You are on page 1of 16

Anul I, nr.

7
august 2007 Preþ: 50 de bani
Publicaþie editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº cu sprijinul

Din cuprins Maica


Minþi turmentate
Cât a crescut consumul de
alcool în ultimii ani? Ce efecte
Domnului
are acesta asupra creierului ºi
sãnãtãþii? De ce beau oamenii
ºi ce probleme rezolvã alcoolul?
(pag.14)
nãdejde,
Ipocrizia, purtarea întãrire
noastrã cea
de toate zilele?! ºi zid
Unul din pãcatele ºi pati-
mile cele mai mari, pe care-l
sãvârºim cu toatã îndrãzneala,
de scãpare
justificarea, aroganþa ºi igno-
ranþa, este pãcatul ºi patima
ipocriziei, a fãþãrniciei sau a
nemiºcat
vicleniei, conform cãruia una
gândim, alta zicem ºi cu totul
alta facem! (pag.6) pag. 6
Editorial de Pr. Rãzvan Timofte singurã întrebare: "Ai iubit îndeajuns?" Mai întâi se cuvine sã identificãm ade-
Milostenia primeazã în faþa tuturor vãratul sãrac. La una din întâlnirile inter-
Cui oferim celorlalte fapte bune. "Dacã la poarta ta creºtine de la Bucureºti, un teolog apuse-
milostenia noastrã? bate un sãrac ºi tu atunci te rogi, rugã- an a remarcat mulþimea mare a cerºeto-
Sfântul Apostol Pavel ciunea ta devine pãcat dacã nu te scoli rilor din capitalã ºi a spus: "Breasla
ne spune cã "cel ce iubeºte sã-l miluieºti pe cel ce strigã de durere", cerºetorilor este opera unei milostenii
pe aproapele a împlinit zice marele filosof Petre Þuþea. defectuoase fãcutã de creºtini. Oferind
legea". Dumnezeu este pro- Nu este însã un lucru înþelept sã oferi darul vostru cerºetorilor, voi vãduviþi pe
prietarul tuturor bunurilor, darul tãu cerºetorilor de pe stradã. Nu aºa adevãratul sãrac, contribuiþi la degra-
iar omul este doar administratorul lor, pot fi identificaþi adevãraþii sãraci, care au darea imaginii societãþii în care trãiþi,
chemat sã împartã din surplusul acumulat nevoie de sprijinul ºi ajutorul nostru. A da încurajaþi lenea ºi viciile ascunse ale
celor sãraci. Creºtinul vede în persoana un bãnuþ unuia care întinde mâna pe cale, unor oameni neidentificaþi. Hristos nu se
sãracului pe însuºi Hristos. De aici fãrã o înþeleaptã cercetare, poate fi chiar referã nicãieri la o astfel de milostenie.
proverbul: "Cine pe sãrac ajutã, pe dãunãtoare. Mulþi cerºetori profitã de Trebuie sã faceþi o distincþie clarã între
Dumnezeu împrumutã". Chiar Domnul bunãtatea sincerã a trecãtorilor, adunând cerºetori ºi sãraci".
ne descoperã acest lucru când ne spune: într-o sãptãmânã echivalentul unui Biserica ne îndeamnã "sã nu iubim
"Veniþi binecuvântaþii Pãrintelui Meu, salariu pe o lunã a unui muncitor sa inte- numai cu vorba, numai din gurã, ci cu
moºteniþi Împãrãþia cea pregãtitã vouã… lectual. Cu banii colectaþi, unii dintre ei fapta ºi cu adevãrul" (I Ioan3,18); pe toþi,
cãci flãmând am fost ºi mi-aþi dat sã îºi pot spori viciile - alcoolism, tabagism dar mai ales pe cei care se aflã cu ade-
mãnânc; însetat am fost ºi mi-aþi dat sã - sau fac adevãrate petreceri nocturne. vãrat în suferinþã, loviþi de boli, dizabil-
beau". Herbert Gunther, un gânditor al Sfinþii Pãrinþi ne povãþuiesc astfel: itãþi, greutãþi sau sãrãcie. Cãci cu ce
zilelor noastre, afirma cã, la judecata de "Când faci milostenie, sã asude darul tãu mãsurã mãsurãm sãracului, cu aceea ni se
apoi, Dumnezeu adreseazã sufletului o în palma ta înainte de a-l oferi sãracului." va mãsura ºi nouã la vremea judecãþii.
2 Actual
Pãrintele Patriarh a plecat la Domnul
Biserica Ortodoxã Românã este în doliu. Pãrintele Patriarh Teoctist a trecut la
cele veºnice luni, 30 iulie, din cauza unui stop cardiac, suferit ca urmare a compli-
caþiilor apãrute dupã o operaþie de prostatã. Slujba de înmormântare a avut loc la
catedrala Patriarhiei din Bucureºti ºi a fost oficiatã de patriarhul ecumenic al
Constantinopolului, Bartolomeu I, alãturi de membrii sinodului Bisericii Ortodoxe
Române. La slujbã au participat zeci de episcopi, sute de preoþi, delegaþii ale bise-
ricilor creºtine de pe trei continente ºi mii de credincioºi. Mesajul Înalt Prea Sfinþitului Laurenþiu la trecerea
O viaþã închinatã lui la cele veºnice a PF Pãrinte Patriarh Teoctist
Dumnezeu Este o durere pentru întreaga Bisericã. Suntem acum
triºti, dar în tristeþea aceasta avem nãdejdea cã Dumnezeu,
Pãrintele patriarh s-a nãscut în 1915 în cel care i-a rânduit atâta slujire în Biserica Sa, îi va da
satul Tocileni din judeþul Botoºani. A mângâiere ºi în Împãrãþia cea veºnicã. Eu mi-l amintesc cu
urmat ºcoala primarã din satul natal, iar la acea bucurie cu care m-a primit pe mine, un preot care am
nici 14 ani a intrat ca frate la schitul trecut printr-o încercare ºi pe care m-a chemat Dumnezeu
Sihãstria Voronei. Urmeazã apoi Semi- la o slujire, bucuria aceea cu braþele deschise pentru a mã
narul monahal din Mãnãstirea Neamþ, tenþele celorlalte Biserici binecuvânta. Mã voi ruga lui Dumnezeu cât voi trãi ca
Seminarul Teologic pentru monahi din Ortodoxe, s-a întors în scau- sã-i primeascã osteneala ºi sã-i aºeze sufletul în corturile
Mãnãstirea Cernica, de lângã Bucureºti. nul de patriarh pe care l-a aleºilor Sãi. Avem speranþa cã Dumnezeu va fi cu noi.
În 1935 a depus voturile monahale la ocupat timp de 21 de ani. ÎPS Laurenþiu, Mitropolitul Ardealului
mãnãstirea Bistriþa-Neamþ, primind nume-
le de Teoctist. Între anii 1940-1945 a Moºtenirea deni, la înmormântarea sa participând de-
urmat cursurile Facultãþii de Teologie din Nu s-a putut opune demolãrii unor bise- legaþii ale Bisericilor de pe trei continente.
Bucureºti. În aceasta perioadã a fost rân- rici, dar a reuºit sã salveze câteva. În schimb Acestea sunt doar câteva din faptele
duit în diferite ascultãri la birourile a restaurat nenumãrate lãcaºuri de cult ºi a care rãmân în urma pãrintelui patriarh
Arhiepiscopiei Bucureºtilor ºi apoi în pos- ctitorit altele, chiar în timpul regimului co- Teoctist, cel care a pãstorit Biserica
tul de diacon la catedrala Patriarhiei. munist, când ridicarea unei biserici era de Ortodoxã Românã timp de 21 de ani.
A fost hirotonit ieromonah la catedrala neconceput. A asigurat continuitatea ºi uni- "Vrednic cãlãuzitor al Ortodoxiei
mitropolitanã din Iaºi în 1945. A fost, rând tatea Bisericii Ortodoxe Române, care nu româneºti în vremuri tulburi ºi la rascruce
pe rând, vicar administrativ al Mitropoliei a trecut prin despãrþiri sau schisme dupã cã- de veacuri" acestea sunt cuvintele pe care
Moldovei ºi Sucevei, ales apoi episcop derea comunismului, ca în alte þãri vecine. urmaºii le vor putea citi pe crucea de la
vicar patriarhal (1950-1962); Episcop al A fost primul patriarh ortodox care a pri- capul Pãrinteului Patriarh.
Aradului (1962-1973); Arhiepiscop al mit, în mai 1999, vizita unui Suveran Pontif Dumnezeu sã-l odihneascã în pace!
Craiovei ºi Mitropolit al Olteniei (1973- - Papa Ioan Paul al II- Natalia Corlean
1977); Arhiepiscop al Iaºilor ºi Mitropolit lea, într-o þarã majori- "Era iubitor de slujbe ºi neîntrecut liturghisitor, doritor de
al Moldovei ºi Sucevei (1977-1986); tar ortodoxã. A dezvol- a se afla cu orice prilej în mijlocul ºi împreunã cu credincioºii,
Arhiepiscop al Bucureºtilor, Mitropolit al tat ºi extins asistenþa apropiat celor simpli ºi celor slabi, deschis dialogului cu
Munteniei ºi Dobrogei ºi Patriarh al religioasã a românilor oricine, mult rãbdãtor cu cei ce greºesc, grabnic la iertare ºi
Bisericii Ortodoxe Române (din 1986). de peste hotare, prin mult zãbavnic la pedepsire.
În 1990, dupã Revoluþie, din cauza înfiinþarea de parohii Perioada lunga de când Prea Fericitul Patriarh a fost
campaniei negative care i se face în presã ºi mitropolii, a încura- chemat ºi slujeºte Biserica lui Hristos din România a arãtat cu
se retrage din funcþie. La cererea credin- jat deschiderea cãtre prisosinþã ca Biserica strãbate vremurile indiferent de dificul-
cioºilor însã, a celorlalþi ierarhi ºi la insis- creºtinii de pretutin- tatea lor. Trei regimuri politico-sociale au fost traversate de
cãtre Biserica româneasca în acest timp, între care cel mai lung
"Longevitatea e un dar divin. Patriarhul Teoctist s-a bucurat a fost oficial potrivnic credinþei, ideologic ºi în fapt. Lecþia pe
de acest dar. Pãrea etern. (...) Sã te acomodezi cu Dej ºi Ceau- care trebuie sã o reþinem este cã un regim politic sau altul poate
ºescu, dupã ce ai crezut în România naþionalistã a lui Stãniloae ºi uºura sau poate îngreuna viaþa ºi lucrarea Bisericii, dar nu o
Nae Ionescu înseamnã sã cunoºti infernul ºi sã nu disperi. Sã poate elimina, dacã aceasta rãmâne ancoratã în izvorul unic ºi
asiºti la travestiul democratic al fostei nomenclaturi ºi sã nu-þi de nebiruit al vieþii ºi existenþei sale, care este împãrtãºirea de
pierzi respectul faþã de oameni înseamnã sã faci proba umorului Dumnezeu. Patriarhii au sacrificat multe sub presiunea
metafizic. În aparenþã, Patriarhul lucra defensiv ºi îºi amâna regimului ateist, uneori propria imagine, dar au salvat
deciziile. Pe dedesubt, el conserva Tradiþia Bisericii prin acþiuni esenþialul. Au renunþat - nu cu uºurinþa se înþelege - la multe
obstinate ºi inventive. Reþeta lui? O combinaþie de bun-simþ þãrã- din lucrãrile mai ales misionare ºi catehetice ale Bisericii, dar
nesc, smerenie patericalã, tandreþe sufleteascã ºi ironie subtilã, de au fãcut tot posibilul sa nu fie lipsit poporul lui Dumnezeu de
ins care-ºi onoreazã rangul. Preþuia frumuseþea slujbelor ºi lucrul vital, de împãrtãºirea de harul dumnezeiesc prin Sfintele
agapele de dupã liturghie, când se apuca sã "depene amintiri" fa- Taine ºi, în special, prin Dumnezeiasca Liturghie.
buloase, pe tonul cel mai relaxat. Teodor Bakonschi Pr. prof. univ. dr. Constantin Coman
Eveniment 3
Sfinþirea bisericii de la mãnãstirea Fãget-Boholþ
Pe drumul de la Fãgãraº spre nord, episcop vicar al Arhiepiscopiei Sibiului.
la 4 km de oraº, se înalþã mãnãstirea Atunci a început reconstrucþia mãnã-
Fãget. Situatã pe dealurile Galaþiului, în stirii Fãget-Boholþ, dupã aproximativ
vârful "Dealului Crucii", mãnãstirea 300 de ani de la arderea acesteia în vre-
vegheazã deasupra Þãrii Fãgãraºului, mea lui Bukow. La început s-au con-
inspirând liniºte ºi simplitate. struit câteva cãmãruþe ºi altarul de varã,
În Duminica a ºaptea dupã Rusalii, folosit acum de pãrintele duhovnic
în 15 iulie, biserica cea mare a mãnã- Dositei pentru Taina Spovedaniei, ca
stirii a fost sfinþitã de cãtre Înalt Prea aghiasmatar ºi pentru pregãtirea
Sfinþitul Laurenþiu Streza, Mitropolitul Sfintelor Paºti. În anul 2000 s-a ridicat o
Ardealului. O mulþime impresionantã de bisericã de lemn cu hramul "Sfinþii
credincioºi, ctitori, donatori, binefãcã- Împãraþi Constantin ºi Elena", sfinþitã
tori ºi un impresionant sobor de preoþi s-au sfinþirii bisericii: punerea sfintelor moaºte de cãtre Prea Sfinþitul Visarion Rãºinãre-
bucurat de prezenþa sa ºi de cuvântul zidi- în sfânta masã, pecetluirea, înconjurarea anul în 21 mai 2000.
tor la aceastã zi de aleasã sãrbãtoare pen- bisericii - stropirea cu apã sfinþitã ºi unge- Încã de la intrarea în mãnãstire luãm
tru Þara Fãgãraºului. Alãturi de Înalt Prea rea cu sfântul ºi marele mir, slujirea Sfintei contact cu viaþa de obºte, ascultare, rugã-
Sfinþia Sa, în fruntea soborului de preoþi s- Liturghii. În cadrul Sfintei Liturghii a fost ciune ºi muncã, fiind întâmpinaþi cu multã
au aflat pãrintele arhimandrit Visarion hirotonit întru preot pe seama parohiei deschidere de maicile acestui loc provi-
Joantã - exarhul mãnãstirilor, pãrintele Perºani, diaconul Dorin Cristea. denþial. Un merit deosebit îl au maica
arhimandrit Ilarion Urs - stareþul mãnã- Construcþia bisericii de piatrã, cu hra- stareþã Teodora Hulpan ºi maica iconomã
stirii Brâncoveanu ºi pãrintele protopop mul "Naºterea Maicii Domnului", a Pantelimona Bica, care au muncit cu
Ioan Ciocan. Au fost prezenþi de aseme- început în anul 2004, piatra de temelie multã pricepere ºi dãruire pentru a ridica
nea primarii din Fãgãraº, Boholþ ºi ªoarº. fiind pusã încã din 1993 de cãtre Înalt Prea aºezãmântul care a ajuns astãzi la o staturã
Rânduiala slujbei a urmat tipicul Sfinþitul Serafim Fãgãrãºeanul, pe atunci impresionantã. Pr. Cãtãlin Teulea
Evenimente în Concurs de toacã la Victoria
Protopopiatul Fãgãraº Din anul 1995, pãrintele specifice zonei ºi a þãrii din
15 iulie: Liturghie arhiereascã la Octavian Smãdu organizeazã în care provin, s-au prezentat în
mãnãstirea Berivoi oraºul Victoria concursuri de faþa Sfântului Altar fãcând
Prezenþa Prea Sfinþitului Visarion toacã pentru copii. Mai întâi toaca sã cânte chemarea
Rãºinãreanul, episcop vicar al Arhiepisco- pentru copiii oraºului Victoria, creºtinilor la rugãciune. Au
piei Sibiului, a bucurat sufletele celor veniþi care au fost pregãtiþi de cãlugãrii participat la concurs copii din
din satele apropiate mãnãstirii. Pãrintele de la mãnãstirea Sâmbãta ºi de judeþele: Giurgiu, Prahova,
stareþ Iosif Toma a fost, ca întotdeauna, o monahiile de la mãnãstirea Dâmboviþa, Mehedinþi, Timiº,
gazdã primitoare ºi caldã. La mãnãstire se Cârþiºoara, precum ºi de octoge- Caraº-Severin, Alba, Sibiu,
aflã acum ºi tinerii ASCOR-ului din Cluj, narul Isac Dumitru din Victoria, iscusit Mureº, Bistriþa, Satu-Mare, Maramureº,
într-o tabãrã de varã. Dupã vizita la mãnã- mânuitor al ciocãnelelor de bãtut toaca, Iaºi ºi Braºov, dar ºi din diaspora românã
stirea "Sf. Andrei", Prea Sfinþitul Visarion dar ºi pentru ceilalþi copii din parohiile ortodoxã din Italia, SUA, Canada, precum
a slujit vecernia în parohia Recea Nouã, al învecinate ºi chiar din întreaga þarã. ºi reprezentanþi ai Bisericilor Ortodoxe
cãrei paroh este pãrintele Iulian Boac. Dacã pânã în 2001 au fost organizate surori sârbã, greacã, ucraineanã, francezã
22 iulie: Liturghie arhiereascã la doar ediþii locale, din 2005 pãrintele ºi sirianã. În rândul participanþilor la festi-
Viºtea de Jos Octavian a transformat competiþia într-un val s-a remarcat în chip deosebit tânãrul
În urma unor lucrãri de înnoire a bise- festival internaþional sub denumirea Mihai Cobuz de la ªcoala Specialã de
ricii cu pardosealã de marmurã, la invi- "Cântecul care zideºte". Aºa se face cã Nevãzãtori din Cluj, care a bãtut toaca ºi a
taþia preotului paroh Ioan Nãftãnãilã, ÎPS anul acesta, în 10 iulie, cu binecuvântarea recitat câteva poezii.
Laurenþiu a venit aici însoþit de Pãrintele Înalt Prea Sfinþitului Laurenþiu Streza, Toþi participanþii la concurs au fost
profesor Mircea Pãcurariu. A fost prezent Arhiepiscopul Sibiului ºi Mitropolitul premiaþi cu diplome, dulciuri, bani,
ºi domnul Mihai Fierariu, consul la Bruxelles, Ardealului, a avut loc cel de-al treilea cãrþi‚ cruciuliþe ºi iconiþe, toate acestea
care a susþinut aceste lucrãri. Festival internaþional de toacã, organizat fiind posibile datoritã dãrniciei unor
6 august: Praznicul Schimbãrii la în biserica "Sfinþii Împãraþi Constantin ºi oameni de suflet. Festivalul s-a încheiat
Faþã a Mântuitorului, hramul mãnã- Elena", unde cântecul de toacã a alternat cu un frumos cuvânt de învãþãturã rostit
stirilor Bucium ºi al doilea hram al cu cântecul bisericesc, unii dintre partici- cu însufleþire de pãrintele Teofil de la
mãnãstirii Dejani panþii la concurs prezentând diferite cân- mãnãstirea Brâncoveanu, apoi concurenþii
Liturgie arhiereascã la mãnãstirea Bu- tãri religioase. ºi însoþitorii lor s-au bucurat împreunã cu
cium, sãvârºtitã de Prea Sfinþitul Visarion Cei aproape 90 de copii cu vârste între organizatorii la o masã festivã.
Rãºinãreanul. Pr. Cãtãlin Teulea 3 ºi 14 ani, îmbrãcaþi în costume populare Pr. Ion Tãrcuþã
4 Chipuri pentru veºnicie

Discreþia unei mãrturisiri


Poate aþi auzit deja multe povestiri despre vieþi ale unor apropiaþi de sufletul
dumneavoastrã, poate însãºi vieþile dumneavoastrã sunt subiecte ale unor filme
demne de toate oscarurile posibile ºi imposibile. Ei bine, eu vã invit sã gustaþi din
frumuseþea uluitoare a unui munte foarte abrupt, numit preoþie în România de
ieri ºi de azi. Acest urcuº al nostru are o lungime de 36 de ani de slujire în aceeaºi
parohie a unui OM printre oameni, a unui slujitor printre slujiþi.
Ortodox din familie de înscrie la cursurile Institutului
Teologic de la Sibiu, iar în 1968
preoþi greco-catolici se cãsãtoreºte cu Valeria Nicãlãu
Pãrintele Mircea Moldovan a vãzut din Perºani, judeþul Braºov. În
lumina zilei la 6 noiembrie 1945 în Sibiu, urma cãsãtoriei Dumnezeu le hã-
din pãrinþii Ioan ºi Ana. Tatãl sãu era preot rãzeºte 4 copii, un bãiat ºi 3 fete,
greco-catolic, urmaº al unor generaþii de de la care în prezent are 7 nepoþi.
bunici ºi strãbunici tot preoþi slujitori ai În 26 octombrie 1968
altarelor transilvane. primeºte preoþia, prin mâinile
Copilãria o petrece la Slimnic, lângã vrednicului de pomenire mitro-
Sibiu, apoi în satul Veºtem, unde tatãl sãu polit Nicolae Mladin al Ardealului
continuã opera de pãstorire a sufletelor ºi este numit în parohia Ohaba.
începutã de bunicul dumnealui. ªcoala Viaþa sa de preot a fost una
elementarã o terminã la Sibiu, însã dorul foarte încãrcatã de încercãri, lipsuri ºi Tãcere jertfitoare
de slujire a lui Hristos încolþeºte din nevoi, având o familie numeroasã. O nouã
fragedã vârstã ºi se va hotãrî sã urmeze încercare, de data aceasta de ordin ºi iubitoare
cursurile Seminarului Teologic din Cluj, sufletesc, a trecut prin foc credinþa pãrin- În zilele noastre se promoveazã mult
promoþia 1960-1965. Seminarul teologic telui: singurul bãiat pe care l-a avut a tre- tipul de preot care se distinge prin
în acea vreme avea regimul unei adevãrate cut la Domnul la o vârstã fragedã. numeroase realizãri în plan arhitectonic ºi
cazarme militare, care pe pãrintele l-a for- Cu toate greutãþile nu ºi-a predat administrativ, unde de multe ori discreþia
mat ºi maturizat foarte repede, în ciuda mãrturisirii lui Hristos, tãcerea jertfitoare
obstacolelor întâmpinate din partea comunitatea restrânsã de oameni timp de ºi iubitoare în nedreptãþiri ºi necazuri trece
autoritãþilor de atunci, care nu-l priveau cu 36 de ani, deºi au existat momente de trã- pe locul doi. Cu toate acestea, la pãrintele
ochi buni pentru cã descindea dintr-un ºir dare din partea unor apropiaþi ai sãi, am observat un suflet rãbdãtor dominat de
lung de preoþi. Încã de mic copil era între- însoþite de reclamaþii inventate ºi fierte în o emotivitate nativã, dar peste toate un om
bat ce fel de preot doreºte sã ajungã, iar el sosul urii ºi al invidiei, pe care unii au generos, care în momentul în care îi ceri
rãspundea cã ortodox, deºi fusese crescut avut-o faþã de corectitudinea ºi blândeþea ajutorul nu apuci bine sã termini de expli-
în familie de greco-catolici. acestui om. Prea multe bucurii, în special cat pentru ce ºi cum, cã deja este cu mâna
bucurii maxime atât cât este posibil
Încercãri, lipsuri ºi nevoi pãmânteºte, nu a avut… A þinut însã bine pe haina din cui ºi cu cealaltã pe geanta de
servici, iar mai apoi abia îþi confirmã ºi
În toamna lui 1965, absolvind semi- cârma Bisericii în furtunosul port al paro- verbal cã vine sã te ajute.
narul ºi ºcoala de cântãreþi la Cluj, se va hiei. Acest om a dovedit cã se poate rãbda
pânã la capãt în aceeaºi comunitate vreme
In memoriam de 36 de ani, cã dincolo de acest capãt este
Hristos, care a fost încã de la început la fel
Pãrintele Silviu Goga de dornic sã transfere gratis tuturor bucu-
ria Învierii, a vieþii însãºi, la care ajungi
Pãrintele Silviu Goga, teazã cãsnicia cu doi copii, prin credinþã ºi prin mãrturisiri.
parohul din Calbor, a trecut Silviu ºi Veronica-Ana. În anul 2004, pe motiv de sãnãtate,
de curând la cele veºnice, la În 1979 este hirotonit pãrintele s-a retras în pensie, lãsându-l pe
vârsta de numai 59 de ani. preot pe seama parohiei Dumnezeu sã judece cât de bun ºi de
Pãrintele s-a nãscut în 14 Cincºor cu filia Rodbav, folositor a fost exemplul personal, cât de
iulie 1948 în Rucãr, din unde a slujit timp de 12 ani. mult sau puþin a reuºit sã înveþe pe ceilalþi
pãrinþii Silviu ºi Zenovia. A Din 1991 pânã în 29 iulie ce înseamnã dragostea de Hristos când toþi
urmat ºcoala generalã la În 1974 este admis la 2007, când a trecut la Dom- ceilalþi îºi dau cu pãrerea cã ar putea fi ºi
Rucãr ºi Viºtea de Jos, apoi Institutul teologic din Sibiu, nul, a fost parohul bisericii altfel, dar când numai tu singur ºtii cât de
ºcoala profesionalã ºi liceul al cãrui absolvent devine în "Sf. Nicolae" din Calbor. mult te sileºti ºi cât de neputincios eºti ºi
seral în Oraºul Victoria. În 1978. În 1977 se cãsãtoreºte Dumnezeu cã nu-i smerenie mai mare înaintea lui
1966 se angajeazã la Com- cu Ana Borzescu, iar sã-l odihneascã ºi Hristos decât a-þi rãbda neputinþa ºi a te
binatul Chimic Victoria. Dumnezeu le binecuvân- sã-i mângâie familia! lupta cu ea. Pr. Ionuþ Ilea
Noi apostoli 5
„O sã încerc sã mã ridic la mãsura aºteptãrilor“
Pãrintele Dorin Cristea este noul preot al parohiei Perºani; mult aºteptat
de sãteni, a fost instalat de Schimbarea la Faþã. Pãrintele face parte din cate-
goria persoanelor echilibrate, care pot fi de un real sprijin pentru cei care vor
veni sã-ºi plângã durerile în scaunul spovedaniei. O persoanã blândã dar
hotãrâtã, pe deplin conºtientã de misiunea care i-a fost încredinþatã. Iar fap-
tul cã la formarea sa spiritualã a contribuit mult pãrintele Lavrentie de la
Frãsinei grãieºte de la sine…
Cum v-aþi apropiat de bi- vãzând modul de viaþã al nar de mult sã merg la
sericã ºi de viaþa spiritualã? cãlugãrilor de la Frãsinei, care muntele Athos.
Eu provin dintr-o localitate m-a fãcut sã îmi dau seama Ce vã atrage?
apropiatã de Fãgãraº, din care trebuie sã fie modul de În primul rând
Viºtea de Jos, ºi acolo avem o viaþã al unui preot. sfinþenia care este acolo,
bisericã de dimensiunile unei Pânã l-am cunoscut pe sunt foarte multe moaºte
catedrale. În vacanþe ºi la pãrintele preoþia era ceva la de sfinþi ºi lucruri
sfârºit de sãptãmânã mergeam care nu mã gândeam. Ulterior, duhovniceºti care au o
cu pãrinþii la bisericã. Pictura într-un mod surprinzãtor aº importanþã deosebitã
de acolo este extraordinarã ºi putea sã spun, am ajuns la fa- pentru mine ºi pentru
privind sfinþii de acolo eram cultatea de teologie ºi astãzi Ortodoxie în general. Numele: Pr. Dorin Cristea
interesat cine sunt, de ce au iatã cã sunt preot. Nãdãjduiþi sã Data ºi locul naºterii: 20
ajuns sã fie pictaþi acolo ºi În ce a constat modul sur- mergeþi în curând? noiembrie 1979, Fãgãraº.
modul lor de viaþã în general. prinzãtor? Da, eu aºa vreau, pânã Studii: ªcoala generalã nr. 2
Deci încã de mic aþi cãu- M-au îndemnat multe per- în noiembrie, dacã ajutã din Fãgãraº; Liceul "Doamna
tat sã înþelegeþi câte ceva soane sã dau la teologie, dar Dumnezeu ºi e voia Maicii Stanca" - limbi strãine; Facultatea de
despre cei care au trãit o pentru admitere unii se pregã- Domnului. Teologie Andrei ªaguna, Sibiu
viaþã în credinþã… teau ani de-a rândul… Pentru Cu ce gânduri aþi (2002-2006).
Poate nu la modul conºtient, mine totul s-a întâmplat în intrat în preoþie? Familia: cãsãtorit cu Ramona-
dar mã fascinau aceste lucruri douã sãptãmâni, în care, dupã Deocamdatã sunt aºa, Ionela, au un bãiat de o lunã ºi jumã-
ºi m-a influenþat ºi faptul cã moartea pãrintelui, m-am hotã- în elan, ca orice tânãr, ºi tate, Laurenþiu.
religiozitatea viºtenilor era foar- rât sã dau admitere, am început vreau sã fac câte ceva pen- Parohia în care slujeºte:
te adânc înfiptã în inima lor. sã mã pregãtesc ºi am intrat. tru Bisericã ca instituþie, Perºani.
Ce oameni v-au marcat În timpul facultãþii v-a pentru biserica din Perºani Mi-am depus dosarul doar
existenþa? marcat cineva în mod ca lãcaº de cult, pentru oamenii cu o zi înainte sã se încheie
Au fost mai mulþi, o per- deosebit? de aici. Sper ca idealul acesta perioada de concurs. Cam cu o
soanã însã m-a marcat în mod Da. Profesorul de liturgicã, sã nu-mi fie limitat prea curând sãptãmânã înainte m-am gândit
cu totul ºi cu totul deosebit, ºi domnul Ciprian Streza. Sfatu- de nimeni ºi sã fiu susþinut în prima oarã la asta, am fost sã
anume pãrintele Lavrentie rile ºi cursurile dânsului aveau ceea ce vreau sã fac. vãd biserica ºi împrejurimile
ªovre de la mãnãstirea Frãsi- ceva din realitatea pe care o Cine vã susþine? În ge- satului, pentru cã nu am
nei, pe care l-am întâlnit cred întâlneºti în parohie. Pentru cã neral pe noi, preoþii, soþiile ne coborât niciodatã în sat, iar
cã într-un moment crucial din în general cursurile vorbesc susþin cel mai mult… dupã o sãptãmânã mi-am
viaþa mea. Tot în acel moment doar la modul ideatic despre Da, soþia mea m-a susþinut depus dosarul. Am înþeles cã
am cunoscut-o ºi pe soþia mea. realitãþile din parohii; cursurile mult. ªi în jurãmântul de la au fost ºase candidaþi ºi m-am
Pãrintele Lavrentie, un om cu dânsului ºi ale Înalt Prea hirotonie într-un pasaj spune bucurat, pentru cã atunci când
totul deosebit, în mod indirect Sfinþitului Laurenþiu ne-au viitorul candidat cã încã de la sunt mai mulþi se vede mai
mi-a influenþat viaþa. Pentru ancorat însã în aceste realitãþi, început i-am fãcut cunoscut bine dacã e voia lui Dumnezeu.
mine pãrintele Lavrentie a fost pe care le-am întâlnit ºi eu deja soþiei faptul cã doresc sã urmez ªi a fost voia lui Dumnezeu sã
"omul lui Dumnezeu" (aºa în parohie ºi care nu sunt toc- calea preoþeascã. Chiar dacã de ajung eu la Perºani.
cum îl numeºte ºi cartea despre mai frumoase. multe ori am fost tentat sã dau Ce gânduri le transmiteþi
dânsul) pentru cã m-a apropiat Ce vã place sã faceþi? înapoi vãzând responsabilitatea enoriaºilor dumneavoastrã?
ºi mai mult de Bisericã ºi mi-a Îmi place sã fac pelerinaje preoþiei, soþia m-a încurajat M-am bucurat de o primire
trasat într-un fel traiectoria la mãnãstiri. Mãnãstirea mea mereu ºi mi-a spus: "Dacã va fi cu totul ºi cu totul deosebitã din
vieþii. de suflet este Frãsineiul, merg voia lui Dumnezeu, vei ajunge partea lor ºi sprijinul lor încã
M-au marcat mult întâlni- acolo cam o datã sau de douã preot!" ªi iatã cã am ajuns ºi mã copleºeºte… O sã încerc sã
rile cu pãrintele ºi modul de ori pe lunã; ºi duhovnicul nos- am în continuare nevoie de tot mã ridic la mãsura aºteptãrilor lor.
viaþã al dânsului. M-am tru este acolo. sprijinul ei. Interviu realizat de
apropiat mai mult de Bisericã Îmi mai doresc extraordi- Cum aþi ajuns la Perºani? Pr. Marius Corlean
6 Viaþa în Hristos

Maica Domnului - nãdejde, întãrire


ºi zid de scãpare nemiºcat
În rânduiala Paraclisului
Maicii Domnului se gãseºte
urmãtoarea alcãtuire: "Nãdej-
în direcþia pe care o dorim ºi dându-le
de ºi întãrire ºi zid de scãpare nemiºcat
chiar o destinaþie folositoare, Maica
câºtigându-te pe tine, ceea ce eºti întru
Domnului se face pentru noi zid de scã-
tot lãudatã, de tot necazul ne izbãvim". pare neclintit, stavilã în calea necazurilor
Aceastã cântare este în primul rând o care nãvãlesc cu înverºunare. Ne folosim
afirmaþie. Afirmãm cã Maica Domnului de comparaþia Maicii Domnului cu un zid
este ºi "nãdejde" ºi "întãrire" ºi "zid de de scãpare nemiºcat pentru a spune cã ea
scãpare nemiºcat" ºi "întru tot lãudatã" se face tuturor toate, stãvilind necazurile ºi
ºi izbãvire din necazuri pentru cel care primejdiile ºi schimbându-le sensul din
aleargã la ea. Aceasta este percepþia pe negativ în pozitiv, dupã nevoia fiecãruia:
care omul conºtient de neputinþa sa o are "necãjiþilor bucurie, asupriþilor folositoare,
despre Maica Domnului. flãmânzilor dãtãtoare de hranã, strãinilor
Maica Domnului - izvor de mângâiere, celor învãluiþi adãpostire, bol-
nãdejde navilor cercetare, celor neputincioºi aco-
perãmânt ºi sprijinire, toiag bãtrâneþilor".
Dacã o gândim pe Maica Domnului ca În faþa acestor realitãþi recunoaºtem cã
Maicã a lui Dumnezeu Care S-a Întrupat îmbãrbãtare, ci ºi în ideea de sprijinire, de Maica Domnului este "întru totul lãudatã"
din ea, care îºi pãstreazã calitatea de ma- susþinere. Ca întãrire o simþim pe Maica de cei care o cunosc, pentru cã prin ea "de
mã, o privim ca pe sursa noastrã de nãdej- Domnului ori de câte ori strigãtele noastre tot necazul ne izbãvim".
de. Avem nãdejde cã ne cuprinde ºi pe noi deznãdãjduite o cheamã în ajutor la vreme
în dragostea ei ºi avem încredinþarea cã nu de necaz, iar ajutorul ei este ca un ecou la Postul Adormirii - înmulþire
este indiferentã faþã de necazurile ºi nea- strigãtul nostru. Lucrând astfel în vieþile a ostenelilor duhovniceºti
junsurile noastre aºa cum, de pildã, nu a noastre, ne izvorãºte în suflete bucuria
Perioada postului Adormirii Maicii
fost indiferentã faþã de nuntaºii din Cana sfântã pe care nu o pot avea decât aceia
Domnului este un timp liturgic în care
Galileii care au rãmas fãrã vin, iar la care se aflã în relaþie cu ea, cinstitorii înmulþim ostenelile duhovniceºti, punân-
rugãmintea ei Hristos a prefãcut apa în vin Maicii Domnului. du-le în legãturã cu Maica Domnului ºi
ºi nunta a continuat fãrã ca bucuria celor prin ea cu Hristos. Prin aceasta ne arãtãm
prezenþi sã se umbreascã de vreun neajuns. Maica Domnului - zid de
ca cinstitori ai ei, ca unii care suntem
Gândind-o aºa, ea este nãdejdea noastrã. scãpare nemiºcat conºtienþi de locul ei ºi punem toate
Cinstind-o, noi avem convingerea cã vom Maica Domnului este "zid de scãpare ostenelile noastre duhovniceºti în legãturã
fi cuprinºi în rugãciunile de mijlocire pe nemiºcat", adicã este neclintitã în cu faptul cã ºi ostenelile ei le-a sãvârºit
care le înalþã necontenit cãtre Fiul sãu. hotãrârea ei de a ajuta, de a mângâia, de a potrivit credinþei pe care a avut-o în Fiul ºi
Maica Domnului - întãrire sprijini pe cei care se aflã în neputinþa Dumnezeul ei, pe Care L-a urmat, ale
sufletului ºi a trupului. Având acestã Cãrui cuvinte "le-a purtat în sufletul sãu"
ºi ajutor în necaz conºtiinþã exclamãm de fiecare datã când ºi le-a împlinit in viaþa sa. Deci, raportân-
Maica Domnului este întãrirea noastrã ne rugãm cu paraclisul Maicii Domnului du-ne la Maica Domnului nu-L pierdem
în sensul cã ea n-a avut scãderi sau cã "nimeni din cei care aleargã la tine nu din vedere pe Hristos, pentru cã cinstirea
oscilaþii în privinþa ajutorului de care i-a iese ruºinat, Nãscãtoare de Dumnezeu". ei este un mod prin care Îl cinstim ºi pe
învrednicit pe cei care "au alergat cu cre- Aºa cum un stãvilar poate sã opreascã Fiul ei. Relaþia noastrã cu Maica
dinþã la acoperãmântul ei cel puternic". Ea apele învolburate ale unui râu nãvalnic Domnului nu este una de exclusivitate, din
nu este pentru noi întãrire doar în sensul de pentru a nu face stricãciuni, dirijând apele care sã Îl scoatem afarã pe Hristos, ci o
relaþie cu Hristos, prin Maica Lui.
Peste 20 de biserici închinate Maicii Domnului În perioada postului Adormirii Maicii
Evlavia fãgãrãºenilor cãtre Maica toate hramul "Adormirea Maicii Domnului (1-15 august), în biserici se
Domnului se vede ºi în numãrul mare de Domnului". sãvârºeºte slujba Paraclisului, o rânduialã
lãcaºuri de cult închinate Nãscãtoarei de Mãnãstirea Fãget de la Boholþ are hra- liturgicã de o frumuseþe rarã, o alcãtuire de
Dumnezeu. Bisericile din Fãgãraº (cimi- mul "Naºterea Maicii Domnului", sãrbã- cântãri ºi rugãciuni care mângâie sufletul,
tir), Beclean, Drãguº, Lisa, Ludiºor, toritã pe 8 septembrie, mãnãstirea de la dau încredere, ºi aºtern liniºtea în viaþa
Ohaba, Sâmbãta de Jos, Sâmbãta de Sus Dejani ºi biserica parohia Recea noastrã frãmântatã ºi bombardatã cu atâtea
Rãsãriteanã, Sãsciori, ªoarº, ªona, "Acoperãmântul Maicii Domnului" îºi necazuri. Participarea conºtientã la aceastã
Toderiþa, Toarcla, Veneþia de Jos ºi sãrbãtoreºte hramul la 1 octombrie, iar bis- rânduialã este o "îndulcire" cu darurile pe
Voievodenii Mari, precum ºi mãnãstirea ericile din Vad din Iaºi, "Intrarea în biser- care ni le împãrtãºeºte Maica Domnului.
Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus au icã a Maicii Domnului", pe 21 noiembrie. Pr. Adrian-Gheorghe Magda
Actual 7
Ipocrizia, purtarea noastrã cea de toate zilele?!
De cele mai multe ori încercãm, într-un mod scolastic, sã clasificãm Mântuitorului. La aceasta ne îndeamnã
pãcatele ºi patimile noastre omeneºti, gândindu-ne cã unele sunt mai mari Hristos, cerându-ne sã purtãm jugul sau
sau mai grave decât altele, uitând de concluzia Sfântului Vasile cel Mare cã crucea desãvârºirii, a încercãrilor ºi
"nu existã pãcate mari sau mici, ci numai pãcate!..." ªi chiar ne resemnãm ºi necazurilor din aceastã viaþã ºi lume trecã-
ne consolãm cu gândul cã nu avem pãcate chiar atât de mari ori atât de toare, atât de înºelatã ºi de înºelãtoare,
multe, nãdãjduind cu toþii în marea bunãtate, dragoste ºi milostivire a lui asigurându-ne totodatã cã biruinþa Lui este
Dumnezeu spre iertarea pãcatelor noastre, uitând faptul cã El este atotbun ºi ºi biruinþa noastrã.
atotmilostiv, dar ºi atotºtiutor ºi, mai cu seamã, atotdrept!... Viaþa este, aºadar, o
alternanþã între bucurii ºi
Ipocrizia naºte dezamãgiri d u h o v n i c e a s c ã , s u n t necazuri, între succese
foarte nocive ºi mult
ºi necazuri dãunãtoare!...Dece? ºi eºecuri, între
În dezbaterea ºi evaluarea noastrã va- Fiindcã lipseºte tot mai împliniri ºi înfrângeri.
loricã ºi axiologicã, care este de cele mai mult încrederea ºi sinceri- Important este modul în
multe ori pur subiectivã ºi, mai mult decât tatea, onestitatea ºi con- care ºtim ºi reuºim sã
atât, rãsturnatã, ignorãm adevãrul ºi reali- secvenþa faþã de semenii noºtri. depãºim necazurile! Cel
tatea cã unul din pãcatele ºi patimile cele În aceste condiþii, pentru cã ce nu ºi-a zidit viaþa pe
mai mari pe care-l sãvârºim cu toatã îndrãz- ne este sau ar trebui sã ne fie teamã temelia credinþei ºi a sinceritãþii
neala, justificarea, aroganþa ºi ignoranþa de avertismentul Domnului ºi autentice, ar putea înclina sã creadã cã
este pãcatul ºi patima ipocriziei, a fãþãrni- Mântuitorului nostru Iisus Hristos, potri- aceastã lume este, mai degrabã, o "vale a
plângerii", din moment ce venim în lume
ciei sau a vicleniei, conform cãruia una vit cãruia "Vai de cel prin care vine
plângând ºi plecãm din ea suspinând, fie
gândim, alta zicem ºi cu totul alta facem! sminteala!...", trebuie sã conºtientizãm dupã ea, fie de durere. Povestea vieþii
Suntem foarte puternic afectaþi, faptul cã suntem, de foarte multe ori, fiecãruia dintre noi are aspectul unei
înºelaþi sau amãgiþi de aceastã cursã ºi cap- exemple pur ºi simplu negative pentru cei drame cu un sfârºit tragic. Privitã însã din
canã a duplicitãþii, a dedublãrii care, din mai tineri, care oricum sunt într-o acutã cri- punctul de vedere al credinþei, ea este o
pãcate, mai devreme sau mai târziu, ne va zã de identitate, lipsã de modele ºi exem- victorie asupra suferinþei ºi a lumii, o biru-
duce la o amarnicã dezamãgire, la ple demne de urmat, la aceastã dezori- inþã ºi o depãºire a lor, în Hristos, indife-
necazuri ºi suferinþe atât pentru noi înºine entare contribuind, din nefericire, fiecare rent de activitãþile ºi acþiunile pervertite ºi
cât ºi pentru ceilalþi fraþi ai noºtri!... dintre noi, într-o mai mare sau mai micã pervertitoare ale unora dintre semenii
Constatãm faptul cã acest pãcat a cuprins mãsurã, aducând prin aceste atitudini sufi- noºtri.
pe foarte multã lume, indiferent de statutul cientã întristare, necazuri ºi suferinþe!...
social ori nivelul intelectual ºi se bazeazã Viaþa, alternanþã între Ortodoxia înseamnã
pe fundamentul machiavelian care susþine autenticitate
cã "Scopul scuzã mijloacele!..." Uitãm de bucurii ºi necazuri
îndemnurile Mântuitorului, dar mai ales "De pe dealurile bucuriilor - afirmã Aºa stând lucrurile, trebuie sã realizãm
de aversiunea Sa faþã de acest pãcat, Pãrintele Stãniloae - în vãile necazurilor, faptul cã ispitele ºi necazurile noastre pot
admonestat cu greul apelativ adresat fari- aºa decurge viaþa omului duhovnicesc; dar face rugãciunea noastrã tot mai curatã ºi
seilor: "Vai vouã!", sau de îndemnul ea înscrie un real progres în aceste alter- mai simþitã, spãlând-o cu lacrimi. Iar atun-
Sfântului Apostol Iacov, care spune cã la nanþe". Oscilând între aceste douã limite, ci când ne rugãm cu stãruinþã, nu se poate
noi, creºtinii, "ce este da trebuie sã fie da, viaþa trece inevitabil prin proba încer- ca Hristos sã ne lase uitaþi ºi întristaþi, sã ne
iar ce este nu sã fie nu, iar ce este mai mult cãrilor duhovniceºti, în vederea înaintãrii priveze de mângâierea ºi uºurarea Sa cea
decât aceasta, de la diavolul este!..." ei pe o treaptã superioarã de desãvârºire. blândã. El, "Cel ce ºterge lacrima de pe
Cu foarte multã "abilitate" gãsim argu- De aceea, necazurile (fie ele ºi pricinuite obrazul tuturor", Cel ce ºterge suferinþele
mentãri ºi justificãri cum cã aºa este diplo- de alþii, datoritã ipocriziei ºi nesinceritãþii lumii, ne aºteaptã mereu… Iar revãrsarea
matic, sau aceasta este politica, uitând de lor), dacã nu sunt acceptate ºi asumate, ele darurilor Sale faþã de noi înseamnã pentru
faptul cã este bine sã avem permanent tãrie ne dubleazã greutatea suferinþei. Cele noi o fericire ºi o pace mai presus de
de caracter ºi coloanã vertebralã dreaptã, ºi abordate ºi înþelese din punct de vedere durere ºi de suferinþã, de lacrimã ºi
la propriu ºi la figurat!... Iar consecinþele duhovnicesc însã ne înjumãtãþesc necazul nevoinþã, ori de vreo smintealã oarecare.
acestor cauze amãgitoare ºi înºelãtoare ºi urmãrile acestuia, în virtutea pedagogiei Ortodoxia este o formã de creºtinism
vedem cu toþii care sunt: multe dezamãgiri, divine atotºtiuoare ºi înþelepte. extrem de rafinatã, de nobilã, de autenticã
multã tulburare ºi smintealã atotcuprinzã- Drumul vieþuirii duhovniceºti creºtine ºi de neipocritã, pe care puþini o mai ºtim
toare!... Suntem, foarte mulþi dintre noi, este împreuna pãtimire cu Hristos, Care a astãzi aprecia sau gusta în profunzimile ei
oameni care vorbim mult dar facem puþin, suferit ºi El atât de mult din cauza fãþãrni- dintru început, lucru pentru care ne rugãm
sau acoperim faptele mici cu vorbe mari! ciei cãrturarilor ºi a fariseilor. Este calea Lui Dumnezeu sã ne ajute ºi sã ne
Tendinþele acestea ce duc la pe care au strãbãtut-o toþi cei iubitori de lumineze minþile noastre cele fariseice ºi
desacralizare, la secularizarea noastrã inte- frumuseþe spiritualã, dar care au suferit ºi acoperite de umbra pãcatului ºi a morþii.
rioarã, la relativizare spiritualã ºi ei cât se poate de mult, urmând pilda Stelian Gomboº
8 Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului

Mãnãstirea Brâncoveanu, stâlp al


O cãlãtorie în timp Ruine
Multã vreme administraþia austro-un-
Cine n-a auzit de Mãnãstirea Brânco- matã a acestui sfânt aºezãmânt, ocrotit
garã nu s-a atins de Mânãstirea Brâncovea-
veanu de la Sâmbãta de Sus? Au auzit creº- însã de Dumnezeu prin cei trei mari cti-
nu, deºi nu de puþine ori episcopii greco-ca-
tinii din toatã þara, darãmite cei din Þara tori.
tolici au cerut desfiinþarea ei. Profitând de
Fãgãraºului… Eu aº putea spune cã m-am
Brâncoveanu faptul cã în 1782 s-a dispus desfiinþarea tutu-
nãscut cu ea în suflet, pentru cã o ºtiu din
ror ordinelor cãlugãreºti, curtea de la Viena,
fragedã copilãrie, din poveºtile mamei Istoricul de pe site-ul mãnãstirii ne la cererea administraþiei catolice ºi la insis-
care îmi spunea cum duminica bunica mea spune tot ce vrem sã ºtim: mãnãstirea a tenþele episcopului greco-catolic Grigorie
le trezea pe ea ºi sora ei în zorii zilei, le fost ridicatã din piatrã în jurul anului 1696 Maior, a trimis în 1785 pe generalul Preiss,
pregãtea, le lua de mânuþã ºi plecau spre de cãtre domnitorul Constantin Brâncovea- care a dãrâmat mânãstirea brâncovenilor.
mãnãstire… 9 kilometri sunt din Sâmbãta nu. Voievodul a adus de peste munþi cãlu- Chiliile au fost distruse complet, iar bise-
de Sus, pe la ora 9 erau acolo. Se opreau la gãri ºi dascãli, a fãcut o ºcoalã de grãmã- rica a fost adusã în stare de ruinã.
intrare, îºi schimbau încãlþãrile prãfuite ºi tici, alta de zugravi ºi o tiparniþã, dând ast- Pustiitã ºi prãbuºitã, cu turla spartã, bise-
intrau la slujbã. Imaginea aceasta a unei fel naºtere "izvorului Ortodoxiei arde- rica brâncoveneascã a rãmas descoperitã în
tinere vãduve cu doi copii de mânã, care lene", spre a da mãrturie în timp despre bãtaia vânturilor, a ploilor ºi zãpezilor aproa-
strãbate atâta amar de drum pe jos pentru unitatea de neam ºi credinþã a românilor de pe 150 de ani. Doar credincioºii din satele ve-
a cãpãta puterea de a trece încã o sãp- pe ambele versante ale Carpaþilor. cine, cu preoþii lor în frunte, aveau sã mai
tãmânã ºi pentru a primi un cuvânt duhov- Dupã intrarea sub ocupaþie austro-un- vinã în continuare la ruinele ei, cu încãpã-
nicesc de alinare de la pãrintele Serafim garã au început ºi persecuþiile religioase þânare, de Izvorul Tãmãduirii, sã se roage.
Popescu, duhovnicul de atunci al mãnãs- pentru românii din Ardeal, care erau
tirii, mi-a fost mereu cãlãuzã în viaþã. ªi ortodocºi. Atunci a început catolicizarea Mitropolitul Nicolae Bãlan
asta a fost mãnãstirea de la Sâmbãta de-a cu sila ºi cu armele, impusã de ocupanþii
lungul timpului: un centru de rezistenþã, De-abia în 1926 mitropolitul Nicolae
habsburgi. Pentru cã rezis- Bãlan avea sã devinã cel de-al doilea ctitor
un izvor de credinþã ºi de har. tenþa românilor ortodocºi
Cine ar mai crede astãzi, când dumini- al mânãstirii. A fost desemnat stareþ pãrin-
s-a organizat îndeosebi tele Arsenie Boca. Arhitectura bisericii refã-
ca atâtea ºi atâtea maºini urcã pânã în în jurul bisericilor ºi a cute se încadreazã întru totul stilului brân-
poartã sau chiar mai sus pe drumul asfal- mânãstirilor, în 1762 covenesc, cu ancadramente la uºi
tat, cã odatã oamenii strãbãteau atâta cale începe calvarul dis- ºi ferestre, pilaºtri sculptaþi în
pe jos? Nici când vezi impunãtoarea cetate trugerii acestora. Astfel, pridvorul bisericii, brâu de cã-
mãnãstireascã nu prea îþi vine sã o asociezi mai mult de 150 de mânã- rãmidã aºezat în zimþi ºi
cu imaginea care ne-a rãmas peste veacuri stiri ºi biserici ortodoxe au acoperiº de ºindrilã. La 50
a ruinei din urma tunurilor austro-un- fost distruse; cele de lemn de metri de bisericã a fost
gare… ªi totuºi, documentele ne dau mãr- incendiate, iar cele de pia- reconstruitã ºi vechea clo-
turie des- trã dãrâmate cu tunurile, potniþã, în forma iniþialã.
Muzeul pre istoria de cãtre generalul vienez
zbuciu- Buccow.
Academia
Obºtea mãnãstirii
Numãrã în jur de 40 cãlugãri conduºi de pãrintele stareþ
Arhimandrit Ilarion Urs, care este ajutat în cele
duhovniceºti de pãrintele Arhimandrit Teofil Pãrãian.

Biblioteca
Deþine astãzi una din cele Biblioteca se aflã în clãdi- Clãdirea cu aproximativ 70 de
mai bogate colecþii de picturi rea nouã, alãturi de muzeu, camere, respectiv 130 de locuri ºi un
vechi pe sticlã, aparþinând se- deþinând una din cele mai amfiteatru cu o capacitate de 150
colelor XVIII-XIX, în mare bogate colecþii de cãrþi ºi man- locuri a fost ridicatã cu scopul ca în
majoritate executate în manierã uscrise vechi din secolele XIV- acest spaþiu sã poatã fi primiþi oameni
popular-naivã, icoane pe lemn, XIX , provenind în marea lor din afarã, care în dorinþa lor de studiu
predominant fiind stilul brân- majoritate din donaþia Înalt ºi retragere sã se poatã bucura de con-
covenesc, veºminte preoteºti ºi Prea Sfinþiei Sale dr. Antonie Plãmãdealã. În prezent, bibli- diþiile oferite de mãnãstire, de materia-
arhiereºti, o colecþie unicã de car- oteca serveºte ºi ca salã de lecturã, audiþie ºi vizionare a mate- lul ºtiinþific necesar studiului pus la
te veche, manuscrise, perga- rialelor audio-video existente ºi se adreseazã cu precãdere pre- dispoziþie de nou amenajata biblio-
mente, scrisori, precum ºi o valo- oþilor, cãlugãrilor, elevilor, studenþilor, localnicilor, precum ºi tecã, precum ºi de atmosfera propice
roasã colecþie de obiecte de cult. persoanelor care vin aici în pelerinaj. studiului oferitã de cadrul natural.
Mãnãstiri din Þara Fãgãraºului 9
Ortodoxiei ardelene peste veacuri
Biserica refãcutã a fost sfinþitã la 15 august ºi împlinit. Înalt Prea
1946, dupã rãzboi Sfinþitul Antonie
În anii 1976-1977 s-a Plãmãdealã a rezi-
împrejmuit suprafaþa aflatã dit din temelie in-
în proprietatea mânãstirii, cinta mãnãstirii Brân-
aºezându-se o poartã nouã, coveanu, lucrare în-
sculptatã în lemn de stejar; ceputã în anul 1985. S-au
s-a încheiat lucrarea de res- fãcut reparaþii capitale ºi
taurare a paraclisului brân- s-a restaurat pictura din
covenesc, executat de asemenea în lemn bisericã. Incinta în stil brâncove-
de stejar. Fântâna "Izvorul Tãmãduirii", nesc a fost ridicatã din temelie în jurul bi- Adormirea Maicii Domnului, iar pe 16
fost ºi ea restauratã în anul 1977 constru- sericuþei, inspiratã dupã mãnãstirea Hurezi. Sfinþii Brâncoveni, ctitorii aºezãmântului
indu-se în jurul ei un baldachin sculptat în Noul corp de clãdiri cuprinde printre altele ºi hramul bisericii noi. Natalia Corlean
lemn de stejar. Imaginea din aceastã o nouã bisericã, o trapezã încãpãtoare,
perioadã ºi-o aduc aminte ºi fãgãrãºenii:
poarta de la intrare, clopotniþa pe sub care
bucãtãrie ºi chilii, casa brâncoveneas-
cã, o bibliotecã încãpãtoare ºi un muzeu.
Stareþul
Este pãrintele arhimandrit
treceai ºi bisericuþa, împreunã cu izvorul În anul 2003 a fost inauguratã ºi Ilarion Urs, nãscut în 4 martie
cel tãmãduitor. Academia de la Sâmbãta, ºi iatã cã am 1955 în localitatea Recea,
ajuns la imaginea din zilele noastre a judeþul Braºov. Face parte din
Mitropolitul Antonie mãnãstirii mult cãutate de pelerini, mai obºtea mãnãstirii din 1983.
Al treilea ctitor a avut însã planuri mari ales în luna lui august, când pe 15 se Urmeazã între anii 1985 -1989
cu aºezãmântul brâncovenesc, pe care le-a sãrbãtoreºte hramul mãnãstirii, cursurile Institutului Teologic din Sibiu. În
1984 este numit econom al mânãstirii, iar în
Duhovnicul ci ºi pentru
credincioºii ca-
decembrie 2000 stareþ.
Pãrinte, sfinþia voastrã sunteþi re vin la mãnãstire. Sunteþi un duhovnic al românilor, sau
duhovnicul acestei mãnãstiri, cunos- unul dintre duhovnicii României de astãzi. Ce îndemn aveþi
cute de credincioºii din toatã þara. Vã pentru credincioºi?
rugãm sã ne spuneþi cum este viaþa Sã se orienteze dupã rânduielile Bisericii, sã ia parte la sfin-
unui cãlugãr aici. tele slujbe, sã fie cinstitori de preoþi, sã se orienteze dupã învãþã-
Cam ºase ore pe zi se face slujbã în turile pe care le aud în bisericã, fie la slujbele care se fac, fie prin
bisericã. Aproape cã participând la slujba predicile care se þin.
din bisericã ai putea zice cã ai un servi- Spuneþi-ne despre un moment, o împrejurare, o persoa-
ciu. Ca ºi când ai presta un serviciu care nã din viaþa sfinþiei voastre care v-a adus o bucurie deosebitã.
ar þine ºase-opt ore, dupã caz, pentru cã ºi Nu aº putea spune cã a fost o singurã persoanã care mi-a
slujba de fiecare zi chiar dacã în general þine ºase ore, sunt ºi zile adus o bucurie deosebitã, însã aº putea sã spun cã s-au implicat
în care þine mai mult de ºase ore. În afarã de rugãciunea din bise- la existenþa mea spiritualã mai mulþi oameni de la care am învãþat
ricã avem ºi datorii speciale de rugãciune în chilie ºi apoi rugãci- anumite lucruri fie direct, fiindu-mi profesori, îndrumãtori
unea de toatã vremea, însã viaþa cãlugãreascã nu se rezumã duhovniceºti. Mai ales pãrintele Serafim Popescu, care vreme de
numai la rugãciune, ci se prelungeºte ºi în activitate de studiu ºi 50 de ani a fost duhovnic în mãnãstirea aceasta, mi-a fost de mare
în muncã manualã. Se fac ºi studii de cãtre cei care sunt preocu- folos ºi mi-a dat multe gânduri bune pentru alte gânduri bune
paþi de studiu ºi talentaþi. În afarã de aceasta se face ºi muncã care dupã aceea s-au realizat în mintea mea. Aº zice de pãrintele
manualã în grãdinã, în livadã, sunt unii care se ocupã de stupi, Arsenie Boca, prin îndrumarea pe care mi-a dat-o pentru rugã-
alþii fac picturã pe sticlã, alþii presteazã muncã de întreþinere. E o ciunea cu care se mântuiesc cãlugãrii ºi de la care ºtiu ºi afir-
activitate intensã ºi destul de prelungitã. maþia: „cunoºtinþa de Dumnezeu nu se realizeazã atât prin studiu
Fiecare cu ascultarea lui. Am observat cã sfinþia voastrã ci prin inimã curatã, dupã cuvântul Domnului: Fericiþi sunt cei
o foarte mare parte a timpului o petreceþi spovedind. curaþi cu inima cã aceia vor vedea pe Dumnezeu!“ M-au ajutat
Dar numai în anumite perioade. Nu tot timpul sunt oameni de apoi prietenii mei, colegii din mãnãstire, oameni din afarã de
spovedit. Sunt mulþi oameni de spovedit în postul Sfintei Marii mãnãstire, toþi s-au implicat cumva la existenþa mea ºi nu aº
ºi în postul Paºtilor, iar în rest nu am prea mult de lucru în pri- putea face deosebire între unul ºi altul, pentru cã în momentul în
vinþa spovedaniilor. Stau de vorbã cu cine vine ºi are treabã cu care cineva îþi oferã un gând pe care dupã aceea îl foloseºti, se
mine ºi în rest studiez, meditez, ascult anumite cãrþi pe care le am implicã la înaintarea duhovniceascã ºi este un om care îþi prile-
pe casete, pe CD-uri, pe benzi de magnetofon. juieºte bucurie.
Publicaþia noastrã se adreseazã tuturor credincioºilor din Pãrinte Teofil, vã mulþumesc din suflet cã aþi acceptat
Protopopiatul Fãgãraº. Sfinþia voastrã nu sunteþi doar astãzi sã staþi de vorbã cu cititorii noºtri.
duhovnic al mãnãstirii Brâncoveanu de la Sâmbãta de Sus, Interviu realizat de Pr. Ovidiu Bostan
10 Fii tânãr cu Hristos
Maica Siluana vã rãspunde Cum sã iubesc la 16 ani?
Maica Siluana Vlad este stareþa Mãnãstirii Cum trebuie sã fie relaþia de ªtii, toate au trecut prin mine ºi parcã am
Jitianu ºi coordonatoarea Centrului de For- prietenie dintre un bãiat ºi o fatã trãit o mie de vieþi! Ei, ºi trãind eu acolo în
mare ºi Consiliere "Sfinþii Arhangheli Mihail care doresc sã-ºi pãstreze curãþia virtual atâtea ºi atâtea vieþi ºi întâmplãri, am
ºi Gavril" din Craiova. Despre bogata ºi com- trupeascã ºi sufleteascã? Ce este, de bãgat de seamã, Doamne, cã nu-i glumã cu
plexa activitate, plina de dãruire, desfaºuratã fapt, acest gen de prietenie? Cum pãcatul! Cã e chiar moarte, deºi la început
de Maica Siluana puteþi afla câte ceva de pe trebuie exprimatã dragostea pentru pare frumos, de', ca-n filme! Dar tot în
site-ul: www.sfintii-arhangheli.ro. celãlalt în aceastã situaþie? filme se moare, se ucide, se trãdeazã, ce
Abc123 mai, se întâmplã chestii care aº dori sã nu
Cum sã mã Dragã "Abc123", adicã Copil drag Dom- mi se întâmple ºi mie. Uite, din cauza asta,
nului care te ascunzi sub aceste simboluri, am întrebat-o pe Maica Siluana ce sã fac eu
spovedesc? felul în care þi-ai ascuns identitatea mã face ca sã nu cad în ispite ºi sã fiu curat pânã la
Aº avea nevoie de un sfat: trebuie sã primesc provocarea ta de a ne juca împre- nuntã. Cã ºtii, prietenii mei spun cã-s prost,
sã spovedesc ºi tentativele de a cãdea unã de-a v-aþi-ascunselea! Aºadar, acum e adicã spun ºi cuvinte mai urâte, da... eu mã
într-un pãcat sau doar dacã am cãzut rândul meu. Tu pui mâinile la ochi ºi nu- jenez sã Þi le spun, cã ºtii Tu... Ei, ce sã
în acel pãcat? Sunt cam dezorientatã meri pânã la de zece ori câþi ani ai ºi eu mã fac? Cum sã-mi exprim dragostea dacã nu
în ceea ce trebuie mãrturisit la ascund în anii tãi ºi zic în gândul meu: o sãrut ca în filme? ªi ce sã fac cu fiorii
spovedanie ºi aº vrea din tot sufletul Doamne, Îþi spun ceva care sã rãmânã ãºtia care mã strãbat din cap pânã în
sã mã spovedesc cu adevãrat. numai între noi. Am curaj pentru cã aici e picioare...? ªtii Tu ce greu e cu ei? Parcã te
Iulia întuneric ºi nu ne vede nimeni. Ei, uite, eu pune cineva pe jar, nu alta! Ce sã fac?
Draga mea Iulia, sunt cam tulburat. În trupul meu ºi în sufle- - Siluana!
Pãcatul poate fi înfãptuit cu gândul, tul meu au þâºnit niºte schimbãri de mã simt - Da, Doamne!
cu cuvântul ºi cu fapta. Aºadar, dacã în scos din toate reperele pe care le aveam - Ieºi din ascunzãtoare ºi treci la zid ºi
tentativa de a cãdea ai fãcut deja cu gân- pânã acum. Pe deasupra, m-am ºi îndrãgos- pune mâinile la ochi ºi numãrã de 100 de
dul acel pãcat ºi te-ai "îndulcit de plãce- tit! Sau aºa cred, pentru cã nu mã mai pot ori pânã la câþi ani ai ºi lasã-Mã sã-i spun
rea lui" trebuie sã spovedeºti, dar dacã gândi la nimic altceva decât la X… Tu o ºtii ceva acestui copil al Meu!
doar þi-a venit gândul sau pofta ºi ai res- cât e de frumoasã ºi deosebitã, nu? Ei, eu - Gata, Doamne! Unu, doi, trei... 63...
pins "oferta", nu e nevoie sã spovedeºti, sunt mort dupã ea! Ea e femeia viselor - Dragul Meu copil, Eu sunt Domnul ºi
pentru cã nu e pãcat, ci, dimpotrivã, iz- mele, mã înþelegi, nu? Slavã Þie cã ºi ei îi Dumnezeul tãu ºi Eu M-am fãcut Om pen-
bândã împotriva pãcatului. ªi e bine sã place de mine. Nu spune cã mã iubeºte la tru tine ºi Eu sunt cu tine din secunda zãmis-
þii minte ce ai fãcut de ai izbutit sã biru- nebunie, dar vãd eu cã nu-i sunt indiferent lirii tale ºi voi fi cu tine pânã la sfârºitul
ieºti ispita, ca sã-þi fie de folos ºi altã datã! ºi a acceptat sã fim prieteni. Ei, acum ce sã veacurilor. Eu þi-am dãruit Duhul Meu Cel
Apoi, copil drag, dacã nu prea ºtii ce fac? Când ne întâlnim mie îmi vine sã-i Sfânt ºi El te va învãþa în fiecare clipã a
e pãcat ºi ce nu, sã spui la Spovedanie povestesc despre tot ce mã intereseazã pe vieþii tale ce sã faci ºi cum sã faci ca sã fii
ceea ce simþi tu cã e pãcat ºi sã-L rogi mine, despre visele mele de viitor, despre fericit, acum, aici pe pãmânt, chiar dacã vei
pe Domnul sã te lumineze ºi sã-þi dea sã cãrþile pe care le citesc, despre filmele pe avea ºi necazuri, ºi în viaþa ce va sã vinã la
care le vãd, despre nãzbâtiile pe care le fac sfârºitul acestei lumi. Vino la Mine, primeº-
simþi ºi alte pãcate mai subtile. Aceastã
ºi le ascund de pãrinþi, despre neliniºtile ºi te-Mã în fiecare Duminicã în tine, dupã rân-
simþire vine cu timpul ºi nu e nevoie sã necazurile mele, despre Tine ºi despre duiala pe care Eu am lãsat-o în Sfânta Mea
ne psihanalizãm... Dar sã nu ne ascun- toate. Dar, mai ales, îmi place s-o ascult pe Bisericã, luptã contra pãcatului ºi a ispitei
dem. Iar dacã Pãrintele ne întreabã ceva ea. ªtii ce voce are, nu? Doamne, numai ce puterea pe care Eu þi-o dau, intrã în Bucuria
sã primim ca de la Dumnezeu ºi sã deschide gura ºi parcã sunt în rai. Aºa cred Mea pe care nimic ºi nimeni nu o poate lua
spunem DA sau NU fãrã sã ne agitãm! eu cã era în rai, cã adicã Adam murea de de la tine ºi vei ºti ºi vei putea sã faci cele
Un lucru important pentru o bucurie ºi de plãcere când începea Eva sã plãcute Mie ºi de folos Þie! Gândeºte-te cât
Spovedanie adevãratã, Iulia mea, este sã spunã ceva. De-aia cred cã s-a ºi lãsat mai des la clipa întâlnirii noastre faþã cãtre
te concentrezi nu pe regretul pentru pãcãlit sã-Þi calce porunca. Eu îl înþeleg, Faþã, pe care oamenii o numesc moarte, ºi
pãcatele fãcute, generat mai ales de într-un fel, cã sunt pãþit. ªtii, o datã, priete- vei învãþa lupta cea bunã cu puterea Mea!
orgoliul nostru rãnit de ruºine, ci pe na mea mi-a propus sã chiulim de la o orã Aºtept cu dor sã vii duminicã la Întâl-
nevoia de mila Domnului, de puterea ºi eram gata, gata, sã o ascult. Mã înþelegi, nire ºi sã Mã mãnânci ca sã ai viaþã în tine
Lui pentru a ne elibera din robia pãca- nu? Dar, slavã Þie, cã de fapt, ea mã punea ºi Eu sã fiu în tine ºi Tu în Mine! Nu uita sã
tului. Sã înþelegem cã fãrã El, fãrã harul la încercare, spune cã voia sã vadã dacã te spovedeºti ºi sã posteºti miercuri ºi vineri
Lui, totul e pãcat! Sã nu ne parã rãu cã sunt bãiat serios! Doamne, ce-i ºi cu ºi sã asculþi de pãrinþii pe care þi i-am dãruit.
am fãcut ceva rãu, ci cã am trãit fãrã El! femeile astea? Adicã dacã o ascultam mã Nu-i judeca. Ce nu vor putea face ei pentru
Aceasta este Pocãinþa! Oare am reuºit mai ºi pãrãsea! Nu putea sã mã întrebe fãrã tine, fac Eu! Fii binecuvântat!
sã-þi transmit gândul meu? Domnul sã sã mã ducã în ispitã? Cã ispitã, a fost, nu? Gata, Siluana! Eºti liberã. Poþi sã te duci
lucreze ca sã înþelegi asta chiar dacã Ei, dar acum, ºtii, mã tem de ispite mai la Vecernie! Fii ºi tu binecuvântatã!
exprimarea mea e stângace! mari, cã doar sunt om în toatã firea de acum - Mulþumesc, Doamne! Slavã Þie!
Cu dragoste ºi bucurie pentru ºi am vãzut destule la viaþa mea. Nu Te uita La revedere, dragã "Abc123"!
preocuparea ta, cã am numai 16 ani, cã am trãit câþi alþii în Cu drag,
M. Siluana 106! Da, da! Numai câte filme am vãzut! M. Siluana
Pas în doi 11
þelurile prin el însuºi, nu sã o facã
Învaþã sã iubeºti altcineva pentru el. Cunoaºterea aces-
tei caracteristici le poate ajuta pe femei sã
Partea a II-a: Dragostea, un episod înþeleagã de ce bãrbaþii detestã atât de mult
sã fie corectaþi sau îndrumaþi. A oferi unui
din viaþa bãrbatului bãrbat sfaturi pe care nu le-a cerut în-
În general noi presupunem cã dacã seamnã sã presupui cã el nu ºtie ce are de
partenerul nostru ne iubeºte, va reacþiona ºi se va fãcut sau cã nu se poate descurca singur.
comporta într-un anume fel, adicã în felul în care
o facem noi când iubim. Ne aºteptãm ca sexul opus sã ne fie cât mai asemãnãtor, Cicãleala rãceºte cãminul
dorim sã vrea ce vrem noi ºi sã simtã ce simþim noi. Ignorãm însã faptul cã struc- Chiar dacã s-ar putea sã þi se parã cã
turile noastre sunt diferite. Vorbeam în numãrul trecut despre modul de a iubi al intenþiile tale sunt bune, cicãleala ºi criti-
femeii ºi câteva lucruri despre ceea ce trebuie sã facã soþul pentru a întreþine cile creeazã tensiune în casã ºi dau dovadã
dragostea soþiei. ªi femeia însã trebuie sã þinã cont de structura masculinã. de neacceptare a celuilalt. A fi acceptaþi este
Acceptã diferenþa! femeii, în viaþa bãrbatului este doar "un epi- o nevoie umanã fundamentalã, iar neaccep-
tarea dã naºtere la o atitudine de auto-apãra-
Dacã viaþa unei femei se centreazã pe sod", pentru cã el este preocupat de multe re, care se poate manifesta fie contraata-
dragoste, bãrbaþii sunt ºi ei îndrãgostiþi, alte lucruri care îl ajutã sã-ºi dovedeascã
când verbal (ceea ce duce la certuri inter-
însã abordarea iubirii de cãtre ei este dife- puterea ºi sã-ºi realizeze scopurile, ceea ce minabile), fie petrecând din ce în ce mai
ritã. Bãrbaþii preþuiesc puterea, competen- îl ajutã sã îºi demonstreze competenþa ºi
mult timp în afara cãminului, în cãutarea
þa, eficienþa ºi realizãrile. Ei fac tot timpul astfel sã se simtã bine în pielea lui.
Toate acestea nu înseamnã cã el unor activitãþi sau persoane care nu îi spun
ceva pentru a se afirma sau a-ºi dezvolta iubeºte mai puþin, ci doar cã iubeºte ALT- tot timpul ce sã facã sau ce nu face…
forþa sau îndemânarea, iar împlinirea pen- FEL. Dragostea bãrbatului se manifestã pe Nimeni nu se schimbã în urma cicã-
tru ei înseamnã succese ºi realizãri. Spre linie raþionalã, în grija de a asigura lelii, cu atât mai puþin un bãrbat. Iar sco-
deosebire de femeie, bãrbatul este intere- bunãstarea familiei lui; dragostea îl pul unei cãsnicii nu este nicidecum schim-
sat mai degrabã de obiecte ºi lucruri decât motiveazã sã munceascã, sã planifice, sã barea partenerului. Mesajul Evangheliei
de oameni ºi sentimente. De aceea, în timp sacrifice, sã persevereze. pune accent pe schimbarea eului propriu,
ce dragostea e cea mai importantã în viaþa Bãrbatul trebuie însã sã-ºi realizeze nu pe priceperea noastrã de a-i schimba
"victime" dacã ei pe alþii. Hristos ne spune sã scoatem
Despre bãrbaþi ºi femei manifestã vreo încer- bârna din ochiul nostru, nu sã ne uitãm la
Într-o cãsnicie sunt douã persoane ºi tot care de autonomie. paiul din ochiul celuilalt, pentru cã cel
ce se întâmplã acolo, bun sau rãu, are legã- Fetele se mai cãsãtoresc (ºi nu de puþine mai adesea în spatele criticii se aflã o
turã cu ambii soþi, cu CE, dar mai ales CUM ori) ºi din alte motive decât iubirea (acea motivaþie perfidã: noi îi punem pe alþii la
face fiecare acele lucruri pe care considerã iubire adevãratã care are în vedere liberul pãmânt ºi le minimalizãm valoarea pen-
cã le are de fãcut. arbitru al celuilalt), ca de exemplu dorinþa tru a ne ascunde propriile neputinþe.
Aº dori sã fac o specificare: când o de a scãpa de acasã, de pãrinþi ultra-autori- Zâmbeºte mai mult!
femeie începe sã se simtã neglijatã de soþul tari sau de un mediu "toxic", cu tensiuni
ei, acest lucru are adesea o legãturã mai mari între pãrinþi sau la adresa ei. Cãsnicia O femeie are foarte mult de câºtigat
mare cu ceea ce înseamnã cãsnicia pentru o poate salva ºi de condiþii materiale nefa- dacã ºtie sã îºi "controleze limba". Dacã
ea decât cu ce a fãcut sau face soþul ei. Mã vorabile, etc. Toate aceste lucruri nu au nici în momentul în care soþul intrã pe uºã în-
refer la faptul cã femeile cãsãtorindu-se o legãturã cu iubirea! cepem sã îl "bombardãm" cu veºtile rele
considerã cã "s-au realizat". (Þine mult ºi de Cu atât mai puþin când cãsnicia încearcã ale zilei, despre ce ispravã au mai fãcut
educaþia fetelor, în general.) În schimb, nu sã compenseze anumite decepþii, ca ºi multe copiii, sau cât a venit factura la telefon,
se gândesc deloc cã soþii lor au renunþat (tot alte lucruri… sau ce s-a mai stricat prin casã, el nu va
cãsãtorindu-se) la ce are mai scump un bãr- Bãrbaþii sunt adesea mai sinceri (cel suporta prea bine în timp aceastã veºnicã
bat: LIBERTATEA, pentru cã nu mai sunt puþin la început!). Ei trebuie sã fie "îndrã- stare de tensiune. Dacã zi de zi îi tot spu-
liberi sã facã oricând ceea ce le face plãcere, gostiþi rãu" pentru a renunþa la libertatea nem ce sã facã ºi cum sã facã îi încãlcãm
pentru cã riscã sã-ºi supere tânãra ºi fru- burlãciei. Pentru ei realizarea þine mai mult grav dorinþa sa masculinã de a se afirma,
moasa soþie. În plus, educaþia fetelor de aspectul profesional. Cãsãtoria pentru ei de a obþine rezultate prin forþe proprii.
conþine adesea ideea cã nu ajunge sã nu reprezintã o realizare, ci mai degrabã un Bineînþeles cã bãrbaþii trebuie sã
"prinzi" un bãrbat, ci trebuie sã îl ºi "þii". gest de "predare", iar sentimentele lor sunt solicite sfatul soþiei ºi sã se consulte cu ea
Nici nu se mai pune problema cã el ar putea foarte puternice, ca ºi dezamãgirea atunci în luarea unor decizii, acesta fiind un semn
sta de bunãvoie, ci se evocã un întreg arse- când îºi constatã, neputincioºi, lesa. de înþelepciune. Însã o permanentã "dãdã-
nal de tehnici ºi de tactici, care mai de care Nu este o pledoarie pro sau contra feme- cire" ºi cicãlire din partea soþiei nu poate
mai dibace, pentru a-l þine. ilor sau a bãrbaþilor, ci o invitaþie la a se sã aducã nimic bun. În schimb, dragostea
Într-un fel femeile sunt nevinovate, pen- apela la singurul "Profesor de iubire" auten- ºi blândeþea însoþite de rugãciune ºi exer-
tru cã nu-ºi dau seama de aceste lucruri, nici ticã, care stã la uºa fiecãruia ºi bate… Ferice sarea unei atitudini pozitive de rezolvare
cã ele cãsãtorindu-se au anumite drepturi, de cei ce-L vor auzi ºi Îi vor deschide! a problemelor fac adevãrate minuni.
iar bãrbaþii datorii. Ele se simt categoric Psiholog Dana Preda A consemnat Natalia Corlean
12 O poveste pentru tine
baltã ºi aduceþi-o la
mine". Gâºtele sãl-
batice fãcurã aºa.
Veselã, broscuþa le
instrui: „Dacã vreþi sã
Pe maidanul de la marginea satului teristic rãguºit pentru a doua oarã
momentul înãlþãrii mã salvaþi, puteþi!".
era agitaþie multã. Trecuse biniºor de ora zmeielor, Matei luã „Vrem!", convenirã gâºtele
amiezii. Copiii, ca niºte furnicuþe grãbite, zmeul echipei sale ºi generoase. „Atunci una dintre
cu mânuþele lor încãrcate de lucruºoare, se se îndreptã spre locul voi va lua în cioc un capãt al
îndreptau aproape fugind spre locul unde de unde urma sã-l trestiei, iar alta celãlalt capãt.
va avea loc cel mai mare eveniment al înalþe alãturi de celelalte De mijloc mã voi atârna eu,
verii: concursul de creat ºi înãlþat zmeie. zmeie. Acesta era momentul þinându-mã cu gura de trestie ºi
Matei, împreunã cu Maria ºi Andrei, hotãrâtor. Zmeul care se va aºa vom zbura toate trei. Nu e aºa cã e
ajunseserã cu mult înaintea celorlalþi. De înãlþa cel mai sus ºi care este ingenioasã descoperirea mea?".
pe culmea dealului priveau în vale, spre cel mai frumos va fi câºtigã- „Genialã!", rãspunserã cele douã
sat, cum puhoaie de copii urcau grãbiþi tor! Când zmeul echipei zburãtoare. ªi pornirã…
poteca ce ducea spre vârful dealului. lui Matei se înãlþã spre Zburau vesele peste ape ºi
Matei, ducându-ºi mâna streaºinã la ochi, cer, mulþimea nu-ºi putu munþi, peste sate ºi oraºe. Trecând pe dea-
nu-ºi putu reþine un zâmbet ironic ºi spuse, stãpâni un strigãt plin de supra unui sat, ieºi tot satul sã vadã min-
aproape ºoptind, ca nu cumva sã fie auzit: entuziasm: "Uaaa, ce frumos!", se auzi din unea. Cineva de jos zise: „Ce minunat!
"Degeaba vã grãbiþi! Eu o sã câºtig con- gura mulþimilor adunate la spectacol. Cine a avut ideea asta genialã?" Atunci
cursul acesta!" Maria ºi Andrei se Pãrea un stol viu de porumbei care brãz- broscuþa se umflã de mândrie, se simþi
întoarserã spre el ºi îl privirã întrebãtor. dau înaltul cerului. De departe se vedea cã extraordinar de importantã, în aºa mãsurã
- N-am spus nimic! le rãspunse Matei. acesta este zmeul câºtigãtor.
ªi apoi se îndreptã spre locul unde încât n-o rãbdã inima sã nu se laude ºi sã
În uralele mulþimii, juriul decise. zicã tare:„EU!". Se gândise ca nu cumva
aveau înºirate pe jos obiectele necesare Zmeul lui Matei, Andrei ºi Maria era
pentru confecþionarea zmeului. Maria ºi cei de jos sã creadã cã a fost ideea gâºtelor,
câºtigãtorul. Matei începu atunci sã strige care erau niºte simple ºi proaste gâºte sãl-
Andrei îl urmau de aproape, vãdit supãraþi. cât îl þinea gura: "Am câºtigat! E zmeul
- Matei, doar ºtii cã suntem o echipã, batice. Dar în clipa în care îºi deschise
meu, eu l-am gândit aºa, eu l-am fãcut, eu gura, abia mai avu timp sã zicã „EU", cãci
replicã Maria. ªi dacã vom lucra bine l-am înãlþat!" Maria ºi Andrei plecarã
împreunã, vom câºtiga. "Vom câºtiga!", voise sã mai adauge „EU am avut ideea
ochii în pãmânt. Ochii li se umplurã de genialã" ºi în aceeaºi clipã cãzu în gol ºi
apãsã ultimele cuvinte Maria.
lacrimi. ªi ei munciserã la zmeu, iar acum sãtenii o privirã cum se zdrobeºte de pã-
- Bine, bine, vom câºtiga! rãspunse
Matei. ªi continuã în gând: "Dar eu voi fi nu mai erau bãgaþi în seamã de Matei. mânt în mijlocul lor. Mândria o pierdu."
cel mai bun!". Plecarã, lãsându-l pe Matei singur. Acesta Matei înþelegea acum de ce se
Momentul mult aºteptat sosi. O trâm- îºi dãdu seama însã târziu cã a rãmas sin- despãrþiserã Maria ºi Andrei de el. ªi el
biþã veche ºi rãguºitã, mânuitã nu prea gur în mijlocul mulþimii. Îi cãutã din fusese sus, pe culmile fericirii ºi ale
bine de un þânc de câþiva aniºori, anunþã priviri pe prietenii sãi, dar nu-i mai zãri. bucuriei. Dar nu a ºtiut sã le trãiascã cu cei
începerea concursului. Fiecare echipã, for- Un val de tristeþe îi inundã sufletul. Nu se dragi aproape. Mândria ºi lauda îl trântise-
matã din câte trei copii, începu sã-ºi creeze mai putea bucura. Se îndreptã spre bunica
rã de acolo, de sus, de pe culmile fericirii,
propriul zmeu. Frumoase, cu forme lui, care era în mulþime ºi vãzuse inciden-
într-o stare de tristeþe, dar, ºi mai grav, în
nãstruºnice, cu cozi inimaginabile ºi inter- tul; o întrebã necãjit: "Bunico, de ce sunt
singurãtate...
minabile, cu ochi înfiorãtori sau blânzi, cu trist? De ce nu mã mai pot bucura pentru
cã am câºtigat?". Bunica îl mângâie pe cap Alergã grãbit pe poteca ce ducea la
guri pictate care pãreau atât de ameninþã- vale spre sat. Spera sã-i gãseascã pe prie-
toare încât te înfiorai vãzându-le! Era for- ºi îi spuse o poveste:
„O broascã se gândea cum sã scape ºi tenii lui. Îi vãzu în depãrtare cãlcând alene,
fotã mare, agitaþie multã! Nu numai în cu capetele plecate, târându-ºi amândoi
taberele copiilor care creau zmeul, ci ºi pe ea, iarna, de anotimpul rece, aºa cum
scapã unele pãsãri, plecând în þãri mai picioarele prin colbul potecii ca niºte
margine. Cãci cei mici veniserã cu un oameni necãjiþi.
puhoi de oameni mari dupã ei: pãrinþi, calde. Se împrieteni cu niºte gâºte sãlba-
tice care-ºi petreceau vara în aceleaºi ape, - Aþi câºtigat! auzirã glasul tremurând
bunici, fraþi…
Matei, împreunã cu Maria ºi Andrei, dar toamna plecau spre Egipt sau spre alte al lui Matei în spatele lor. Aþi fost geniali!
reuºiserã într-adevãr sã creeze un zmeu cu locuri mai calde. Gâºtele i-au spus:„Vino Matei, abia trãgându-ºi rãsuflarea, îi
totul ºi cu totul deosebit. Au pictat pe el ºi tu cu noi". „Aº veni, dar eu n-am aripi ruga din priviri „Mã iertaþi cã am fost
imaginea unui porumbel alb, cu o ramurã ca voi!" Aºa era, dar broscuþa nu era din- mândru?"
de mãslin în cioc, iar coada zmeului au tre acelea care sã se lase învinsã de prima În ziua aceea pe maidan, pânã spre
împãnat-o cu zeci de mici porumbei de piedicã ivitã. Se gândi, se tot gândi, pânã searã, trei copii alergau þinând de sfoarã un
hârtie de toate culorile, încât aveai impre- ce îi veni o idee. „Voi zbura ºi eu! îºi zise, zmeu ce închipuia un stol de porumbei.
sia cã este un imens stol de porumbei viu numai sã gãsesc înþelegere la prietenele Matei mai învãþase o lecþie. MÂNDRIA
coloraþi. mele gâºtele". Chemã doar douã dintre ele NU FACE CASà BUNà CU PRIETE-
Când trâmbiþa sunã în stilul ei carac- ºi le spuse: „Smulgeþi o trestie solidã din NIA. Pr. Iosif Ciolan
13

Îþi place sã colorezi? Alte douã planºe pentru tine!

În a cincea zi, Dumnezeu a fãcut În a ºasea zi, Dumnezeu a fãcut


pãsãrile ºi vieþuitoarele apelor animalele ºi omul
În timp ce mergea
pe drum, un cãlãtor a
vãzut într-o gradinã un
pom frumos, de
Greºeala nu înþeleg de ce-ai încercat sã le iei
pe furiº ? Dacã bãteai la mine în
poartã ºi mi-ai fi cerut câteva mere,
eu þi-as fi dat cu drag. Acum, haide
crengile cãruia atârnau niºte mere toaca plinã cu noroi ºi în casã sã te speli ºi sã te odihneºti
mari ºi roºii de-þi lãsa gura apã. s-a afundat în mal. ºi apoi iþi vei vedea de drum!
Vãzând omul cã nu-i nimeni prin Când, în sfârºit, a Tare bucuros ºi mulþumit a fost
preajmã, ce s-a gândit? Bine ar fi daca ajuns sub pomul cu pricina, a luat cãlãtorul vãzând bunãtatea gazdei sale
ar gusta ºi el câteva, aºa, de poftã! câteva mere, dar, uitându-se la ele dar, ruºinat în acelaºi timp, ºi-a promis
Dar cum sã facã? Pânã la pom tre- cum aratã, ºi-a spus: sieºi ca altãdatã nu va mai fi atât de
buia sã treacã de un gard înalt ºi de o - E drept cã am obþinut eu ce-am nesãbuit.
mare bãltoacã. A stat el ce-a stat, s-a vrut, dar a meritat oare? Haina mea
sucit, s-a învârtit, dar, nemaiavând cea bunã e ruptã, încãlþãrile ºi pan- În viaþã nu este important doar sã
rãbdare, ºi-a zis: "Fie ce-o fi!" ºi a talonii murdari ... obþii, ci ºi cum obþii! Sunt oameni care
început sã se caþãre pe gard. Cu greu, Cum stãtea el aºa ºi îºi plângea vor sã aibã mai mult ºi atunci
a reuºit sã ajungã în curte, dar supãrat singur de milã, apare în curte stãpânul muncesc fãrã tihnã. Alþii, însã, furã,
nevoie mare, fiindcã într-un ghimpe casei. Când l-a vãzut pe cãlãtor cum gândindu-se mereu cum sã fugã de
din gard îºi agãþase haina ºi o rupsese. aratã, i-a spus: muncã ºi sã înºele. Aceºtia din urmã
Acu, ce sã mai facã?! - Bine, omule, trebuia sã te singuri se înºealã, fiindcã nu este totul
Nu mai putea schimba nimic. Ba, munceºti atâta pentru câteva mere? sã ai un lucru; conteazã ºi cum l-ai
mai mult, grãbindu-se, a uitat de bãl- Uite ce-ai pãþit! Ca sã nu mai spun cã obþinut!
14 Trup ºi suflet
Alcoolul poate sã pricinuiascã boli de

Minþi turmentate
,,Viþa de vie poartã trei struguri: primul aduce plãcerea, al
ochi ºi orbirea. Unii comercianþi, dornici
de un câºtig peste noapte, în special pe la
sate, fabricã bãuturi alcoolice din alcool
metilic. Intoxicaþia cu astfel de bãuturi au
doilea beþia, iar al treilea crima" (Epictet) efecte deosebit de grave, în special asupra
În primii treizeci de ani dupã cel de-al parte a strãzii pe cealaltã. ochilor, producând orbirea.
doilea rãzboi mondial s-a înregistrat o La un grad de imbibiþie alcoolicã ºi Alcoolicii sunt privaþi de o viaþã plãcu-
creºtere constantã a consumului de alcool, mai mare este anesteziatã mãduva spinãrii tã. Plãceri, ca: recrearea, muzica, arta, mân-
mai ales în þãrile europene, în spaþiul mai întâi, de la care sunt declanºate refle- carea, viaþa sexualã, vizita ºi conversaþia
anglo-american ºi în Japonia. Pentru xele pentru miºcãrile inconºtiente. ªi sunt umbrite sau chiar absente în viaþa
România, statistica oficialã aratã o dublare organele interne, cum ar fi vezica ºi rectul, acestora. Unii oameni ezitã sã urmeze
a consumului în numai opt ani: de la 3,8 sunt controlate de aici. Controlul sfinc- calea credinþei, pe motiv cã ar trebui sã
litri alcool pur pe cap de locuitor în 1967 terelor, intestinal ºi vezical se anuleazã, renunþe la anumite "plãceri". Ei ignorã
la 7,6 litri în 1975. Trebuie subliniat însã aºa încât se ajunge la eliminarea conþinu- însã promisiunea: "Dumnezeu nu va lipsi
cã în multe þãri în care se produc bãuturi tului ºi alcoolicul îºi murdãreºte hainele de bunãtãþi pe cei ce umblã întru nerãutate
alcoolice în gospodãrii private sau în care sau patul. La un grad de imbibiþie " (Ps. 83,12) ºi faptul cã preceptele biblice
firmele producãtoare ºi importatoare nu alcoolicã de mai mult de 3 pânã la 4% este au fost scrise pentru ca oamenii sã poatã
declarã cantitãþile reale consumul efectiv paralizat trunchiul cerebral. obþine cele mai mari bucurii în viaþã.
este semnificativ mai mare decât cel din Alcoolicul nu se mai poate bucura nici
statistici. Pentru România, în ultimii ani Nu rezolvã nici o problemã mãcar de mâncare, pentru cã adesea aceas-
specialiºtii estimeazã consumul la 12-14 Acestor repercusiuni alcoolicul le ta îi dã tulburãri din cauza unei serioase in-
litri de alcool pur pe cap de locuitor pe an acordã, la început, prea puþinã atenþie. De flamaþii a mucoasei stomacului. El poate
(în calcul fiind incluºi ºi copiii ºi toate fapt cautã numai sã-ºi descarce sufletul ºi contracta un ulcer, sau chiar sã piardã mulþi
celelalte persoane care nu consumã deloc sã se relaxeze; el îºi doreºte o schimbare a ani din viaþã din cauza unui cancer gastric.
alcool). Aceste valori situeazã România pe stãrii lui de spirit, adicã atingerea unei Alcoolul nu numai cã îi furã omului min-
un loc fruntaº pe plan mondial. bune dispoziþii ºi nepãsãri. tea ºi sãnãtatea, dar îi furã ºi mulþi bani din
Acest lucru îl plãteºte însã scump cu pungã. Banii care ar trebui sã asigure hrana,
Efecte devastatoare anestezierea sau paralizarea funcþiilor sale îmbrãcãmintea ºi locuinþa pentru el ºi fam-
Dupã ce este bãut, alcoolul ajunge prin cerebrale. Este atunci de mirare dacã, cu ilie, sunt foarte adesea aruncaþi pe tejghea.
abdomen în intestine, apoi în aparatul cir- timpul, problemele îl depãºesc, nu le mai
culator, iar de acolo la creier. Aici începe poate rezolva ºi nu mai stãpâneºte situaþia? "Ca un ºarpe muºcã"
sã aibã efect asupra sistemului nervos cen- Cu sticla de bere, care "nu-þi creeazã prob- Aceastã colosalã risipã de vieþi ºi de
tral. Mai întâi sunt afectate emisferele cere- leme", sau cu un pãhãrel de vin, el nu a bani poate fi împiedicatã dacã dãm ascul-
brale, care prin scoarþa cerebralã cenuºie scãpat, de fapt, de problemele sale, ci de tare sfaturilor din Scripturã: ,,De vei ascul-
constituie centrul conºtiinþei, a raþiunii, capacitãþile de care ar fi avut mare nevoie ta cu luare-aminte glasul Domnului Dumne-
precum ºi locul central de recepþionare a pentru gãsirea unei soluþii potrivite! zeului tãu ºi de vei lua aminte la poruncile
diferitelor senzaþii. Deja la un grad de Pariuri prosteºti între tineri, unde Lui ºi vei pãzi legile Lui, nu voi aduce asu-
imbibiþie alcoolicã de 0,3 pânã la 0,4% se golirea pânã la fund a unei sticle cu þuicã pra ta nici una din aceste boli…". Aceasta este
reduce autocritica pe mãsurã ce creºte aºa- este consideratã o faptã eroicã, duc la ast- promisiunea pentru cei ce împlinesc mul-
zisa bunã dispoziþie. Se diminueazã randa- fel de concentraþii de alcool în sânge, încât tele sfaturi biblice privitoare la beþie. Aici
mentul intelectual, propriul randament au drept urmare o intoxicaþie alcoolicã cu aº cita un pasaj care avertizeazã în mod
fiind în acelaºi timp supraestimat; cel care risc vital. Încetinirea respiraþiei poate fi precis, dar într-un limbaj pitoresc, asupra
a bãut se crede capabil sã facã lucruri peste succedatã de un stop cardiac fatal. aspectelor economice, medicale ºi sociale
puterile lui ºi nu mai realizeazã pericolul. ale beþiei: ,,Nu fi printre cei ce se îmbatã
Acest lucru mãreºte înclinaþia pentru
Cirozã, hemoragii, boli de de vin ºi printre cei ce îºi desfrâneazã
decizii pline de riscuri. Conducãtorul auto, ochi ºi orbire trupul lor. Cãci beþivul ºi desfrânatul sãrã-
care în stare treazã ar fi ºtiut clar cã înain- O altã consecinþã fatalã a consumului cesc, iar dormitul mereu te face sã porþi
tea urmãtoarei curbe trebuie sã reducã de alcool este ciroza. Sângele din tractul zdrenþe. Pentru cine sunt suspinele, pentru
viteza la 30 km, acum se crede în stare sã gastrointestinal este împiedecat de a trece cine vãicãrelile, pentru cine gâlcevile, pen-
conducã cu viteza dublã sau triplã. liber prin ficatul împietrit. Ca rezultat al tru cine plânsetele, pentru cine rãnile fãrã
În faza a doua a bãutului este paralizat presiunii inverse în vene, în timp, cavitatea pricinã, pentru cine ochii întristaþi? Pentru
creierul mic, care, împreunã cu creierul abdominalã se umflã aºa de mult încât vic- cei ce zãbovesc pe lângã vin, pentru cei ce
mare, regleazã echilibrul ºi tonusul mus- tima abia mai poate sã respire. Medicii pot vin sã guste bãuturi cu mirodenii. Nu te
culaturii. Astfel este afectatã capacitatea sã uºureze suferinþa acutã a abdomenului uita la vin cum este el de roºu, cum scân-
de a menþine echilibrul, ceea ce se poate voluminos prin introducerea unui tub prin teiazã în cupã ºi cum alunecã pe gât, cãci
observa deja de departe la indivizii care se peretele abdominal ºi extrag ceva lichid, la urmã el ca un ºarpe muºcã ºi ca o viperã
clatinã, care nu pot gãsi gaura cheii de la dar din nefericire lichidul se reface la inter- împroaºcã venin." (Pilde 23,20-21;29-32).
uºã ºi care umblã împleticindu-se de pe o vale scurte, iar pacientul moare. Pr. Alexandru Stanciu
Viaþa în Hristos 15
Viaþa spiritualã a românilor departe de casã
Dupã 1989, mulþi români au luat apropie sau readuce pe mulþi în
drumul strãinãtãþii în cãutarea unui O experienþã în Italia Bisericã. Am ascultat, nu fãrã
trai mai bun din punct de vedere riceºti în limba românã ºi în rit ortodox, de emoþie, mãrturisirea unei tinere
financiar. Fãgãraº ºi satele din jur repre- a primi binecuvîntare ºi sfat de la preoþi românce: „Aici, în Italia, m-am spovedit
zintã poate una din cele mai depopulate ortodocºi ºi de a beneficia de toate Tainele pentru prima oarã în viaþa mea...". Am
zone, datoritã emigrãrii în strãinãtate. bisericii în propria tradiþie. Acesta este un cunoscut alte persoane - dintre care nu
Dintre fãgãrãºeni, nu cred cã greºim dacã aspect de maximã importanþã în vederea puþini erau tineri - care aici, dupã un trai
spunem cã majoritatea au luat drumul afirmãrii ºi a susþinerii vieþii spirituale ºi a tumultuos, ºi-au regãsit liniºtea ºi echili-
Italiei. ªi, într-adevãr, în Italia comunitatea identitãþii ortodoxe române a fraþilor noºtri brul spiritual, unii întemeindu-ºi chiar
emigranþilor români deþine unul din aflaþi departe de casã. familii ºi rãmânând în sânul diverselor
locurile de frunte ca mãrime. Pe de altã parte, spuneam cã Biserica comunitãþi parohiale. Alþii, fãrã probleme
Ca reacþie la numãrul mare de români aici joacã ºi un important rol social. Pentru duhovniceºti majore, au gãsit în bisericã
veniþi aici, au apãrut ºi s-au înmulþit paro- cã românii se aflã printre strãini, parohiile sprijinul necesar pentru a continua o viaþã
hiile ortodoxe româneºti, în scopul slujirii reprezintã unul din "locurile" unde româ- evlavioasã în noile condiþii de trai ºi pen-
bisericeºti care a devenit o cerinþã tot mai nii au posibilitatea de a întâlni alþi români. tru a face faþã unor provocãri inerente, ba
mare pe aceste meleaguri strãine. Biserica, Aºa se leagã noi prietenii, noi cunoºtinþe, chiar au progresat duhovniceºte. Diversele
pentru românii din Italia, a devenit un fac- aºa se poate gãsi un loc de muncã (iar provocãri (sau ispite) i-au determinat la
tor deosebit de important pentru viaþa spiri- problema locurilor de muncã în Italia e luptã, iar lupta i-a fãcut mai vigilenþi ºi mai
tualã a acestora, dar ºi pentru cea socialã. una esenþialã). Cele douã aspecte amintite, activi în viaþa duhovniceascã.
Credinciosul român din Italia are aici cel duhovnicesc ºi cel social, se împletesc. Aceastã participare mai activã se poate
posibilitatea de a participa la slujbele bise- Putem afirma cã viaþa duhovniceascã a vedea în diferite moduri, dintre care mai
românilor în Italia are anumite particula- ales cele legate de practica bisericeascã:
Poºta redacþiei ritãþi? Da, în mãsura în care ºi condiþiile de numeroasele solicitãri ale Tainei Spove-
daniei, numãrul mare de copii ºi credin-
Mulþumim mult domnului viaþã sunt deosebite de cele din þarã. De
pildã, aici românul se aflã între strãini, ºi în cioºi care se împãrtãºesc la Sfânta Li-
Gheorghe ªoneriu din Fãgãraº pentru turghie. Aici (ca peste tot, de altfel), ca sã
aprecieri ºi încurajãri; avem nevoie de consecinþã e mult mai expus singurãtãþii.
Prin urmare, creºte nevoia de comunicare. reziºti trebuie sã te lipeºti "cu
rugãciunile dumneavoastrã, ale citito- încãpãþânare" de Dumnezeu.
rilor, ca sã mergem mai departe, iar fap- De aceea, relaþiile de prietenie care se
leagã aici au o mai mare intensitate: e mai Sigur, nu lipsesc exemplele negative,
tul cã munca noastrã vã este de folos ne
arzãtoare nevoia de celãlalt ºi deci se dar fericiþi sunt cei pentru care drumul
dã putere ºi încredere.
În ceea ce priveºte pagina enoriaºilor, investeºte mai mult (din punct de vedere pribegiei s-a transformat în binecu-
nu am vrut sã facem o astfel de distincþie afectiv) într-o relaþie. vântarea gãsirii, a regãsirii sau a întãririi
tranºantã între preoþi ºi mireni, pentru cã Aceeaºi problemã a singurãtãþii, dar ºi credinþei lor în Dumnezeu!
noi toþi ÎMPREUNÃ formãm Biserica diverse alte experienþe între strãini îi Amalia Rãibuleþ, Roma
lui Hristos. Articole scrise de mireni îºi
au deci locul în paginile revistei noastre,
dupã cum aþi putut observa deja, printre Ce înseamnã numele meu?
cele scrise de preoþi, nu separat. Colabo-
rarea cu cititorii este foarte importantã pen- Teodora - vine din limba greacã ºi fãrã încetare pentru toþi oamenii. Este o
înseamnã darul lui Dumnezeu. Numele pildã vie de sfinþenie, de bunãtate ºi
tru noi, de aceea aºteptãm în continuare smerenie. În luna august, pe data de 15,
pe adresa redacþiei sau prin poºta elec- acesta ne aminteºte cã fiecare om este sau
ar trebui sã fie un "dar" ceresc pentru toþi prãznuim Adormirea Maicii Domnului,
tronicã gândurile, opiniile sau sugestiile dum-
cei din jurul sãu. Pe 7 august, creºtinii când multe mãnãstiri din þarã devin
neavoastrã. De asemenea poezia Sfântu-
lui Ioan Iacob Hozevitul pe care ne-aþi ortodocºi români cinstesc pe Sfânta neîncãpãtoare de mulþimea pelerinilor.
trimis-o este într-adevãr foarte frumoasã, Teodora de la Sihla, care a trãit în si- Irineu - vine din limba greacã ºi înseam-
o sã o publicãm într-un numãr viitor. hãstrie prin pãdurile Neamþului, retrasã în nã pace, acest frumos nume amintindu-ne
rugãciune ºi în liniºte sufleteascã. cã pacea este cel mai important lucru între
Dicþionarul creºtinului ortodox înseamnã Maria - vine din limba ebraicã ºi noi, oamenii, între vecini, între neamuri ºi
cea iubitã, cea îndrãgitã, popoare. De aceea fiecare creºtin trebuie
Anafurã (nafurã, anaforã) - este pâinea cea aleasã, acest nume fiind cel mai sã se roage nu doar pentru liniºtea sa ºi a
sfinþitã, tãiatã în formã de cubuleþe, ce se rãspândit ºi mai drag nume folosit de celor apropiaþi, ci ºi pentru pacea ºi
împarte credincioºilor la sfârºitul Sfintei credincioºii ortodocºi, deoarece astfel bunãstarea întregii omeniri, cãci cu toþii
Liturghii, ca simbol al comuniunii spirituale. Se s-a numit Maica Domnului, Fecioara suntem o mare familie. Sfântul Mucenic
mãnâncã doar de cãtre cei care nu au mâncat ºi Maria, mama dupã trup a Mântuito- Irineu este sãrbãtorit pe 22 august împre-
nu au bãut nimic în ziua respectivã. rului nostru, Iisus Hristos. Maica unã cu alþi mãrturisitori ai credinþei.
An bisericesc (sau liturgic) - începe la 1 Domnului este pentru creºtini icoana Prelucrare de pr. Ion Tãrcuþã
septembrie ºi se terminã la 31 august. dragostei fãrã sfârºit, ea rugându-se dupã Leon Magdan
16 Trecut ºi prezent

Biserica „Sfinþii Doctori fãrã de arginþi


Cosma ºi Damian, Chir ºi Ioan"
Este cunoscutã în oraº sub denu-
mirea de "biserica de la spital" ºi
este de mare folos, pentru cã
oamenii se întorc mult mai uºor la
Dumnezeu atunci când sunt în
suferinþã. Ruptã parcã dintr-un colþ
de rai maramureºean, bisericuþa de
lemn stã mereu la dispoziþia celor
care cautã un dram de nãdejde ºi
alinare în momente dificile.
Capelã pentru bolnavii
din spital
Dupã revoluþia din anul 1989, s-a fãcut inventarul capelei. În acelaºi an însã au Mereu la dispoziþia
cunoscut ºi simþit ºi în Fãgãraº un nou început ºi lucrãrile de amenajare a
suflu de renaºtere spiritualã, libertate reli- ºantierului în centrul oraºului, destinat celor suferinzi
gioasã ºi credinþã în Dumnezeu. În acest construirii catedralei, misiune preluatã tot În luna iulie 2003, în urma examenului
suflu se situeazã ºi începuturile bisericii de de pãrintele Ciocan. Slujbele de la capela de concurs pentru ocuparea postului de
la spital. Cu bunãvoinþa ºi acordul con- spitalului au rãmas în continuare în sarci- preot de la biserica Spitalului Municipal
ducerii de atunci a spitalului, domnul na pãrintelui misionar Alexandru Buºilã. Fãgãraº, a fost numit ca preot paroh pãrin-
director Moarc㺠ºi directorul administra- tele Lucian Bârsan. Instalarea noului preot
tiv Nicolae Turda, la propunerea protopo- Bisericuþã maramureºeanã a fost fãcutã de pãrintele Cornel Urs, pro-
pului de atunci, vrednicul de pomenire În 2001, pãrintele Ioan Ciocan a pri- topopul de atunci, în data de 22 iulie.
pãrinte Romul Zaharia, nu demult trecut la mit acceptul conducerii spitalului munici- În anul 2006 s-au început lucrãrile la
cele veºnice, împreunã cu pãrintele Aurel pal ºi consiliului de administraþie de a picturã, sub conducerea pictorului Marian
Popa, parohul din vremea aceea al bisericii începe construirea unei biserici de lemn în Croitoru din Alexandria, care a pictat ºi
din cimitir, a fost amenajatã o capelã reli- curtea spitalului. În 8 ianuarie s-a stabilit bisericile din Hurezi-, Turnu Roºu, Lisa ºi
gioasã ortodoxã pentru nevoile duhov- terenul pe care urma sã fie ridicat lãcaºul Târnãveni, ºi care a participat la restau-
niceºti ale persoanelor bolnave ºi person- de cult. A fost ales colþul de nord vest, din- rarea picturii de la biserica brâncoveneas-
alului din spitalul municipal al oraºului. spre strada Doamna Stanca. S-a sfinþit ca "Sfântul Nicolae" din Fãgãraº.
Lãcaºul de cult a fost mai întâi dotat cu locul, s-au trasat cotele stabilite ºi s-a por- Ridicatã tocmai pentru a veni în spri-
toate odoarele bisericeºti necesare: nit turnarea fundaþiei, cheltuielile de ridi- jinul bolnavilor ºi a le oferi asistenþã reli-
veºminte, vase de cult, icoane ºi cãrþi. care fiind asigurate prin donaþii ºi spon- gioasã, biserica de la spital se adapteazã
Slujbele se fãceau prin rotaþie, de cãtre sorizãri. Fiind o bisericã de spital, hramul acestei misiuni. Aici se oficiazã Sfânta
preoþi din parohiile fãgãrãºene. În afarã de primit a fost "Sfinþii Doctori fãrã de arginþi Liturghie în duminici ºi sãrbãtori ºi
Sfânta Liturghie în duminici ºi sãrbãtori Cosma ºi Damian, Chir ºi Ioan", grabnic Sfântul Maslu în fiecare miercuri ºi vineri.
Fãgãraº, slujitorii altarului stãteau mereu ajutãtori celor aflaþi în boli ºi suferinþe. De asemenea, pãrintele paroh îi viziteazã
la dispoziþia credincioºilor pentru rugãciu- Bisericuþa este ridicatã pe fundaþia de pe bolnavii din spital, le stã la dispoziþie
ni, masluri sau botezuri la nevoie. beton; a fost construitã din grinzi de lemn când vor sã se spovedeascã sau sã se roage
Din primãvara anului 1994 a fost ºi acoperitã cu tablã. Pe exterior este împreunã. Tot el boteazã la nevoie copiii
numit preot al capelei actualul protopop al învelitã cu lambriu de stejar ºi ºindrilã de din spital sau îi înmormânteazã pe cei
bisericii ortodoxe din Fãgãraº, pãrintele brad. Lucrãrile au fost încheiate în acelaºi rãmaºi fãrã rude.
Ioan Ciocan, care a luat în primire tot an 2001, în luna noiembrie. Pr. Rãzvan Timofte
Str. Ion Codru Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan
Drãguºanu nr. 6 (Olteþ), Pr. Laurenþiu Broscãþeanu (Veneþia de Sus), Pr. Iosif Ciolan (ªinca
Tel. 211790Veche), Pr. Marius Corlean (Bucium), Pr. Ionuþ Ilea (Ohaba), Pr. Adrian
Magda (Victoria), Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion Tãrcuþã (Ucea
Preºedinte fondator: Pr. Protopop Ioan Ciocan de Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea), Pr. Rãzvan Timofte (Hârseni)
Redactor ºef: Natalia Corlean Tehnoredactor: Natalia Corlean
Responsabil de ediþie: Pr. Rãzvan Timofte Aºteptãm întrebãrile sau sugestiile dvs. la adresa redacþiei sau pe e-mail la
Tiparul: SC GRAMM SRL apostolat_in_tara_fagarasului@yahoo.com