Despre capcanele pe

care ni le intinde
Televizorul

Extrase din "TELEVIZORUL - O NOUA

CETATE A SODOMEI" de Printele Toma

Page 2

Printele Toma

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 19

Page 18

Printele Toma

rugciunea".
ncheiem delicatul si mult controversatul subiect cu o
scurt si aleas rugciune, nelipsit de pe buzele, din
minile si inimile multor evlavioi cretini dreptmritori n
toate mprejurrile vieii de acum, vremelnice, pmnteti:
Slav ndelung rbdrii Tale, Doamne, slav iubirii
Tale de oameni, Stpne, slav buntii Tale, Sfinte.
Amin.

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 3

DESPRE CAPCANELE PE CARE NI LE INTINDE

TELEVIZORUL
Extrase din "TELEVIZORUL - O NOUA CETATE A
SODOMEI" de Printele Toma

n Romnia mass-media este o putere. Dintre

mijloacele mass-media cel mai mare impact l are
televizorul. Ca aparat, televizorul este o invenie a mintii
omeneti - care n sine nu este nociv; ns modul n care
el este folosit, cu precdere n ultimii unsprezece ani la
noi si n ultimii treizeci de ani n occident, l-a transformat
n cea mai distructiv arm din lume - pentru suflet.
Televiziunea are o tendin tot mai accelerat si mai
accentuat de a nu mai ndeplini funcia de divertisment,
informaie, cultur, etc., ci pe aceea de a forma un om
nou, splat de tot ce e bun. Televizorul are o lucrare
"religioas", o influen spiritual de netgduit. El a
reuit ceea ce nu s-a mai realizat de la Turnul Babel - s
uneasc toat omenirea n tot ceea ce nu este
Dumnezeu. Atunci (la Turnul Babel) ca s-i opreasc de la
ru, Dumnezeu a mprit limbile, iar astzi, prin televizor,
de la un capt al pmntului la cellalt o singur limb
hulete tot ceea ce este sfnt.
Televizorul alung pentru totdeauna pe Dumnezeu din
sufletul omului si l nlocuiete cu toate pornirile drceti.
Televizorul nu strecoar n mod pervers n om o singur
patim, ci toate patimile mari - sodomia, curvia, iubirea de
aur si de bani, setea de snge, hula mpotriva Duhului
Sfnt, egoismul setea de putere si de slav deart,
precum si pe cele mai mici (care de fapt nu sunt deloc
mici): lenea, judecarea aproapelui, nepsarea,
curiozitatea nefolositoare si bolnvicioas. Telenovelele
sunt specializate n amplificarea acestei ultime patimi.

Page 4

Printele Toma

Televizorul nu nghite numai indivizi, ci popoare ntregi.

Desigur, aparent, nu e mai pctos un televizor dect un
bordel, dar televizorul are totui o putere distructiv cu
mult mai mare dect acesta, pentru c n fiecare cas
introduce un bordel, n care intr cu uurin toi (prini si
copii) si la orice or.
Omul intr n contact cu lumea prin cele cinci simuri:
vz, auz, miros, gust, pipit. Dintre aceste simuri,
vederea este cea prin care intr cele mai multe imagini si
informaii. Personalitatea omului, prin faculti ale ei
precum sunt: cunoaterea, nelegerea, memoria,
imaginaia, este foarte dependent de ceea ce primete
prin acest simt. Acesta este motivul pentru care nu ne
prea ocupm de radio, care nu are puterea de nrurire a
televizorului. Radioul se adreseaz auzului. Televizorul se
adreseaz vzului, n primul rnd, dar si auzului. Este mai
periculos dect ziarele. Acestea se adreseaz si ele
vzului, dar imaginile sunt nemictoare - par moarte.
Imaginile de la televizor sunt vii, mictoare: de aici
puterea lor.
Omul mptimit de televizor nu mai nelege c
imaginile pe care acesta i le ofer le privete nu la rece, ci
acestea intr n viata lui interioar, pe care o influeneaz,
o modeleaz dup chipul lor (spune-mi cu cine te
nsoeti, ca s-ti spun cine eti). n timp se produce o
simbioz ntre om si televizor, o ntovrire n care ns
primul este factorul pasiv, cel care primete orice, fr
nici un discernmnt. Omul devine pur si simplu un
material care se las, fr s-si dea seama, prelucrat n
duhul tovarului su, care treptat i devine chiar si
stpn. Astfel televizorul devine de fapt adevratul
dumnezeu al omului, cruia i se nchin, l ascult, i
slujete, chiar dac privitorul este cretin botezat n
numele Sfintei Treimi. Dumnezeu cu adevrat este cel cu
care ai o legtur contient. Cei crora li se pare c
exagerez s fac o comparaie ntre timpul pe care l

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 17

demonizeaz mai ales mintea tinerilor (viitorii aduli). Cu

umoru-i inegalabil, n "Jurnalul fericirii", Printele Nicolae
Steinhardt a numit-o muzica lui "bughi-mambo-rag"... Ca si
filmele, si cntecele, fiind n cea mai mare parte
americane, produc o americanizare a poporului romn si
a lumii ntregi. Tinerii si tinerele de pe strad arat prin
hainele lor cum sunt echipate starurile muzicii de astzi.
Cele spuse n aceste rnduri vor prea unora
exagerate, unilaterale sau chiar absurde, dar n realitate
rul care vine prin micul - aa cum este alintat el n
prezent ecran este cu mult mai mare si mai greu de
evaluat. ns fiind de natur spiritual nu se vede nici cu
luneta, nici cu microscopul si nici nu poate fi cntrit cu
cntarul.
Care este poziia cretin fat de televizor?
Cretinul care i triete cu seriozitate fgduinele
botezului ("M lepd de satana si de toi slujitorii lui si de
toate lucrurile lui si de toat trufia lui si m mpreunez cu
Hristos") va elimina cu desvrire din casa lui si din viata
lui acest lucru necretinesc. Mai ales acolo unde sunt si
copii, nu exist alt soluie.
Aa cum spune un printe de la Mnstirea Frsinei,
Psaltirea si Ceaslovul sunt televizorul cretinului. Cei care
vor un adevrat "divertisment", l pot afla curat, folositor si
ziditor n "Rugciuni de diminea", si "de sear", n
"Paraclisul Maicii Domnului", n "Acatistul Domnului nostru
Iisus Hristos". Cei care vor mai mult dect aceste
"emisiuni" s deschid Psaltirea ntre orele 0-5 noaptea.
Vor cunoate "senzaii tari" duhovniceti si vor avea
negreit triri cereti, vor nelege si experimenta ct este
de adevrat cuvntul celui supranumit "Aluta pocinei",
marele dascl al lumii si ierarh, Sfntul Ioan Gur de Aur,
care spune: "Dulce este somnul, dar mai dulce este

Page 16

Printele Toma

l-a omort pe tatl su? Sau altele de acest gen. Aceste

"tiri" reprezentau nainte subiectul de discuie si de brf
al babelor de pe la sate si al celor lipsii de orice orizont
spiritual si intelectual, iar astzi se transmit la ore de
maxim audient, de oameni colii special pentru o
asemenea activitate. Pe de alt parte zvonurile ("n ziua
cutare va fi un cutremur devastator", "iarna aceasta va fi
polar" etc.) terorizeaz, streseaz pe bieii oameni care
doresc s afle ultimele nouti. Televizorul devine astfel
un puternic factor de stress.
Ne cultivm prin televizor? Nimeni nu ajunge om de
cultur pierznd timpul n fata micului ecran, ci citind
cri, tocindu-si coatele. Televizorul caut cu insucces s
se substituie actului de cultur; dimpotriv, s-a observat
c interesul pentru carte dispare la copiii ce-si petrec
timpul n fata televizorului.
Cronofagia. Chiar emisiunile aparent nevinovate
(meciurile de fotbal, ntrecerile sportive) au un aspect
negativ: pierderea timpului. Fiecare clip a vieii omului
are o valoare infinit. n timp omul ctig sau pierde
venicia. Cumplite sunt, n incontienta si
iresponsabilitatea lor, expresiile: "mi pierd timpul cu... Miam omort timpul cu...".
Copiii mei nu se uit la prostii. Aa zic si cred prinii
care nu tiu ce programe vizioneaz copiii n absenta lor,
sau chiar n prezenta lor, atunci cnd "btrnii" dorm. Unii
copii si adolesceni in telecomanda n mn si filmul
erotic se transform ntr-o secund, printr-o simpl
apsare de buton, ntr-un nevinovat film documentar.
Cntecele. n marea lor majoritate sunt indecente,
spurcate, arunc n aer bunul simt, pudoarea, prin mesaje
pornografice, ndemnuri la violent si anarhie si refrenuri
ce se lipesc imediat de mintea tnrului. Sunt posturi de
radio si televiziune care de dimineaa pn noaptea nu
transmit dect asemenea soiuri de muzic, prin care se

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 5

petrec n fata micului ecran si timpul pe care l petrec n

fata icoanei n rugciune, ntre interesul si emoia cu care
primesc imagini cel mai adesea murdare, si formalismul
cu care fac o rugciune, prea adesea nlucit de imagini
ptimae, demonice.
Este televizorul vinovat de toate relele din lume? Oare
el le-a adus? Nu. Dar el amplific la maxim rul n lume, l
rafineaz, l generalizeaz, i d o putere pe care acesta
nu a mai avut-o pn astzi. Rul exista si fr televizor,
dar nu avea fora si ntinderea pe care le are n prezent.
"Sunt oare numai rele la televizor?"
Sunt si bune, dar att de amestecate cu cele rele,
nct nu mai sunt deci bune, n msura n care, acceptnd
aceast "amestecare rea", ajung, oarecum, s le
motiveze, s le gireze. Acolo unde rul e amestecat cu
binele nu mai este locul lui Dumnezeu, ci al diavolului.
Atunci cnd a mncat din pom Adam a cunoscut si binele,
si rul, dar a ajuns rob numai al rului. Un doctor
ginecolog care face chiuretaje nu va scpa de osnda lui
Dumnezeu pentru c a ajutat pe unele femei s nasc.
Cnd pe aceeai conduct (ecranul televizorului) curge
ap de izvor curat si mizeria dintr-un grajd de vite, cel
care se adap de acolo, ce gust va simi: al apei sau al
blegarului? Comparaia ntre televizor si aceast
conduct pare dur, dar n privina filmelor pornografice si
a aa-numitelor filme "sexy" este foarte elocvent si
exprim realitatea.
Omule care te uii la televizor, trebuie s tii c
asimilezi tot ceea ce vezi acolo si ncet-ncet vei ajunge
si s fii ceea ce asimilezi!
Dac ntr-o revist de patru pagini toate sunt pline de
articole cretine, dar jos, pe ultima pagin, se d un
numr de telefon al unei linii erotice, revista aceasta este
anticretin. "Nu putei sluji lui Dumnezeu si lui
mamona" (Matei 6, 24).

Page 6

Printele Toma

"La televizor sunt si lucruri bune, noi le desprim de

cele rele".
Ca s alegi trebuie un criteriu n funcie de care s te
orientezi n privina binelui si a rului. Adulii (peste 40 de
ani), care n-au crescut cu mizeriile de la televizor, s-ar
putea s aib un criteriu n bunul lor simt. Dar dac nu
sunt bine ancorai ntr-o viat religioas, vor fi si ei foarte
ngduitori n privina rului. Ce criteriu are ns generaia
tnr (sub 50 de ani) care din copilrie s-a hrnit cu
filme erotice, de groaz si de incredibil violent?
Personalitatea adolescentului se va forma pe aceast
temelie spurcat si ubred. Rul si binele sunt
amestecate n capul lui. El nu va apuca niciodat vrsta
discernerii binelui de ru, pentru c n-a trit niciodat
numai n bine, n lumea fizic, pentru a vedea un obiect
mai bine, trebuie s te apropii de el. n lumea spiritual,
aceast lege este valabil numai n cazul virtuilor. n ceea
ce privete pcatul, nu-l poi vedea dect dac te
distanezi de el. Acesta este motivul pentru care Sfinii i
plng pcatele si se mrturisesc pctoi, iar
homosexualii se mndresc cu patima lor, fac parad si cer
drepturi.
Televizorul nu este un singur drac, ci iadul ntreg. Cnd
a aprut televizorul marele stat major al iadului l-a primit
ca pe cea mai plcut surpriz din istorie. Nu se atepta
ca nsui omul s-i procure invenia cea mai potrivit spre
a-i dezvolta si finaliza toate inteniile sale infernale.
Televizorul este periculos nu numai pentru c ne arat
rele, ci si pentru c ne nva s facem foarte multe feluri
de rele, oferind chiar vaste posibiliti de "nalt califcare
" n toate domeniile malefice.
Dintre toate relele televizorului, dou sunt cele mai
mari:
-desfrnarea
-calomnierea, judecarea si dispreuirea aproapelui, si prin

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 15

sunt mai bine vndute, aa nct omul care iubete un

film serial "nghite" fr s vrea pe lng acesta si
produsul cruia i se face reclam. Ce este ru n aceasta?
Rul este c televizorul devine astfel, dintr-un mijloc de
aa-zis divertisment, stpnul ntregii noastre viei, care
ne poruncete cum s ne mbrcm, ce s mncm, cum
s vorbim, cum s gndim .
O firm american care comercializa cafea si-a sporit
cu mult vnzrile n urma apariiei la televiziune a unui
serial a crui aciune se nvrtea n jurul unei ceti de
cafea. Personajele principale ale acestui serial, un tnr si
o tnr, au o pasiune comun: marca de cafea
comercializat de acea firm american. Pe msur ce
americanii ndrgeau personajele acestui film le cretea si
apetitul pentru cafeaua cu pricina.
Este uimitoare rbdarea prosteasc de care dau
dovad unii oameni care, pe lng un film de 45 de
minute, nghit si 15 minute de publicitate.
Americanizarea. Majoritatea covritoare a filmelor
fiind americane, dau iluzia rspndirii stilului de viat
american, strin felului nostru de a fi. Prin aceste filme se
realizeaz de fapt o colonizare ideologic de la distant, o
nrobire a mentalitii si a sensibilitii cretine a unui
ntreg popor. Chiar dac cea mai mare parte a
americanilor sunt cretini neoprotestani, trebuie spus c
aceste filme n-au n ele nici un fel de nuan cretin.
Sunt pur si simplu pgne si anticretine. Occidentul, pe
care l-au invadat mai demult, deja s-a debarasat de ele,
fiind suprasaturat de neruinarea lor, eliminndu-le
metodic, sistematic si rapid.
tirile, care - chipurile - ar trebui s fie emisiuni mai
serioase, s-au pervertit si ele. Violentele, uciderile ntre
rude, mori terifiante, incesturi, violuri umplu astzi mai
tot spaiul lor. Oare ce fel de informaie poate fi aceasta,
c n cutare sat un om beat a venit acas, a luat toporul si

Page 14

Printele Toma

triasc precum oamenii, ei au ajuns s se considere si

s triasc efectiv ca "vampiri".
Vrjitoarele, al cror meteug este osndit si
ameninat cu grele urgii dumnezeieti n toate paginile
Sfintei Scripturi, astzi i demonstreaz abilitile pe
micul ecran, dau interviuri, i fac reclam si i dau
adresele. n zilele noastre oamenii nu se mai tem de
Dumnezeu, ci de vrji, nu i mai cer ajutorul Lui, ci
vrjitoarelor, iar astrologia este nelipsit din programele
TV, sub forma, de rtcire si nelare, a citirii zodiilor, att
de vehement condamnate de Sfnta Scriptur si de
scrierile Sfinilor Prini. Dar iat ce ne spune n aceast
privin si Sfnta Scriptur: "Brbatul sau femeia, de vor
chema morii sau de vor vrji s moar neaprat: cu
pietre s fie ucii, c sngele lor este asupra lor" (Levitic
20, 27). "Iar partea celor necredincioi... si fermectori...
este n iezerul care arde, cu foc si cu
pucioas" (Apocalipsa 20, 27). (vezi Harry Potter,
Pokemonsters si Lords of the Ring care fac ravagii astazi
printre copii n.n.).
Jocurile de noroc n-ar putea mbogi att de repede
pe unii, putini, dar vicleni, pe seama altora, muli dar
creduli, dac n-ar fi televizorul. Naivul telespectator
vznd premiile colosale vnturate pe micul ecran se si
vede ctigtorul unuia dintre ele. El nu tie c adevraii
ctigtori sunt - matematic - cei ce organizeaz jocurile.
Putinii premiai culeg firimiturile, iar cei mai muli rmn
cu iluziile spulberate.

Invazia publicitii
n vinderea unui produs, pe pia, un rol important l
are reclama. Atunci cnd un film serial are succes la
public, produsele crora li se face reclama n timpul lui

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 7

aceasta distrugerea psihologic si sufleteasc a oricrei

persoane, ca si compromiterea oricrei idei, intenii sau
instituii benefice.

Cum intr prin micul ecran desfrnarea n om?

Orice imagine care apare pe retin este transmis
sufletului. Cele trei puteri ale sufletului (raiune,
sentiment, voin) sunt toate colorate potrivit imaginii
primite. Imaginea "sexy" face raiunea s treac ncet prin
etapele urmtoare: la nceput respinge ceea ce a vzut,
apoi accept imaginea si, n cele din urm, o primete
cci bariera, mpotrivirea raiunii a fost do bort de
patim.
Simirea, mai nti se scrbete de mizeria moral de
acolo, apoi este indiferent, iar la urm dorete s fac
ntocmai ceea ce a vzut.
Voina - nemaifiind condus de raiune si ntrit de
afectivitate, trece si ea de la mpotrivire la cutarea
desfrnrii. Aceast trecere se face n timp, dac omul
vede mai multe filme si secvene cu scene pornografice.
Biruina pornografiei asupra psihicului este att la nivel
contient, ct si la nivel subcontient. n subsolurile fiinei,
n subcontient, videoteca pornografic creeaz micri
care se ridic n contient si constrnge pe om s fac
unele lucruri cu o putere pe care el nu o nelege de unde
provine si creia nu i se mai poate mpotrivi. De exemplu,
un tnr care mai nainte pe cnd trecea pe lng o
tarab cu cri cuta romanele lui Sadoveanu sau poeziile
lui Eminescu, astzi caut manualele chinezeti sau
indiene de iniiere n practicile, nu arareori perverse,
sexuale. Privirea unei femei, care nainte nu l tulbura,
astzi trezete n el dorine josnice. Aceast schimbare se
datoreaz acumulrii pornografice din subcontientul su.

Page 8

Printele Toma

ntreaga sa personalitate este astfel treptat pecetluit cu

"numrul fiarei" (Apoc. 15, 8).
Imaginaia este terenul n care aceste influente se vd
cel mai clar. Filmele lucreaz aici n dou moduri: unii
tineri, vznd de ce sunt capabili "eroii" lor, capt
complexe de inferioritate fat de sexul opus, se vd uri,
incapabili de vitejii prea mari n domeniu, devin
necomunicativi, nchii n sine, triti si recurg la "defulri"
sexuale (onanie si altele nrudite cu ea) n care n-au
nevoie de partener. Alii (bine ndoctrinai de filme) devin
obsedai de desfrnare, incapabili de nfrnare si cu
manifestri sexuale care depesc n perversitate
Sodoma si Gomora. Unii ca acetia, dac se cstoresc,
vor spurca patul conjugal si vor aduce pe lume copii cu
mari probleme psihofizice. Cstoriile n care se fac
pcatele sodomice nu rezist n timp. Dac acestea ar fi
cazuri izolate, rul n-ar fi aa de mare. Din pcate, aceste
perversiuni, pe care Dumnezeu le-a pedepsit n Sodoma si
Gomora cu foc din cer si ploaie de pucioas (a se vedea
cartea Facerea, capitolul 19, din Sfnta Scriptur), s-au
extins nespus de mult. Cine a contribuit cel mai mult la
aceast pierztoare extindere? Televizorul, "educatorul"
poporului nostru.
Iat c treptat imaginea de la televizor devine viat.
Treptat, imaginarul a reuit batjocorirea si schimonosirea
realului. Ceea ce noi am prezentat schematic mai nainte
(modul n care omul este invadat si biruit de pornografie)
tiu si contientizeaz perfect regizorii acestor filme.
Dovada faptului c tiu este nsui rezultatul obinut. Deci
care este scopul acestor filme? S fac din fiecare
cetean al mpriei lui Dumnezeu (cretin botezat) un
locuitor al Sodomei (aceasta este pecetea fiarei
apocaliptice) - iar dac va muri fr pocin si un viitor
osndit n iad.

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 13

Trei exemple spre a arta cum trece imaginea micului

ecran n realitate
1. n urm cu civa ani a aprut la noi n tar o caset
video intitulat "Sirenele - satanismul n muzica rock".
Autorul acestei casete, grec de origine, fost cntre rock,
mrturisete c filosofia de viat si-a format-o pe cnd era
copil, din filmele tiinifico-fantastice, care l-au fascinat.
Din aceste filme ("Rzboiul stelelor" si altele) a tras
concluzia c universul este condus de dou forte
impersonale, a binelui si a rului, care se afl ntr-un
nencetat conflict, iar valorile supreme sunt puterea,
orgoliul si gloria. Autorul acestei casete video face parte
dintre putinii nelai care s-au ntors la adevr. ns ci
tineri, care n copilrie s-au "hrnit" cu "Rzboiul stelelor",
n-au murit fr s tie c Dumnezeu este unul singur si
preuiete mai mult iubirea dect ura, smerenia dect
mndria, iertarea dect rzbunarea!
2. Filmele tiinifico-fantastice au rspndit n omenire
o nou credin: aceea n existenta extraterestrilor.
Nimeni astzi nu se mai ndoiete de existenta lor. Un
ieromonah ortodox din America, Printele Serafim Rose,
arat n cartea sa "Ortodoxia si religia viitorului" c
apariiile extraterestre sunt de fapt experiene
mediumistice de natur demonic. Un fel de edine de
spiritism n care pmntenii intr n contact cu duhurile
rutii, pentru care nu este nici o greutate s ia chipul
"cetenilor" unor alte civilizaii.
3. Exist astzi n lume aproximativ 1500 de
"vampiri" (cei mai muli n America) - oameni ce dorm n
cosciuge, beau snge, etc. Toi aceti "vampiri" sunt copiii
care odinioar au vizionat filmele de groaz avnd ca
"eroi" astfel de personaje. nchipuirea lor a fost att de
marcat, nct le-a deformat total imaginea asupra
realitii propriei lor persoane. n loc s se considere si s

Page 12

Printele Toma

viciul privirii necontenite la televizor. Acum se uit la

desene animate, iar dup 12-14 ani la filme de "aciune",
de rzboi, la filme pornografice, "sexy", de extrem
violent si de groaz. n afar de aceasta, desenele
animate de astzi umbl tot mai vdit la modelarea unei
concepii false a copilului despre Dumnezeu si lume. n
unele desene animate, eroul principal, "demonic", este
un personaj pus pe pozne si, chiar dac are cornie, este
prezentat astfel nct s devin ct mai simpatic. Potrivit
nvturii cretine ns, demonul - chiar mic dac este
("demonic") - nu este dect tot un lucrtor viclean al
rutii si mpreun colaborator cu fraii si ncornorai
mai mari, n urzirea de planuri meteugite spre pierderea
neamului omenesc.
Robotii cu ochi roii si aripi (draci moderni) care se
rzboiesc ntre ei si ucid cu aberant cruzime, inoculeaz
copiilor setea de violent. Imaginile desenelor animate
care se mic cu repeziciune zpcesc mintea copilului, l
fac si pe el s fie sucit, s n-aib astmpr, i rpesc
dorina de nvtur. Violenta desenelor animate trece n
realitate. n Rusia sunt astzi 100000 de copii asociai n
grupri ucigae. La noi, n Romnia, crimele ngrozitoare
svrite de unii copii i-au fcut pe responsabilii de la
Televiziune s nsemneze, prin buline, cercuri, triunghiuri
si ptrate colorate, filmele nocive pentru copii. Dar
aceasta este oare de ajuns spre a opri vizionarea acestor
filme de ctre copii, ai cror prini sunt ei nii n grav
confuzie moral, iar celor care dau pe post asemenea
producii cinematografice ucigtoare de suflete le vor fi de
ajuns bulinele si celelalte semne spre a se apra la
dreapta si nfricoata Judecat a lui Hristos?

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 9

Dar oare de ce n primul rnd desfrnare, si nu alte

pcate?
Aceasta deoarece nimic nu-l desfigureaz pe om
sufletete att de mult ca desfrnarea, nimic nu-l distruge
mai repede si mai ireversibil, nimic nu-l scrbete pe
Dumnezeu la un om mai mult dect pcatul acesta. Oare
de attea mii de ani, de cnd este omenirea, au avut
nevoie oamenii s fie educai sexual prin televizor pentru
a se nmuli? nicidecum. Scopul real al prezentei n fiecare
film a imaginii desfrnrii este de fapt cel cu totul contrar:
distrugerea omenirii. Se tie prea bine c desfrnarea
reduce de fapt natalitatea. n bordeluri, unde este cea mai
intens activitate sexual, nu se nate nici un copil.
Mam smerit, grijulie si iubitoare, si amant senzual,
rafinat si pervers sunt dou feluri de nsuiri ale femeii,
care se exclud.
Iat numai un exemplu - din multe altele
asemntoare care s-ar putea da spre a arta modul n
care rafineaz televizorul pcatul curviei. n urm cu
cteva zeci de ani filmele de dragoste, romantice,
prezentau tineri care i mrturiseau sentimentele, dar n
privina manifestrilor fizice totul se reducea la o privire
cald, la o strngere de mn si (sau) la o mbrtiare
nevinovat. Apoi au aprut sruturile din ce n ce mai
lungi, mai "apetisante" si mai dese. ncet, ncet au aprut
femeile semimbrcate, dezbrcate si scenele erotice din
ce n ce mai "curajoase" si mai variate. Astzi exist o
adevrat art si industrie a pornografiei (extrem de
bnoas). Rul nu s-a oprit aici. Dup 1989 s-a ndesit la
noi n tar folosirea cuvntului: "homosexual". Prima
reacie a fost cea de scrb. La televizor, mai nti totul sa redus la nite aluzii ironice (lumea rdea pe seama lor),
dar mai apoi cenzura contiintei, treptat a fost dobort.
Apoi s-au ndesit filmele avnd ca personaje centrale

Page 10

Printele Toma

homosexuali, au aprut spectacole "vesele", de

divertisment si interviuri cu ei. Care este mesajul acestor
fcturi, care de care mai perfide si mai imunde, care s-a
ncercat a ni se inocula? Acela c, de fapt si de drept (?!)
si ei sunt oameni ca si noi, obinuiti, ba chiar cu unele
caliti deosebite - fiind invocate chiar nume de
personaliti artistice, literare etc. -, iar pornirile lor
sexuale nu sunt nici pcate, nici manifestri patologice, ci
alternative "cumsecade" la manifestrile heterosexuale.
Iat cum s-a escaladat astfel o alt culme ngrozitoare a
rului.
Ni se sugereaz c ceea ce face majoritatea este bine
(spiritul de turm), si astfel naintarea n ru i continu
aciunea ndobitocitoare, dei a ajuns deja foarte departe.
Au nceput s apar (deocamdat sporadic) si secvene
cu aluzii la pcatul zoofiliei, al desfrnrii cu animale care,
ca si sodomia, oprete 15 ani de la mprtirea cu
Sfintele Taine pe svritorii lor. Si iat cum vedem
mplinindu-se, sub ochii notri, proorocia fcut de Sfntul
Antonie cel Mare cu aproape 1700 de ani n urm: "Va
veni vremea ca oamenii s nnebuneasc si cnd vor
vedea pe cineva c nu nnebunete, se vor scula asupra
lui, zicndu-i c el este nebun, pentru c nu este
asemenea lor".
Nimeni nu poate s ajung ntr-o singur zi un mare
pctos. Diavolul tie lucrul acesta si acioneaz n
consecin: drm treptat toate puterile bune ale
sufletului si ridic n locul lor templul su. "mpria lui
Dumnezeu este nuntrul vostru" spune Mntuitorul. Tot
acolo vrea si cel ru s i zideasc ntunecata sa
mprie.
Legislaia, ct vreme a rmas supus legilor divine, a
fost categoric n privina acestui pcat: pedeapsa cu
moartea, n Vechiul Testament; apoi, nchisoarea. Acum,
practica homosexual nu mai este pedepsit de lege.

Despre capcanele pe care ni le intinde Televizorul

Page 11

Rul ns nu se oprete nici aici, pentru c mai sunt

bariere care trebuie s cad. Homosexualii vor s nfieze
copii (v dai seama la ce va fi supus un copil care are
prini doi brbai), vor s se cstoreasc n biseric, vor
s fie hirotonii preoi, vor legiferarea pedofiliei. Sunt o
minoritate care cere drepturi care s-i permit s ajung
majoritate, pentru ca s poat atunci s impun noi legi,
nelegiuite. n Sodoma si Gomora Dumnezeu a cobort foc
din cer pentru c locuitorii acestor ceti (bogate) nu
numai c fceau acest pcat, ci i forau pe toi cei ce
veneau acolo s svreasc si ei rutatea.

Cum se poate distruge o persoan nevinovat prin

televizor
Emisiunile calomniatoare, mincinoase, nu pot fi
verificate de publicul larg. ns aceste emisiuni creeaz
atitudini ostile fat de persoana vizat. Chiar dac dup
zece astfel de emisiuni mincinoase va aprea o emisiune
care restabilete adevrul, totui smna rului a fost
aruncat. Omul acela, nconjurat de nencredere,
suspiciune si dumnie din partea celorlali, ncepe s-si
piard echilibrul luntric chiar dac este nevinovat.
Minciunile spuse despre el, acuzaiile de care nu se poate
apra si sentimentul neputinei l drm luntric. Nu
numai oameni, dar si idei si instituii pot fi distruse prin
aceast metod. Iat ce for au la ndemn cei care
conduc televiziunea n Romnia si n lume.
Cine amendeaz un ziar sau un post de televiziune
pentru calomnierea si umilirea unei persoane? Cine d
certificat de corectitudine oamenilor care lucreaz n
massmedia?
Desenele animate - nevinovate numai n aparent, au
un caracter hipnotic, nrobesc sufletul copilului. Creeaz