O Marea Foamete

din 1845-49. ..Mana

cartofilor e de la
Dumnezeu, dar
foametea e de la
englezi" era o vorba
amara, des rostita in
acea perioada.
Exportul nesabuit al
altor produse ali-
mentare irlandeze ~i
dezinteresul mani-
festat de guvernul
britanic au agravat
aceasta situatie.

O O caricatura a
liderilor irlandezi
Charles Stuart
Parnell ~i John Dillon
in inchisoare.
Parlamentarii din
Camera Comunelor ,
membri ai Partidului
Na,ionalist Irlandez,
in
ciuda
a
secole
de
invazii
~i
condu~i de Parnell, !6'
au ob,inut o serie de :3
coloniziiri,
lrlanda
nu
s-a
concesii in schimbul ~
impiicat
niciodatii
cu
ideea
sprijinului acordat 0'!
Partidului Liberal al ~
dominatiei
striiine.
Dominatia
lui William ~
Gladstone. ~
englezii
~i
mai
tdrziu
cea
bri-
tanicii
au
schimbat
radical
a avut ca~tig de cauz:!, iar celtii au acceptat tice Angliei medievale, regii englezi au avut
acest lucrn la scurt timp. putin:1 autoritate in Irlanda, in afara regiunii
cursul
istoriei
irlandeze.
La sfar~itul secalului al VIII-lea Irlanda a Pale -aflat:1 in veciQ:1tatea Dublinului.
suferit de invaziile vikingilar. Primele adev:!- in secolul al XVI-lea in Anglia s-a dezvoltat
Ancepand cu secolul al V-lea I.Hr., lrlanda a rate ara~e, printre care ~i Dublin, au fast inte- un putemic aparat de stat sub conducerea
I fost cuceri~ de celti; ace~tia s-au organizat meiate de vikingi; ei au fast in cele din urm:! Tudorilor, cu consecinte fatale asupra Irlandei.
ulterior In regate, care erau conduse de infranti de Marele Rege Brian Barn (Brian Henry al VIII-lea s-a proclamat rege al Irlandei
Marele Rege. lrlanda nu a fost niciodata Baraimhe) in b:!t:llia de la Clantarf (1014). ~i a abolit multe din institutiile feudale ale
cucerita de romani, astfellncat limba, cultura acesteia. Atunci cand puterea a revenit Reginei
~i stilul de viata celtic au supravietuit secole Ocupa~ia anglo-normandi Elizabeta I (1558-1603), a luat na~tere un nou
de-a randul. Brian a fast ucis la Clantarf, iar Marele Rege conflict intre irlandezi ~i englezi -intre timp
Dupa ce romanii au parasit teritoriile bri- care i-a urmat nu a avut autaritatea necesarn Anglia devenise protestanti, iar Irlanda nu re-
tanice, irlandezii s-au numarat printre popoa- pentrn a uni Irlanda. Apai, in 1169, a expedi- nuntase la "vechea religie" romano-catolic:1.
rele care au invadat ~i uneori s-au stabilit pe tie angla-narmand:! a venit in Irlanda, chema-
coastele britanice. Printre cei stabiliti In aces- t:! de una dintre p:!rtile implicate in rnzbaaiele Conflictul religios
te regiuni s-au numarat ~i nativii din Dalriada, tribale irlandeze. Candu~i de Richard, cante Intoleranta caracteristic:1 acelei perioade a
In lrlanda de Nord, care au emigrat In de Clare, numit ~i "arc incardat", narmanzii au f:1cut ca dive.rgentele religioase s:1am:lrasc:1 ~i
Argyllshire la tnceputul secolului al VI-lea ~i devenit in curand a fart:! independent:!. Suc- mai mult rebeliunile prin care irlandezii sper-
au constituit nucleul viitoarei Scotii. cesul lar l-a determinat pe Henry II,. rege al au s:1 inl:1ture dominatia englez:1. Situatia a
lrlandezii fusesera convertiti la cre~tinism Angliei, s:! viM de urgent:l in Irlanda in 1171 fost ~i mai mult agravati de cererile de ajutor
In secolul al V-lea, mai ales datori~ sfantului ~i s:! la intreaga tarn sub canducerea sa. Astfel lansate de irlandezi c:1tre spanioli ~i italieni -
Patrick; misionarii irlandezi printre care au inceput ~apte secale de st:lpaniri succesive t:1ri romano-catolice -care amenintau deja
Columba ~i Aidan au avut o activitate intensa narmand:!, englez:! ~i britanic:!. siguranta imediat:1 a Angliei. in consecint:1,
In insulele Britanice ~i In vestul Europei. O Aristacratia angla-narmand:l din Irlanda, la Mzboaiele Irlandeze au fost sangeroase ~i
perioada, cre~tinismul celtic a fost diferit In fel ca vikingii, a fast absarbit:l In cultura s:1lbatice ~i s-au incheiat in 1603 cu infran-
anumite privinte de cel roman, dar printr-o celtic:! pe care initial Incercase s:! a damine. gerea conduc:1torului rebel, Earl al regiunii
deciziei a Sinodului de la Whit by (664) Roma in acela~i timp, datarit:l mi~c:!rilar caracteris- Tyrone, in b:1tilia de la Kinsale. ~

249
 PROBLEMA IRLANDEZA
~
~
§
"5
J:
Baza puterii regiunii Tyrone era o provin-
cie putin locuit~ ~i cultivat~ din nord -Ulster.
Cand James VI al Sotiei a mo~tenit tronul
Angliei ca James I (1603), a luat m~suri ime-
diate pentru a Incerca cucerirea definitiv~ a
Ulsterului. Profitand de o revolt~ a irlande-
zilor, James a confiscat propriet~tile conduc~-
torilor irlandezi rebeli, i-a izgonit pe irlandezii
nativi de pe p~mantullor ~i a adus In locullor
englezi ~i scotieni protestanti.
Din acest moment Ulster a devenit forta-
reata protestantismului, certat cu irlandezii
supu~i Papei din restul t~rii. Irlanda catolic~
s-a revoltat 1n anii 1640, pan~ cand Oliver
Cromwell a intervenit In persoan~ ~i a Invins
opozitia din fort~retele de la Wexford ~i
Drogheda, masacrandu-le gamizoanele. Mai
tarziu, cand James II, regele catolic al Angliei
a sosit In Irlanda dup~ pierderea tronului In
favoarea lui William ~i a lui Mary, irlandezii de
aceea~i religie s-au ridicat din nou pentru a-i
sustirie cauza. Ora~ul protestant Londonderry
a.fost asaltat In 1689 dar a rezistat eroic pan~
a~ sosit In~riri; ulterior William l-a 1nvins pe
James In b~t~lia de la Boyne (1690).
Aceste evenimente au int~rit credinta irlan-
dezilor protestanti c~ erau purt~torii unei tra-
250
O Ruinele cladirii
Po~tei din Dublin,
dupa revolta de
Pa~te din 1916.
Execu,ia a 14 rebeli
a in tors opinia pub-
Ifca impotriva bri-
tanicilor .
O Prizonieri ai IRA
de la tab3ra Long
Kesh. Din anii 1920,
Irlanda de Nord a
devenit adepta trimi-
terii in inchisoare
f3r3 organizarea
unui proces.
O Eamon de Valera
in 1923. Un veteran
a! Revoltei de Pa~ti,
de Valera s-a opus in
1921 semnarii
tratatului cu Marea
Britanie. El a devenit
mai t3rziu pre~edin-
te a! Republicii
Irlandeze.
ditii $i identit~ti diferite de restul irlandezilor;
ei au fost totodat~ glasul protestantilor din
urnl~torii 300 de ani. in acela$i timp, irlan-
dezii catolici erau pedepsiti pentru actele lor
rebele. P~manturile le erau confiscate $i au
fost promulgate legi care au desfiintat clasa
proprietarilor catolici $i dreptul catolicilor la
vot, sau de a practica profesii intelectuale. in
afara regiunii nordice, irlandezii au devenit
t~r~nimea s~rac~ a Irlandei, dominati c;le o
mic~ clas~ conduc~toare protestant~ care
includea $i proprietarii de p~manturi.
Siricia ~i opresiunea
in secolele XVIII $i XIX, populatia irlandez~
era tinut~ in conditii mizere de proprietarii de
p~manturi tiranici, iar britanicii luaser~ ~suri
pentru a impiedica industriile irlandeze s~ se
transfornle intr-o concurent~ efectiv~. in con-
secint~ protestantii, dar $i catolicii, au inceput
s~ manifeste nemultumiri serioase $i de am-
bele p~rti au existat persoane care au sustinut
Revolutia Francez~. Ei au format Irlanda
Uni~, o societate condus~ de Wolfe Tone,
care a organizat o revolt~ national~ in 1798 -
ce a fost in~bu$it~ cu brutalitate.
Guvernul Britanic a fost atat de speriat de
aceste evenimente incat s-a decis s~ in~spreas-
c~ controlul asupra Irlandei. La acea vreme
Irlanda, de~i sub conducerea coroanei i~i avea
propriul parlament (exclusiv protestant). Dar,
in 1801, o mituire la scara mare a convins
Parlamentul irlandez s~ sernneze un act de
unificare cu Marea Britanie. Anglia, Tara
Galilor, Scotia ~i Irlanda formau acum Regatul
Unit, condus de Guvemul ~i Parlamentul de la
Westminster, unde fiecare dintre cele patru
provincii i~i trimiseser~ reprezentanti.
in 1803 o revolt~ izbucnit~ in Dublin, con-
dus~ de Robbert Emmet, a e~uat ~i pentru un
timp orice actiune revolutionar~ a fost discre-
ditata. Noul lider irlandez, Daniel O'Connell,
"Eliberatorul", sustinea mi~c~rile legale.
O'Connell a obtinut recunoa~terea Emancip~-
rii Catolice (1829), un act care permitea catoli-
cilor din Irlanda ~i alte p~rti ale Regatului Unit
s~ voteze ~i s~ ocupe functii. Dar nu ~i-a atins
cel mai important obiectiv -guvemare
autonom~ ("Home Rule") pentru Irlanda.
Mana cartof1lor care a lovit Irlanda in 1845 a
generat un dezastru. Cartoful era hrana de baz~
a s~racilor ~i cand recolta a fost distrus~, guver-
nul britanic nu a reu~it s~ ia m~suri eficace. Ca
urmare a Marii Foamete a Cartofilor, au murit
aproape un rnilion de oameni ~i mult mai multi
au emigrat in SUA. Traiul mizer din Irlanda a
transformat emigrarea intr-un fenomen obi~nu-
it ~i tiII)p de un secol populatia Irlandei s-a aflat
in declin, in timp ce restul Europei inflorea.
Problema irlandezi
Dup~ Marea Foamete, politicile revolutionare
au ren~scut sub forma societ~tilor secrete.
Irlandezii din SUA au fondat Fratia Fenian~,
dar nurnero~i alti revolutionari irlandezi erau
impropriu numiti feniani. Dup~ o revolta e~u-
ata in 1867, in Parlament atmosfera a devenit
destul de tensionat~.
Unul dintre principalele motive a fost fap-
tul c~ Gladstone, liderul Partidului Liberal
englez simpatiza cu cauza irlandez~. Pe de
alta parte, Partidul National Unificat al Irlan-
dezilor, condus de Charles Pamell, exercita o
influent~ importanta in Camera Comunelor,
deseori stabilind un echilibru intre liberali ~i
conservatori. intre timp ~ranii irlandezi orga-
nizau boicoturi ~i diferite alte actiuni impotri-
va proprietarilor de p~manturi asupritori.
In consecint~, "problema irlandez~" a de-
venit uh subiect dezb~tut cu aprindere in
politica britanic~, iar la sfar~itul secolului XIX
o serie de reforme au imbun~tatit pozitia t~ra-
nimii ~i au inl~turat multe nemultumiri ale
 catolicilor. Ins~ dou~ incerc~ri de a obtine
autoguvemarea pentru Irlanda au e~uat in
1886 ~i 1893. In 1893, Camera Comunelor a
votat o lege a autonomiei legislative, dar
aceasta a fost respins~ de Camera Lorzilor.
Dup~ o lung~ perioad~ de absent~ de la
guvemare, liberalii au revenit la putere in
1906. cand politica lor de impozite i-a adus in
conflict cu Camera Lorzilor, au reu~it abolirea
dreptului de veto al lorzilor (prin Legea
Parlamentului din 1911) cu ajutorul irlandezi-
lor nationali~ti, membri ai Parlamentului.
Anularea dreptului de veto a permis adop-
tarea legii autoguvem~rii,. dar ideea a declan-
~at o criz~ majora. Irlandezii protestanti din
nord s-au opus vehement unei m~suri care i-ar
fi transformat intr-o minoritate in Irlanda auto-
guvema~, iar atunci cand -cu acceptul pasiv
al conservatorilor britanici -au fost introduse
ilegal arme in Ulster, r~zboiul civil p~rea
inevitabil. Legea autoguvem~rii a fost vota~ in
1914, de~i intentiile exacte ale Guvemului nu
erau clare. In acela~i an, o da~ cu izbucnirea
celui de al doilea razboi mondial, legea a fost
suspendat~ ~i problema da~ la o parte.

Cauza republicani O Ian Paisley

..A -.
De~i majoritatea irlandezilor sprijineau auto- {stanga) conduc3nd
guvemarea, doar o minoritate doreau sepa- O parada a protes-
rarea comple~ de Marea Britanie. De Pa~ti, in tan~ilor. Ca fondator
1916, un grup de separati~ti republicani au or- al Bisericii Libere
ganizat o revolt~ in Dublin, ocupand sediul Presbiterane din
Po~tei ~i alte pozitii strategice, rezistand Irlanda de Nord ~i ca
Armatei Britanice timp de cateva zile. In ciuda aparator infocat al
admiratiei manifestate pentru darzenia lor, protestantismului
majoritatea irlandezilor dezaprobau actele lor din Ulster, el a orga-
-pan~ cand guvemul britanic a f~cut gre~eala nizat impreuna cu
s~-i impu~te pe Padraic Pearse, James Consiliul
Connolly ~i alti lideri ai revoltei de Pa~ti. Ei au Muncitorilor din
ajun$ s~ fie priviti in curand ca martiri ~i au Ulster greva care a
ap~rut multi adepti ai republicanismului. paralizat provincia in
Acest lucru a devenit evident in alegerile 1974.
postbelice din 1919, cand un partid revolutio-
nar republican, Sinn Fein, a ca~tigat deta~at in O Explazia unei
fata nationali~tilor irlandezi moderati. cand bambe distruge un
Sinn Fein a incercat s~ pun~ bazele propriului magazin din
s~u guvem irlandez, s-a declan~at un razboi Landanderry. Intr-a
de guerril~ intre aripa militar~ a partidului - incercare de a pune
Armata Republican~ Irlandez~ (IRA) -~i tru- capat cantralului bri-
pele britanice impreun~ cu fortele mercenare tanic asupra pravin-
"Black and Tan". ciei. campaniile tera-
Atrocit~tile din timpul luptelor au f~cut riste ale IRA au avut
imposibil~ reconcilierea dar nici una dintre drept ~inta Anglia
p~rti nu a reu~it s~ obtin~ o victorie clar~. In dar ~i Irlanda de
cele din urm~, in 1921, liderii republicani au Nard. incepand din
fost nevoiti s~ accepte divizarea Irlandei. Cea anii .70.
mai mare parte a t~rii a devenit StatuI Irlandez
Liber (Eire), autoguvemat; ins~ cele ~ase dis- O O parada a Aso-
tricte nordice, unde protestantii erau majori- cia~iei pentru Apara-
tari, au ramas parte a Marii Britanii. rea Uisterului (UDA).
O arip~ a mi~c~rii republicane, condus~ de O fo~a militara loia-
Eamon de Valera, a refuzat s~ accepte acest lista (adica protestan-
compromis, dar a fost infrant~ in razboiul civil ta ~i adversara a rupe-
urm~tor de trupele guvemului Statului Liber. rii de Marea Britanie)
Teoretic, StatuI Liber era un dominion brita- a UDA a avut de ase-
nic, dar traditia republican~ a raffias putemic~ menea un rol impor-
~i leg~turile cu Marea Britanie au fost treptat tantin greva genera-
erodate. Aceste leg~turi au disp~rut cu des~- la din 1974. Deoare-
var~ire in 1949, cand a fost proclamat~ inde- ce astfel de organiza-
pendenta Republicii Irlandeze. ~ii (catolice sau pro-
Irlanda de Nord se guvema in mare parte testante) sunt adesea
singur~, prin propriul Parlament. Aceasta implicate in activita~i
insemna c~ provincia era dominat~ de o ma- ilegale, membrii lor
joritate protestant~, in timp ce cea mai mare i~i ascund identitatea
parte a minorit~tii catolice era discriminat~ in in spatele unor ma~ti.

251
81 PROBLEMA IRLANDEZA

O Un militant allRA
patruland in Belfast.

1169.70 O William III pe a

Irlanda este cuceritci de anglo-normanzi pictura murala. El a
1608 impus damina'ia
UIsterul -a~ezcimant anglo-scotian
pratestanta in
batalia de la Bayne.
1641.1649
Revolta irlandezci, fncibu~itci de Cromwell O 30 ianuarie
1689 1972, Landanderry.
Asaltul fortciretei Londonderry Trupele au tras asu-
1690 pra militan~ilar pen-
Bcitcilia de la Boyne tru drepturi civile.
1798 13 persaane au fast
Revolta 'rlandezilor Unit; ucise in cursul a~a-
1801 numitei ..Duminici
Actul de Uniune Sangeraase".
1803
Revolta condusci de Emmet Robert
1829
Emanciparea catolicilor
1845.1849 ~
Marea Foamete ~
1886. 1893 ~
Propunerile de leg; cu privire la ~
I
autoguvernare e~ueazci
.§
1890 ,
"
Cciderea 'ui Parnell 0
"~
-0
1914 ~
Promulgarea leg;; autoguverncirii; 0
izbucnirea primului rcizboi mondial E

1916
Revolta de Pa~te din Dublin It

1919-1921
Partidul Sinn Fein ca~tigci alegerile
1921
StatuI Liber al Irlandei
1949 privinta dref)tului de vat, abtinerea unui lac atentate iar organizatiile protestante din Ulster
Proclamarea Republicii 'rlandeze de munc~ sau a unei lacuinte. ins~, excep- -precum Asociatia de Ap~rare a Ulsterului
1968 tind citeva atacuri din partea militantilar (UDA) -au r~spuns la fel. In 1969 trupele bri-
Mi~cciri pentru drepturi civile fn Nord republicani sub vechiul stindard IRA, Irland.a tanice au p~truns in provincie 1ncercand inutil
1969 de Nard a r~mas lini$tit~ citeva zeci de ani. s~ restabileasc~ pacea, iar in 1972 Parlamentul
Trupe britanice sunt trimise in 1968 activi~tii catalici din Irlanda de Irlandei de Nord, majoritar protestant, a fost
fn Irlanda de Nord 1nlocuit cu guvernare directa din Westminster.
Nard s-au ridicat din nau, nu ca revalutianari
1972 republicani, ci pentru reci~tigarea drepturilar Antagonismele s-au intensificat ~l o Incer-
Irlanda de Nord este condusci direct care de 1mp~rtire a puterii (1973-74) a e~uat
civile refuzate de atita timp. Un r~spuns eva-
de la Westminster
ziv din partea guvemului britanic ~i imensa cand lucr~torii protestanti au organizat o grev~
1973-74 general~. Au urmat zeci de ani de violente ~i
I Incercarea de fmpcirtire a puterii fn
astilitate a pratestantilar din Ulster au z~dar-
nicit mi~area ~i vialenta a escaladat. IRA a negocieri de pace fa:rn rezultat, f~rn un sfar~it
L- Irlanda de Nord e~ueazci
Inceput a campanie de bambardamente ~i previzibil, in pofida Incetarii fQ~ului In 1996.