PARTEA A DOUA Navigatia estimata Estima grafica Estima prin calcul8 estima GRAFICA §1 Consideratii asupra navigatiei estimate Principiul determinarii pozitiei navei pe harti in navigatia estimati este urmitorul: prin punctul Z, de coordonate cunoscute se traseazi drumul adevarat (Da) urmat de nava (fig. 8-1); pentru a determina pozitia navei Z>, la un moment dat, se mésoara distanja m parcursi de nava de.a lungul drumului urmat, cu originea in 2); capitul Z) al segmentului, astfel determinat, reprezinti pozitia navei. Sistemul in care pozitia navei este determinat4 cu ajutorul drumului urmat de nava si a distanfei parcurse in intervalul de timp considerat, se numeste navigarie estimata, Guvernarea navei intre dou puncte pe suprafafa Pamantuiui mentinand acetagi drum compas, face ca nava si descrie pe suprafaja sferei terestre un arc loxodromic; de aceea, acest sistem de determinare a pozifiei navei mai este denumit si navigatie loxodromica. ae | * Rare tongitudinior Si: 5 lotitudinilor Fig. 8-1 fn partea I, drumul navei a fost definit ca unghiul format intre axa longitudinala a navei si meridianul locului. fn practica navigatiei estimate, notiunea de drumul navei capati si sensul de directia de deplasare a navei, adic urma pe care o las nava in deplasarea ei pe suprafata PamAntului. fn cazul mentinerii unui drum constant intre doua puncte pe sfera terestri, directia de deplasare a navei se confund cu arcul loxodromic care leagi cele dou& puncte; in figura 8-1, pe harta Mercator, Z;Z, reprezinti directia si sensul de deplasare a navei, determinat& de valoarea unghiular’ a drumului adevarat Da. 241Problemele navigatiei estimate se rezolva pe dou cai, denumite: ~ estima graficd, care foloseste procedee grafice de determinare a pozitiei navei pe hart (cap.8); —estima prin calcul, care solutioneazi problemele navigatiei estimate prin rezolvarea anumitor formule matematice, stabilite pe cale analitic& (cap.9). La bordul navelor maritime comerciale, in practica navigatiei estimate, problemele curente sunt rezolvate pe calea estimei grafice. Procedeele estimei prin calcul sunt folosite in cazurile cand pentru rezolvarea problemclor navigafici estimate nu se dipune de hirti la scari mica, ce nu ofer’ o precizie satisficdtoare estimei grafice; practic, aceast situafie apare in navigafia oceanic’ sau la traversade maritime pe distanfe mari. Pentru a se realiza o navigatie estimata precisd se impune cunoasterea temeinicd a bazelor ei teoretice, a elementelor care conditioneaza precizia estimei si deprinderi sigure pentru aprecierea influentei lor asupra drumului navei si a distanjei parcurse; obfinerea unor asemenea deprinderi este rezultatul experientei pe mare, printr-un antrenament metodic si perseverent. Precizia estimei este conditionat’ de actiunea ao serie de factori, intre care mentionm: curentul, vantul, valurile, acuratetea menfinerii drumului compas de citre timonieri, precizia indicafiilor compasurilor si lochurilor folosite la bord etc. Efectele insumate ale acestor factori determin’ o anumiti deviere a directiei de deplasare a navei fat de drumul adevarat pe care nava trebuie s&-1 urmeze, precum gi © anumita variatie a vitezei navei. Sarcina celor care concura la conducerea navei, a comandantului si a ofijerilor de cart, este de a determina si corecta efectul acestor influenje deviatoare (curent, vant etc) asupra drumului navei si a distantei parcurse, astfel ca punctul estimat obtinut si fie cat mai apropiat de pozitia reali a navei; prin punct estimat intelegem pozitia navei determinati prin procedee ale navigatiei estimate. Efectul vantului, valurilor si al curentului asupra drumului si vitezei este specific fiecirei nave; mai mult, efectul acestor factori este diferit chiar la aceeasi navi functie de pescaj si asiet (determinate de starea de incArcare), aliura fafa de vant i val ete. De aceca, comandantul care concur’ la serviciul de cart trebuie sa-si studieze cu atentie nava, s& stabileasca efectele diferitilor factori asupra drumului si vitezei navei, pe baz de observatie si calcul, in diferitele conditii de navigatie si la diferite stari de incarcare. Cand se navigi prin stramtori, in ape cu pericole hidrografice, pe hirti la scar mare, pentru a se realiza o navigatie estimati precisi se impune a se tine seama de giratia navei la schimbari de drum. De asemenea, se impune ca aparatura folositi pentra determinarea drumului navei si a distanfei parcurse, compasurile si lochurile de la bord, s4 fie menfinute intr- eae 5 Sera aa 5 trebuie determinata periodic si apoi verificatd pe timpul navigatiei. Trebuie observata comportarea acestei aparaturi in diferite conditii de navigatie si stabilit efectul diferiilor factori asupra preciziei indicatiilor lor. Performantele preciziei realizabile in practica navigatiei la bordul unei nave sunt conditionate in masurai determinata de eficienta acestor preocupari, care trebuie si 242conduca la cunoasterea comportirii navei, a compasurilor i a lochurilor de la bord. Concluziile acestor observajii se evidentiaz’ cu griji in ,,Jnformarea pentru comandant” , de valoarea unei documentafii extrem de utile pentru comandantii si ofiferii noi veniti la bord. Corecfiile care se aplict drumului si distanyei parcurse de navi pentru_efectul curentului si valurilor au menirea de a reduce eroarea punctului estimat. Precizia punctului estimat se verific prin determinarea pozitiei navei cu observatii ale avigajic costier’, electronic’ sau astror determinat& se numeste punct observat. Eroarea punctului estimat se exprima prin directia si distanga punctului observat fata de cel estimat; directia se masoara pe hart cu sensul de la punctul estimat spre cel observat. Intre punctele observate, att in navigatia la larg cat si cea costier’, navigatia este finutd la zi prin procedee ale navigatiei estimate; prin finerea navigatiei la zi injelegem activitatea de determinare curenti a pozitiei si drumului pe care nava trebuie si-l urmeze in sigurantA spre punctul de destinatie. De aceea, navigafia estimatd constituie sistemul de navigagie de bazd folosit in conducerea navei, atat la larg cat si in zona costierd. 3 © pozitic a navel astfel §2 Problema directa si inversa a estimei in navigatia estimati se pun spre rezolvare dou probleme fundamentale, cunoscute sub denumirea de: = problema direct a estimei, care se ocupi de determinarea pozitiei navei folosind drumul navei si distanta parcursa intr-un anumit interval de timp; — problema inversdé a estimei, aplicat% pentru determinarea drumului pe care nava trebuie si-1 urmeze la deplasarea dintr-un punct in altul pe suprafata Paimantului. 1 Problema directa a estimei Se di: pozitia de plecare a navei, prin coordonatele ei geografice, drumul urmat de nava si distanta parcurs’. Se cere: determinarea punctului estimat al navei dup’ deplasarea navei in drumul si la distanja dat’. Pentru explicarea modului de rezolvare pe hart{ a problemei directe a estimei ne vom folosi de urmitorul exemplu: Exemplul | (Fig. 8-2 extras din harta ,,Kelibia to Tripoli” ). La ora 08.10, cl, = 32.2 Mm se determina punctul observat al navei Z,, avand coordonatele @, = 33°01’ N; 4, = 13°07’.5 E. Din acest punct se navigi in Dg = 288°.5 (Ag =—1°.5) pana la ora 09.15; cl, = 48.4 Mm. Factorul de corectie al lochului = 1.03. La ora 09.15 nava ia Da = 265°. S& se determine punctul estimat al navei Z; la ora 09.15. 243Rezolvare: a punctul observat Z; (,punet de plecare”) pe harti cu ajutorul wuurdonaictor gi Ali we reprevinti povitia navei se noteazi ora si citirea la loch, sub forma de fractie; ora - la numaritor gi cititea la loch — la numitor; ~ se calculeazi drumul adevdrat al navei corespunzitor Dg = 288°.5, in modul cunoscut: 5 eo Da= 287° =se ae pe harté drumul adevirat al navei (Da = 287°) din punctul de plecare Zy; Fig. 8-2 ~se calculeazi distanta m parcursi de navi din distanta loch ml si factorul de corectie al lochului: in — ch, 4 = 16.2 X 1.03 = 16.8 Mm;cu o deschizituri de compas egali cu distanja parcursi de navi (m = 16.8 Mm) intre orele 08.10 si 09.15 si cu originea in Z,, se intersecteaz drumul navei (directia de deplasare a navei determinatt de Da=287°), in punctul Zp. Z, reprezinta punctul estimat al navei la ora 09.15; punctul estimat se inseamna pe hart printr-o liniut& perpendicular pe drumul navei. in dreptul lui se noteaz4 ora si citirea la loch, in modul indicat mai sus. Coordonatele punctului estimat Z> sunt: ¢@, = 33°05’.8 N; Az = 12°48’.3 E; =prin punctul estimat 7) se trasea7i dramul in care se continud navigatia (Da = 265°). 2 Problema inversa a estimei Se dau coordonatele punctului de plecare si ale celui de sosire. Se cere: drumul parcirrs pe care nava trebuie si-1 urmeze intre cele doua puncte si distanta de parcurs. Exemplul 2 (fig. 8-2). O navi se afl in punctul Z, de coordonate p; = 33°01’ N; As = 12°43'E gi trebuie s& se deplaseze in punctul Z,, de coordonate @, = 32°55’ N; Ay = 13°05’.3 E. Se cere drumul pe care nava trebuie si-l ia pentru a se deplasa din punctul Z; in Z «$i distanta de parcurs. Rezolvare: —se trece pe harté punctul de plecare Z; si cel de sosire Z, cu ajutorul coordonatelor lor geografice; —se unesc cele dou puncte si se obfine directia de deplasare a navei. Se citeste drumul adevarat al navei (Da = 108° ), cu sensul de la punctul de plecare Z, spre punctul de sosire Z,; —cu o deschizitur’ de compas egal cu ZZ, se msoar4 distanja dintre cele doua puncte (m = 19.5 Mm), pe scara latitudinilor. §3 Deriva de curent. Probleme de curenti 1 Generalitati asupra curentilor marini Curenfii marini constituie obiectul de studiu al oceanografiei. in cele ce urmeazi se dau doar cAteva elemente, necesare infelegerii rezolvarii problemelor de corectare a actiunii curentilor asupra drumului si vitezei navei in navigatia estimata. fn practica navigafiei la bordul navelor maritime comercial, problemele de curenti se rezolv4. exclusiv pe cale grafic, pe hart sau pe hartie milimetricd; acest fapt m-a determinat s& renunt complet la prezentarea unor solufii analitice de rezolvare a problemelor de curenti. Comparnd procedeele grafice cu cele analitice de rezolvare a problemelor de curenti, se conclude c& precizia este aceeasi; rezolvarea grafic prezint& avantajul unei mari operativitafi si-surse mai reduse de erori in stabilirea solutiilor. Rezolvarea grafica pe harta ofera si avantajul prezentani imaginii geografice a situafiei de 245navigatie, fapt deosebit de important cnd se naviga in apropierea coastei sau a unor pericole hidrografice. Un curent marin este definit prin directie gi vitezti. Directia curentului este directia in care se deplaseazi masa de apd in raport cu fundul mari; se exprima astfel: ,,curent la (sud)” sau ,,curent in directia (180°)” indicand deci sensul in care se deplaseaz masa de api. Viteza curentului este viteza cu care se deplaseazi masa de apa deasupra fundului marii: se exprima in noduri. Curenyii marini sunt de mai multe feluri: ~curenfi permaneti, cum este curentul Golfului (Golf stream), care traverseazi Atlanticul dinspre coasta Floridei spre coastele Europei, cu o vitezii pana la 4-5 Nd; curentul la est in Marea Mediterani de pe coasta de nord a Africii, format din curentul Gibraltarului, cu 0 vitezi de 2-3 Nd de-a lungul coastei Marocului gi Algerici; curentul Bosforului, dinspre Marea Neagri spre Marea Marmara, care atinge viteze pani la 5 Nd. Viteza acestor curenfi nu este constanti, ea fiind influentati indeosebi de regimul vanturilor din zon’; —curenti sezonieri, cum sunt curenjii Oceanului Indian, generaji sub actiunea musoniior. Astfei, in perioada musonulut de SW, in zona de SE a insuiei Socotra, viteza curentului a atins valori pana la 6-7 noduri; —curengi occidentali, generati in general de vanturile din zon’; —curengi de maree. Studiul curentilor de maree, modul de determinare a elemen- telor lor si particularit&tile conducerii navei in apele cu maree sunt prezentate in cap. 33. Directia si viteza curentului se determina prin procedee de navigatie, comparand pozitia estimata cu pozitia observatd a navei pentru un moment dat. Direcfia si viteza curentilor oceanici permanenti si sezonieri sunt redate intr-o serie de documente nautice, intre care mentionam: — , Ocean passages for the world”; — cirtile pilot (,, Sailing directions”); pentru rezolvarea problemelor de curenti in navigatia oceanicd, de foarte mare utilitate sunt atlasele de curenfi: — » Currents of the Indian Ocean” (M.O. 392); — ,,South Pacific Ocean currents” (M.O. 345); ~,,Quarterly surface current charts of the Atlantic Ocean” (M.O. 466); ~,, Quarterly surface current charts of the Western North Pacific with mothly charlets of the China Seas” (M.O. 485); — ,, Quarterly surface current charts of the Eastern North Pacific” (M.O. 655). Particularititile navigafiei in zonele de curenti permanenti si sezonieri, in conducerea navei la traversade maritime $i oceanice, se traseazi la cap. 34. 2 Deriva de curent fig. PB AL, mergand in drum adevirat Da , sunt mai mici decat cele corespunztoare de pe paralelul latitudinii medii, iar cele a c&ror latitudine @<@,,, sunt mai mari. Suma lor, egal cu deplasarea est-vest e, in anumite condifii poate fi considerati practic egal cu deplasarea est-vest PR pe paralelul latitudinii medii. Concluzia poate fi ins4 diferiti la Jatitudini mari, in anumite drumuri cand punctele A si B s-ar afla, de exemplu, in emisfere diferite gi latitudinile 9, si @2 ar fi egale in valoare absolut , paralelul mediu s-ar confunda cu ecuatorul (?q, =0°). intr- un asemenea caz, toate arcele de care constituie deplasarea est-vest e ar fi mai mici decat arvele corespunztoare de pe paralelul mediu reprezentate in situafia data prin arce de ecuator. Intr-un asemenea caz, deci e # PR . Eroarea diferentei de longitudine obfinut prin formula aproximativa (9-4) este functie de: latitudinea medie @q, diferenta de latitudine Ap sau distanfa parcursd m si de valoarea drumului D, avand tendinfa de a creste cu Qn sim, respectiv Ag. Se impune deci de a analiza formula aproximativ’ a diferentei de longitudine si de stabili reguli practice de aplicare a ei in navigatie. 284§4 Analiza formulei aproximative a diferentei de longitudine. Reguli practice de aplicare Latitudinea punctului de sosire fiind 9, = oma 58 si a punctului de plecare 0, =0,,—22, iar latitudinea crescdndi 9, o functie de latitudine se poate scrie: Ag). A 2 s(n +2) 9, = (0-2) Aplic&m la aceste funcfii dezvoltarea in serie a lui Taylor: we w S(x+h)= f(x) + hfs) FPO) GF". sete unde: x=@m, 2, iar fy = m= loge 45+ 2), in care derivata inti y=) e \_ Singm “ sas S'@)= Sosqmm > derivata adoua "(x)= coston” iar derivata a treia: | coe sgn Denaemsia? om Le Dezvoltarea in serie a lui pc, conduce la : ee. ~ ons 82) peony +5 2 49 _, Ag?singm , Ag"(cos’gm-+ 2eospmsin’gm), ee. 49 Fem Toston iason ultimul termen are Ss Ag?(cos’ pm +2cosemsin? gm) _ Ag?(cos? pm +2sin? qm) _ Ag?(1+sin? gm) 48cos* pm 48cos° gm 48cos* qm Aplic&nd aceeasi dezvoltare in serie a lui gc, (- on-22), se obfine: - AD Ra singm Ag" (1+sin? qm) 1 = F9 Ssgm* Bcostq@m 48cos° om De unde: Ag de? (1+sin? om) Age = Qc, — pc, =——>— 4 PL Pe = Pea P= Cosgm * 24c08° gn Stiind c& AA = Age - tg D (relafia 9-12), se poate scrie: a= Aap SEA + sin” OM) gp @-5) coagm = 24c0s" gm 285impirjind e = m sin D (formula 9-2) la Ag = m cos D (formula 9-1), membru cu membru, se obfine: tg D = sau e = Ag tg D; deci, primul termen al membrului din dreapta al egalititii (9-5) se poate scrie in forma: Ag tg D sec gm = e seceom. Rezulta c& relatia (9-5) devine: ? gm) 24cos* om 30 tsi 1 cecon tgD (9-6) Relafia (9-6) araté c& primul termen al membrului din dreapta, ¢ sec gm, exprima pe AA (formula 9-4); termenul al doilea, pe care il notim cu €, Ag +si 24cos? gm tgD, (9-7) reprezintA eroarea care se introduce in diferenfa de longitudine AA, cand se calculeaz cu formula aproximativa (9-4). Formula (9-7) arati ci eroarea in A) calculati prin formula aproximativa este functie de: diferenfa de latitudine Ag, latitudinea medie msi drumul navei D; aceasti relajie (9-7) se utilizeaz la stabilirea conditiilor practice de aplicare a formulei aproximative pentru calculul diferenjei de longitudine, in functie de marimea diferengei de latitudine (la rezolvarea problemei inverse a estimei). Pentru a stabili mirimea erorii e, in minute de arc si functie de distana parcursi ‘m, in mile marine, stiind c& Ag = m cos D (relajia 9-1), expresia de mai sus (9-5) devine: mcos*D —1+sin> gm m? 1+sin? 9m sinDcos* D = Moos D_Atsin" Om tgp mM L+sin’ om sinDeos PD (9,8) 24 cos? gm3438 24 cos'om 3438 Formula (9-8) arati cX eroarea € depinde de: distanta parcurs4 m, latitudinea medie gm gi drumul navei D. Ea se foloseste pentru stabilirea condiiilor practice a formulei aproximative a diferenfei de longitudine, in functie de distanfa parcurs m (in cazul problemei directe aestimei). Valoarea drumului D, care produce eroarea maxim in AA, este aceea care determin’ marimea maximA a produsului:.sinD cos* D (ultimul termen al formulei 9- 8). Derivand aceast expresie si egaldnd derivata cu zero, se obtine: cos? D-2.cos D sin” D = cos D(cos” D - 2 sin? D) = cos D(1 - 3 sin? D) = 0. Imparfind ultima expresie cu cos D, se deduce: 1-3 sin’ D = 0; de unde: sin D = t » iar D = 35° (cu valoare cuadrantala). Considerand drumul navei de 35° (145°, 215° sau 325°), la latitudinea medie (pm = OU" $1 distanfa parcursd m = 3UU Mm, eroarea in AA calculat prin tormula 286aproximativa (9-4) este de 0'.5. Stabilind valoarea 0’.5, ca eroare maxima admis’ in calculul diferenjei de longitudine AR, se conclude ci formula aproximativa (AA =e sec gm) se poate aplica in practica navigatiei in urmitoarele conditii: = la latitudini medii gm < 60°; —cdnd distanja parcursd de nav m < 300 Mm sau diferenta de latitudine Ag<5, Cand aceste condifii nu sunt satisficute, diferenta de longitudine se calculeazi cu ajutorul formulelor exacte. §5 Formulele exacte ale diferentei de longitudine 1 Formula exacta a diferentei de longitudine in functie de diferenta de latitudine crescanda Considerim punctele A si B, situate la o distany foarte mic unul de altul (fig. 9- 2). Triunghiul ABC, format prin intersectia loxodromei care leag& cele doud puncte, meridianul PyA si paralelul punctului B, dreptunghic in C, poate fi socotit ca plan, dat fiind apropierea punctelor A si B; el este definit de urmitoarele elementele: —cateta AC = Ag; —unghiul D = drumul loxodromic al navei; —cateta CB=e = Ag: tg D. Fig. 9-2 Stiind c& deplasarea est-vest e = AA cos @ (formula 7-3’), se poate scrie: Ak cos 9 = Ag tg D, de unde: Aa=tgo—** (9-9) c0sq Diferentiind ecuatia (9-9), factorul tg D fiind o constant, se deduce: a=tgp 22 (9-10) cog 287Se integreaz expresia (9-10), in limitele de la os lay side lag, lag: fg dh=tgD le cop si se obfine’ : A= te) ing + %)- inal + %)} on 11) Ecuatia (9-11) reprezint& formula exacta a diferenjei de longitudine dintre punctele A(@;; 41) $i B(2; Aa). Relafia (7-10) arat& c& expresia in tg (+2) red latitudinea crescand& @,, in mile ecuatoriale, la latitudinea @, in proiectie Mercator; expresia din paranteza mare a membrului din dreapta reprezinti deci diferenja de latitudine crescind& Aq. =co et» intre paralelele de latitudine @.2 $i i, in proiectie Mercator. Rezulti cl, formula exact a diferenjei de longitudine (9-11) se poate scrie in forma: z Ah= Ag. tg D (9-12) Formula (9-12) nu se aplic& atunci cand drumul navei are valori apropiate de 90° sau 270°, deoarece tg D are o variafie mare, care poate introduce erori in calculul diferengei de longitudine; in acest caz AX se poate calcula in functie de deplasarea est-vest, in modul indicat in cele ce urmeazd, prin formula (9-16). 2 Formula exacta a diferentei de longitudine in functie de deplasarea est-vest impargind e = m sin D (formula 9-2) la Ag = m cos D (formula 9-1) se obfine: e tgD=—— 9-13 8: re (9-13) * Transformarea gi integrarea expresiei aE: i forma preenai a sabiliea formule cos! latitudinii crescinde (7-10), a condus la: x %) che) fe) =intg 242] 4c Dac aceasti expresie se integreazi{ in limitele de la ola 2, se obfine: TS, el maid) 288Introducdnd expresia (9-13) in (9-12), rezultA formula exactd a diferenjei de longitudine de deplasarea est-vest: EX Ah=e (9-14) Ag Deplasarea est-vest ¢ din relatia (9-14) reprezint& arcul unui anumit paralel, cuprins intre paralele de latitudine @, si >, diferit de arcul de paralel la latitudinea medie pm; am putea s&-1 definim ca arcul paralelului de latitudine @,, egal cu e. $i pentru c& produsul e sec @, trebuie s& fie egal cu AX, dat de relatia (9-12), se poate serie: e sec @, = Age: tg D de unde: Age S22. fecg Abe gD Yeap © Age © Age (9-15) e msinD mcosD Ag Determinand latitudinea 9, din relatia (9-15), diferenta de longitudine AA in functie de deplasarea est-vest ¢ se calculeaza prin formula exact: AA =e sec g, (9-16) §6 Rezolvarea problemei directe a estimei Pentru rezolvarea problemei directe a estimei se dau: punctul de plecare A((): 24), drumul navei D si distanfa parcursii m; Se cere: punctul de sosire B (3; Aa). Fig. 9-3 Formulele pentru rezolvarea problemelor estimei prin calcul se deduc din telatiile prezentate mai sus, in acest capitol; in practica navigatiei estimate, mai simplu, ele pot fi deduse prin aplicarea formulelor trigonometriei plane in triunghiul de drum (ABC), respectiv in triunghiul Mercator (AEF), din fig. 9-3. Triunghiul de drum ABC reprezint& triunghiul de pe sfera terestri format prin intersecjia loxodromei care leag’ punctele A gi B, considerate apropiate unul de altul, cu meridianul punctului A si paralelul punctului B. Dat fiind apropierea celor dout 289puncte, triunghiul ABC, perpendicular in C, se poate considera plan, fiind definit de elementele: loxodroma AB = distanfa parcurs’ m, in mile marine; cateta AC = diferenta de latitudine Aq; cateta CR = deplasarea est-vest e, in mile marine: < CAB = drumul navei D. Triunghiul Mercator AEF reprezinta proiectia Mercator a triunghiului de drum ABC gi este definit de elementele : cateta AE = AQ. =9.2 + Qy,in mile,ecuatoriale; cateta EF = Ad, in mile ecuatoriale ; ipotenuza AF = proiectia loxodromei AB = distanta parcurs& m, in mile marine. 1 Rezolvarea in functie de latitudinea medie Metoda se aplica la latitudini medii @m < 60° si cand distanta parcursi m < 300 Mm. Problema se rezolva astfel: ~ se calculeaza diferenta de latitudine Ag (formula 9-1 sau dedusa din triunghiul ABC): Ag =mcos D ~ se calculeaza latitudinea punctului de sosire B: 925 Ot AG; —se calculeaza deplasarea est-vest (formula 9-2 sau dedusa din triunghiul ABC) e=msinD —se calculeazi diferenta de longitudine in functie latitudinea medie @, (formula 9-4): AD =e $eC Pn Ag AQ _ +02 eo ee Gg Pm =P 2 er 2 2 ~ se calculeaza longitudinea punctului de sosire: Aa = Ait AAS in practica navigatiei, problema se rezolva folosind tablele de punct, continute in orice tabla nautici; in Tablele Nautice MT -53, formula (9-1) pentru calculul diferentei de latitudine si formula 9-2) pentru calculul deplasarii est-vest sunt rezolvate de tabla 24: formula (9-4) pentru calculul diferentei_de longitudine este rezolvata de tabla 25. Modul de folosire al acestor table poate fi urfnarit din rezolvarea exemplelor de mai jos. Daci intre punctul de plecare si cel de sosire nava a mers intr-un singur drum, punctul de sosire astfel objinut se numeste punct estimat simplu. Dac nava a urmat mai multe drumuri, punctul de sosire se numeste punct estimat compus; in acest caz, diferenfele de coordonate Ag si AA realizate intre A si B se obfin din suma diferentelor de latitudine Ag, si Ag, etc... si a deplastirilor est-vest ¢), €2 etc., determinate in functie de drumurile urmate D,, D, etc. si distantele parcurse pe drumurile respective m,, m, etc. Diferenja de longitudine AX se calculeaz apoi din suma deplasirilor est-vest. 290Exemplul I: Calculul punctului estimat simplu. O nava pleaci din punctul 9, = 44°05’ N; A, = 28°50" E in Da = 42° si parcurge distanja m = 50 Mm. Se cer coordonatele punctului de sosire @ si Ay. Rezolvare:Se intr in tabla 24 (MT — 53) cu Da = 42°si m = 50 Mm; se objine Ag= 37'.16 si e = 33.46 Mm. a~Calculul lui 3 si gm b ~ Caleulul lui dg 9, =+.44°05 dy = + 28°50’ +Ap=+ 37" ~~ @2 = + 44°42 2 49 < 418-6 2 % Observafii: Ag are semnul plus deoarece drumul navei este nordic (cuprins in cadranul NE); AA are semnul plus, pentru c& drumul navei este estic. Diferenta de longitudine Ad se obfine din tabla 25 (MT ~ 53), in functie de pm gi € astfel: AA = (4/.20 X 10) + 4'.20 + 0'.56 + 0'.08 = 46'.84 (vezi ,,Explicarea tablelor” MT - 53, tabla 25, p.23). Exemplul 2: Calculul punctului estimat compus. O nav pleacd din @, = 44°10’ N; A, = 29°05’ E. Merge in drumurile si parcurge distanfele urmitoare: Se cer coordonatele punctului de sosire. Rezolvare: Pentru calculul coordonatelor punctului estimat compus se procedeazi astfel: -se calculeazi diferenfele de latitudine si deplasarile est-vest pentru fiecare drum si distanja parcursa, in parte; —se face suma algebricd a diferentelor de latitudine si a deplasarilor est-vest; —secalculeaz’ 2 $i Ons —se calculeazi Ad din suma deplasirilor est-vest $i Pm: ~se calculeaz 29. Pentru rezolvare se foloseste urmitoarea schema de calcul: rc 1 T T 7 Da Distanfa 4g e 7 + = + 132° 36 Mn 24.09 26.75 41 14 10.57 9.18 304 10 Pie) 8.29 16.16 -24.09 +35.93 +16.16 — 8.29 = 7.93 427.64 291Catculul lui 9, $i, Caleulul lui hy 9) = 4441010 9, = +29°05'.0 +Ag=- 79" +Ak=+ 384 2 =+44°02'.1 dg = +29°43'.4 Ag , -f=- 40 2 m= + 44°06'1 Diferenja de longitudine Ad s-a objinut din tabla 25 (MT— 53) in functie de @, si ¢ astfel AA = (2.78 X 10) + 9.75 + 0.84 + 0.05 = 38" 44. 2 Rezolvarea in functie de diferenta de latitudine crescanda in practica navigatiei, metoda se aplici la latitudini mari (@, > 60°) si cand distanta parcurs’ m > 300 Mm. Problema se rezolva astfel: ~ se calculeaza diferenja de latitudine Ag (formula 9-1): Ag = mcos D; ~ se calculeazi latitudinea punctului de sosire: G2= r+ AQ; — se calculeaz& diferenta de latitudine crescanda Ag, AQ. =Pe2 + Pers expresie in care se di semnul minus, cand latitudinile sunt de acelasi semn $i semnul plus, cand latitudinile sunt de semne contrarii: — se calculeaza diferenta de longitudine (formula 9-12) AL= Ag, tg D; — se calculeaz4 longitudinea punctului de sosire: Ay = Ait AA. in cazul in care drumul navei este apropiat de 90° sau 270°, diferenja de Iongitudine se calculeazi in functie de deplasarea est-vest, prin formula (9-16): AA =e sec ®,, unde: 9 = 5% (formula 9-15). AQ Exemplul 3. O nav& pleact din punctul @, =53°20' N; 4, = 37°12’ W in Da = 319° si parcurge distanta m = 510 Mm. Se cer coordonatele punctului de sosire. 292Rezolvare a~Caleulul lui 9, b—Calculul lui Ap, y= + 53°20 eq = 4477.4... tabla 20 (MI - 53) +Age+ 6°24" = $C; = 3778.6 = + 59°A4'.9 Ag. = 698.8 ¢~ Caleulul lui 82. d—Caleulut lui ho AA =Age:tgD dy ==37°12' 84435 +X =~ 10°07'.5 9.93916 = 4719'S 78351 ~ 607'.5 =~ 10°07'.5 Observatii: — A s-a calculat cu ajutorul rablei 24 (MT- 53), asttel: ~ pentru Da = 319° si m =51 Mm... Ag = 38'.49 = pentru Da = 319° si m = 510 Mm... Ag = 38'.49 X 10 = 384'.4 = 6°24.9 ~ lui Ag i s-a dat semnul plus, deoarece Da = 319° este un drum nordic (cuprins in cadranul NW); — log tg Da = log tg 41° ... deoarece Da = 360° - 319° = NW 41°; lui AA i s-a dat semnul minus, deoarece Da = 319° este un drum vestic (cuprins in cadranul NW). §7 Rezolvarea problemei inverse a estimei Pentru rezolvarea problemei inverse a estimei se dau: coordonatele punctelor A(@1; Ay) $i B(Q2; Ag); se cer: drumul navei D si distanja de parcurs m intre cele douad puncte. Ca si in cazul problemei directe a estimei. formulele folosite in calcul pot fi deduse din relatiile prezentate mai sus in acest capitol, sau pot fi stabilite prin aplicarea formulelor trigonometriei plane in triunghiul de drum ABC gi in triunghiul Mercator AEF (fig. 9-3). ~ 1 Rezolvarea in funcfie de latitudinea medie {in practica navigafiei, metoda se aplici la latitudini medii @,, < 60° si cand diferenfa de latitudine Ag < 5°. Problema se rezolvi astfel: —se calculeaz% A@, Om si AA in functie de coordonatele punctelor A(@,; A1) si Blox Aa); - se calculeaz4 drumul navei D (formula 9-13 sau dedusa din triunghiul ABC): e gD= = ig a9 293in care e se determina din relatia (9-3): €= AK COS Ons — se calculeaza distanja de parcurs m, cu una din formulele: m = Agsec D, (9-17) dedusi din formula (9-1): A@ = m cos D sau stabiliti trigonometric din triunghiul ABC (tig. 9-3); sau: m=ecosec D, (9-18) dedusi din relafia (9-2): e = m sin D sau stabiliti trigonometric din triunghiul ABC (fig. 9-3), Tindnd seama de variatia mare a secantei si cosecantei la anumite valori ale drumului navei D si eroarea care ar putea fi introdus% in calculul lui m, functie de o anumiti eroare in D, se stabilesc urmitoarele reguli pentru folosirea celor douk formule la calculul distanfei de parcurs m: cand D (cuadrantal) < 45° (deci cfind drumul navei in sistem circular este cuprins intre 315° — 360° — 45° si 135° - 180 - 225°), distanta de parcurs m se calculeazi cu formula (9-17); cand D (cuadrantal) > 45° (deci cind drumul navei in sistem circular este cuprins intre 45°- 90° — 135° si 225°-270°- 315°), distanta de parcurs m se calculeaza prin formula (9-18). Exemplul 4. Si se determine drumul adevarat si distanta pe care trebuie si le parcurgi o navi pentru a merge din punctul A(@, = 43°12/N; A, = 29°23’ E) in punctul B («p, = 44°18” N; A; = 30°15’ E) Rezolvare: a~ Calculul lui 89 $i my b— Caleulul lui Ad = +4418" dy = +30°15 =@, = +43°12' ~h, =+29°23" Ag =+ 1°06 Ak 32” =o, =+43°12' +29°23 + =4+33’ om = +4345" ~ Caleutul lui Da d= Calcutul lui m tg Da = Shoes om m=Ag sec Da a0 log AA= 1.71600 log Ap = 1.81954 log cos pm = 9.85876 log sec Da = 0.06094 colog Ap = 8.18046-10 log m = 1.88046 log tg Da= 9.75522 m =75.9Mm Da~29°38'8 Da=NE 29°6 294Observatii —De cuadrantal este cuprins in cadranul NE pentru ci Ag este pozitiv (nordic) si AA de asemenea pozitiv (estic); ~ Da se determin’ la precizie de 0'.1 deoarece constituie un element ajutitor pentru calculul distangei m. Pentru nevoile conducerii navei, Da cuadrantal se transforma in sistem circular si se rotunjeste la precizie de 0°.1; m se calculeazi cu formula (9 17), deoarece Da cuadrantal < 45°. 2 Rezolvarea in functie de latitudinea crescanda Jn practica navigatiei, metoda se aplicd atunci cand diferenta de latitudine Ag > 5°, la latitudini mari (gq, > 60°) si intotdeauna, cfnd calculele impun o precizie riguroasa. Problema se rezolvi astfel: ~se calculeazi Ag gi AA, in functie de coordonatele punctelor A(p,; 4,) si BOG2 Ay)-3 ~ se calculeazi diferenta de latitudine crescanda: AG. = Gea E Gers expresie in care se di semnul minus, cand latitudinile sunt de acelasi semn si semnul plus, cand latitudinile sunt de semne contrarii; —se calculeaza drumul nav: tgp = (9-19) Age formula dedus’ din relatia (9-12): AA = Ag. - tg D sau stabilit& trigonometric din triunghiul Mercator AEF (fig. 9-3); — se calculeaza distanta de parcurs m, cu formula (9-17): m = AQ sec @p, cand drumul navei ia valori cuprinse intre 315° ~ 360° - 45° sau 135° — 180° — 225°; se foloseste formula (9-18); m = e cosec D , cand drumul navei ia valori cuprinse intre 45° — 90° - 135° si 70° -3 Exemplul 5. Si se determine drumul adevirat si distanfa_pe care trebuie sito parcurg’ o navi pentru a merge din punctul A (p, = 23°32'S; Ay = 11°09" W) in punctul B ((p; = 34°48’ S: 2) = 16°14’ W) Rezolvare: a ~ Calculul lui Ap b ~ Calculul lui Ad ¢~ Calculul lui Ape 9) =~ 34°48" = =~ 23°32" ‘Ag =~ 11°16’ =-676" 295d~ Calculul lui Da e~ Caleulul lui m An tg Da= Nee m =Ag sec Da log AA = 2.48430 log Ag = 2.82995 colog Age = 7.11227-10 log sec Da = 0.03148 logtg Da = 9.59657 logm = 2.86143 Da =21°33'.2 m = 726.8 Mm Da =SW 21°.6=201°.6 Observapii: ~ Da este continut in cadranul SW, deoarece atat Ag cat si AA au semnu! minus; mse calculeaza cu formula (9-17), deoarece Da (cuadrantal) < 45°d—Calculul tui Da e = Calculul lui m aa tg Da= a m =Ao sec Da log AA = 2.48430 log Ag = 2.82995 colog Age = _7.11227-10 log sec Da = 0.03148 logtg Da = 9.59657 Tog m = 2.86143, Da =21°33'2 m = 726.8 Mm Da =SW21°6=201°6 Observatii: ~ Da este continut in cadranul SW, deoarece atat Ag cdt gi AA au semnul minus; =m se calculeazA cu formula (9-17), deoarece Da (cuadrantal) < 45°,