You are on page 1of 4

Student LEONHARDT RADU-ALBERT

Universitatea Alma Mater – Sibiu


FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE, SOCIALE ŞI POLITICE

E.C.T.S. An II

2009 - din criza direct in recesiune,sau nu ?

Una din definitiile date recesiuni:forma severa de criza economica.


(declin general al nivelului activitatii economice si al cresterii economice,
caracterizat prin somaj, devalorizare, inflatie, scadere a nivelului de trai)

De asemenea,Biroul National de Cercetare Economica din SUA defineste


recesiunea ca un declin semnificativ al activitatii economice in intreaga societate,
ce dureaza mai mult de cateva luni, declin vizibil prin scaderea produsului intern
brut (PIB), a veniturilor reale ale populatiei, a numarului de angajati din
economie, a productiei industriale si a vanzarilor cu amanuntul (en detail) si cu
ridicata (en gros, angro).
Declansarea crizei financiare actuale poate fi fixata oficial in 2007,cand
American Home Mortgage a dat faliment din cauza prabusirii pietei imobiliare din
SUA,prabusire cauzata in special de scaderea de catre FED a ratelor dobanzilor
de la 6,5% la 1% intr-o perioada de doar 3 ani.Practic era o invitatie spre
creditare si supraconsum inclusiv pentru persoanele cu riscuri mari de
creditare,care in mod normal sau nu aveau nevoie de credite sau ar fi fost
respinse de normele mai aspre din trecut privind creditarea. Astfel,valoarea reala
a caselor a fost artificial umflata din cauza revanzarilor efectuate pe un fond
speculativ,pacalite fiind in special bancile,care preluau ipotecile cu grad mare de
risc(subprime).Acesta a fost inceputul sfarsitului constructiilor noi. Si al bancii
Lehman Brothers.
Criza imobiliara s-a extins rapid si asupra cardurilor de credit,datoriilor
creditelor auto si ulterior in industrie. Faptul ca in acelasi an cu actuala criza,s-a
inregistrat si cea mai mare frauda de pe piata de capital,produsa de Bernard
Madoff, fost presedinte al bursei NASDAQ - a doua piata de capital ca marime
din New York, dupa New York Stock Exchange,in varsta de 70 ani, fondatorul si
pricipalul actionar al Bernard Madoff Investment Securities,va conduce clar catre
o frica a investitorilor de plasare a banilor in aceste instrumente financiare.Aceste
fapte ar putea duce spre o reorientare catre investitii masive in domenii mai putin
volatile si mai palpabile din punct de vedere a transformarii lor in lichiditati cum ar
fi constructii,infrastructura,proiecte de dezvoltare a energiilor alternative,etc.
Nici Romania nu a fost ocolita de acest flagel al creditarii haotice. ”Credit
doar cu buletinul” v-a devenii o istorie in manualul de functionare a bancilor.
Criza economica pe care Romania incepe sa o traverseze este cu precadere o
criza interna, determinata de o cresterea economica nesanatoasa, de vreme ce
se poate volatiliza intr-un singur trimestru. Si asta pentru ca am avut in acesti ani
o crestere bazata pe consum, finantat pe datorie. Cauza principala este
consumul excesiv pe datorie. Criza financiara internationala a fost doar
declansatorul crizei economice interne, pentru ca a afectat sursele de finantare.
Noi consumam pe datorie, si acum ne imprumutam mult mai scump sau deloc.
Aceasta stare de lucruri este valabila si pentru guvern, si pentru firme, si pentru
populatie. Vulnerabilitatile unei economii dezechilibrate, cu numeroase reforme
structurale amanate, au devenit acum evidente.
Ca urmare a micsorarii volumului de creditari si stoparii investitiilor
straine,piata constructiilor v-a scadea drastic in 2009 datorita inaspririi
creditarii.Scaderea cu 3% a lucrarilor in ultimele 2 luni pot fi puse insa si pe
seama conditiilor meteo( perioada de iarna ).Singura speranta ar putea veni
dinspre proiectele de infrastructura sustinute de noul guvern,in ipoteza fericita ca
se vor putea accesa fonduri europene intr-un interval scurt.
Un vechi proverb englezesc spune ca "desperate times call for desperate
measures", nimic mai actual ,dar nu trebuie aplicat add literam deoarece o lipsa
acuta a creditarii duce inevitabil la o scadere pronuntata a puterii de cumparare
,fapt care pe termen lung,in lipsa unei cereri ,a scaderii preturilor si a unei
economii slabite poate duce spre deflatie. BNR ar trebui sa relaxeze in acest
sens, normele de creditare prin separarea creditelor ipotecare de cele de
consum si a celor garantate ipotecar de cele negarantate,astfel incat riscul
creditului sa nu mai afecteze buna functionare a bancilor.
De asemenea,lipsa de lichiditati a dus in ultimele luni la intarzieri de plata
in special in sectorul constructiilor,a distributiei bunurilor de larg consum si
sectorului IT,fapt care duce inevitabil la aparitia si cresterea firmelor aflate in
insolvabilitate.Conform O.N.R.C ,numarul societatilor intrate in insolventa
comparativ cu anul trecut,s-a dublat,ponderea fiind din randul societatilor ce au
ca obiect principal de activitate comertul ,industria prelucratoare si constructiile.
Foarte probabil, anul se va incheia cu un bilant dramatic din punct de
vedere economic, cu scaderi in multe companii si cu extrem de multe
disponibilizari, in ramuri in care costurile devin tot mai greu de suportat.
In perioade de recesiune, companiile şi consumatorii au tendinţa
să taie cheltuielile pentru tehnologii şi produse noi, fapt ce diminuează
cererea de produse.De asemenea,conform Ministerului Muncii,in primul
trimestru din 2009,peste 29.000 de persoane vor fi disponibilizate din sectoarele
constructiilor,siderurgie,metalurgie,industriei auto. Aceasta ne duce la
urmatoarea consecinta importanta pentru anul 2009 - problemela sociala: greve,
presiune sociala din partea unor categorii sociale fara perspective, saracie
extrema revenita in zone in care se considera eliminata, infractionalitate in
crestere. Toate, alimentate de problema foarte grava a romanilor care se intorc
din strainatate si care in luna octombrie au trimis in tara aproximativ 450
milioane de euro( pentru comparatie,totalul profiturilor repatriate de societati
starine a fost de aproximativ 400 milioane euro in aceeasi luna- sursa BNR)
Efectul reactiilor in lant v-a afecta toata economia romaneasca si invariabil
societatea. In 2009 incasarile la buget vor fi mai mici, pentru ca vom avea o
crestere economica mai redusa, si vor fi colectate mai greu din cauza lipsei de
lichiditati.
Eliminarea risipei, prioritati clare in utilizarea banilor publici (cu accent pe
infrastructura), atragerea cat mai multor fonduri UE, trebuie sa ghideze
programul anticriza. In plus, trebuie sa intelegem ca nu ne putem permite tot
ceea ce pot face cei ce opereaza in zona euro, care nu au grija atacurilor
speculative si a impactului unei deprecieri brutale asupra sistemului financiar.
Trebuie inceput cu eliminarea risipei prin reducerea cheltuielilor bugetare
administrative. Cei mai ieftini bani sunt cei pe care ii ai deja si pe care ii poti
economisi. Din economiile astfel facute se poate gandi un plan de investitii in
infrastructura, pentru ca acestea aduc locuri de munca si au un efect important
de antrenare in economie. Insa investitiile in infrastructura trebuie realizate in
cadrul unei programari bugetare multianuale, singura solutie de a reduce
costurile suplimentare si de a elimina alocarea gresita a banului public.Viitorul
guvern si-a asumat responsabilitatea finalizarii a 1.000 km de autostrada,fapt
care ar relansa dezvoltarea IMM-urilor si ar absorbi o mare parte din numarul
somerilor(Hitler a fost considerat nu numai creatorul autostrăzilor din
Germania, ci şi liderul care a reuşit să combată şomajul masiv de la începutul
anilor ´30).

Depasirea deficitului bugetar cu mai mult de 3% din PIB ( regula pe care


comisarii europeni au acceptat sa fie incalcata tocmai din cauza crizei),ar trebui
indreptata spre proiecte in investitii si nu pentru sustinerea activitatilor curente.De
asemenea,un acord cu FMI ar aduce o disciplina fiscala binevenita precum si o
reducere a cheltuielilor bugetare.