CAPITOLUL VI - PREGATIRA DATELOR PENTRU PELUCRARE STATISTICA

Pentru ca informatiile din chestionare sa poata fi analizate si apoi interpretate, ele trebuie transformate intr-o
forma care sa permita prelucarea lor statistica. Calitatea rezultatelor depinde in mare masura de grija si
atentia acordata acestei etape. De foarte multe ori, chestionarele contin numeroase greseli datorate modului
in care datele au fost culese. Aceste erori aparent mici pot fi foarte costisitoare in final.
Etapa de prelucrare a datelor presupune desfasurarea operatiunilor de editare, codificare si constituirea
bazelor de date.
1. Editarea presupune verificarea chestionarelor si corectarea datelor culese, acolo unde este necesar si
posibil.
Editarea se efectueaza in doua etape:
a) Editarea de teren se efectueaza astfel:
- de catre operatorul de interviu care culege datele si informatiile si presupune detalierea
raspunsurilor care au fost inregistrate de operator prin simboluri sau in mod incomplet. Aceasta
operatiune are loc imediat dupa colectarea datelor, atunci cand informatiile sunt inca proaspete in
mintea operatorului.
- de catre persoana responsabila cu controlul operatorilor de interviu (sau al fortei de teren) si
presupune pe de o parte identificarea problemelor care au aparut pe teren in procesul de recoltare
a datelor, iar pe de alta parte validarea activitatii operatorilor de interviu prin verificari efectuate pe
un esantion de respondenti din randul celor contactati de fiecare operator.
b) Editarea de birou se efectueaza de catre o persoana care este familiara cu obiectivele cercetarii
si cu metoda utilizata pentru culegerea datelor si presupune verificarea mai aprofundata,
corectarea datelor culese si adoptarea deciziei privind considerarea sau excluderea din procesul
de prelucrare a intrebarilor care contin omisiuni, neconcordante sau incorectitudini.
In cazul in care in urma editarii se observa omisiuni, neconcordante sau incorectitudini, cercetatorul are la
dispozitie urmatoarele variante:
- retrimiterea chestionarelor in teren pentru corectare
- atribuirea de valori lipsa in cazul raspunsurilor nesatisfacatoare
- eliminarea intrebarilor cu probleme (in cazul in care acestea sunt putine la numar)
2. Codificarea presupune asocierea fiecarei variante de raspuns a unei intrebari a unui numar (sau o litera).
a) intrebarile cu raspuns unic:
- codificarea presupune atribuirea unui numar fiecarei variante de raspuns
ex:
La ce specializare din cadrul Facultatii de Inginerie eti student ? (dac eti student la mai multe specializri,
bifeaz-o pe cea care te intereseaz cel mai mult):
1.

UT

2.

IEDM

3.

TDDH

4.

Calculatoare

5.

TCM

6.

MSP

7.

EM

8.

TT

Care a fost principalul motiv pentru care NU te-ai angajat / NU ai lucrat n timpul facultii? (ALEGE UN SINGUR
RSPUNS)
1.

Am vrut s am mai mult timp liber, s m mai pot nc distra

2.

Am pus coala pe prim plan considernd c nu le pot mpca pe amndou (coala i slujba)

3.

M-am gndit c nu e necesar pentru ca oricum, la terminarea facultii am unde s lucrez

4.

Alt motiv. Care anume ? ______________________________________________

Gndindu-te la slujba pe care ti-o doreti, ct de importante crezi c sunt pentru ANGAJATOR urmtoarele
aspecte, n ceea ce privete salariaii si (ALEGE UN SINGUR RSPUNS PE FIECARE LINIE) :
Foarte
important

Important

Nici, nici

Puin
important

Deloc
important

s ii duc la indeplinire sarcinile de serviciu chiar

dac acestea nu sunt clar definite.

s nu depaeasc termenele stabilite pentru

diverse sarcini.

s fie creativ i s gseasc soluii de rezolvare a

diverselor probleme

11

b) intrebarile cu raspuns multiplu:

- codificarea presupune atribuirea fiecarei variante de raspuns a codurilor 0 si 1 unde 0
inseamna ca respondentul nu a ales varianta respectiva de raspuns iar 1 inseamna ca a ales-o
(sau invers)
Care au fost modalitile de informare referitoare la obinerea unei slujbe la care ai apelat pna n prezent ?
(MAI MULTE RASPUNSURI POSIBILE)
1.

Am apelat la cunotine / prieteni (0,1)

3.

Am cerut ajutorul familiei (0,1)

5.

2.

Am contactat diverse agenii de plasare for de munc

(0,1)
4.

Am contactat AJOFM (Agenia Judeean de Ocupare

a Forei de Munc) (0,1)

Am participat la trguri de locuri de

munc (0,1)

6.

Am aplelat la OOSP (Oficiul de Orientare i Serivcii

Profesionale din Facultate) (0,1)

7.

Am cutat n anunurile din pres (0,1)

8.

Am aplelat la site-uri specializate de pe Internet (0,1)

9.

Am contactat direct diveri angajatori

(0,1)

10.

Am vazut afiele din facultate si am rspuns la ele (0,1)

c) intrebarile deschise:
- codificarea intrebarilor deschise poate fi dificila si poate necesita timp indelungat
- trebuie identificate care sunt cele mai adecvate categorii in care se pot inscrie rapunsurile libere
ale respondentilor
- stabilirea categoriilor are loc dupa primirea chestionarelor de la respondenti deoarece diversitatea
raspunsurilor nu poate fi anticipata.
d) raspunsurile lipsa trebuie codificate distinct (de obicei se folosesc coduri de genul 99)

Construirea bazei de date (tabularea):

Baza de date reprezinta un tabel care cuprinde informatiile de care dispunem despre fiecare
unitate obervata (unitate statistica) dintr-un esantion sau dintr-o populatie cercetata. De obicei,
unitatile observate sunt persoanele care au fost chestionate inrt-un sondaj, dare le pot fi si de ex.
unitatile economice investigate, localitatile unei tari/regiuni despre care se culeg date etc. Fiecare

unitate observata este caracterizata de o serie de date / variabile (informatii care prezinta interes
pentru cercetarea respective).
La modul general, o baza de date are o structura de tipul urmator:
Unitate observata
(unitate statistica)
unitatea 1
unitatea 2
unitatea 3

Nume variabila 1
(a)
a1
a2
a3

Nume variabila 2
(b)
b1
b2
b2

Nume variabila 3
(c)
c1
c2
c2

In exemplul de mai sus, populatia cercetata (esantionul) este format din 3 unitati statistice. Aceste
unitati statistice pot fi caracterizate prin prisma a trei variabile (a, b, c). Pentru fiecare din aceste
variabile, fiecarui individ (unitate statistica) ii este atribuita o valoare (a1, b2 ...). Astfel, de exemplu,
individul 1 poate fi caracterizat prin setul de valori (a1, b1, c1).
Exemplu: S-a cercetat o populatie formata din 5 indivizi, prin prisma urmatoarelor variabile: varsta
(ani), sex (M/F), mediul de resedinta (urban/rural), vechime in munca (ani). Date obtinute se
regasesc in urmatoarea baza de date:
Nr. crt.
1
2
3
4
5

Varsta
40
39
47
26
33

Sex
M
M
F
M
F

Mediu de resedinta
Urban
Rural
Rural
Rural
Urban

Vechime in munca
20
16
28
6
8

Constituirea bazelor de date presupune intocmirea unei grile de codificare care cuprinde toate
intrebarile din chestionar cu codurile atribuite fiecarei variabile.
Bazele de date frecvent utilizate in cercetarile de marketing sunt gestionate de programe pe
calculator. Cele mai cunoscute in acest sens sunt SPSS si Excel.