F

Functia
ti vizuala
i
l

Fizica optica
p
a vederii

Anatomia ochiului

Structurile principale ale

ochiului
Canalul lui
Schlemm

Sclera
Procesele
ciliare

Reteaua
trabeculara

Coroida

Iris
Pupila Lens

Corneea
Camera
anterioara
Camera
posterioara

Retina

Macula
Corpul
vitros
Discul optic

Artera centrala
retiniana
Nervul optic

Muschii
ciliari

Notiuni de fizica optica

distanta focala f = distanta de la lentila pana in pct

g razele de lumina
unde converg
Se numete convergena unei lentile inversul distanei
sale focale:
Unitatea de msur pentru convergena unei lentile
este dioptria.

1
f =
n2
1
1
1
n1
R1 R2

plan convexa ((n1 =1,, R2=))

Ex:Lentila p
f lentila =
plan
convexa

1
1
1
R1
=
=
=

(n2 1)
n2 1 1
(n2 1) 1 0 (n2 1) 1
1
1
R1
R1

R1

Putere cornee=1/f=n2-1/R1=1,36-1/8*10-4=0,36/0,008=45 dioptrii

Nr de dioptrii =1/f =>

i.e. f = 2m => nr de dpt = 1/2 =0.5
1/f=1/x +1/y
1/f=1/x+1/
1/f=1/x

f = 1m =>
> nr de dpt = 1/1 =1
1

f = 0.5 m => nr de dpt = 1/0.5 =2

f = 0.25 m => nr de dpt = 1/0.25 =4

.
S1= => 1/S2=1/f => S2=f
Daca f> ax optic = S2> ax optic
Solutie aditia unei lentile convergente =>
S1= => 1/S2=1/f +1/f => f> S2 = ax optic

Aceasta poate fi pusa si in

formula"Newtonian"
Unde x1 = S1 f si x2 = S2 f.

Emetropia
z
z
z
z

Focalizarea pe retina a imagini obiectelor aflate la distanta cand

muschiul ciliar este complet relaxat
Ochiul prezinta un raport corect intre puterea de refractie a
mediilor si lungimea axului
In mod normal lungimea axului este de aproximativ 21-23 mm
Puterea de refractie a corneei este de aproximativ 39-44 dioptrii
si a cristalinului de 19-23 dioptrii

Acomodatia
z

Capacitatea cristalinului de a-si

modifica puterea de refractie pentru
a asigura o imagine clara atat la
distanta cat si aproape
Cristalinul are o putere de refractie
la tanar intre 20-34
20 3 dioptrii, la adultul
de 40 ani intre 20-23 dioptrii si la
varstnic de 20 21 dioptrii
Pentru realizarea acomodatie
participa:
VEDERE LA DISTANTA
z Cristalinul
z Ligamentul suspensor (20 de
zonule/ligamente)
z Muschiul ciliar (componenta
circulara este cea mai imp.)
ACOMODARE- VEDERE DE APROAPE

Acomodatia

1/f =1/ +1/s2 = 1/s2

S1=0,25 m
1/f1= 1/S1 +1/T2
T2 = => 1/T2 =0
1/f1=1/s1 = 1/0,25 =4D

f (s2)
( 2)

f1 ((s1)
1)

1/f2 = 1/s2+1/s1
1/f2=1/f+1/s1= 1/f + 1/0,25=1/f + 4D
1/f2=1/f
1/f2
1/f + 4D
4D=>Puterea
>Puterea L2=
L2 puterea L1+4D

s1

f2

s2

Acomodatia
z

REFLEX CONDITIONAT CARE

APARE DUPA VARSTA DE 6 LUNI
timp necesar dezvoltarii functiei
maculare
Este realizata prin actiunea sistemului GGL CILIAR
nervos parasimpatic
z
z
z

Nc accesor al nv oculomotor comun

fibre preganglionare
Ggl ciliar neuron II
Nervi ciliari scurti fibre postganglionare

Si
Sistemul
l vegetativ
i simpatic
i
i

Primul neuron este situat in hipotalamus

Al dolea neuron se afla in coarnele
i t
intermediolat
di l t ale
l maduvei
d
i spinarii
i ii lla nivel
i l
C8-T2
Al treilea neuron se afla in ggl cervical
superior
p

III

RETINA

II

NC EDINGER
WESTFAPHAL

CORP
GENICULAT
LAT

CORTEX OCCIPITAL

Hipermetropia

z
z

Lipsa vederii la distanta si cu atat mai putin la aproape cand

muschiul ciliar este complet relaxat, datorita unei insuficiente de
convergenta
Exista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterea
refractiva a mediilor: fie un ax scurt, fie o puterea mica a mediilor
refractive
C
Corectia
ti se realizeaza
li
cu llentile
til convexe sau lla persoanele
l ti
tinere
prin acomodatie
Ce reprezinta 1 dioptrie?
+1 dpt

Miopia
p

z
z

Lipsa vederii la distanta cand muschiul ciliar este complet

relaxat,
l
t datorita
d t it unuii exces de
d convergenta
t
Exista un raport anormal intre lungimea axului optic si puterea
refractiva a mediilor: fie un ax lung, fie o puterea mare a
puterii refractive a mediilor
Corectia se realizeaza cu lentile concave
-1 dpt

Astigmatismul

z
z
z

Viciu de refractie rezultat dintr-o abatere ordonata din punct de

vedere geometric, a dioptriilor, de la forma sferica normala
corneea devine o calota torica
Ochiul prezinta doua linii focale perpendiculare intre ele
Pacientul nu vede bine la aproape si la distanta
Necesita corectie cu cilindrii pozitivi/negativi

f1

f2

Acuitate vizuala
z

Reprezinta capacitatea
ochiului de a distinge
forma, dimensiunea si
conturul obiectelor
Este p
puterea de
discriminare spatiala pe
care ochiul o poate
exercita pentru a vedea
diferite detalii din spatiu

Discriminarea vizuala
Spatiala
Minima perceptibila
Minima separabila (AV
clinica)

Luminoasa (1%)
Temporala

Acuitatea vizuala
z

Reprezinta capacitatea
ochiului de a discrimina 2
puncte lumininoase
distincte
Este maxima la nivelul
foveei fiind de 1 minut de
arc de cerc si scade de 10
ori la periferie
p
Se testeaza cu ajutorul
optotipului de departe

2m

25 sec de arc de
cerc

17mm
1 minut de arc de cerc-- 1.4 mm

1mm

10m

25 de secunde de arc de cerc --1mm

Acuitatatea vizuala in fotopic si scotopic

Examen FO

periferie
AV = 1/10
10 x 1
Celule cu
conuri

Macula (central)
Celule
Cu bastonas

AV este

Macula

Periferie

AV

1/1

1/10

Tip de fotoreceptori

Predominant conuri

Predominant bastonase

Grosime retina

mica O parte din straturi sunt

impinse lateral

Mare Sunt prezente toate

straturile

Convergenta stimulilor

absenta raport con:cel ggl 1:1

Prezenta raport bastonas:cel gg

de 10:1 pana la 100:1

Cataracta
z
z
z

Reprezinta opacifierea cristalinului datorita unor procese

degenerative a fibrelor cristaliniene
Are loc o crestere a radicalilor liberi cu degradarea consecutiva
a proteinelor
Apare in general la persoane varstnice
Necesita inlocuirea cristalinului cu un implant care asigura o
vedere clara la distanta si in unele cazuri si la aproape
p p

Presiunea intraoculara
z

Valoarea normala = 11-21 mmhg

Valoarea normala este data de echilibrul dintre cantitatea de

umoare apoasa produsa de corpul ciliar si cantitatea eliminata
producerea umorii apoase:

La nivelul corpului ciliar procese ciliare epiteliul non-pigmentar

2.0
2 0 tto 2
2.5
5 ll min
i -11

Umoarea apoasa
p
este eliminata p
prin:
z
z

calea trabeculocanaliculara (trabecul canal Schlemm

vene apoase) 90%
calea
l uveosclerala
l l ((prin
i ttraversarea fib
fibrelor
l llongitudinale
it di l
ciliare) 10%

Canalul lui
Schlemm

Sclera
Procesele
ciliare

Reteaua
trabeculara

Coroida

Iris
Pupila

Corneea
Camera
anterioara
Camera
posterioara

Retina

Macula
Lens

Corpul
vitros

Discul optic

Artera centrala
retiniana

Nervul optic
Muschii
ciliari

Scurgerea normala a umorii apoase

Glaucomul
z

Distrugerea progresiva de fibre

nervoase datorita cresterii
presi nii intraoc
presiunii
intraoculare
lare (PIO)

Punctull cell maii vulnerabil

P
l
bil all
ochiului la cresterea presiunii
intraoculare este capul nervului
optic unde are loc o distruge a
fibrelor nervoase datorita a 2
mecanisme: mecanic si ischemic

Mecanismul cresterii PIO:

z
z

cresterea productiei (foarte rar),

scaderea eliminarii de umoare
apoasa (frecvent)

Excavatie glaucomatoasa

Aspect normal al fundului de ochi

Glaucomul prin scaderea eliminarii umorii

apoase

Scurgerea apoasa prin ambele cai este diminuata

Functia vizuala
Functia retinei si caile optice

Structura retinei

lumina

De la epiteliul pigmantar catre

suprafata avem urmatoarele
straturi:

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8
8.
9.
10.

Membrana limitanta interna

Stratul fibrelor nervoase
Stratul celulelor ganglionare
Stratul plexiform intern
Stratul nuclear intern
Stratul plexiform extern
Stratul nuclear extern
Membrana limitanta externa
Stratul conurilor si bastonaselor
Stratul pigmentar

Semnale vizuale

Intreg
gare sinap
ptica

Lumina treb
L
buie sa tre
eaca prin ttoate stra
aturile ina
ainte de ajjunge
la fottoreceptorii

Organizarea celulara a retinei

Synapses

lumina

Celulele cu conuri si bastonase..

Epiteliul pigmetar absoarbe
l i sii reduce
lumina
d
reflexia
fl i
creand o camera obscura

Discurile fotoreceptorilor
sunt locul transductiei

Procesul de
transductie este
mediat de pigmentii
fotosensibili rodopsina

Celulele cu conuri si bastonase

z
z

Raportul dintre celule cu bastonase si celulele cu conuri este de 20:1

Celulele cu bastonase
z Contin
C ti o singura
i
substanta
b t t ffotosensibila
t
ibil numita
it rodopsina
d
i
z Au o sensibilitate crescuta la lumina si sunt responsabile de vederea
scotopica, monocromatica
z Sunt
S t situate
it t la
l periferie
if i sii absente
b
t iin ffovee; frecventa
f
t lor
l descreste
d
t de
d la
l
la periferie spre macula
z Exista o convergenta de 100:1 (bastonase: celule ganglionare) in
periferie si mai mica spre macula
Celulele cu conuri
z Sunt de trei tipuri fiecare tip avand un pigment fotosensibil pentru culorile
verde rosu,
verde,
rosu albastru
z Sunt responsabile de vederea fotopica, cromatica
z Prezinta o densitate scazuta in periferie numarul lor crescand spre
macula iar in fovee se gaseasc numai acestea
macula,
z Convegenta este mai mica decat pentru celulele cu bastonase iar in
fovee raportul este de 1:1 (conuri: celule ganglionare)

Energie luminoasa
Excitarea bastonaselor
cand rodopsina
t activata
ti t
Batorodopsina
Rodopsina este
N x Transducina

(n sec)

Lumirodopsina
sec
N x fosfodiesteraze

Scade GMPc

II-cis-retinal

Metarodosina I
(m sec)
Metarodosina II
(sec)
(RODOPSINA
ACTIVATA)

opsina
Inchiderea canalelor de Na
Retinal izomeraza
all-trans-retinal

HIPERPOLARIZAREA CELULELOR CU BASTONASE

II i
II-cis-retinol
ti l
all-trans-retinol
ll t
ti l
Vit A
Scade eliberarea de glutamat la nivelul sinapsei

Fototransductia

Rodopsina raspunde optim la

lumina cu lungimea de
unda
d d
de 496 nm

Dupa stimulare>
P
Procesul
ld
de activare
ti
1. rodopsin kinaza
2. arestina
3. refacerea
3
e ace ea rodopsinei
odops e

Signal Transmission in the Retina

Adaptarea la intuneric

Sensibilitatea la lumina creste in scotopic

p
Mecanisme implicate
A t
Apertura
irisului
i i l i ((pupila)
il ) 16X
Adaptarea
p
conurilor ((10 min))
Adaptarea bastonaselor (30 min)/15000b/c
Ni l l conc C
Nivelul
Ca++
++
Intuneric/cGMP /conc Ca prin patrunderea
prin canalele neselective cGMP stimuleaza
fosfodiesterazele inh GC p
prev exagerata
g
a cGMP

Adaptarea la intuneric
Care este explicatia pentru durata mare a adaptarii la intuneric
intuneric.

Recompunerea lenta a retinalului

in intuneric retinalul este redus la forma II-cis retinal
se recompune rodopsina la nivelul discurilor

nivelul de GMPc este refacut

canalele Na2+ se redeschid
celulele se depolarizeaza
transmisia este reluata

Circuitele neuronale ale retinei

F t
Fotoreceptor
t
Celule
Ce
ueo
orizontale
o ae
Celule bipolare
Celule amacrine
Celule ganglionare

Fibre nervoase

Po
otential
Con
nducere electronica/gradu
uata de actiune

Exista doua tipuri mari de circuite:

1. unul nou la nivelul maculei (conuri
celule bipolare- celule ganglionare),
si
2. unul vechi la nivelul periferiei
(bastonase celule bipolare amacrine
i celule
l l ganglionare)
li
)
Circuitul care porneste de la celulele
cu conuri conduce de 2-5 ori mai
rapid semnalele vizuale
Fotoreceptorii la nivelul sinapsei cu
celulele bipolare si celulelor orizontale
descarca glutamat un
neurotransmitator excitator

Inhibitia laterala rolul

celulelor orizontale
z

Este importanta in toate

sistemele vizuale
Asigura cresterea
contrastului vizual
Conexiunea laterala prin
intermediul celulelor
orizontale sustine inhibitia
laterala (GABA)
(
)
O inhibitie laterala
suplimentara este asigurata
de celulele amacrine

l i
lumina

inhibitie
excitatie

intuneric

Hermann Grid

Celulele ganglionare
z

1.600.000 100.000.000 bastonase si 3.000.000 conuri

Exista trei tipuri de celule ganglionare

Celule
C
l l W constitue
tit 40% din
di celulele
l l l ganlionare,
li
ttransmit
it
semnalul vizual de la celulele cu bastonase si sunt implicate in
vederea scotopica

Celulele X reprezinta 55% din total, transmit semnalul vizual de

la celulele cu conuri si asigura vederea fotopica, colorata.

Celule Y reprezinta 5% din total dendritele se raspandesc pe

campurii foarte
f t largi
l i sii raspund
d lla miscari
i
i rapide
id sau schimbari
hi b i
rapide ale intensitatii luminii avand functie de avertizare si
determina miscarea ochilor spre stimulul luminos.

Excitatia celulelor ganglionare

z

Celulele ganglionare descarca in mod spontan potentiale de actiune

Axonii celulelor g
ganglionare
g
transmit semnalele vizuale p
pe calea
potentialelor de actiune

Chiar daca nu sunt stimulate celulele ganglinare descarca impulsuri

cu o frecventa
f
de
d 5 40 //sec

Modificarile de intensitate a luminii determina modificarea ratei

impulsurilor la deschidere (on) sau inchiderea(off) unui spot luminos:
z

Deschiderea luminii: raspuns on-off

Inchiderea luminii: raspuns off-on

on

off
excitatie
Inhibitie laterala

Vederea cromatica
z

Celulele cu conuri sunt responsabile pentru

vederea colorata
colorata.

Celulele cu conuri contin fotopigmenti

asemanatori rodopsinei care raspund optim
la o anumita valoare a lungimii de unda a
luminii:
a) albastru (absortie maxima 419nm)
b) verde (absortie maxima 530nm)
c) rosu (absortie maxima 560nm)

96% aminoacizi opsinei R/V si 44% A/R-V

Vederea cromatica
z

Exista doua teorii care incearca sa explice vederea

colorata:

a) Teoria tricromatica;

b) Teoria Hering sau teoria culorilor oponente galbenalbastru.

Absortia luminii de catre

pigmentii
i
tii vizuali
i
li
Toti cei trei pigmenti sunt necesari
pentru vederea cromatica corecta
corecta.
Este necesar minim doi pigmanti
pentru vederea cromatica
Vederea
V
d
ttricromata
i
t se intalneste
i t l
t
la 90% din populatie prin
utilizarea n proportii apropiate de
rosu,, verde,, albastru.
Discromatopsia este data de absenta
unui dintre pigmenti, totusi individul
vede aproape toate culorile utilizand
doar doi pigmenti.
Absenta pigmentului rosu
protanopie
daltonism
Ab
Absenta
t pigmentului
i
t l i verde
d
deuteranopie
Absenta pigmentului albastru
tritanopie.
p
Vederea monocromata implica
prezenta unui singur tip de
pigment al conurilor si este
foarte rara.

Teoria tricromatica
z

z
z
z

Se bazeaza pe posibilitatea perceptie tuturor nuantelor culorilor

prin amestecarea in diferite combinatii ale celor trei culori
fundamentale
E it ti diferita
Excitatia
dif it a celor
l ttreii titipurii d
de conurii
Intensitate excitatie fiecarui pigment este comparata de catre
creier
albastru verde galben
Exemple:
rosu
z Portocaliu = 99 : 42 : 00
z Verde = 31 : 67 : 36
z Albastru = 0 : 0 : 97
z Galben = 83 : 83 : 0

Teoria culorilor complementare

galben-albastru
z

Propune existenta unui

proces neurologic care
considera culorile a fi opuse
Culoarea albastra este
opusa culorii galbene (R-V)
(R V)
Culoarea rosie este opusa
culorii verzi
Culoarea alba este opusa
culorii negre
Cele doua teorii constitue
baza vederii colorate

Campul
p vizual

fovea

superior

temporal

nazal

PATA OARBA

inferior

Campul vizual

Sensibilitate vizuala

temporal
p

Insula vederii

nazal

nazal

temporal

Pata oarba

nazal
Punct de
fixatie

temporal

C il vizuale
Caile
i
l

Fibre pentru RFM

Si pentru reflexul de fixare
pe un obiect

Fibre
corticofuge

Cortexul vizual
z

Cortexul vizual primar

z

Ocupa aria fisurii calcarine si se extinde catre polul occipital

Semnalele din macula au proiectie in apropierea polului occipital

Semnalele
S
l l di
din retina
ti periferica
if i se proiecteaza
i t
iin cercurii concentrice
t i anterior
t i
de pol

Structura: coloane neuronale cu diametru de 30-50 nm continand fiecare peste

p
1000 de neuroni, semnalele vizuale ajungand in stratul 4 si de aici urca spre
straturile 1, 2, 3 curaspandire laterala pe distante scurte, fie coboara in
straturile 5, 6 cu raspandire laterala pe distante mari

Picaturile de culoare = zone aflate intre coloanele primare, primesc semnale

laterale si raspund specific la semnalele de culoare

Arii corticale secundare

z

Situate anterior superior si inferior de cortexul primar vizual

Analiza si interpretarea imaginilor:

Miscarile
oculare

Nv IV

Inervatia musculaturii
extrinseci a globului ocular
este asigurata de nv 3, 4, 6,
Nv VI

Interconexiuniile dintre cei trei nuclei ai

nv 3, 4, 6 se realizeaza prin intermediul
fasciculului longitudinal
g
medial
Miscarile voluntare sunt asigurate de
arii din lobul frontal prin tracturile
frontotectale
Miscarile involuntare de fixatie sunt
controlate de arii secundare din lobul
occipital prin tracturile occipitotectal si
occipitocolicular
De la nucleii pretectali si coliculari sup
pornesc semnale prin fasciculul longitudinal
median spre nucleii nervilor 3, 4, 6.

Reflexul fotomotor pupilar

Cand cantitatea de lumina care patrunde in ochi este prea mare
mare, pupila
se micsoreaza ajustand astfel cantitatea de lumina care patrunde in
ochi obtinandu-se o vedere clara atat in mediu luminat cat si intunecat.
Este un reflex rapid care modifica diametrul pupilar de la 1,5 mm
in lumina puternica pana la 8 mm in intuneric
Determina creterea profunzimii campului vizual in
lumina puternica prin ingustarea fasciculului de
lumina care ajunge la retina

Diametrul pupilar este controlat de sistemul

nervos vegetativ.