I.

Rolul fiziologic al macroelementelor

Multe macroelemente sun absolut necesare pentru cresterea si dezvoltarea normala

a plantelor. Acestea sunt N, P, K, Ca, S si Mg. La anumite grupe de plante se m
ai adauga si Na, Cl si Si.
1.
Azotul(N) este un element plastic. El intra n structura moleculelor de nu
cleoproteine, protidelor protoplasmatice, lipoproteinelor din citomembrane, n str
uctura apoenzimelor, a coenzimelor, a vitaminelor B1, B6, B12, a hormonilor vege
tali, a pigmentilor fotosintetici (clorofile si ficobiline) si a stearidelor veg
etale. Carenta azotului n nutritia plantelor duce la ngalbenirea frunzelor la nceti
nrea sau oprirea cresterii acestora. Excesul de azot duce la prelungirea perioad
ei de vegetatie, la formarea abundenta a frunzelor si la marirea sensibilitatii
la boli. Azotul poate fi luat de plante din sol, din apa, din atmosfera si chiar
din corpul altor organisme.
2.
Fosforul(P) este absorbit din mediu sub forma de ioni PO3- , ajunge n cel
ula fara a fi redus si intra n compozitia unor compusi organici de mare nsemnatate
fiziologica. El participa la alcatuirea fosfoprotidelor si fosfolipidelor din p
rotoplasma si nucleu, fosfolipidelor din graunciorii de amidon si aleurona, leci
tinelor din citomembrane, fitinei si a nucleotidelor, cu grupe macroergice de ~
P(ADP, ATP). Fosforul intra n compozitia unor coenzime. El ndepilineste rolul energ
etic central n reactiile de sinteza si de oxidare biologica. El participa n fotosi
nteza, glicoliza, ciclul Krebs, sistemul Redox al lantilui respirator, etc. Fosf
orul favorizeaza de nutritie, de crestere, de nflorire si fructificare, depunrea
hidratilor de carbon n fructe, sfecla de zahar, tuberculi. Micsoreaza consumul sp
ecific de apa al plantelor. Fosforul se acumuleaza n organele tinere si n seminte.
n lipsa lui, plantele ramn mici, radacinile sunt lungi si rare, tulpina rigida, f
runzele verde-nchis, pna la albastru-verde, lund de multe ori o culoare rosie sau p
urpurie.
3.
Potasiul(K) este un element indispensabil pentru metabolismul plantei, p
articipnd n sinteza aminoacizilor si a proteinelor. El actioneaza ca un element bi
ocatalizator, stimulnd numeroase procese fiziologice. El regleaza absorbtia azotu
lui de catre plante, prelucrnd nutritia amoniacala, oxidarea amoniacului, iar n ca
zul nutritiei nitrice, reducerea nitratilor. Potasiul stimuleaza functionarea un
or enzeme care participa n procesul de respiratie si n metabolismul hidratilor de
carbon, n metabolismul azotului si sinteza vitaminelor. El stimuleaza si sinteza
clorofilelor si intensitatea fotosintezei. Sporeste capacitatea plantelor de a a
bsorbi apa, si de a rezista la ger si seceta. El favorizeaza intensificarea acum
ularii glucidelor n planta. Potasiul circula foarte rapid n xilemul plantei sub fo
rma de ioni. Se acumuleaza mai ales n tesuturile tinere cu metabolism intens si c
restere rapida, dintre care vrfurile vegetative, cambiul si periciclul. Toamna, na
inte de caderea frunzelor, potasiul migreaza din ele n ramuri sau tulpina. Carent
a potasiului n nutritia plantelor diminueaza cresterea si dezvoltarea lor. Se pro
duce o brunificare si rasucire a frunzelor. Se deregleaza metabolismul, scade in
tensitatea fotosintezei, a protosintezei. Se diminueaza cantitatea amidonului si
proteinelor, se micsoreaza rezistenta la boli, iar la anumite specii pe fata in
ferioara a frunzelor apar pete albe, galbene, brun-roscate sau brune.
4.
Calciul(Ca) este absorbit de plante sub forma de cationi(Ca2+ ). El este
acumulat n protoplasma, vacuole, cloroplaste, mitocondrii. Calciul are un rol im
portant n desfasurarea mitozei cu implicatii n organizarea cromozomilor. El intra n
structura chimica a enzimelor lipaza, esteraza, colinestraza. Calciul ndeplinest
e rol activator al enzimelor argininchinaza, adenozinfosftaza, adenilchinaza. El
joaca un rol important si n fixarea sarcinilor negative la suprafata protoplasme
i. mpreuna cu potasiul, calciul participa la mentinerea echilibrului hidric celul
ar. El este antagonist al ionilor Al2+ Mg2+, Zn2+, Fe2+,K+,Na+,NH+,Al3+ , nlaturnd
actiunea lor vatamatoare, n caz de exces. Calciul neutralizeaza acizii organici
si stimuleaza formarea perilor absorbanti pe radacina. Carenta calciului n nutrit
ia plantei se manifesta prin oprirea cresterii, prin rasucirea frunzelor tinere,
care capata o culoare verde deschis, vrful vegetativ uscndu-se, radacinile ramnnd s
curte, groase, cu vrfurile uscate. Excesul de calciu n plante determina mbatrnirea p
rematura, iar excesul de calciu n sol produce insolubolizarea borului, soldata fi

ziologic cu aparitia clorozei la frunze.

5.
Sulful(S) este absorbit de plante sub forma de ioni SO2- , compusi organ
ici cu sulf, ca cistina. Cerinte mari de sulf au ceapa, usturoiul, mustarul, tel
ina, floarea soarelui, si rapita. n organismul plantei cantitati mai mari se acum
uleaza n semintele de mustar negru, n bulbul de ceapa si n cel de usturoi. Sulful i
ntra n constitutia chimica a unor aminoacizi, a unor enzime si a unor coenzime. I
nsuficienta sulfului n nutritie produce ncetinirea si apoi oprirea din crestere. F
runzele se ngalbenesc si apare o mbatrnire prematura.
6.
Magneziul(Mg) este un element absolut necesar plantelor, indispensabil f
ormarii clorofilei, n procesul de sinteza a glucidelor, lipidelor si proteinelor.
El este un activator al multor enzime necesare respiratiei, activator al enzime
lor ce participa n sinteza ARN si AND. Insuficienta magneziului n nutritie se mani
festa prin aparitia unei coloratii galbene-portocalii, pe marginea frunzelor sau
aparitia unor pete clorotice de culoare verde-nchis pe lamina cloriara.
7.
Sodiul(Na) se afla n cantitati mai mari n algele marine si n plantele super
ioare de saraturi (halofite). El este schimbabil cu alti cationi, cum ar fi Ca2+
, sau K+ . Sodiul are ca functie mentinerea presiunii osmotice n celule. Insufic
ienta sodiului la plantele halofile se manifesta prin culoarea deschisa a frunze
lor, aproape alba, prin aparitia de pete necrotice.
Clorul(Cl) este un element prezent n toate plantele. El se acumuleaza n cantitati
mai mari n algele marine, n ferigi si plantele halofile. Plantele superioare l iau
din sol prin sistemul radicular si din atmosfera n stare gazoasa, prin stomatele
frunzelor. Insuficienta n nutritie determina cloroza frunzelor la tomate, ondular
ea marginilor frunzelor si inhibarea cresterii radacinilor, dereglarea metabolis
mului plantelor.