You are on page 1of 23

EFECTUL

FOTOELECTRIC
APLICATII

Efectul fotoelectric extern


este fenomenul de emitere
de electroni de catre un
metal aflat sub actiunea unei
radiatii electromagnetice.

Importana acestui fenomen n


dezvoltarea domeniului fizicii
const n a sprijini dualitatea
und-corpuscul
a
radiaiei
electromagnetice.

Explicaia
matematic
a
fenomenului a fost dat de Albert
Einstein, pe baza unor ipoteze
cuantice formulate de Max Planck

Au fost necesare aproape trei decenii pentru ca


teoria cuantica sa fie acceptata, si multi oameni
de stiinta au contribuit la dezvoltarea ei.
A inceput in 1900 cu ipoteza lui Planck asupra
cuantelor de energie si a culminat in anul 1925
cu teoria mecanicii cuantice a lui Schrodinger si
Heisenberg, teorie care a contribuit la
intelegerea structurii materiei.
In anul 1905 Einstein a extins ipoteza cuantelor
de energie, propunand o noua teorie a luminii.
Daca pana atunci lumina era considerata o
unda, fenomene noi, precum efectul fotoelectric
sau efectul Compton,nu mai puteau fi explicate
decat daca se admitea ca lumina are caracter
corpuscular.

Legile efectului fotoelectric

Intensitatea fotocurentului de saturatie este


direct proportionala cu fluxul radiatiei incidente,
atunci cand frecventa este constanta.
Energia cinetica maxima a fotoelectronilor este
proportionala ca frecventa radiatiei incidente si
nu depinde de fluxul acesteia.
Efectul fotoelectric se produce numai daca
frecventa radiatiei incidente este mai mare decat
o valoare minima numita frecventa de prag, care
difera de la un metal la altul.
Efectul fotoelectric se produce instantaneu.

Lumina este un
fascicul de fotoni.
Caracteristicile
fotonului sunt:

Sarcina

Formula

lui

pentru
fotoelectric este

q= 0

Einstein
efectul

Viteza in vid

c= 3*108 m/s

Energia

= h= mc2

Masa de miscare

m= h/

Masa de repaus

m0= 0

Impulsul

p= h/

c2

h = L+ mv2/2

unde L este lucrul


mecanic necesar pentru
ca electronul sa invinga
fortele care il leaga de
materialul catodului.

Aplicatii practice ale efectului fotoelectric

Efectul fotoelectric, pe langa faptul ca a jucat un


rol important in confirmarea teoriei corpusculare
a luminii, are si numeroase aplicatii practice.
Alarmele antifurt si sistemele automate de
deschidere a usilor utilizeaza adesea circuite cu
celula fotoelectrica.Cand o persoana intrerupe
fasciculul luminos, anularea brusca a curentului
activeaza un comutator care comanda o sonerie
sau o usa.Uneori sunt folosite radiatii UV sau IR
la alarme, pentru ca sunt invizibile.

Senzori de lumin folosii pentru deschidere i


nchiderea automat

Lamp cu aprindere pe baz de


celul fotoelectric

Detector de culoare

Bariera optic cu fascicule multiple


Este folosit la sistemele de protecie i alarmare sau declanarea
automat a nchiderii sau deschiderii uilor

Deschiderea automat a uilor


halelor i garajelor

Multe detectoare de fum folosesc celule


fotoelectrice pentru a detecta cantitati infime
de fum, care intrerup fluxul luminos si astfel
produc scaderea curentului electric.
Sonorul unui film (coloana sonora) poate fi
inregistrat intr-o banda ingusta cu innegrire
variabila pe o margine laterala a peliculei.
Lumina care traverseaza pelicula este astfel
modulata, iar semnalul de iesire al unui
detector cu celula fotoelectrica urmareste fidel
frecventele din coloana sonora.

Detectoarele de fum

Celula fotoelectric

Celula fotoelectrica este alcatuita dintr-un tub de sticla vidat


sau continand un gaz inert la presiune redusa care are in
interior doi electrozi : catodul ( C ) format dintr-un strat subtire
de metal (Cs, Na, K) depus pe o portiune din peretele tubului
si anodul (A). format dintr-o retea de inel sau bobita metalica.
Sub actiunea radiatiilor electromagnetice (vizibile) fotocatodul
emite electroni care sunt dirijati spre anod datorita campului
electric produs de tensiunea dintre C si A si sunt captati de
catre acesta stabilindu-se un curent electric, indicat de
galvanometru G. Deci celula fotoelectrica transforma un
semnal luminos intr-un semnal electric.
Celulele fotoelectrice cu vid sunt mai putin sensibile (curentul
fotoelectric se stabileste la valori mai mari ale fluxului
radiatiilor electromagnetice), dar sunt lipsite de inertie
(intensitatea curentului fotoelectric urmareste prompt si liniar
variatia fluxului luminos care cade pe catod); celulele cu gaz
sunt mai sensibile dar prezinta o inertie determinata de
procesele ce se produc in cazul din tub.

Panoul solar

Cercetatorii din cadrul U.S.


Department
of
National
Renewable
Energy
Laboratory au stabilit un
adevarat record mondial in
cadrul realizarii celei mai
eficiente celule fotoelectrice
prin crearea unui dispozitiv
fotovoltaic care transforma
40,8% din lumina solara
primita direct in electricitate.

Releul fotoelectric

Releul
fotoelectric
este
un
electromagnet
care
poate
comanda
inchiderea
si
deschiderea unui circuit electric. In
cazul releului fotoelectric lumina
cade pe fotocatod si determina
aparitia unui camp electric care
dupa
amplificare
strabate
electromagnetul al carui camp
produce inchiderea circuitului
comandat.
Avand comenzi comode, sigure si
rapide, releul fotoelectric se
foloseste la numararea unor
obiecte in miscare, la intreruperea
automata a functionarii unor
masini-unelte cand operatorul a
intrat intr-o zona unde este pericol
de accidentare, la conectarea
automata a retelei de iluminat etc.

Numrtorul de obiecte de pe o
band rulant

Posometru
Este
folosit
de
fotografii
profesioniti pentru
determinarea iluminrii
n
vederea
reglrii manuale a
timpului
de
expunere.

Cititoarele de coduri

O
singura
diod
emitent
ilumineaz o mic parte dintr-un
cod de bare i o fotocelul
msoar cantitatea de lumin
reflectat. Pe masur ce LED-ul i
fotocelula se deplaseaz de-a
lungul unui cod de bare, tiparul
format din linii i spaii este
capturat i decodificat. n cazul
unui cititor n form de baghet,
lumin este concentrat de o
bilu transparent situat n
vrful cititorului; pentru a citi,
user-ul trebuie s treac bagheta
pe deasupra unui cod de bare.

Cititoarele
laser
folosesc un singur cap
de citire mobil pentru a
ilumina codul de bare i
o singur celul fotoelectric pentru a primi
lumina
reflectat.
Majoritatea
acestor
cititoare
balanseaz
raza
laser
orizontal
folosind
o
oglinda
controlat electronic.
http://www.coduridebare.com/tipuri_citire_coduri_de_bare.html

Cititorul de CD

didier.duchemin.free.fr/micro/micro3.htm

Fotomultiplicatorul

Fotomultiplicatorul este alcatuit dintr-un tub de sticla vidat in care se


afla un catod C, un anod A si un numar oarecare de electrozi auxiliari
numiti dinode . O dinoda este un electrod care bombardat cu un
numar de electroni emite un numar mai mare de electroni secundari.
Cu ajutorul unui divizor de tensiune format cu ajutorul rezistentelor R1,
R2, R3, si R4 fiecare dinoda, incepand cu cea de langa catod, se afla
la un potential electric superior celei precedente.
Sub actiunea luminii, fotocatodul emite electroni care sunt accelerati
spre dinoda D1 pe care o bombardeaza. Aceasta emite un numar mai
mare de electroni care sunt accelerati spre dinoda D2- La randul ei
dinoda D2 emite un numar mai mare de electroni astfel incat, in final la
anod va ajunge un numar amplificat de electroni. Prin rezistorul Rs din
circuitul anodului se stabileste un curent electric de 106 107 ori mai
mare decat in cazul unei celule fotoelectrice.

Fotomultiplicatorul

http://www.shsu.edu/~chm_tgc/sounds/pmt.mov

Microscopul electronic

Microscopia electronica este o tehnica de obtinere a


imaginiii unor obiecte microscopice cu ajutorul
interferentei de electroni.
Microscoapele electronice au rezoluie superioar
microscoapelor cu lumin, i pot mri de mult mai multe
ori imaginea. Unele microscoape electronice ajung s
mreasc de 2 milioane de ori, pe cnd cele mai bune
microscoape cu lumin mresc de 2 000 de ori.
Primul microscop electronic a fost construit n 1931 de
ctre inginerii germani Ernst Ruska i Max Knoll.Acesta
era bazat pe ideile i descoperirile fizicianului francez
Louis de Broglie. Dei primitiv i nepotrivit utilizrilor
practice, instrumentul era capabil s mreasc obiectele
de patru sute de ori

Microscop electronic cu scanare la


Institutul de Geologie al Universitii din
Kiel, Germania, n 1980. Coloana din
mijloc produce fluxul de electroni, iar
specimenul este plasat la baza.