You are on page 1of 28

RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012

RAPORT
MACROECONOMIC
MONDIAL
Martie 2012

Dr. Andrei RĂDULESCU
Senior Investment Analyst
andrei.radulescu@ssifbroker.ro

RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012

CUPRINS
INTRODUCERE ............................................................................................. 2

STATELE UNITE ALE AMERICII ................................................................... 5
ZONA EURO ............................................................................................... 12
ROMÂNIA ................................................................................................... 17
CHINA ........................................................................................................ 22
PIEŢELE FINANCIARE ............................................................................... 23

1

în continuare. când numărul de locuri de muncă a decelerat puternic). Evoluţiile nefavorabile ale acestor variabile au afectat (nefavorabil) 4 3 2 comportamentul indicatorilor macroeconomici 1 din aceste economii. Indicele Baltic Dry Evoluţia sub potenţial a economiilor dezvoltate. procesul de ajustare la undele de criză nefiind nici pe departe terminat. consumatorul american a recurs la credit şi economii. acest lucru a fost observat în martie. Consumatorul american confirmă PIBPOTENTIAL comportamentul tradiţional. rata de economisire scăzând spre nivelul minim din ultimii ani). de o parte şi alta a Atlanticului. a căror evoluţie exprimă 0 1950 1960 1970 1980 1990 2000 2010 rezistenţa economiei la criza datoriilor suverane din Europa. Cu toate acestea.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 INTRODUCERE În martie economia mondială a continuat să resimtă consecinţele valurilor celei mai severe crize economico-financiare mondiale din ultimele decenii. ritmul de creare de noi locuri de muncă pare să fi depăşit posibilităţile economiei (de altfel. continuând să joace rolul de motor al economiei mondiale. în al doilea rând. coroborată cu decelerarea economiilor emergente au influenţat nefavorabil fluxurile comerciale mondiale. în ultimele luni cheltuielile de consum au crescut la un ritm superior evoluţiei venitului real disponibil (practic. 5 Economiile emergente şi în dezvoltare se menţin. 2 . Se remarcă indicatorii macroeconomici din Statele Unite. dar şi cu PIB Potenţial SUA 6 procesele de consolidare bugetară. care exprimă faptul că am putea asista la surprize nefavorabile în trimestrele următoare în Statele Unite: în primul rând. În prezent economia mondială se zbate între două cicluri economice. Stabilizarea climatului economic (normalizarea treptată a creditării şi ameliorarea graduală a condiţiilor din piaţa forţei de muncă) a determinat accelerarea consumului privat în februarie (cel mai bun ritm din ultime luni). Deşi s-a ameliorat uşor în martie. atrag atenţia asupra evoluţiei divergente a unor indicatori macroeconomici. indicele Baltic Dry s-a situat în apropiere de minimele istorice (graficul alăturat). dependente de cererea externă şi de influxurile de capital din economiile dezvoltate. Economiile dezvoltate se confruntă cu declinul potenţialului economic (estimat în prezent la minimul din ultimele decenii).

Cu toate acestea. confirmându-se scenariul de recesiune. Procesul de tranziţie de la o economie dependentă de exporturi şi fluxurile străine de capital spre o economie a cererii interne constituie principala provocare pentru a doua economie a lumii pe termen mediu. Pe plan intern. la început de aprilie am asistat la reintensificarea tensiunilor din sfera finanţelor publice (costul finanţării statelor cu o situaţie critică a finanţelor publice s-a majorat – Spania pare să fi reintrat în vizorul pieţelor financiare). Deocamdată menţin scenariul central neutral/benign (evoluţie într-un range strâns (-7. Pe termen scurt evoluţia pieţelor de capital va fi influenţată de evenimentele din sfera finanţelor publice din Zona Euro.5% : 7. remarcându-se rezistenţa exporturilor la contracţia economiei Zonei Euro (principalul partener economic). dar şi cele emergente şi în dezvoltare. dar 3 . lipsa capitalului autohton şi deprecierea capitalului uman constituie principalele provocări pentru economia internă în trimestre următoare. se numără printre factorii care au determinat recent autorităţile de la Beijing să reducă previziunile cu privire la evoluţia economiei în acest an la 7.5%. Indicii bursieri interni au consemnat aprecieri mai puternice. Deşi unii indicatori macroeconomici exprimă premise de stabilizare şi de relansare graduală în a doua jumătate a anului curent. Ieşirile de capital din obligaţiuni au fost orientate spre pieţele de acţiuni.4%). de indicatorii din economia Chinei. din ce în ce mai mult. procesul de consolidare bugetară. Pieţele de capital au consemnat cel mai bun prim trimestru din ultimii ani. O reintensificare a acestei crize ar determina prelungirea contracţiei economiei regiunii în trimestrele următoare. Remarc în luna martie creşterea graduală a yield-urilor titlurilor de stat americane (până la un maxim local de 2. În acest moment. economia a prezentat o evoluţie bună în ianuarie. dar şi de evoluţia indicatorilor macroeconomici şi a rezultatelor companiilor în Statele Unite. În perioada ianuarie-martie indicele S&P 500 a crescut cu 12%. Decelerarea exporturilor (cu impact nefavorabil pentru producţia industrială). sezonul de raportări din Statele Unite (care va fi deschis pe 10 aprilie de Alcoa) şi. evoluţie determinată de atenuarea tensiunilor din Zona Euro. pe fondul evoluţiei nefavorabile a cererii externe şi a fluxurilor străine de investiţii. Declinul potenţialului economic. indicele BET consemnând un avans de peste 20% în primul trimestru. evoluţie care exprimă reducerea dependenţei economiei americane de politica monetară expansionistă. Pe termen scurt mă aştept la o evoluţie sub potenţial a economiei mondiale. autorităţile nu par dispuse să forţeze acest proces: recent au decis majorarare preţurilor la combustibili şi au accelerat procesul de deschidere a pieţei de capital. Pentru moment. semnalele de politică monetară (FED). probabilitatea prelungirii contracţiei economice şi în trimestrul I este ridicată.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 În Zona Euro contracţia economică instaurată în ultimul trimestru din 2011 s-a prelungit şi în primele luni din 2012.5% m/m). dar ecuaţia recesiunii va fi rezolvată de evoluţia indicatorilor macroeconomici din luna martie. Economia Chinei traversează un proces de decelerare. totodată. în contextul provocărilor importante cu care se confruntă atât economiile dezvoltate. demararea procesului de normalizare a acestei politici. pe fondul resimţirii crizei din Europa.5%) pentru pieţele mature). dar şi a climatului dificil la nivelul cererii interne (vânzările din comerţul cu amănuntul s-au contractat cu 2. în timp ce indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 s-a apreciat cu aproximativ 8%. gradul redus de atractivitate pentru fluxurile străine de capital (fapt demonstrat şi de evoluţia recentă a cursului de schimb). anticipând. evoluţia nefavorabilă a pieţei imobiliare şi a profiturilor raportate de principalele companii. indicatorii macroeconomici s-au deteriorat în februarie. îndatorarea sectorului privat.

dar şi procesul de consolidare bugetară. pentru a acomoda refacerea potenţialului economic. Academia de Studii Economice. 9 aprilie 2012 4 . Aş dori să menţionez un aspect important cu privire la acest raport. politica monetară din Statele Unite se va menţine relaxată. Economia mondială nu pare să fi intrat într-un nou ciclu economic (fapt exprimat de evoluţia binomului stocare/destocare). În acest context. Bucureşti Ex. Deocamdată. Andrei Rădulescu doctor în Economie. Researcher. Atrag atenţia asupra faptului că o evoluţie nefavorabilă a pieţelor de capital pe termen scurt ar putea determina FED să adopte QE3. Cu toate acestea. Fondul de Pensii al Portugaliei Bucureşti. procesul de previziune macroeconomică este foarte dificil.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 probabilitatea scenariului de corecţie/sell-off va creşte dacă vom asista la o reintensificare a crizei din Zona Euro (la începutul lunii aprilie au existat astfel de semnale). Se menţin o serie de factori de incertitudine pe mapamond pe termen scurt. FED a semnalat că nu intenţionează să adopte un nou program de măsuri monetare neconvenţionale.

în 2011 PIB-ul a urcat cu 1. contribuţie de 1.p.1% an/an (contribuţie de -0. cea mai bună evoluţie din T2 2010. Practic. Consider că. 5 .05 p. componenta care exprimă intrarea într-un nou ciclu economic (de altfel. Indicatorii macroeconomici comunicaţi pe parcursul lunii martie confirmă scenariul central elaborat la Raportul Macroeconomic din luna februarie.p.). deocamdată.) şi de formarea brută de capital (ritm de 4. sub nivelul consemnat înainte de declanşarea crizei (aproximativ 20% din PIB)). Impactul cererii externe nete a fost benign (0. prima economie a lumii a fost puternic influenţată de binomul stocare/destocare în ultimele trimestre (graficul alăturat). nu am asistat la relansarea sustenabilă a investiţiilor.8% an/an.44 p. Evoluţia economiei americane în 2011 a fost susţinută de consumul privat (principala componentă a PIB) (ritm de 2.). contribuţie de 0. ponderea formării brute de capital s-a situat la aproximativ 16% din PIB în 2011. Economia americană a continuat să demonstreze rezistenţă la contracţia economică din Zona Euro. divergente. Deşi economia americană a accelerat în ultimele luni din 2011.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Statele Unite ale Americii Activitatea economică şi piaţa forţei de muncă Departamentul Comerţului a comunicat datele finale cu privire la evoluţia economiei în T4 şi (per ansamblu) în 2011.6 p.2% an/an.53 p. Per ansamblu. sub anumite aspecte. Cu toate acestea. Pe de altă parte.7% an/an. fapt care atrage atenţia cu privire la sustenabilitatea ritmului de evoluţie a economiei în trimestrele următoare. indicatorii macroeconomici au consemnat evoluţii mixte şi. în decelerare de la 3% în 2010.p. dar şi la decelerarea economiei Chinei. consumul guvernamental s-a contractat cu 2. este prematur să afirmăm că am asistat la intrarea într-un nou ciclu economic.).p. Economia americană a crescut cu un ritm anualizat de 3% în ultimele 3 luni din 2011.

conform indicatorului comunicat de Institute for Supply Management. Pe de altă parte. 6 .7% m/m). Componenta construcţii private a consemnat un declin de 0.8% m/m. se remarcă evoluţia consumului privat – principala componentă a PIB. se remarcă evoluţia industriei prelucrătoare.5% m/m – cel mai bun din ultimele 5 luni).1% m/m. cel mai sever ritm din ultimele 7 luni. Prin urmare. Această evoluţie a fost determinată în principal de contracţia construcţiilor publice (ritm de 1. Cu toate acestea. americanul mediu îşi confirmă atitudinea proactivă în ceea ce priveşte comportamentul de consum.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 La nivelul cererii agregate. dar şi în ceea ce priveşte creditarea).nivelul minim din august 2009).7% . Atrag atenţia cu privire la faptul că accelerarea consumului în februarie nu a fost determinată de o evoluţie pozitivă a veniturilor (acestea au consemnat un declin real de 0. În ceea ce priveşte oferta agregată. rata de economisire s-a redus la 3. Cheltuielile de consum au accelerat în februarie (ritm real de 0. Practic.7%). Industria prelucrătoare a accelerat în martie. mai ales în momentele în care climatul macroeconomic prezintă semnale de ameliorare graduală (atât la nivelul pieţei forţei de muncă. rata de utilizare a capacităţii instalate în industrie a scăzut uşor în februarie (la 78. sectorul de construcţii s-a contractat în februarie cu 1. unde indicatorul Empire Manufacturing a înregistrat în martie nivelul maxim din vara anului 2010.1% m/m). Această evoluţie a fost puternic influenţată de regiunea New York. menţinându-se sub media din ultimele decenii. motorul procesului de relansare a economiei în urma celei mai severe crize economicofinanciare din ultimele decenii.

nivelul ridicat al şomajului pe termen lung (peste 40% din total) şi rata ridicată a 7 . în timp ce componenta comenzi noi sa redus de la 61. 0. la doar 0. Componenta activitatea curentă a scăzut de la 62. Solicitările de ajutor de şomaj au scăzut spre pragul de 350 mii (357 mii în ultima săptămână din martie). Totodată.8 p. contractele de vânzare/cumpărare case. la 3..6 p. solicitările existente de ajutor de şomaj s-au redus cu 16 mii. Majoritatea indicatorilor economici imobiliari comunicaţi în luna martie au înregistrat evoluţii nefavorabile.6% m/m. vânzările de case existente şi lucrările demarate de construcţii case noi au scăzut în februarie (ritmuri de declin de 0. preţurile caselor au consemnat intrarea în al 7lea an consecutiv de declin..2 p. la 58. vânzările de case noi.7 p. sectorul de servicii a decelerat în martie. economia americană a creat doar 120 mii locuri de muncă în martie. La nivelul pieţei forţei de muncă indicatorii economici au continuat să se amelioreze gradual.9 p. De asemenea. în contextul evoluţiei economiei. cel mai redus nivel din aprilie 2008. Totodată. Economia mai are de recuperat mai bine de jumătate din locurile de muncă pierdute în perioada crizei (aproximativ 9 milioane). Practic. dar şi a resimţirii Programului American Jobs Act. Pe de altă parte.9% m/m.04% m/m în ianuarie). în februarie la 56 p. Preţurile caselor au continuat să scadă în principalele zone metropolitane din Statele Unite. Indicatorul calculat de Institute for Supply Management a scăzut de la 57.2%. respectiv 1. Cu toate acestea. În sfera pieţei imobiliare climatul se menţine dificil. în martie. în ciuda semnalelor de stabilizare consemnate pe parcursul ultimelor luni.8% an/an în ianuarie) (trebuie însă remarcat faptul că ritmul de declin s-a temperat. la 58.3 p. numărul persoanelor care beneficiază de ajutor prelungit de şomaj se menţine peste pragul de 3 milioane (3.26 milioane la jumătatea lunii martie).5% m/m.1% m/m). confirmându-se menţinerea unei situaţii precare la nivelul acestui sector (declanşator al crizei economico-financiare). componenta locuri de muncă a crescut la 56. conform indicatorilor S&P/Case Shiller (declin de 3. – nivelul maxim din ultimii 6 ani. evoluţie determinată de componenta comenzi. 1.34 milioane (în săptămâna încheiată în 24 martie). Rata şomajului se situează la 8. De asemenea.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Totodată.

evoluţie la care a contribuit şi avansul preţurilor la benzină – cu impact nefavorabil pentru puterea de cumpărare a americanilor (preţurile la pompă se apropie.1. 8 . Scenariul central 3-6 luni Menţin scenariul central de previziune de la Raportul din luna februarie: probabilitate de peste 50% ca economia americană să evolueze la un ritm sub pragul de 2% (în intervalul (1. exprimând premise mai bune pentru a doua jumătate a anului curent.75% 8. ritmul de creare de locuri de muncă nu pare să fie sustenabil.2% . În primul rând. Totodată.25%). consider că ritmul de evoluţie a economiei americane se va situa în partea superioară a intervalului de previziune. Deşi indicatorii economici avansaţi (calculaţi de Conference Board) au accelerat în februarie. evoluţiile anumitor indicatori macroeconomici atrag atenţia cu privire la sustenabilitatea ritmului de creştere a economiei americane. dacă comparăm cu ritmul de evoluţie a PIB. în medie. componentele perspective evoluţie pentru următoarele 3 – 6 de luni ale indicatorilor care comensurează sentimentul consumatorilor Conference (indicatorii Board şi calculaţi de Universitatea Michigan) s-au deteriorat în martie. Pentru evoluţia ratei şomajului menţin intervalul de previziune pentru următoarele 3 – 6 luni la (7. Incorporând evoluţiile recente ale indicatorilor macroeconomici din Statele Unite.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 underemployment (aproximativ 14.5%) sunt factori care exprimă menţinerea unor condiţii dificile în piaţa forţei de muncă.75%) an/an) în următoarele 3 – 6 luni. de pragul de 4 dolari/galon).

date fiind aprecierea cursului real efectiv al dolarului pe parcursul ultimelor luni. Cu toate acestea. consider că nu ne putem aştepta la surprize pozitive nici din partea cererii externe nete. recesiunea din Zona Euro şi decelerarea economiei Chinei. Prin urmare. Cu alte cuvinte. nu ne putem aştepta la contribuţii favorabile pe termen scurt. dar şi a normalizării condiţiilor de creditare. nu este exclus să asistăm la surprize nefavorabile din sfera evoluţiei consumului priovat în lunile următoare. contextul ameliorării graduale a condiţiilor din piaţa forţei de muncă. nu cred că se poate afirma că am asistat la relansarea sustenabilă a fluxurilor investiţionale private în economia americană. în momentul atingerii limitei de îndatorare). atrag atenţia cu privire la sustenabilitatea ritmului de evoluţie a consumului privat din Statele Unite. Deocamdată. Nu în ultimul rând. în contextul procesului de consolidare bugetară (care ar trebuie să continue şi în perioada următoare.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 În prezent consumatorul american pare să recâştige în apetit. Deşi companiile dispun de capital pentru a investi. În ceea ce priveşte consumul guvernamental. dat fiind că: ritmul de evoluţie a veniturilor personale nu reuşeşte să acompanieze ritmul de evoluţie a cheltuielilor de consum. În ultimii ani companiile americane au preferat să accelereze investiţiile în afara Statelor Unite. avansul cotaţiilor internaţionale la ţiţei din ultimele luni reduce din puterea de cumpărare a americanilor. atât din plan extern (criza datoriilor suverane din 9 . De altfel. conform programelor stabilite în vara anului trecut. rata şomajului se menţine în continuare ridicată. se menţin o serie de incertitudini. ponderea formării brute de capital în PIB a scăzut de la 21% în 2006 la 16% în 2011. principala variabilă care va decide mersul economiei americane este reprezentată de investiţiile private.

6. problemele din economiile emergente). decelerarea economiilor emergente (China)).9% an/an. 10 .3% an/an în februarie la 3. ca urmare a ameliorării indicatorilor economici pe parcursul ultimei perioade (inclusiv la nivelul pieţei forţei de muncă). Condiţiile încă precare din piaţa forţei de muncă. 5. Trebuie menţionat faptul că în ultima perioadă am asistat la majorarea aşteptărilor americanilor cu privire la evoluţia inflaţiei în următoarele 12 luni (de la 3. Nivelul redus al ratei de economisire.25%). Inflaţia core a stagnat la 1. 4. conform indicatorului Personal Consumption Expenditure.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Europa. criza din Zona Euro.9% an/an în martie). Comunicatul băncii centrale în urma acestei şedinţei denotă o atitudine mai optimistă („moderate economic growth”) cu privire la evoluţia economiei americane. Riscurile din plan extern (exemplu. am asistat la modificarea tonului comparativ cu Şedinţa de Politică Monetară din ianuarie. Riscuri Trebuie menţionat faptul că se menţin o serie de factori de risc cu privire la evoluţia economiei americane pe termen scurt: 1. dar şi programele monetare neconvenţionale. menţinându-se peste ţinta adoptată de FED în ianuarie (2%). La Şedinţa de Politică Monetară din martie Rezerva Federală a menţinut dobânda de referinţă la nivelul minim istoric (0%-0. Practic. dar şi din plan intern (evoluţia productivităţii muncii) care împiedică determinarea momentului optim pentru relansarea sustenabilă a investiţiilor.3% an/an în februarie. 3. Evoluţia cotaţiilor internaţionale la ţiţei (preţul galonului de benzină se apropie de maximele istorice). 2. Climatul dificil la nivelul pieţei imobiliare. Inflaţia şi politica monetară Inflaţia a decelerat la 2. Aprecierea cursului real efectiv al dolarului pe parcursul ultimelor luni.

a inflaţiei controlate (uşor peste ţintă). membrii Comitetului de Politică Monetară şi-au exprimat rezerva cu privire la adoptarea unui nou program monetar neconvenţional (cel puţin atâta vreme cât economia nu se deteriorează sau inflaţia nu se reduce sub ţinta de 2%). în ciuda unui ton mai optimist. dar şi pentru a susţine refacerea potenţialului economic şi pentru a acomoda procesul de consolidare bugetară. pentru a doua jumătate a anului 2014). Comitetul FED a atras atenţia că am putea asista la modificarea datei cu privire la demararea procesului de normalizare a politicii monetare (fixată. Cu toate acestea. am putea asista la începerea procesului de normalizare a politicii monetare a Rezervei Federale mai devreme decât aşteptările (a doua jumătate a anului 2014). În acest context. pe fondul evoluţiei economiei la un ritm sub potenţial. Acest proces de normalizare va începe în primul rând cu măsurile monetare neconvenţionale şi va continua ulterior cu dobânda de referinţă. dacă vor interveni modificări majore ale climatului macroeconomic. 11 . Pentru moment a fost clarificată problema unui nou program de măsuri monetare neconvenţionale (nu vom asista în următoarele 3 luni la Q3). o deteriorare a sentimentului din pieţele financiare. concretizarea factorilor de risc macroeconomic (intern/extern) ar putea determina al treilea program de quantitative easing (în a doua jumătate a anului curent). Comitetul FED continuă să fie preocupat cu menţinerea unor condiţii dificile la nivelul pieţei forţei de muncă (semnalele pozitive din ultimele luni ar putea fi nesustenabile). Riscuri În cazul unei accelerări a investiţiilor în economia americană. consider că nu vom asista la o schimbare de atitudine din partea FED cel puţin până la jumătatea anului curent.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Totodată.25%) şi în trimestrele următoare. Scenariul central Rezerva Federală va menţine dobânda la (0%-0. trebuie menţionat faptul că. conform Stenogramei acestei Şedinţe. în ianuarie. Pe de altă parte. Deşi există riscul ca inflaţia să depăşească temporar ţinta FED (ca urmare a evoluţiilor recente ale cotaţiilor internaţionale la ţiţei).

Evoluţia indicatorilor Manager Index) PMI exprimă (Purchasing scenariul de recesiune. pe fondul resimţirii crizei datoriilor suverane din regiune. în timp ce sectorul de servicii a consemnat a doua lună de declin. Vânzările din comerţul cu amănuntul au scăzut în februarie cu 0. în martie. dar şi climatul precar din din piaţa forţei de muncă. cererea externă netă a contribuit pozitiv la formarea PIB – ului în ultimele 3 luni din 2011: exporturile au scăzut cu 0.3 p.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 ZONA EURO Activitatea economică şi piaţa forţei de muncă Economia regiunii a reintrat în contracţie în ultimul trimestru din 2011 (declin de 0.2% q/q. în timp ce consumul guvernamental s-a contractat cu 0. Atrag atenţia cu privire la declinul investiţiilor (pentru al treilea trimestru consecutiv). Pe de altă parte.7% q/q.3% q/q). Per ansamblu. Indicatorii macroeconomici parcursul ultimelor comunicaţi săptămâni pe confirmă scenariul de prelungire a contracţiei economice în trimestrul I al anului curent. 12 . cu 0. principala componentă a PIB (58%) a scăzut cu 0.1 p.1% m/m.4% an/an. în februarie la 49.4% q/q. Consumatorul european resimte declinul puterii de cumpărare (în contextul majorării cotaţiilor internaţionale la ţiţei).2% q/q. Indicatorul PMI Compozit a scăzut de la 49. în 2011 economia Zonei Euro a crescut cu 1. Consumul privat. în timp ce importurile s-au contractat cu 1. În martie industria prelucrătoare s-a contractat pentru a 8-a lună consecutiv.4% q/q.

În prezent.134 milioane.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 La nivelul pieţei forţei de muncă condiţiile au continuat să se deterioreze.272 milioane)). la 17. cu un volum de peste 1 trilion de euro) par insuficiente pentru a tempera preocupările pieţelor (în ultimele zile am asistat la majorarea costurilor de finanţare a statelor cu situaţie critică a finanţelor publice către nivelul maxim de la finele anului trecut – dobânda pe 10 ani pentru titlurile de stat ale Spaniei se apropie de 6%). permanent De în cadrul asemenea. Rata şomajului în regiune a urcat la 10. având în vedere construcţia imperfectă a Uniunii Monetare. euro) şi măsurile de lichiditate ale Băncii Centrale Europene (două operaţiuni LTR. dat fiind că unele economii ale Zonei Euro par să fi devenit şocuri asimetrice cu caracter Monetare. menţionez faptul că am asistat în ultimele trimestre la intensificarea fenomenului de divergenţă economică. Numărul de şomeri a crescut cu 162 mii în februarie.8%. atrag atenţia asupra faptului că tensiunile din sfera finanţelor publice se pot intensifica la orice moment. Practic economia Zonei Euro va continua procesul de ajustare economică în urma şocurilor puternice (valurile crizei economico-financiare). valurile crizei economico-financiare mondiale au determinat declinul investiţiilor şi deprecierea capitalului uman (rata şomajului în rândul tinerilor se situează la 21. pe fondul contracţiei economice. Totodată. în contextul în care deocamdată nu reuşesc să stabilizeze finanţele publice (componenta structurală a deficitului bugetar în aceste state se situează peste pragul de 5% din PIB). 13 . Cel mai sever declin al potenţialului economic s-a înregistrat în rândul economiilor din flancul Sudic. dar şi insuficienţa măsurilor adoptate în ultimele trimestre pentru contracararea crizei datoriilor suverane. Uniunii divergenţa economică va fi alimentată şi de recenta decizie de majorare a salariilor în Germania (cu peste 6%) în contextul în care ţările din Europa de Sud se confruntă cu dificultăţi în procesele de consolidare bugetară. Principala consecinţă a acestor unde de criză constă în declinul potenţialului economic (în jurul nivelului de 1% în prezent).6% (3. Totodată. economia regiunii resimte problemele de natura sustenabilităţii finanţelor publice. care nu pot adresa pentru moment această problemă. Dimensiunea programelor de stabilizare (800 mld. Nu în ultimul rând. Consider că acest proces de divergenţă va continua în trimestrele următoare. în apropiere de nivelul maxim istoric (10.9%).

procesul de decelerare a economiei mondiale va fi contrabalansat de deprecierea cursului real efectiv al EUR pe parcursul ultimelor luni. a căror componentă perspective pentru următoarele 6 luni a crescut în ultima perioadă în Germania – locomotiva regiunii. Pe de altă parte. este dificil de crezut că. şomajul record şi semnalele nefavorabile din sfera economiei mondiale. după măsurile adoptate de Banca Centrală 14 . date fiind perspectivele de consolidare bugetară la nivelul regiunii. nu modific scenariul central de la Raportul Macroeconomic din luna februarie: probabilitate de peste 50% ca economia Zonei Euro să evolueze în intervalul (-0.5% : 11%)). la nivelul cererii externe nete. În acest context. pe termen scurt.75% : -0. vom asista la relansarea investiţiilor private.25%) an/an în următoarele luni (pentru rata şomajului (10. Cu toate acestea. Mă refer în principal la indicatorii comunicaţi de centrele de cercetare economică ZEW şi IFO. atrag atenţia cu privire la faptul că o serie de indicatori de sentiment au consemnat evoluţii favorabile în perioada recentă. exprimând premise de stabilizare a climatului macroeconomic din regiune. Pentru consumul guvernamental mă aştept la o contribuţie negativă la formarea economiei pe termen scurt.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Scenariul central 3 – 6 luni Date fiind evoluţiile recente ale indicatorilor macroeconomici din regiune. Aceste evoluţii au fost determinate de atenuarea tensiunilor din sfera finanţelor publice la nivel de regiune. Companiile europene nu au motive concrete pentru a relua investiţiile (care s-au contractat pe parcursul ultimelor trimestre). în contextul continuării procesului de consolidare bugetară la nivel de regiune. Consumul privat va continua să resimtă condiţiile dificile din piaţa forţei de muncă.

Condiţiile dificile din piaţa forţei de muncă. 3. în ciuda procesului de restructurare a datoriilor elene (cel mai important din istoria economiei mondiale). Nu în ultimul rând. Reintensificarea tensiunilor din sfera finanţelor publice. nu este exclus să asistăm la o nouă restructurare. În acest context. nivelul primelor de risc ale ţărilor din regiune se situează peste cel consemnat la jumătatea anului trecut (după cum se poate observa în graficul alăturat). Spania). Italia. Riscurile din sfera economiei mondiale. atrag atenţia cu privire la faptul că situaţia finanţelor publice din ţările regiunii se menţine critică. 2. Mă refer în principal la economiile cu o dimensiune importantă în PIB-ul Zonei Euro (Franţa. care ar putea avea nevoie de un nou program de susţinere financiară internaţională. 15 . Pe de altă parte. în prezent. restructurarea datoriilor elene şi acordarea celui de-al doilea program de susţinere financiară internaţională Greciei). Mai multe state din regiune (cu probleme acute de sustenabilitate a finanţelor publice) pot deveni / redeveni ţinta pieţelor financiare. dar şi de liderii politici europeni (semnarea Tratatului de Guvernanţă Fiscală la începutul lunii martie. iar tensiunile se pot intensifica în orice moment. Spania a reintrat în orbita presiunilor pieţelor financiare. dar şi la Portgualia şi Grecia. Totodată. 1. volum de peste 1 trilion de euro). menţionez faptul că.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Europeană (licitaţiile organizate cu băncile comerciale în decembrie 2011 şi februarie 2012. situaţia se menţine critică în Portugalia. De asemenea. Riscuri Trebuie menţionat faptul că se menţin o serie de factori de risc cu privire la evoluţia economiei Zonei Euro pe termen scurt. Evoluţia cotaţiilor internaţionale la ţiţei 4. în special în rândul tinerilor (cu impact negativ pentru potenţialul economiei pe termen mediu).

Referitor la inflaţie. Riscuri În cazul unei reintensificări a crizei datoriilor suverane din regiune am putea asista la o nouă licitaţie a Băncii Centrale Europene cu băncile comerciale din regiune. La şedinţa de politică monetară de la începutul lunii aprilie Banca Centrală Europeană a decis menţinerea dobânzii de referinţă la nivelul de 1%. La Conferinţa de Presă organizată după Şedinţa de Politică Monetară. Draghi a considerat că sunt semnale de stabilizare la un nivel redus. M. a menţionat că pentru moment nu se pune problema problema unei strategii de exit din politica monetară relaxată. Guvernatorul a atras atenţia cu privire la riscurile existente: tensiunile din sfera finanţelor publice. importante pentru stabilizarea climatului financiar. Draghi a avertizat cu privire la presiunile ridicate pe termen scurt (date fiind evoluţia cotaţiilor internaţionale la ţiţei. conform estimării flash a Eurostat. 16 . fiind posibilă o relansare graduală pe parcursul acestui an. Nu în ultimul rând. În ceea ce priveşte evoluţia economiei reale.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Inflaţia şi politica monetară Inflaţia a decelerat la 2.6% an/an în martie. Draghi s-a referit şi la impactul celor două licitaţii organizate de BCE cu băncile comerciale din regiune. dar şi a taxelor indirecte în unele economii). Cu toate acestea. dar şi pentru finanţarea a economiei reale (în special a companiilor mici şi mijlocii): „cele două licitaţii au evitat o criză financiară de proporţii în Zona Euro şi au creat spaţiul necesar pentru ca guvernele din regiune să implementeze programele de consolidare bugetară şi reformele structurale”. pe fondul climatului macroeconomic dificil din Zona Euro (chiar dacă inflaţia se va situa peste ţinta de 2%). Scenariul central Banca Centrală Europeană va menţine dobânda de referinţă la nivelul minim istoric de 1% în următoarele 3 – 6 luni. Pe de altă parte. o relansare a economiei (surpriză pozitivă) ar putea determina Banca Centrală Europeană să decidă începerea procesului de normalizare a politicii monetare în a doua jumătate a anului curent. Preşedintele BCE. Draghi. evoluţia cotaţiilor internaţionale la ţiţei. dar a considerat că aşteptările cu privire la evoluţia preţurilor pe termen mediu sunt ferm ancorate.

Evoluţia stocurilor atrage atenţia cu privire la posibilitatea să asistăm la destocare în perioada următoare. În ianuarie majoritatea indicatorilor economici au consemnat evoluţii favorabile. remarcându-se agricultura cu un avans de 11. sectorul de construcţii a consemnat o creştere de 2.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 ROMÂNIA Activitatea economică şi piaţa forţei de muncă Institutul Naţional de Statistică a comunicat datele finale cu privire la evoluţia economiei interne în T4 şi (per ansamblu) în 2011. în creştere raportat la decembrie (3.73 17 .5% an/an. evoluţie determinată de declinul stocurilor şi de procesul de consolidare bugetară. în timp ce importurile s-au majorat cu 10.3% an/an şi industria (5% an/an). consumul guvernamental s-a contractat cu 3.7% an/an. Se remarcă componenta stocuri (formarea brută de capital a crescut cu 11. Se remarcă rezistenţa macroeconomic exporturilor dificil din Zona la climatul Euro (în ianuarie exporturile s-au situat la 3.9% an/an.3% an/an). Analizând elementele cererii agregate.5% an/an. exprimând creştere economică în prima lună a anului. în 2011 economia internă a crescut cu 2.2% q/q). dar formarea brută de capital fix s-a majorat cu doar 6. Totodată. consumul privat a crescut cu doar 0. Pe de altă parte. Exporturile au crescut cu 9. Economia internă a reintrat în contracţie în ultimul trimestru din 2011 (declin de 0.7% an/an.86 mld. euro.4% an/an.9% an/an. Per ansamblu.

conform indicatorilor Biroului Internaţional al Muncii. euro) şi în apropiere de maximul consemnat în septembrie (3. nu modific scenariul central de previziune de la Raportul din luna februarie: probabilitate de peste 50% ca economia României să evolueze în intervalul (-0. Totodată.1% în februarie.7% m/m. se remarcă sectorul de construcţii. dar şi a lipsei investiţiilor pe plan intern. climatul dificil din Zona Euro se va resimţi nefavorabil asupra cererii externe a României. pe fondul resimţirii recesiunii din Zona Euro. Evoluţia comenzilor în industrie în februarie exprimă premise nefavorabile pentru evoluţia acestei ramuri a economiei în lunile următoare. Totodată. Pe termen scurt.75%) an/an în următoarele 3 – 6 luni. euro)). dar şi condiţiile dificile din 18 . Pe de altă parte. vânzările din comerţul cu amănuntul au accelerat la 3% m/m în prima lună a anului. exprimând probabilitatea ridicată ca şi în trimestrul I economia internă să fi înregistrat contracţie. rata şomajului a scăzut de la 7. Deşi datele economice din luna ianuarie au surprins pozitiv. evoluţiile din februarie exprimă o probabilitate ridicată a scenariului de recesiune (contracţie economică şi în trimestrul I al anului curent). Practic.50%: 0. comenzile din industrie au scăzut cu 15% m/m (în termeni nominali) în a doua lună a anului.5% m/m în februarie. care a crescut şi în februarie. ecuaţia recesiunii va fi rezolvată de evoluţia indicatorilor pe parcursul lunii martie. La nivelul pieţei forţei de muncă. Cu toate acestea. indicatorii macroeconomici comunicaţi în ultimele săptămâni au prezentat evoluţii predominant nefavorabile.92 mld.2% în ianuarie la 7. Scenariul central 3 – 6 luni Având în vedere evoluţiile recente ale indicatorilor macroeconomici.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 mld. Vânzările din comerţul cu amănuntul s-au contractat cu 2. De asemenea. Consumul privat va continua să resimtă nivelul ridicat de îndatorare. producţia industrială a crescut cu 0.6% m/m (2. cu 1.2% an/an).

Menţinerea unor condiţii dificile în piaţa forţei de muncă. ecuaţia evoluţiei economiei interne este dependentă de componenta investiţii. principalul partener economic. în special în rândul tinerilor (rată a şomajului de peste 20%). 19 . sentimentul consumatorilor s-a deteriorat în februarie). 2. prin urmare contribuţia consumului guvernamental la formarea PIB va fi negativă. Procesul de începerea internaţional consolidare rambursării contractat bugetară şi împrumutului în perioada resimţirii primului val al crizei economicofinanciare mondiale. economia se zbate la graniţa între două cicluri economice. 4.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 piaţa forţei de muncă (de altfel. Climatul economic din Zona Euro. 1. iar capitalul intern nu dispune de forţa şi know-how-ul necesare pentru a relua investiţiile. Cu toate acestea. Practic. însă se menţine la un nivel ridicat. În acest context. Momentan. pe fondul contextului dificil din Zona Euro (principalul partener economic). 5. Gradul ridicat de îndatorare din sectorul privat. posibilitatea unor derapaje din cauza anului electoral). Totodată. Anul electoral 2012. 3. procesul de consolidare bugetară va continua şi în 2012. economia continuă să fie ocolită de fluxurile străine de capital. Riscuri Trebuie menţionat faptul că se menţin o serie de factori de risc cu privire la evoluţia economiei României pe termen scurt. remarcăm declinul costului de finanţare a statului (rata dobânzii la titlurile de stat pe 10 ani s-a redus semnificativ în ultimele săptămâni). a contextului regional dificil. Percepţia cu privire la riscul de investiţie în economia internă s-a atenuat în ultima perioadă. dar şi a riscurilor din plan intern (declinul potenţialului economic.

25% la 5. Scenariul central Banca Naţională a României ar putea continua procesul de normalizare a politicii monetare în prima jumătate a anului curent (cu o nouă reducere de 0. caz în care BNR ar putea reduce dobânda mai agresiv. În premieră.25% . banca centrală a decis menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii şi gestionarea activă a lichidităţii din sectorul financiar. În cadrul acestei Conferinţe de Presă. BNR a organizat un Briefing de Presă. dar şi evoluţia economiei la un ritm mult sub potenţial. fenomen care s-ar putea prelungi (dacă criza din Zona Euro se va reintensifica). coroborate cu decelerarea inflaţiei generează premise pentru continuarea reducerii dobânzii de referinţă la următoarea şedinţă de politică monetară (când va fi discutat şi Raportul Trimestrial cu privire la inflaţie). concretizarea factorilor de risc din sfera activităţii economice ar putea determina reintrarea în recesiune a economiei. Guvernatorul a atras atenţia cu privire la riscurile specifice unui an electoral (majorarea salariilor din sectorul public nu trebuie să pună în pericol ţinta de deficit bugetar).59% an/an în februarie. Riscuri Pe de o parte.nivel minim istoric. Totodată. 20 . nivel minim istoric. reducând dobânda de referinţă cu 0.05% an/an în februarie).25% la şedinţa din mai). La Şedinţa de Politică Monetară Banca Naţională a continuat procesul de normalizare a politicii monetare.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Inflaţia şi politica monetară Inflaţia a decelerat la 2. Perspectivele de evoluţie a economiei la un ritm sub potenţial în perioada următoare. Decizia de continuare a procesului de normalizare a politicii monetare are la bază atenuarea presiunilor inflaţioniste (inflaţia core la 2.

21 .RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Pe de altă parte. sau derapaje bugetare în contextul anului electoral ar putea determina oprirea procesului de normalizare a dobânzii de referinţă. eventuale surprize pozitive din plan macroeconomic. coroborate cu accelerarea presiunilor inflaţioniste (determinate de evoluţia componentelor volatile. sau a preţurilor administrate).

11% din PIB-ul mondial). în decelerare raportat la 2010 (10. coroborate cu semnalele de supraîncălzire la nivelul pieţei imobiliare au determinat declinul cererii externe.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 China În ultima perioadă am asistat la acumularea de semnale nefavorabile în China (a doua economie din lume ca dimensiune. Per ansamblu.5% an/an. De altfel.2%. însă procesul de tranziţie de la o economie dependentă de cererea externă şi de investiţiile străine directe la o economie a consumului privat va fi dificil. Evoluţiile nefavorabile ale cererii externe s-au reflectat imediat în industrie.9% an/an. China dispune de resurse proprii pentru investiţii. contracţia economiei nipone în ultimele 3 luni din 2011 sunt factorii principali care au determinat decelerarea exporturilor Chinei (cum se poate observa în graficul alăturat).3% an/an). evoluţia sub potenţial a economiei americane. Pe termen scurt indicatorii economici avansaţi exprimă premise de continuare a procesului de decelerare a economiei Chinei. dar şi reducerea interesului investitorilor internaţionali pentru piaţa chineză. în 2011 PIB-ul chinez a crescut cu 9. cel mai redus din ultimele 10 trimestre). 22 . producţia industrială decelerând în ultimele luni (în termeni an/an). Tensiunile din Zona Euro. recent autorităţile au redus previziunile cu privire la evoluţia economiei în 2012 la 7. Economia a decelerat în ultimul trimestru al anului 2011 (ritm de 8. Tensiunile din pieţele financiare internaţionale din vara anului trecut.

În luna martie. percepţia investitorilor cu privire la faptul că prima economie a lumii pare să fie mai puţin dependentă de politica monetară relaxată. Reducerea aversiunii faţă de risc pe mapamond a determinat ieşiri de fluxuri din segmentul obligaţiuni şi orientarea acestora către segmentul acţiuni. După evoluţia foarte bună din primele 3 luni ale anului. de subevaluarea companiilor (la finele anului trecut). Pe plan intern.4%. indicii bursieri internaţionali s-au corectat în prima săptămână din aprilie. Practic. SIF-uri. printre altele.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Pieţele financiare Evoluţii recente În martie am asistat la continuarea rally-ului pe pieţele de acţiuni. Ritmul mai alert de evoluţie a pieţei interne de capital în primul trimestru al anului a fost determinat de un sentiment mai bun în pieţele mature. în timp ce indicele pan-european Dow Jones Stoxx 600 s-a apreciat cu aproximativ 8%. SNP). indicele BET a crescut în primele 3 luni cu aproximativ 24%. Această evoluţie exprimă. Practic. pieţele internaţionale de acţiuni au înregistrat cel mai bun prim trimestru din ultimii anii. acestea înregistrând la un moment dat nivelul maxim local de 2. Indicele S&P 500 a crescut cu 12%. evoluţie determinată în principal de atenuarea tensiunilor din Zona Euro. remarc creşterea yield-urilor la obligaţiunile emise de Statele Unite. pe fondul reintensificării preocupărilor cu privire la criza datoriilor suverane din Zona 23 . majorarea yield-urilor în martie anticipează că următoarele decizii ale FED vor fi în direcţia normalizării politicii monetare. dar şi de perspectivele de dividende pentru exerciţiul financiar 2011 la o serie de companii importante (FP. dar şi de evoluţia indicatorilor macroeconomici din Statele Unite.

decelerarea din economiile emergente. în acest moment acţiunile par subevaluate (prin prisma comparaţiei cu obligaţiuni). 24 . Scenariul central Pe termen scurt derularea crizei datoriilor suverane din Zona Euro. la nivelul tuturor regiunilor (Statele Unite. Menţin scenariul central de la Raportul din februarie: punct de perpective vedere neutrale/benigne macroeconomic din pentru pieţele de capital pe mapamond: evoluţie a indicilor din pieţele mature în intervalul (-7. unde rata de dobândă la titlurile de stat pe 10 ani s-a apropiat de maximele consemnate la finele anului trecut). sezonul de raportări financiare pe T1 şi evoluţia indicatorilor Statele Unite. Totodată. Atrag atenţia asupra faptului că. criza din Europa.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Euro (cazul Spaniei.5% : + 7. iar companiile deţin lichidităţi importante (cel puţin în Statele Unite) (ar putea relua investiţiile în orice moment). economia mondială nu a intrat într-un nou ciclu. sunt câţiva din factorii care exprimă premise de decelerare a rezultatelor raportate de companiile listate în următoarele trimestre. este ridicată probabilitatea unor corecţii importante după data cu privire la acordarea de dividende pentru exerciţiul financiar 2011. iar factorii de risc sunt ridicaţi. macroeconomici precum şi evoluţiile din din economia Chinei vor fi factorii principali care vor determina sentimentul din pieţele financiare internaţionale. evoluţii ale indicilor din pieţele de frontieră în intervalul (-15% : +15%). Pe de o parte.5%). Europa şi Asia). Pe de altă parte. decelerarea productivităţii muncii în Statele Unite. pe plan intern.

şomajul pe termen lung. a căror concrezitare ar avea impact imediat la nivelul pieţelor financiare (în orice moment sunt posibile pusee de volatilitate). decelerarea economiei mondiale. deprecierea capitalului uman şi declinul potenţialului economic. Printre aceşti factori de risc menţionez: criza datoriilor suverane din Zona Euro şi consecinţele acesteia (reuşita proceselor de consolidare bugetară). De asemenea. menţionez o serie de aspecte fundamentale (dileme pentru economia mondială). problemele cu care se confruntă economia Chinei. riscurile din economia americană. care împiedică o evoluţie sustenabilă ascendentă a pieţelor de capital: viteza de circulaţie a banilor. Trebuie menţionat faptul că se menţin o serie de incertitudini în economia mondială. Atrag atenţia că reintensificarea factorilor de risc ar putea determina un sentiment negativ pe pieţele de capital (corecţii pe pieţele mature (declin de cel puţin 10%) şi bear market pe pieţele de frontieră (-20%)). 25 . Deocamdată. problema eficienţei programelor monetare neconvenţionale. acord o probabilitate mai redusă acestui scenariu. îndeosebi în rândul economiilor dezvoltate. reluarea investiţiilor de către companiile private ar putea determina creşteri de peste 10% pe indicii bursieri din pieţele mature şi evoluţii mai accelerate pe pieţele de frontieră.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Riscuri O evoluţie ascendentă sustenabilă a pieţelor de capital este dependentă de relansarea sustenabilă a investiţiilor de către companiilor private. Pe de altă parte. evoluţia cotaţiilor internaţionale la ţiţei.

Informatiile cuprinse in acest raport exprima anumite opinii legate de o clasa de valori mobiliare. SSIF Broker SA avertizeaza clientul ca performantele anterioare nu reprezinta garantii ale performantelor viitoare. Toate materialele prezentate in acest raport. SSIF Broker SA aplica masuri de ordin administrativ si organizatoric pentru prevenirea si evitarea conflictelor de interese in ceea ce priveste recomandarile. hotarari A.ro. prezentarea tuturor informatiilor relevante despre potentiale conflicte de interese in cadrul rapoartelor. Materialele ce contin recomandari de investitii realizate de catre SSIF Broker SA au un scop informativ. marcile de servicii. pastrarea unei obiectivitati permanente in rapoartele si recomandarile prezentate. Istoricul rapoartelor publicate si a recomandarilor formulate de SSIF Broker SA se gaseste pe site-ul www. sectiunea analize. Investitia in valori mobiliare este caracterizata prin riscuri. Aceste informatii sunt prezentate in conformitate cu Regulamentul CNVM 15/2006 privind recomandarile pentru investitii in instrumente financiare. Toate marcile comerciale. prin separarea activitatilor de analiza si research de alte activitati ale companiei. corectitudinea si completitudinea lor neputand fi totusi garantata. SSIF Broker SA ar putea detine in diferite momente valori mobiliare la care se face referire in aceste materiale sau ar putea actiona ca formator de piata pentru acestea. Niciunul dintre materialele. la momentul la care SSIF Broker SA considera necesar. acestea se refera la investitii in actiuni pe termen mediu si lung. in cazul in care o astfel de distributie. Autoritatea cu atributii de supraveghere a SSIF Broker SA este Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare. fara permisiunea scrisa a SSIF Broker SA. Data la care se publica sau se modifica un raport este identificata in continutul acestuia si/sau in canalul de distributie folosit. Decizia finala de cumparare sau vanzare a acestora trebuie luata in mod independent de fiecare investitor in parte. 26 . publicare sau utilizare ar fi contrara unei legi sau regulament. Investitorii sunt avertizati ca orice strategie. transmise. http://www. SSIF Broker SA nu isi asuma responsabilitatea pentru tranzactiile efectuate pe baza acestor informatii. De asemenea nu sunt raspunzatori pentru veridicitatea si calitatea informatiilor obtinute din surse publice sau direct de la emitenti.cnvmr..ssifbroker. si logo-urile utilizate in acest raport sunt marci comerciale sau marci de servicii sau marci comerciale inregistrate ale SSIF Broker SA. Rapoartele de analiza se pot actualiza sau modifica pe parcurs. inclusiv modalitati de protectie a informatiilor. cu exceptia cazurilor indicate distinct. sau continutul acestora.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 Denegarea responsabilitatii legale Acest raport nu este destinat pentru a fi distribuit sau utilizat de catre orice persoana sau entitate care este cetatean sau rezident. sunt in conformitate cu drepturile de autor ale SSIF Broker SA. pe baza unui numar cat mai mare de opinii si analize. SSIF Broker SA si realizatorii acestui raport nu isi asuma niciun fel de obligatie pentru eventuale pierderi suferite in urma folosirii acestor informatii.ro. sau care ar putea face obiectul SSIF Broker SA. copiate sau distribuite pentru orice alta parte. inclusiv riscul unor pierderi pentru investitori. metodologie sau model sunt mai degraba forme de estimare si nu pot garanta un profit cert.G. comunicate de presa.A) si date obtinute de pe site-ul Bursei de Valori Bucuresti. situat in Romania sau in orice alta jurisdictie. sau orice copie a acestora. grafic. Materialul poate include informatii publicate de societatea emitenta prin diferite mijloace (rapoarte ale companiei. Datele obtinute pentru redactarea materialului au fost obtinute din surse considerate de incredere. Daca prezentul raport include recomandari. nu pot fi modificate.

1187-2009 Decizia CNVM 3097/10.466.RAPORT MACROECONOMIC MONDIAL | MARTIE 2012 SSIF Broker S.670.75 lei Nr.ro ANSPDCP nr.ssifbroker.09. Cluj-Napoca 27 .ro www.A. 119 Cluj-Napoca tel 0364 401 709 fax 0364 401 710 email secretariat@ssifbroker. Calea Motilor nr. înreg la ORC J12/3038/1994 | CUI 6738423 RO22BRDE130SV07791571300 BRD Suc.2003 Capital social 84. înreg.