Cultura Şi ideologia dominantĂ

Cultura v Ideologia dominantă v Influenţa mass-media v Cultura Wal-Mart
v

• • •

Cultura şi societatea
• •

Viziunea asupra culturii a devenit populară în sociologie în

anii • ‘50. Termenul a fost împrumutat de la antropologii englezi care • vedeau trăsăturile acesteia ca un element stabilizator într-o • cultură.

v Funcţionaliştii şi conflictualiştii sunt de acord că societatea şi cultura se sprijină în mod reciproc, dar din motive • diferite. v Funcţionaliştii consideră că stabilitatea socială necesită sprijinul membrilor societăţii; acesta fiind dat de valorile puternice şi normele de conduită.

Funcţionaliştii versus conflictualiŞti
• • • • • • •

Din perspectiva funcţionalistă, o trăsătura sau practică a culturii vor persista numai dacă îndeplinesc funcţii de care societatea are nevoie, sau dacă acestea contribuie per total la stabilitatea socială.

Conflictualiştii susţin că poate exista o cultură comună, dar ei consideră că ea are drept scop menţinerea privilegiilor anumitor grupuri sociale. Pe deasupra, în încercarea de a-şi proteja interesele, grupurile puternice le-ar putea defavoriza pe celelalte.

Ideologia dominantă
 
• • •

Set de credinţe şi practici culturale Ajută la menţinerea intereselor sociale, economice şi politice

Termenul a fost folosit prima dată de ungurul Georg Lukacs (1923) şi italianul Antonio Gramsci (1929), ambii adepţi ai marxismului.
• •

Dintr-o perspectivă conflictualistă,ideologia • dominantă avea o însemnătate socială majoră. Feminiştii considerau că dacă instituţiile cele Nu doar că grupurile şi instituţiile cele mai • mai importante ale unei societaţi ar spune puternice din societate controlează averea şi femeilor că ele ar trebuii să se supună proprietatea, dar ele controlează şi mijloacele de bărbaţiilor, această ideologie dominantă ar ajuta producere a unor credinţe legate de realitate prin la controlarea femeilor şi plasarea lor într-o religie, educaţie şi mass-media. poziţie de subalterne.

Krrish, varianta indiană a lui Superman

Membrii din clasa urbană de mijloc a Indiei, împreună cu migratorii de peste tot, văd educaţia drept factorul cheie pe piaţa mondială. Nu e de mirare că prima abilitate de supererou a lui Krrish care a fost remarcată a fost inteligenţa. Acest supererou era extrem de puternic şi rapid, dar abilitatea sa de a explica principiile contabilităţii la vârsta de 6 ani a fost lucrul care l-a făcut să fie îndrăgit de public.

W AL MA RT

Un număr mare de sociologi consideră că nu este uşor de identificat o cultură de bază in SUA. Pentru a-şi sprijini ideea, ei indică lipsa de consens asupra valorilor naţionale, difuziunea aspectelor culturale, diversitatea din cadrul culturii şi de asemenea indică punctele de vedere în continuă schimbare ale tinerilor. Cu toate acestea, este de necontestat că unele expresii ale valorilor au o influentă mai mare decât altele, chiar într-o societate complexă cum este SUA. Dacă valorile culturale variază în cadrul SUA, ele variază cu atât mai mult de la o ţară la alta. Exemplul Wal-Mart arată ce se intamplă când încerci să exportezi valori culturale americane într-o altă ţară.
În 2006, Wal-Mart s-au retras din Germania, în mare parte datorită eşecului de a se adapta la cultura naţională. De exemplu, angajaţii germani, care au crescut într-o cultură care acceptă dragostea la locul de muncă, au găsit interdicţia companiei privind relaţiile la locul de muncă destul de bizară. Compania a luptat să se adapteze la nefamiliarele standarde culturale, dar o concurenţă acerbă din partea comercianţilor germani mai mici le-au tăiat din profituri. După un efort de opt ani, care a costat compania un miliard de dolari, directorii Wal-Mart au recunoscut înfrângerea. Aceasta dupa ce mai devreme in 2006 au avut parte un eşec in Coreea de Sud. Azi, conducătorii firmei învată să nu mai impună cultura sa organizaţională asupra clienţilor străini şi angajaţiilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful