste de evaluare si baremele de corectare si notare corespunzătoare. 51 Une ori Niciod ată O bs . semiobiectivi. Concepe itemi obiectivi. r. Asigură calitatea instrumentelor de evaluare. subiectivi si baremele de corectare si notare pentru acestia. Stabileşte tipurile de dovezi care demonstrează/probează atingerea competenței.Profesor evaluator de competențe profesionale OBSERVARE SISTEMATICĂ A CURSANŢILOR MODULUL Realizarea instrumentelor și probelor de evaluare în învățământul profesional și tehnic FORMATOR:………….cr t. Stabileşte tipurile de dovezi care demonstrează/probează atingerea competenței. 3 Identifică aspectele critice ale unității de competență pentru care se organizeză evaluarea. Stabileşte tipurile de dovezi care demonstrează/probează atingerea competenței.

n 52 .Profesor evaluator de competențe profesionale Asigură calitatea instrumentelor de evaluare.

Rezultatele așteptate: la sfârșitul formării cursanţii vor fi capabili să:  Identifice itemii obiectivi cu alegere multiplă şi cu alegere duală.(prezentare Power Point) prezintă slide: 53 .  se lucrează în perechi pentru idntificarea a 3 caracteristici/reguli pentru realizarea de itemi obiectivi cu alegere multiplă sau cu alegere duală (3 minute).Completarea fişei pentru evaluarea iniţială a stării cursanţilor.realizarea de itemi obiectivi cu alegere multiplă sau cu alegere duală (2 minute).  două echipe care au avut aceeaşi sarcină de lucru raportează în paralel prin raportorii desemnați notând pe flipchart. duală.  se lucrează în echipă pentru identificarea listei cu caracteristici/reguli pentru realizarea de itemi obiectivi cu alegere multiplă sau cu alegere duală (3 minute).Profesor evaluator de competențelor profesionale PROIECTAREA SECVENŢEI DE FORMARE Prezentarea echipei de formatori: BALA LIANA VLĂDUCEANU ATENA Titlul secvenței de formare: Elaborarea itemilor obiectivi cu alegere multiplă şi cu alegere duală aparținând modulului Realizarea instrumentelor și probelor de evaluare în învățământul profesional și tehnic din cadrul programului Profesor evalutor de competențe profesionale. Se fac comentarii (5 minute). Pentru aceasta se foloseşte o fişă cu imagini și interpretarea imaginilor.  Identifice caracteristicile itemilor obiectivi cu alegere multiplă şi cu alegere  Elaborareze itemi obiectivi cu alegere multiplă şi cu alegere duală. BALA LIANA – (prezentare Power Point) prezintă slide: SUGESTII PENTRU SCRIEREA ITEMI CU RĂSPUNSURI CU ALEGERE MULTIPLĂ (5 minute) VLĂDUCEANU ATENA. VLĂDUCEANU ATENA – (prezentare Power Point) prezintă slide: REGULILE DE GRUP ACTIVITATEA 1-(METODA “BULGĂRELE DE ZĂPADĂ”)  se împart cursanţii în 4 echipe (de preferinţă număr par în fiecare echipă)  se distribuie fişe cu sarcinile de lucru  se lucrează individual la îndeplinirea sarcinii de identificare a unei caracteristici/reguli pt. Desfășurarea secvenței de formare conform activităților proiectate: Spargerea gheții .

FEEDBACK RAPID Se foloseşte fișa de feedback (chestionar) pentru evaluarea stării la sfârşitul secvenţei de formare.  instrumente de evaluare proiectate. Finalizarea secvenței de formare constă în distribuirea DIPLOMELOR. fişe de lucru. Anexe  prezentare. fişe de feedback.SARCINĂ PENTRU URMĂTOAREA ÎNTÂLNIRE BALA LIANA. flipchart. Resursele materiale utilizate: logistică IT.Profesor evaluator de competențelor profesionale SUGESTII PENTRU SCRIEREA ITEMI CU RĂSPUNSURI CU ALEGERE DUALĂ (4 minute) BALA LIANA.(prezentare Power Point) prezintă slide: ACTIVITATEA 2.  chestionare. prezentare Power Point. 54 . markere.

Related Interests