FACULTATEA DE CHIMIE APLICATA SI STIINTA MATERIALELOR

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI

COMUNICAREA
NONVERBALA - limbajul
vestimentar -orgazitional-

Profesor coordonator : NITU MONICA

Student : GHEORGHE DENISA ANA
Grupa : 1123 A
An : II

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

CUPRINS
ARGUMENT ................................................................................................................................................ 2
1.1 Definiia comunicrii .............................................................................................................................. 3
1.2 Limbajul lucrurilor ............................................................................................................................... 4
1.3 Vestimentatia ......................................................................................................................................... 5
Vestimentaia: determinri geografice, istorice i culturale ............................................................... 5
Hainele, simbol al identitii personale i sociale. ................................................................................ 5
Corelatia culoare personalitate ............................................................................................................... 9
Limbajul Vestimentatiei.......................................................................................................................... 10
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................................... 15

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

ARGUMENT
Ca vorbitori ai unei limbi suntem n acelai timp productori i consumatoriai
acesteia. ntr-un sens, acesta este i cazul codului vestimentar, limbajul vestimentaiei:
ne mbrcm ntr-un anumit fel i astfel trimitem mesaje ctre alii; percepem cum alii
sunt mbrcai i astfel primim mesaje de la ei. Dar nu exist nici o diferen: nu suntem
noi cei care producem semnele.

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

COMUNICAREA

1.1 Definiia comunicrii

n comunicarea interpersonal, cuvintele nu sunt de-ajuns. Uneori, apelul la cuvinteeste chiar inutil
(cnd este zgomot, cnd distana dintre interlocutori este mare, cnd nucunoatem limba vorbit de
cellalt etc.).Prin comunicare vom nelege orice transmitere a informaiilor, ideilor i emoiilor de la o
entitate social (persoan, grup uman, colectivitate) la alta prin intermediulmesajelor.
O persoan poate transmite printr-o varietate de metode o idee, o prere, etc,semnificnd pentru ea
ceva anume, ns acest lucru nu nseamn c am spus totceea ce este de spus despre acest fapt. Noi,
beneficiari ai comunicrii, suntem subiluzia c am nceput i am terminat o discuie. Realitatea este ns
alta : comunicareaeste fr nceput, fr sfrit este un continuum : atunci cnd comunicm ceva, ofacem
dintr-un motiv sau altul ( fie c dorim s convingem pe interlocutorul nostrude ceva, fie c dorim s
primim informaii de la acesta, fie c vrem s atacm, sau s aplanm, i exemplele pot continua); ns
indiferent de motiv, segmentul pe care sedesfoar comunicarea noastr este unul foarte limitat, fiind
cuprins n aceleelemente care intr n sfera direct de interes a interlocutorilor. De aceea, pentru
noi, pare a fi limitat.Realitatea, aa cum am mai spus , este urmtoarea : comunicarea nseamn tot cene
nconjoar, ceea ce s-a ntamplat nainte de mica noastr discuie teluric, i ce sentampl dup,
comunicarea este tot ceea ce ntampl n ntregul univers, nu doar nlimitata noastr sfer temporar i
spaial, universul nostru personal.
Ca i comunicarea verbal, comunicarea nonverbal poate fi modelat n termenii deemitor, receptor,
mesaj, canal de comunicare, efect, feedback i context al actelor decomunicare. Emitorul este sursa
mesajelor; receptorul este destinatarul. Mesajulare o semnificaie care este codificat (tradus ntrun cod, ntr-un sistem de semne,adecvat canalului de comunicare i receptorului) de ctre emitor
i decodificat (re-tradus) de ctre receptor.
Comunicarea este o caracteristic fundamentala a existenei. Oamenii folosesc nunumai cuvinte pentru
a comunica, ci comunic i nonverbal cu ajutorul gesturilor,expresiei feei, modului cum se mbrac sau
cum i aranjeaz biroul. Comunicarea nonverbal poate sprijini, contrazice sau substitui comunicarea
verbal avnd i un rol regulator i de control al acesteia.

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

Elementele comunicrii nonverbale sunt urmtoarele :

Limbajul corpului influeneaz impactul comunicrii prin expresia feei, micareacorpului (gesturi),
forma i poziia corpului, aspectul general i prin comunicarea
tactil.Comunicarea prin expresia feei include mimica (ncruntarea, ridicarea sprncenelor,ncreirea
nasului, uguierea buzelor etc.), zmbetul (prin caracteristici, contextul, locul imomentul folosirii) i
privirea (contactul sau evitarea privirii, expresia privirii, direcia privirii etc.).Tindem ca, involuntar, s
zmbim, s ne ncruntm, s roim, s micorm sau sdilatm pupilele .

1.2 Limbajul lucrurilor

Prin limbajul lucrurilor nelegem coleciile de orice fel, obiectele de uz casnic, bijuteriile, podoabele,
hainele, lucrurile cu care omul se nconjoar.mbrcmintea, podoabele, accesoriile vestimentare
comunic apartenena persoanei lagenul biologic (brbat/femeie), la o clas de vrst
(tnr/matur/btrn), la o categoriesocio-economic (ran/orean; patron/muncitor), la o profesie sau
alta (militar, preotetc.). Este imposibil s fii mbrcat i s nu transmii celorlali cine eti i cum percepi
tu lumea. Susan B. Kaiser (1985, 1987) are dreptate cnd afirm, n prefaa la
The Social Psychology of Clothing and Personal Adornment , c mbrcmintea i nfiarea
sunt simboluri vizibile care influeneaz interaciunile cu alii, comunicarea interpersonal.

Comunicarea nonverbala : gesturile si postura, Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina Chelcea, Ed.
Comunicare.ro, 2005, pg. 54

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

1.3 Vestimentatia
Vestimentaia: determinri geografice, istorice i culturale
Cnd analizm vestimentaia n contextul comunicrii nonverbale trebuie s lum n considerare
determinrile geografice, culturale i istorice. De la Polul Nord la Ecuator, oamenii i protejeaz corpul
mpotriva geruluisau a cldurii excesive: mbrac haine adecvate, diferite n ceea ceprivete materialele
(blnuri, stofe, voaluri), culoarea (reflectant sau absorbant a razelor solare)
, croiala (strns pe corp sau lejer).
Istoria i spune i ea cuvntul. mbrcmintea din Europa Occidentalde azi, de exemplu, abia dac
mai amintete de cea din Evul Mediu , cnd aa cum apreciaz Franoise Piponnier (1999/2002, 166)
majoritatea populaiei se mulumea cu un minimum de veminte , adesea cu un singur rnd de haine i
ceva lenjerie de corp. Stofele i culoarea erau calitativ mediocre; croiala rudimentar, strmt. Acelai
istoric al culturii precizeaz c adoptarea general a costumului brbtesc croit pe talie, compus dintr-o
vest scurt i din pantalon strmt, nu are loc dect spre sfritul secolului al XV-lea. Portul femininse
distinge acum cu uurin; nainte el se deosebea doar printr-o lungime ceva mai pronunat, printro aranjare a pieptnturii ialegerea unor stofe colorate ce caracterizeaz feminitatea
Determinarea cultural a hainelor poate fi urmrit prin semnificaia culorilor, diferitde la o societate
la alta. Semnificaia simbolic pe care o capt cteodat unele culori la noi se deosebete din temelii de
aceea pe care le-o dau populaiile primitive aprecia Iulius E. Lips (1955/1959, 80). Marele etnolog
german aduce n sprijinul celor afirmatenumeroase exemple: n Africa apusean, albul este culoarea
diavolului, nu culoarea nevinoviei; la tribul Pangave, violetul este culoarea morii; pentru tribul
Athuabo din Africa rsritean, negrul este culoarea bucuriei. Sigur c alegerea culorii vestimentaiei
sufer i influena climei: n zonele calde este preferat culoarea alb ahainelor, n general, largi; n zonele
mai reci, culori nchise i haine strnse pe corp.
Hainele, simbol al identitii personale i sociale.
Gilson Monteiro, profesor laUniversitatea din Amazonas (Brazilia), spunea c haina reprezint
oglinda sinelui,marcheaz separarea dintre clasele sociale . Mai mult, hainele, care sunt n egalmsur
pentru a acoperi goliciunea trupului i pentru exprimarea sinelui, ofer indiciidespre caracteristicile psihomorale ale persoanelor, dar i despre grupurile sociale.Jean Chevalier i Alain Gheerbrant (1991) artau
c pentru unele popoare orientale ocustur dreapt semnific integritate psiho-moral, tighelul orizontal,
pace n inim.Hainele i, mai ales, uniformele sunt un simbol al puterii sociale pe care o ai la unmoment
dat. Ele influeneaz stima de sine, dar i comportamentul celorlali. n Prusia wilhelmian, civilii erau
obligai s se dea la o parte de pe trotuar cnd trecea un ofier nuniform, semnala Henri H. Stahl (1968,
125). Referitor la puterea de influenare ahainelor cu autoritate, experimentul natural proiectat de M.
Lefkowitz, R.R. Blake iJ.S. Mouton (1955) ntr-un ora din Texas ni se pare ct se poate de revelator.
Cei trei cercettori au folosit ca asociat (complice) un brbat de treizeci i unu de ani, care ncadrul
experimentului avea sarcina s treac strada pe rou, n timp ce ali pietoniateptau schimbarea culorii
semaforului. Cnd complicele purta haine cu autoritate,respectiv costum de foart bun calitate i
cravat scump, trectorii care erau la semafor l-au urmat ntr-un numr de trei ori i jmtate mai mare
dect atunci cnd era mbrcat cuo cma ieftin i pantaloni de lucru.La nceputul deceniului al treilea
5

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

al secolului trecut aprea la Londra prima lucrare de psihologie a vemintelor, The Psychology of
Clothes de Jean C. Flgel (1930). Psihologul britanic lansa teoria satisfacerii prin mbrcminte a nevoii
contradictorii de a fi decent,de a atrage atenia i de a proteja corpul de intemperii. Ca i Georg Simmel
(1908), JeanC. Flgel a vorbit despre paradoxul modei, care const dintr-o dubl micare: cea
a pturilor inferioare de a adopta moda clasei superioare i tendina reprezentanilor acesteiclase de a
renuna la moda care ncepe s fie imitat, inventnd o mod nou. Moda, maiarat autorul citat, este
asociat cu tendina de a te face remarcat, mai bine zis remarcat,ntruct mai toate cercetrile
psihosociologice au artat c femeile sunt mai interesate de mod, n particular de vestimentaie, dect
brbaii. Explicaia: concurena pe piaa matrimonial. n timp, lucrrile care analizeaz hainele ca simbol
al identitii personale i sociale s-au nmulit exponenial, chiar fr a lua n calcul mulimea de cri i
reviste despre mod.

Comunicarea a fost definit de-a lungul timpului n nenumrate feluri; de fapt, n

cercetrile de comunicare de astzi, un subiect definete ceea ce este comunicarea. O
vedere de ansamblu arat comunicarea ivindu-se atunci cnd un organism rspunde unui
stimul care este la un anumit nivel, simbolic.
Limbajul poate fi determinat ca fiind un sistem de comunicare prin semnale, n cadrul unei
limbi sau n afara ei. n privina naturii limbajului, doctrinele cele mai rezistente au fost cele
care, dup modelul lui Aristotel, au vzut n limbaj un instrument de comunicare menit s
informeze asupra strilor lumii.
mbrcmintea, n msura n care este rezultatul unei alegeri personale, ogindete
personalitatea individului, este un fel de extensie a eului i, n acest context, comunic
informaii despre acesta. Ea poate afecta chiar comportamentul nostru general sau al celor
din jur. mbrcmintea se poate folosi pentru a crea un rol. Aceasta poate marca statutul
social real sau pretins. Ca regul general, inuta conservatoare i protocolar n stil
occidental nu ridic probleme nicieri n lume.
inuta de afaceri standard, este practic obligatorie i n mediile de afaceri din
Europa Occidental i S.U.A. n cultura asiatic, n particular, n China i Japonia,
costumul i cravata sunt austere i de culoare nchis. n unele ri islamice, brbailor le
este interzis s poarte pantaloni scuri. Pe plajele Libanului, destule femei din lumea
arab intr i n mare fr s se dezbrace.
Comunicarea prin ceea ce se numeste moda este la fel de vasta si complexa ca
insasi definitia si conceptul de moda. Trebuie intelesi toti parametrii in functie de cultura
sau de deschiderea la care ne raportam. Altfel riscam sa ne formam idei si pareri preconcepute
despre ceea ce s-a dorit sa ni se comunice.
n ce proporie poate vestimentaia influena rezultatul unei ntlniri, atingerea sau
nu a rezultatului propus? E greu de spus, dar n mod cert influeneaz felul n care aceasta
demareaz, scriu specialitii citai de money.ro. Mai ales n mediul de afaceri,
mbrcmintea are rolul de a identifica rapid juctorii aflai n faa unei tranzacii de
business, pentru ca apoi s se dizolve n fundal: sugereaz sau stabilete nivelul de succes
i autoritate al fiecruia, vorbete despre experiena profesional, despre statutul
financiar.

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

Vestimentaia este unul dintre cele mai influente mijloace de comunicare

nonverbale pe care le avem la dispoziie. Interesant este c studiile legate de acest tip de
comunicare i, implicit, despre prima impresie pe care o facem celor din jur, au putut
cuantifica rolul aspectului exterior (vestimentaia i limbajul corporal) 55%. Asta n
comparaie cu cele 38 de procente ale vocii i cele 7 ale coninutului propriu-zis al
mesajului. Pe de alt parte mbrcmintea, orict de frumoas sau adecvat, nu
compenseaz pentru lipsa de talent, ambiie, profesionalism sau cunotine.
Felul n care artm ne poate deschide o u ; ceea ce tim ne ajut s rmnem
n ncpere. Pentru vestimentaia profesional unitatea de msur este adecvarea la ocazie
i partenerii de discuie. Factorii care dau msura acestei adecvri sunt stilul, codul
vestimentar, culorile i accesoriile. Stilul vestimentar este un element foarte personal i
internalizat, o semntur personal.
De pild, o femeie care se regsete n stilul casual va purta un minimum de
accesorii i se va mbrca mai curnd ntr-un costum cu pantalon i probabil va fi tuns
scurt sau va avea prul aranjat cu naturalee; n schimb, o femeie care prefer un stil
clasic, va opta pentru un set asortat de cercei i colier, purtai la un taior sobru, cu prul
strns ntr-un coc, spune Markovits. Fiind o reflexie a personalitii i gusturilor stilul
vestimentar d partenerilor de discuii indicii despre temperamentul sau stilul de via al
persoanei respective prin factori att de mruni precum texturile, culorile sau
imprimeurile alese, tipul de accesorii i felul n care acestea sunt purtate.
Vestimentaia tinde s fie un criteriu important de evaluare a angajailor n cadrul
organizaiilor. Exist organizaii n care vestimentatia este impusa prin anumite
regulamente interne pe care fiecare angajat trebuie sa le respecte. De asemenea, sunt si
organizatii in care nu exista cerinte formale in ceea ce priveste vestimentatia angajatilor.
Indiferent de tipul de organizatie in care oamenii activeaza, un lucru insa este cert:
modul n care oamenii se mbrac, tipul de vestimentaie pe care l adopt la serviciu
comunic informaii despre ceea ce sunt oamenii i despre ceea ce vor s par c sunt.
Chiar dac tindem s fim de acord cu expresia important este cum gndim i nu
cum ne mbrcm", n viaa de zi cu zi vestimentaia joac un rol important n percepia
persoanelor. Un renumit consultant n domeniul managementului i dezvoltrii resurselor
personale, Richard Denny, susinea ntr-o lucrare a sa c, dei oamenii au dreptul sa
adopte orice forma de imbracaminte doresc, ei trebuie totusi sa faca distinctia intre munca
si distractie si sa-si adapteze vestimentatia atmosferei de afaceri create de patronul lor".
Hainele sunt semne ale statutului social, simboluri ale puterii sociale, influentnd
stima de sine a celor care le poarta si, de asemenea, modul in care ceilalti se comporta
fata de noi.
Pentru orice manager gestionarea impresiei pe care subordonatii si-o formeaza
despre el este o conditie importanta pentru succes, vestimentatia reprezentnd un
important mijloc de management al impresiei.
In interactiunile cotidiene, oamenii se informeaza unii despre ceilalti utilizand o
serie de mijloace care le sunt accesibile despre persoanele cu care intra in contact,
deducnd din acestea anumite caracteristici ale persoanei, care nu sunt direct observabile.

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

Altfel spus, pe baza a ceea ce se vede tragem concluzii despre ceea ce nu se vede.
Vestimentatia face parte din categoria informatiilor accesibile despre o persoana. Pe baza
informatiei oferite de imbracaminte, oamenii trag concluzii in legatura cu statusul social
al persoanelor, caracterul sau chiar competenta acestora.
Modul n care o persoan se mbrac contribuie la ceea ce n psihosociologie se
numete efectul primei informaii" (primacy effect). Acesta const n influena exercitat
preponderent de primele informaii primite, comparativ cu cele ulterioare, datorit
procesrii mesajului n funcie de acestea.
Interviurile de angajare, primele contacte cu colegii i sefii la un nou serviciu
constituie situaii sociale n care efectul primei informaii poate avea o mare importan
asupra modului n care un angajat va fi apreciat.
Vestimentaia organizaional este privit ca un indicator al influenelor att din
interiorul organizaiei, ct i din exteriorul acesteia, din mediul socio-cultural. De
asemenea, n interiorul unei organizaii exist att presiuni formale - care i au expresia
n codurile i regulamentele interne -, ct i presiuni informale - care i au expresia n
anumite modele care se pot impune la un moment dat ntr-o organizaie, n vederea
adoptrii unui anumit tip de vestimentaie.
Exist trei Dimensiuni ale vestimentaiei organizaionale:
1. Atributele vestimentaiei - constau n culorile, materialele i stilul
vestimentaiei;
2. Omogenitatea vestimenional - se refer la gradul de variaie n ceea ce
privete vestimentaia, printre membrii aceleiai organizaii;
3. Diferenierea - se refer la gradul de difereniere a vestimentaiei angajailor
dintr-o organizaie n raport cu vestimentaia persoanelor din afara organizaiei.
Daca intr-o organizatie strategia organizationala promovata de top management
merge pe ideea diferentierii interne intre departamentele reprezentative ale organizatiei,
criteriul omogenitatea vestimentatiei" (in sensul de omogenitate stratificata) devine
foarte important. Acesta se traduce prin vestimentatii diferite pentru angajatii unor
departamente diferite.
De asemenea, in cazul in care strategia vizeaza diferentierea organizatiei fata de
alte organizatii concurente, criteriul evidentiere prin vestimentatie" primeaza. Aceste
dimensiuni ale vestimentatiei in organizatii pot fi observate si in viata de zi cu zi.
Bancile, companiile multinationale etc. opteaza, att in interior, ct si in exterior,
pentru vestimentatii specifice, care sa permita pe de o parte o mai buna definire a
rolurilor in interior, iar pe de alta parte - o mai buna diferentiere a organizatiei lor in
exterior. De aceea, regulamentele de ordine interioara din cadrul acestor tipuri de
organizatii includ si norme clare in ceea ce priveste vestimentatia angajatilor din cadrul
diferitelor departamente.

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

Atributele vestimentatiei: Culorile

Alegerea unei culori pentru vestimentatia organizationala are la baza informatia
simbolica pe care o trasmit culorile. Se poate adauga ca semnificatiile transmise de culori
sunt definite socio-cultural. Unii autori sustin ca, spre exemplu, albastru sugereaza
demnitate sau rosu sugereaza afectiune, organizatiile optand pentru anumite culori ale
vestimentatiei angajatilor, in functie de semnificatia sociala a acestora: culoarea maro
folosita la uniformele UPS sugereaza incredere. In mod similar, spitalele folosesc
culoarea alb pentru a sugera puritate si curatenie, iar organizatiile politiste utilizeaza
culori inchise pentru a sugera putere.
Culorile influenteaza si ele comunicarea. Ele evidentieaza atitudinea omului fata
de viata si fata de cei din jur.

Corelatia culoare personalitate

Culoarea vestimentatiei folosita de catre manager ne comunica o serie de lucruri
despre acesta.
Culoarea Informaie
Rosu - om plin de sentimente
Roz - imi place sa iubesc, sa fiu iubita si sa am grija de altii
Portocaliu - sunt organizat si hotarat sa-mi realizez planul
Galben - doresc sa discutam
Verde - imi place schimbarea
Bleu - sunt inventiv
Bleumarin - imi place sa fiu sef si sa dau ordine
Negru - stiu foarte bine ce am de facut

Ce comunica culoarea vestimentatiei?

Semnificatia culorilor poate fi diferita in alte culturi. De exemplu: in timp ce in
Europa negrul este culoarea tristetii, in China si Japonia albul inseamna tristete.
Culorile calde (rosu, portocaliu, galben) favorizeaza comunicarea iar cele reci
(gri, verde, albastru) o inhiba. Comunicarea se desfasoara greoi si in cazul monotoniei
sau varietatii excesive de culori.

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

Limbajul Vestimentatiei
Exista numeroase materiale de specialitate privind felul in care trebuie sa se
imbrace angajatul, managerul, omul de afaceri. Parerile celor in cauza asupra eficientei
acestor recomandari variaza.
Imbracamintea trebuie sa fie adecvata muncii pe care o efectuam. Este indicat sa
purtam haine de calitate, intr-un stil care nu se va demoda usor si cateva accesorii
elegante. In functie de sex putem schimba frecvent cravata, camasa, esarfa, bluza etc.
Totul trebuie sa fie curat si calcat.

Chiar daca detinem functii de conducere, in situatii neoficiale, de lucru, putem

practica un stil informal, la care renuntam (apelam la costum) in situatii formale.

Codul vestimentar al activitatilor profesionale propune 4 variante de tinute:

1. Tinuta business, formala si conservatoare specifica corporatiilor,
bancilor, avocatilor, asigurarilor, vanzarilor, consultantei. Aici se accepta doar costumul
din materiale cu tinuta, atat pentru femei cat si pentru barbati.
2. Tinuta business-casual, sau business-smart menita sa comunice, este
specifica marketingului, educatiei, medicinei, resurselor umane, imobiliarelor. Accepta
costume si rochii practice, relaxante, semi-traditionale din tricot si tesaturi mai moi si
imprimeuri odihnitoare. Este ideala si pentru momentele in care te intalnesti intamplator
cu un client sau partener de afaceri si vrei sa pari imbracat business dar nu protocolar.
3. Tinuta business inovatoare, artistica specifica publicitatii, relatiilor
publice, industriei de moda, showbiz-ului, proprietarilor de magazine de lux. Este
asemanatoare cu tinuta business in ceea ce priveste materialele si formele, permitand insa
inovatii, in materie de cromatica si de taieturi.
4. Tinuta casual specifica organizatiilor cu o conducere flexibila (care nu-si
controleaza angajatii) si joburilor in care angajatii nu au contact direct cu clientii sau
sunt vazuti mai rar (exprima confortul si amprenta personala). Pentru casual sunt
emblematice jeans-ul si tricoul, dar poate cuprinde o vestimentatie foarte variata,
acceptand chiar bijuteriile la barbati si pantalonul scurt la femei. Tot la ea se apeleaza,
pentru a exprima cel mai usor, nonverbal, interesul sexual si disponibilitatea.
Adapteaza-te sectorului in care lucrezi si codului vestimentar impus de
organizatia pe care o reprezinti!
O regula de baza in lumea afacerilor spune ca aici totul se conduce dupa principii
ca zone unde tot ceea ce conteaza este ierarhia. Implicit si vestimentatia profesionistilor
din acest mediu se supune acestei reguli.
Asadar, imbraca-te conform nivelului ierarhic al pozitiei pe care o ocupi si
gradului de expunere al acesteia!
10

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

Daca te pozitionezi in varful piramidei ierarhice, iti este permisa o mai mare
libertate in a-ti exprima personalitatea la nivelul tinutei vestimentare. Dar daca te afli inca
in plina ascensiune, cand iti alegi tinuta, caracterul profesional trebuie sa primeze in fata
celui personal. Iar cu cat gradul de expunere al jobului tau este mai mare, cu atat mai
mult tinuta ta trebuie sa fie mai ingrijita, mai placuta si mai serioasa.

Accesoriile costumului de afaceri

Palaria a jucat acelasi rol ca si cravata. Mijloc de a atrage atentia, de a sublinia
diferenta, generator al unor gesturi care demonstrau buna cunoastere si usurinta de a
folosi eticheta dar si o modalitate de a intrerupe sau termina o intalnire de afaceri (miam
pus palaria intr-o parte si am plecat puncta un om de afaceri din City-ul londonez).
Parte integranta a costumului de afaceri pana in anii 60, palaria a disparut treptat
din vestimentatia de afaceri. Evitarea palariei tine atat de atentia acordata sanatatii
podoabei capilare dar si de acceptarea lipsei ei. Dezvoltarea industriei de frumusete de la
mijlocul secolului al XX-lea, schimbarea regulilorclasice de igiena prin cercetari
serioase dar si acceptarea unor coafuri elaborate la barbati au transformat palaria intr-un
accesoriu inutil. Un alt factor important care a dus, printre altele, la disparitia palariei il
reprezinta schimbarea obiceiurilor de a munci.
Afacerile se fac in birouri, iar e-maiul si telefonul te scutesc de drumuri lungi,
necesare in trecut pentru a te intalni partenerii de afaceri. De aceea, ca si redingota sau
vesta (doua elemente obligatorii ale tinutei de afaceri de la inceputul secolului), palaria
si-a pierdut functia utilitara fiind purtata doar in anumite ocazii strict pentru a acentua
caracterul special sau oficial al evenimentului. Doar panamaua (originara din Ecuador si
purtata pentru prima oara de catre Napoleon al III-lea), considerata initial de lux,
continua sa reziste si astazi dar sub forma unei palarii de vacanta.
Cuvintele cheie care caracterizeaza costumul de afaceri ideal sunt aceleasi ca si
cele care descriu o afacere reusita: seriozitate, simplitate, impact maxim. Costumul de
afaceri reflecta perfect decorul in care evolueaza omul de afaceri: cladiri vechi care
inspira respect si denota traditia neintrerupta de-a lungul mai multor generatii, cladiri
inalte si zvelte, de o simplitatea perfecta si studiata, impresionante prin performanta si
complexitatea constructiei si in ale caror gemuri imense, opace, se reflecta griul clar,
specific City-ului, nealterat de reclame luminoase sau alte pete de culoare.

Principii de baz
Exist cteva principii de baz privind inuta n general i cea vestimentar, n
special :
1. O inut sobr, formal, conservatoare; la locul de munc, att pentru brbai
ct i pentru femei, stilul clasic i convenional rmne ntotdeauna cel mai potrivit, fiind
recomandat i n domeniul afacerilor, n special n activitatea financiar-bancar:
A. pentru brbat, inuta sobr, un stil clasic i convenional presupune:
- cma alb, cu cravat simpl (culori sobre, neiptoare, n dungi i modele
simple) sau cma cu dungi fine i o cravat cu imprimeu simplu;
11

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

- hain la un rnd (care d o inut zvelt i care poate s stea i descheiat) sau
hain la dou rnduri, care este adecvat pentru persoane nalte i nu prea solide, care
trebuie s stea totdeauna ncheiat;
- inuta oficial, respectiv costum cu vest, din materiale nchise la culoare, care
creeaz impresia de suplee, sau n imprimeuri mrunte; la costum este indicat cmaa
cu mnec lung; cmaa cu mnec scurt se poart fr hain, cnd este foarte cald, n
afara orelor de serviciu;
- nclmintea, de preferin clasic, cu ireturi, trebuie s fie bine ntreinut;
ciorapii vor fi de culoare nchis (negri, bleumarin sau gri nchis), atunci cnd costumul
este de culoare sobr; la costum maro sau kaki se poart ciorapi maro;
- cravata se va asorta cu costumul i cmaa; un brbat nalt va purta cravate
lungi, n timp ce unul scund va purta cravate scurte potrivit taliei; atunci cnd este
purtat n permanen, papionul devine o caracteristic a individului;
- bijuteriile brbteti vor fi ntotdeauna sobre, discrete, lipsite de extravagan, de
bun calitate.
B. pentru femei la locul de munc, inuta sobr i de bun gust nseamn:
- taioare, fuste clasice sau rochii cu croial clasic, simpl; o femeie este
atrgtoare la birou atunci cnd este mbrcat n rochie potrivit, n bluze moi, feminine,
fuste i pulovere de diverse combinaii i atunci cnd i supravegheaz atent, discret,
aspectul exterior;
- nclmintea va fi aleas cu mult grij: pantofi de bun calitate, asortai cu
geanta, ntotdeauna curai, bine lustruii cu tocuri nu prea nalte i n foarte bun stare; la
locul de munc, la coal nu este deloc recomandat s se foloseasc nclminte
excentric; ciorapii vor fi de culoarea pielii, fr modele, nedantelai, nebrodai cu flori
sau cu alte figuri, deoarece vor iei n eviden i vor atrage, n permanen atenia; dresul
va fi bine ntins pe picior, avnd grij s nu fac cute;
- accesoriile purtate vor fi ntotdeauna discrete, ele neavnd rolul de a atrage vdit
atenia asupra fizicului; poeta ntotdeauna n stare bun, trebuie bine organizat, pentru a
evita scotocitul prin interiorul ei, aspect ce d o imagine cu totul neprofesional; poeta
nu va fi inut la vedere, nu va fi expus i mai ales nu va fi lsat pe mas pe birou pe
scaun, atunci cnd se prsete ncperea;
- bijuteriile purtate vor fi n general simple, silenioase; bijuteriile zgomotoase
sunt nu numai iritante, dar distrag atenia; n nici un caz nu se amestec bijuteriile de
aur cu cele de argint; este recomandabil s se poarte un singur inel, mai deosebit, sau
dou piese mici: un colier de perle i o pereche de cercei vor crea o inut adecvat unui
cadru sobru, de afaceri;
- machiajul va fi cu totul discret, sprncenele vor fi permanent aranjate, ngrijite;
- inuta femeii aflat la tribun nu va fi n nici un caz strident, iptoare,
dimpotriv, va fi una simpl, care nu necesit micarea permanent a gtului pentru a-i
aranja accesoriile pe care le poart; ntr-o asemenea situaie, se recomand o fust bine
croit, o bluz de culoare pastelat, eventual cu un papion, purtat la un taior ce va crea
un efect favorabil persoanei n cauz.

12

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

2. O inut sobr, adecvat presupune un aspect ngrijit, plcut; o privire succint

atent de la cap la picioare, nainte de a pleca la birou, trebuie s urmreasc, n
principal:
- tunsoarea, linia prului poate fi la mod, fr exagerri ns; aceasta presupune
un pr bine aranjat, curat, pieptnat, n permanen periat; barba i mustile trebuie bine
ngrijite i n permanen tunse; fardul de pleoape i rimelul nu se folosesc la birou, ca i
genele false, pudra aurie;
- vestimentaia va fi adecvat i bine ntreinut;
- minile vor fi permanent curate, iar crema de mini bine aplicat; unghiile curate
i manichiurate sunt tot att de importante pentru inuta unui brbat ca i pentru a unei
femei, lacul folosit pentru unghii trebuie s aib o culoare plcut;
- atunci cnd pantofii au o culoare neobinuit, culoarea rochiei va fi obinuit,
neiptoare sau se va purta un costum uni; o femeie care poart pantofi moderni, de
calitate superioar, cu tocuri potrivite sau joase demonstreaz c are gndul de a face
treab, c poate merge oriunde este nevoie de ea;
3. ntotdeauna prima impresie ine de detalii mrunte; unul dintre cele mai
importante detalii este aspectul fizic n general i inuta vestimentar n particular, de
aceea, nainte de a v cumpra o anumit pies de mbrcminte sau de nclminte
trebuie s v punei o serie de ntrebri de genul: Se preteaz ea profesiei i locului meu
de munc? mi vine, ntr-adevr bine? Mi se potrivete un asemenea stil? Croiala este cea
mai potrivit vrstei i aspectului meu fizic? Este o hain cu adevrat la mod sau este
doar un capriciu? Este potrivit acestui anotimp?
Codul vestimentar business casual
O persoana intr-o pozitie de conducere barbat sau femeie - trebuie sa aiba
intotdeauna la indemana un sacou (chiar daca nu este imbracat/a in costum in ziua
respectiva). Nu exista nici un alt articol de imbracaminte care sa transmita mai multa
autoritate si credibilitate.
Tinutele asortate sunt obligatorii. Acest lucru poate parea dificil si o pierdere de
timp cand trebuie sa combini articole de vestimentatie separate (care nu fac parte din
costum), dar este un pas esential pentru a proiecta competenta si credibilitate.
Costumele din 2 piese, cu pantalon , sunt foarte potrivite pentru femeile
executive. Daca ai in garderoba 3 astfel de costume, poti realiza combinatii pentru toate
zilele saptamanii.
Manecile lungi (sau cele trei-sferturi) sunt esentiale daca doresti sa ti se acorde
respect. Cu cat lungimea manecilor este mai scurta, cu atat acestea sunt mai aproape de
tinutele casual.
Ciorapii (dresurile sau sosetele) sunt o alta componenta a tinutelor feminine
profesionale. Daca ai picioarele goale (fara ciorapi, cu varful si/sau calcaiul descoperit),
risti sa pari ca te-ai imbracat pentru o ocazie sociala, nu pentru una profesionala.
Pantofii transmit un mesaj important despre tine si despre scopurile tale. Pantofii
inchisi, cu botul si calcaiul acoperit, sunt cei mai potriviti pentru mediul profesional. Asta
nu inseamna ca trebuie sa fie demodati, urati sau grosolani; dimpotriva, pot fi eleganti,
moderni si plini de stil. Pantofii cu bareta la spate (sling-backs) sunt, de asemenea,
13

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

acceptabili. Sandalele si pantofii sport (tip adidas) nu sunt recomandati, se potrivesc

tinutelor pentru timpul liber.
Cravata, acul, pantofii sau butonii sunt elemente vestimentare care pot imbunatati
considerabil imaginea unui barbat de business, sau dimpotriva, o pot afecta serios atunci
cand nu sunt bine alese. Totul se rezuma la felul in care se poarta, la alegerea materialului
si bineinteles la asortare.
Prima si cea mai importanta regula in vestimentatie este ca haina il face pe om.
Cel putin in mediul de business si cel politic. Atunci cand ne intalnim cu cineva, 90% din
informatie este transmisa de vestimentatie si doar restul de discursul persoanei in cauza".
Cercetarile asupra perceptiilor umane arata cum anumite reguli vestimentare
transmit mesaje care sunt decodate drept profesionale. Putem fi perceputi ca profesionisti
prin simpla prezenta si alegere vestimentara. In mod evident, este nevoie sa completam
aceasta impresie printr-un comportament potrivit situatiei in care ne aflam.
Adesea este nevoie de numai jumatate de minut pentru formarea unei prime
impresii despre un om. Si totul depinde de imaginea sa. In viata profesionala aceste 30 de
secunde capata o importanta capitala atunci cand de ele atarna semnarea unui contract.
Oricat de superficiala ar parea, aceasta lege nescrisa din lumea businessului poate fie sa
te ridice pe culmile gloriei, fie sa aduca "falimentul profesional".
Este naiv sa mai crezi ca modul in care te prezinti in mediul de business, stilul
vestimentar, intreaga aparitie, nu conteaza. Hainele reflecta personalitatea, bunul-gust sau
absenta lui, statutul social, respectul pe care il ai pentru interlocutorul tau. Evident ca
imaginea, modul in care ti-ai construit aparitia, fie ea studiata sau naturala, sunt
definitorii pentru felul in care relationezi pe viitor cu partenerii tai si pentru modul in care
esti perceput.
Chiar daca in majoritatea timpului aceste lucruri raman nespuse, indiferent de
varsta sau sexul interlocutorului, hainele, bijuteriile, manichiura si alte astfel de detalii
sunt remarcate, cantarite si judecate.

14

COMUNICAREA NONVERBALA - limbajul vestimentar -

BIBLIOGRAFIE
1. Comunicarea nonverbala : gesturile si postura, Septimiu Chelcea, Loredana Ivan, Adina
Chelcea, Ed. Comunicare, 2005, pg. 54
2. www.askmen.ro
3. www.financiarul.ro
4. www.businessmagazin.ro
5. http://colegiuleconomic.rdsbz.ro/comunicarea/nonverbala.htm

15