LICEUL TEHNOLOGIC N.S.

DE HATEG MEHADIA

PROGRAMA COLAR PENTRU

PREGTIRE PRACTIC
Clasa a IX-a
Modulul IV : PREGATIREA UNITATII COMERCIALE
SUPORT DE CURS

Profilul: SERVICII
Specializarea: COMER

Modulul IV : PREGTIREA UNITII COMERCIALE

Profesor : URSULESCU CORNELIA

An colar 2014-2015

1. NORME DE PROTECIA MUNCII

Normele de protecie a muncii au ca scop asigurarea celor mai bune condtii de
munc dar i prevenirea accidentelor i imbolnvirea personalului.
Normele de protectie a muncii pot fi definite ca o masura legislativa de realizare a
securitatii muncii; continutul lor este format din colectii de prevederi cu caracter
obligatoriu, prin a caror respectare se urmareste eliminarea comportamentului
accidentogen al executantului in procesul muncii Rolul normelor de protectie a muncii
este de a stabili acele masuri de prevenire necesare pentru anihilarea factorilor de risc de
accidentare si imbolnavire profesionala dependenti de executan
Securitate si sanatate in munca - ansamblul de activitati institutionalizate avand ca
scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea
vietii, integritatii fizice si psihice, sanatatii lucratorilor si a altor persoane participante la
procesul de munca;
prevenire - ansamblul de dispozitii sau masuri luate ori prevazute in toate etapele
procesului de munca, in scopul evitarii sau diminuarii riscurilor profesionale;
eveniment - accidentul care a antrenat decesul sau vatamari ale organismului, produs in
timpul procesului de munca ori in indeplinirea indatoririlor de serviciu, situatia de
persoana data disparuta sau accidentul de traseu ori de circulatie, in conditiile in care au
fost implicate persoane angajate, incidentul periculos, precum si cazul susceptibil de
boala profesionala sau legata de profesiune;
accident de munca - vatamarea violenta a organismului, precum si intoxicatia acuta
profesionala, care au loc in timpul procesului de munca sau in indeplinirea indatoririlor
de serviciu si care provoaca incapacitate temporara de munca de cel putin 3 zile
calendaristice, invaliditate ori deces;
boala profesionala - afectiunea care se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de agenti nocivi fizici, chimici ori biologici caracteristici locului de
munca, precum si de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului, in
procesul de munca;
echipament de munca - orice masina, aparat, unealta sau instalatie folosita in munca;
echipament individual de protectie - orice echipament destinat a fi purtat sau manuit
de un lucrator pentru a-l proteja impotriva unuia ori mai multor riscuri care ar putea sa ii
puna in pericol securitatea si sanatatea la locul de munca, precum si orice supliment sau
accesoriu proiectat pentru a indeplini acest obiectiv;
loc de munca - locul destinat sa cuprinda posturi de lucru, situat in cladirile intreprinderii si/sau
unitatii, inclusiv orice alt loc din aria intreprinderii si/sau unitatii la care lucratorul are acces in
cadrul desfasurarii activitatii;

pericol grav si iminent de accidentare - situatia concreta, reala si actuala careia ii

lipseste doar prilejul declansator pentru a produce un accident in orice moment;
stagiu de practica - instruirea cu caracter aplicativ, specifica meseriei sau specialitatii in
care se pregatesc elevii, studentii, ucenicii, precum si somerii in perioada de reconversie
profesionala;
incident periculos - evenimentul identificabil, cum ar fi explozia, incendiul, avaria,
accidentul tehnic, emisiile majore de noxe, rezultat din disfunctionalitatea unei activitati
sau a unui echipament de munca sau/si din comportamentul neadecvat al factorului uman
care nu a afectat lucratorii, dar ar fi fost posibil sa aiba asemenea urmari si/sau a cauzat
ori ar fi fost posibil sa produca pagube materiale;

servicii externe - persoane juridice sau fizice din afara intreprinderii/unitatii, abilitate sa
presteze servicii de protectie si prevenire in domeniul securitatii si sanatatii in munca,
conform legii;
accident usor - eveniment care are drept consecinta leziuni superficiale care necesita
numai acordarea primelor ingrijiri medicale si a antrenat incapacitate de munca cu o
durata mai mica de 3 zile;
boala legata de profesiune - boala cu determinare multifactoriala, la care unii factori
determinanti sunt de natura profesionala.
Igiena muncii
Igiena muncii este tiina care se ocup cu studiul conduitei de via i munc i
influena acesteia asupra strii de sntate.Igiena are rolul de a elabora norme de munc
i via, care, puse n practic, s duc la prevenirea mbolnvirilor, scderea mortalitii
i reducerea morbiditii, promovarea strii de sntate i prelungirea duratei de via. n
sens strict, igiena muncii se ocup de studiul condiiilor de munc i influena lor asupra
strii de sntate a oamenilor muncii, n vederea prevenirii i combaterii bolilor
profesionale care duc la scderea capacitii de munc i, deci, la scderea productivitii.
Prin microclimat de munc se nelege ansamblul factorilor de mediu (fizici, chimici,
biologici, psihologici), care acioneaz pe un teritoriu delimitat (ncpere de producie,
teren agricol, localitate etc.).
Noxele profesionale
Denumim noxe profesionale totalitatea factorilor nocivi prezeni la locul de munc i
care pot amenina sntatea muncitorilor dac nu se iau msuri de protecie necesare.
Clasificarea factorilor nocivi prezeni la locul de munc:
A. Organizarea defectuoas a muncii
* poziia forat a corpului, timp ndelungat, n suprancordare;
* efortul exagerat;
* regim neraional de munc (lipsa echilibrului ntre munc i repaus).
B. Nerespectarea regulilor de igien privind procesul muncii, cu nlesnirea aciunii unor
factori care trebuie ndeprtai sau neutralizai:
* factori fizici: temperatur normal, radiaii termice, umiditate crescut sau sczut,
raze ultraviolete, zgomot, trepidaii;
* factori chimici: substane toxice, praf industrial, fum;
* factori biologici: infecii sau invazii microbiene, parazitare, animale bolnave.
C. Nerespectarea regulilor de igien n slile de producie:
* insuficiena volumului de aer;
* deficiene ale sistemului de ventilaie, de nclzire, de iluminat;
* amenajarea defectuoas a locului de munc;
* influena nociv a factorilor atmosferici
Instruirea lucratorilor
(1) Instructiuni de lucru, specifice locului de munca si postului se realizeaz :a) la
angajare;
b) la schimbarea locului de munca sau la transfer;
c) la introducerea unui nou echipament de munca sau a unor modificari ale
echipamentului existent;

d) la introducerea oricarei noi tehnologii sau proceduri de lucru;

e) la executarea unor lucrari speciale.
(2) Instruirea prevazuta la alin. (1) trebuie sa fie:
a) adaptata evolutiei riscurilor sau aparitiei unor noi riscuri;
b) periodica si ori de cate ori este necesar.
Obligatiile lucratorilor
- Fiecare lucrator trebuie sa isi desfasoare activitatea, in conformitate cu pregatirea si
instruirea sa, precum si cu instructiunile primite din partea angajatorului, astfel incat sa
nu expuna la pericol de accidentare sau imbolnavire profesionala atat propria persoana,
cat si alte persoane care pot fi afectate de actiunile sau omisiunile sale in timpul
procesului de munca.
- (1) lucratorii au urmatoarele obligatii:
a) sa utilizeze corect masinile, aparatura, uneltele, substantele periculoase, echipamentele
de transport si alte mijloace de productie;
b) sa utilizeze corect echipamentul individual de protectie acordat si, dupa utilizare, sa il
inapoieze sau sa il puna la locul destinat pentru pastrare;
c) sa nu procedeze la scoaterea din functiune, la modificarea, schimbarea sau inlaturarea
arbitrara a dispozitivelor de securitate proprii, in special ale masinilor, aparaturii,
uneltelor, instalatiilor tehnice si cladirilor, si sa utilizeze corect aceste dispozitive;
d) sa comunice imediat angajatorului si/sau lucratorilor desemnati orice situatie de munca
despre care au motive intemeiate sa o considere un pericol pentru securitatea si sanatatea
lucratorilor, precum si orice deficienta a sistemelor de protectie;
e) sa aduca la cunostinta conducatorului locului de munca si/sau angajatorului accidentele
suferite de propria persoana;
f) sa coopereze cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati, atat timp cat este necesar,
pentru a face posibila realizarea oricaror masuri sau cerinte dispuse de catre inspectorii de
munca si inspectorii sanitari, pentru protectia sanatatii si securitatii lucratorilor;
g) sa coopereze, atat timp cat este necesar, cu angajatorul si/sau cu lucratorii desemnati,
pentru a permite angajatorului sa se asigure ca mediul de munca si conditiile de lucru
sunt sigure si fara riscuri pentru securitate si sanatate, in domeniul sau de activitate;
h) sa isi insuseasca si sa respecte prevederile legislatiei din domeniul securitatii si
sanatatii in munca si masurile de aplicare a acestora;
i) sa dea relatiile solicitate de catre inspectorii de munca si inspectorii sanitari.
(2) Obligatiile prevazute la alin. (1) se aplica, dupa caz, si celorlalti participanti la
procesul de munca, potrivit activitatilor pe care acestia le desfasoara.
Supravegherea sanatatii
Lucrtorii trebuie s respecte normele de tehnica securitii muncii in fiecare
compartiment unitate i s semneneze fia de instructaj individual. Mainile,utilajele i
ustensilele se verific inainte de inceperea folosirii lor,pentru a se asigura c
funcioneaz.Se verific dac au fost luate msuri de siguran conform prescripiilor i
dac dispozitivele sunt instalate la utilajele i instalaiile din proceseul de producie.Dac
se observ defeciuni sau diferite lipsuri trebuie informat eful unitii sau eful
compartimentului de acest lucru, care trebuie s rezolve aceste lucruri.

Fumatul este interzis,la fel i deplasare in apropierea materialelor inflamabile sau

exploziblile cu lmpi de gaz. Fumatul este permis doar in anumite locuri create special
pentru acest.
Postul de prim ajutor se amenajeaz la toate locurile de munc.Este dotat cu un
dulpior care conine toate materialele necesare acordrii primului ajutor.
Masuri de reducere a efortului ortostatic i neuropsihic
n vederea reducerii efortului ortostatic este recomandabil ca
-personalul s fie foarte bine pregtit n vederea eliminrii curselor inutile, a manevrelor
necorespunztoare, ce reprezint o pierdere de energie inutil.
inuta s fie adecvat, comod, pantofii cu tocul jos, comozi, astfel nct s asigure un
effort mai mic n realizarea sarcinilor
-s se asigure o bun condiie fizic,ntreinut permanent prin exerciii fizice, dar i prin
relaxare
-metodele de preluare i transmitere a comenzilor s fie moderne, reducndu-se timpul i
efortul necesar efecturii acestora i crescnd eficiena lucrtorilor din alimentatie.
-respectarea programului de lucru, pauzele atunci cnd fluxul de consumatori este mai
mic - protejeaz lucrtorul de suprasolicitare.
-dotrile pentru transportul intern s fie moderne.
-s se foloseasc ambalaje uoare.
-spaiile s fie bine dimensionate,astfel nct s permit efectuarea micrilor necesare i
s reuc efortul ortostatic
Cauzele accenturii tensiunii neuropsihice pot fi
-oboseala instalat
-comportarea necorespunzoare a clienilor dificili
-pregtirea insuficient a lucrtorilor
-oferta insuficient sau necorespunztoare a preparatelor oferite
-personalitatea lucrtorilor sau a clienilor
-slaba motivare a personalului
-starea de ebrietate.
n vederea diminuarii efortului neuropsihic se impugn o serie de msuri cum ar fi
-perfecionarea angajailor privind stpnirea tehnicilor de negociere i atenuare a
conflictelor
-adoptarea unei atitudini corecte fa de clienii dificili
-creterea gradului de motivare i automotivare a personalului
-evitarea supraaglomerrii din unitate
-planificarea riguroas a sarcinilor ce i revin angajatului
creearea unui mediu ambiant ct mai plcut desfsurrii comunicrii.

Bolile profesionale si bolile legate de profesiune

* Legea nr. 90/1996 afectiunea ce se produce ca urmare a exercitarii unei meserii sau
profesii, cauzata de factori nocivi fizici chimici sau biologici, caracteristici locului de
munca, precum si supra solicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului in
procesul de munca
Clasificare
* Dupa natura factorului nociv care le-a generat
* Dupa tipul de expunere la actiunea factorului nociv
* Dupa modul de actiune a factorului nociv asupra organismului
* Factorii de risc proprii mijloacelor de producie care pot fi:
# Fizici (risc mecanic, risc termic, risc electric)
# Chimici (acizi, substane toxice, substane inflamabile, substane
explozive)
# Biologici (microorganisme)
* Factorii de risc proprii mediului de munc sub form de depiri ale nivelului sau
intensitii funcionale a parametrilor de mediu specifici, precum i de apariii ale unor
condiii de munc inadecvate.
a) n funcie de natura factorului de risc care le-a generat, bolile profesionale se pot
clasifica n urmtoarele grupe:
* Intoxicaii, provocate de inhalare, ingerare sau contactul epidermei cu substane
toxice;
* Pneumoconioze, provocate de inhalarea pulberilor netoxice;
* Boli prin expunere la energie radiant;
* Boli prin expunere la temperaturi nalte sau sczute;
* Boli prin expunere la zgomot i vibraii;
* Boli prin expunere la presiune atmosferic ridicat sau sczut;
* Alergii profesionale;
* Dermatoze profesionale;
* Cancerul profesional;
* Boli infecioase i parazitare;
* Boli prin suprasolicitare;
* Alte boli (care nu intr n categoriile anterioare).
b) Dup timpul de expunere la aciunea factorului de risc:
* Intoxicaii acute (se cerceteaz att ca boal profesional ct i ca accident de
munc), generate de o expunere de scurt durat la aciunea factorului de risc, dar la doze
mari.
* Intoxicaii cronice (se cerceteaz ca boli profesionale), provocate de regul, de doze
relativ mici, dar care acioneaz timp ndelungat asupra organismului;

MSURI TEHNICO ORGANIZATORICE N VEDEREA PREVENIRII

MBOLNVIRILOR PROFESIONALE
* Recunoaterea riscului profesional la locurile de munc prin studiul atent al procesului
tehnologic i al condiiilor de munc, efectuarea de determinri de noxe, studii
epidemiologice;
* Efectuarea corespunztoare a examenului medical la angajare i a celui periodic
(examene clinice i de laborator n funcie de tipul noxelor profesionale i intensitatea lor,
care orienteaz i periodicitatea examinrilor);
NORME GENERALE DE P.S.I.
Msurile de prevenire care trebuie respectate n orice domeniu de activitate pentru
prevenirea i stingerea incendiilor (P.S.I.) sunt:
1. Pentru prevenirea i combaterea incendiilor e necesar ca n laborator, antier, atelier, n
depozitele de materiale etc., n locurile stabilite prin instruciunile pazei contra
incendiilor s se gseasc mijloace pentru asigurarea mpotriva incendiilor: stingtoare
(extinctoare), glei, lopei, lad cu nisip, pturi. Se va cunoate locul exact al gurilor de
incendiu i al furtunurilor. La instalaiile electrice se vor folosi extinctoare de tip uscat.
2. n locurile de munc, oricare ar fi ele, nainte de nceperea lucrului se va verifica dac
atmosfera nu e ncrcat cu gaze inflamabile sau toxice provenite de la instalaia de gaze
defect sau de la vasele cu reactivi.
3. La terminarea lucrului se va verifica dac sunt nchise ventilele instalaiei de gaze i
robinetele de ap, becurile de gaze, lmpile de spirt, nclzitoarele electrice, flacoanele,
borcanele cu reactivi sau substane volatile, dac e stins lumina, dac ventilaia e n
funciune.
4. Lichidele inflamabile i volatile sunt mnuite cu mare atenie, nu se vor ine n cantiti
mari, nu se vor pstra n vase deschise, se va evita vrsarea lor i nu se vor ine i turna n
apropierea focului. La transvazarea lor, toate focurile din ncperi trebuie stinse, nu se vor
vrsa n chiuvete, nu se nclzesc la foc direct sau n vase deschise, ci numai ntr-o baie
de ap, folosindu-se un refrigerent.
5. In laboratoare, ateliere etc. este categoric interzis s se spele pardoselile cu benzin,
petrol lampant sau alte produse volatile i inflamabile, s se in crpe, prosoape, halate
mbibate cu produse volatile, s se usuce obiecte sau sa se lucreze cu produse volatile pe
conductele sau radiatoarele caloriferului, s se lase neterse produsele petroliere
rspndite pe mese sau pardoseal, s se fac curenie n timp ce becurile cu gaz sunt
aprinse.

6. Dac, ntmpltor, se vars o cantitate oarecare de lichid inflamabil, atunci se sting '
imediat toate becurile de gaz, lmpile de spirt, nclzitoarele electrice; nu se aprinde i,
nu se stinge lumina, se nchid uile i se deschid ferestrele, lichidul vrsat se absoarbe cu
un burete i se toarn ntr-un vas din care apoi se va turna ntr-o sticl ce se poate nchide
ermetic, se ntrerupe aerisirea numai dup ndeprtarea complet a lichidului vrsat.
7. Dac se aprinde un lichid inflamabil (de ex.: spargerea unui vas) repede, dar fr
panic, se sting becurile de gaz, lmpile de spirt, nclzitoarele electrice etc. i se
ndeprteaz vasele cu substane inflamabile, se acoper flacra cu o ptur, prosoape i
dac nu se stinge se mprtie nisip, iar dac nu se stinge nici n acest mod, se folosesc
extinctoare i, la nevoie se cheam pompierii.
8. Dac se aprind hainele, accidentatul nu trebuie s fug, ci s i se sting mbrcmintea
prin nvelirea ntr-o ptur, palton etc.
9. Minile, dup ce au fost splate cu benzin sau alte produse uor inflamabile, trebuie
s fie splate cu ap, spun i terse cu un prosop. E interzis a se usca minile la foc dup
ce au fost splate cu produse petroliere.
10. Aparatele care radiaz mult cldur, precum i aparatele electrice de nclzit trebuie
izolate cu plci de azbociment i aezate la distan de substanele inflamabile.
11. Dac se aprind conductoarele reelei electrice, se ntrerupe mai nti curentul de la
comutator sau tablou i se procedeaz la stingerea incendiului.

2.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCA

ASIGURA ORDINEA SI CURATENIA LA LOCUL DE MUNCA
Continuturi tematice asociate competentelor
Locul de munca
Mijloace de munca: materii prime si auxiliare, echipamente si utilaje, instalatii,
SDV-uri;
Metode de intretinere a curateniei: manuale, mecanice, semiautomate.
LOCUL DE MUNCA
Asigurarea ordinii si curatenia la locul de munca presupune atingerea urmatoarelor
criterii de performanta:
a) Selectarea mijloacelor de munca
b) Ordonarea mijloacelor specifice activitatii curente
c) Intretinerea curateniei la locul de munca
Asigurarea ordinii si curatenia la locul de munca presupune respectarea urmatoarelor
etape:
Mijloace de munca Materii prime, materiale auxiliare, utilaje, instalatii,
echipamente , scule, S.D.V.-uri
Ordonare Se va stabili si respecta succesiunea operatiilor de lucru
Se vor ordona materialele de munca
Curatenie Se executa manual, mecanic, sau cu mijloace semiautomate.
Se utilizeaza materiale de curatenie specifice locului de munca
(lavete, detergenti, dezinfectanti, solventi).
Mijloace de munca
Echipamente comerciale:
Cantarul se utilizeaza la determinarea greutatii, pentru marfurile livrate sau
comercializate in vrac.
Balanta comerciala este folosita pentru cantarirea produselor alimentare si
calcularea pretului.
Lectorul optic se utilizeaza pentru citirea codurilor de bare in scopul identificarii
sortimentului de marfuri.
Scannerul este un echipament electronic, care ajuta la prelucrarea informatiilor
cuprinse in baza de date a magazinelor de mari suprafete. Scannerul lectureaza
datele codificate si simbolizate prin sistemul cod de bare.
Caruciorul este mijlocul de transport intern, manual, cel mai des folosit in
depozitele magazinelor mici si mijlocii.Cu ajutorul acestuia se transporta loturile
de marfa de capacitate mica. Carucioarele se folosesc in functie de natura
marfurilor si sunt de mai multe tipuri: cu lisa, carucior in trei colturi , carucior

platforma,, carucior cu brat, carucior cu peretii manuali, carucior cu peretii

rabatabili etc. Carucioarele sunt usor manevrabile, deplasamentul este manual si
se reduce efortul fizic in procesul de manipulare a loturilor de marfuri. Costul de
achizitionare este redus.
Motostivuitorul este un mijloc de transport intern si este folosit in depozitele
marilor magazine de tipul hipermagazinelor. Cu ajutorul acestuia se transporta
loturile de marfa de capacitate mare. Motostivuitorul este usor manevrabil si
reduce efortul fizic in procesul de manipulare al loturilor de marfuri. Pentru
manevrarea motostivuitorului este necesara o instruire speciala.
Electrostivuitorul este un mijloc de transport al loturilor de marfuri catre rampa
de incarcare-descarcare. Este utilizat pentru transportul loturilor de marfuri de
volum mare si pe distante mai lungi si pot fi semimecanizat sau in intregime
mecanizat.

Alte echipamente comerciale:

-Vitrinele frigorifice cu perdea de aer
-Vitrina frigorifica verticala
-Masina de taiat, feliat
-Masina de ambalat
Mobilier comercial:
-Raft de perete
-Gondola
-Raft pentru expunere produse de panificatie
-Raft legume si fructe
INTRETINEREA CURATENIEI LA LOCUL DE MUNCA
Curatenia la locul de munca are rol:
Igienic prin curatenie putem stopa raspandirea bacteriilor care sunt responsabile
pentru declansarea mai multor boli. Curatenia poate fi eficienta in prevenirea
raspandirii bacteriilor.
Estetic un spatiu in care totul este curat si arata impecabil poate fi aranja astfel
incat sa fie mult mai atractiv.
Intretinere lucrurile care sunt curatate periodic isi vor pastra aspectul si vor arata
mult mai bine.
Securitate prin inepartarea gunoiului se elimina riscul de accidente prin
alunecare sau cel de producere al unui incendiu.
Cum putem efectua curatenia?
Exista mai multe metode de a efectua curatenia in spatiile comerciale:
Curatenia individuala la aceasta metoda curatenia este facuta de o singura
persoana intr-o anumita zona.

AVANTAJE
Securitatea este imbunatatita, o singura
persoana avand acces in zona;
Exista satisfactia muncii, lucratorul in
comert vazand rezultatul final;
Stanardele obtinute sunt superioare,
cunoscandu-se persoana care a facut
curatenie, aceasta se simte controlata si
este mai constiincioasa;
Organizarea muncii poate fi mai buna.

DEZAVANTAJE
Este necesar mai mult echipament;
Poate fi mai scumpa, durata fiind mai
mare;
Timpul afectat curateniei unei anumite
zone este mai mare.

Curatenia in echipa munca este efectuata de doua sau mai multe personae intr-o
anumita zona. Aceasta metoda se utilizeaza, de regula la curatenia generala:
AVANTAJE
Echipamentul utilizat poate fi
impartit de mai multi membrii ai
echipei;
La munci grele, membrii echipei se
pot ajuta intre ei;
Cand o anumita zona trebuie
curatata foarte repede, aceasta
metoda este cea mai eficienta .

DEZAVANTAJE
Standardele impuse scad, intrucat nu
exista o evidenta clara a persoanelor
care au efectuat fiecare operatie;
Nu exista responsabilitatea asupra
muncii effectuate;
Membrii echipei pot pierde timp stand
de vorba.

Pentru a realiza in bune conditii sarcinile zilei repective, lucratorul in comert trebuie
sa aiba o evidenta clara a stocului de materiale de curatenie pe care il are in acel moment,
iar in functie de programul de lucru din ziua respectiva, el trebuie sa anunte seful direct
de ce are nevoie in plus.
In magazinele mari curatenia se face mecanizat.

APLICATII
Activitatea 1.
Lucrul indiviual
Maistrul instructor sau profesorul coordonator pune la dispozitia elevilor mai multe tipuri
de mijloace de munca si ii cere sa rezolve urmatoarele sarcini de lucru :
Alegeti trei mijloace de munca si completati in tabelul de mai jos denumirea si utilitatea
acestora.
Nr.
Mijloc de munca
Utilitate
Evaluare
Crt.
Slab
Bine
F. bine
1
2
3
Sfat pentru verificare confruntati raspunsurile cu cele prezentate de catre colegi si fisa
prezentata de profesorul coordinator. Maistrul instructor sau profesorul coordonator ajuta
elevii in semnalarea experientelor positive.
ATENTIE !!!...este bine sa verificati ce au scris si colegii vostri si sa completati propriile
fise.
Vorbiti despre utilajele comerciale de ultima generatie.
Cautati! Ai nevoie de informatii? Cauta pe internet , accesand motoare de cautare.
Sfat incepe cu motoarele de cautare.

Activitatea 2
Lucru in echipa
Maistrul instructor prezinta elevilor materialele de curatenie si cere acestora sa desfasoare
in grupe a cate patru elevi, urmatoarele sarcini de lucru:
1. Scrieti in tabelul de mai jos denumirea a patru materiale de curatenie.
Nr.
Materiale de curatenie
Evaluator
Data
Crt.
1
2
3
4
2. Efectuati curatenia la locul de munca utilizand materialele de curatenie pe care le aveti
la dispozitie.
Evaloarea sarcinilor de lucru este realizata de cetre maistrul instructor/ profesor
coordonator pe baza urmatoarelor fise de evaluare.

Nr. Crt.

Ce se urmareste

1
2

Alegerea materialelor
Folosirea materialelor de
curatenie
Modul de lucru
Rezultatul activitatii
Lucrul in echipa

3
4
5

Comentarii

Evaluator
Slab Bine
F. bine

Data

Activitatea 3
Lucru in echipa
Maistrul instructor / profesorul coordonator prezinta elevilor mijloacele de munca
pentru realizarea curateniei la locul de munca elevii se impart in grupe a cate 6 elevi. In
fiecare grupa, 5 elevi vor indeplinii rolul de lucrator in comert si un elev rolul de
evaluator.
Sarcinile de lucru pentru lucratorii in comert:
Asumarea rolurilor in echipa;
Repartizarea sarcinilor de lucru intre membrii echipei;
Selectarea mijloacelor de munca;
Realizarea curateniei la locul de munca.
Sarcini de lucru pentru evaluator:
Observa modul de realizare a sarcinilor de lucru de catre lucratorii in comert si
completeaza fisa de evaluare.
Folositi urmatorul format pentru foaia de evaluare. Comentariile referitoare
laeficienta exercitiului practic trebuie facute in spatiile libere. Trebuie sa raspundeti la
intrebari acordand note de la unu la zece.
FI DE EVALUARE
Grupa
1.Asumarea rolurilor in echipa;
2.Selectarea mijloacelor de munca
Selectare corecta etc.
3.Lucrul in echipa
4.Siguranta manifestata pe timpul
Considerati ca prezentarea a fost facuta cu
prezentarii
siguranta?

Nota

5.Cunoasterea rolului fiecarui mijloc de

munca
6.Claritatea explicatiilor

Prezentarea a fost clara, corecta si usor de

inteles?

Sfat Activitatea se poate repeat pana la dobandirea competentei ,, Asigura curatenia la

locul de munca de catre doi elevii, schimband de fiecare data,, rolurile elevilor in
realizarea activitatii.
Ce se intampla la un magazin/ depozit daca nu sunt respectate normele de curatenie?
Discutati intre voi. Aveti pareri personale.
Activitatea 4
Lucru individual
Fisa de lucru
Cautati cate trei mijloace de munca din fiecare categorie prezentata in tabelul de mai jos
si completati denumirea si utilitatea acestora.
Mijloc
munca

Instrument de transport
Denumire Utilitate

Instrument de
masurat/cantarit
Denumire Utilitate

Evaluare

Data

1
2
3
Maistrul instructor verifica modul de realizare a sarcinii de lucru si completeaza
sectiunea ,,evaluare din fisa de lucru acordand calificative (insuficient, satisfacator, bine,
foarte bine).
In multe depozite nu sunt pastrate conditiile de microclimat. Credeti ca produsele pot
avea de suferit? Scrieti pe caietul de instruire practica parerile voastre . Discutati intre voi

Instrument de evaluare final Titlul unitii: Igiena i securitatea muncii

Competena: 1. Numete factorii de risc i bolile profesionale la locul de munc
Criterii de performan
(a)

Precizri privind aplicablitatea Probe de evaluare

Evaluare
criteriilor de performan
Enumerarea factorilor de risc
Ageni patogeni, factori de Probe orale i scrise 1
n funcie de specificul climat,
substane
toxice,
locului de munc.
substane explozive, risc de
inundare,
prezena
unor
duntori.

(b)

(c)

Asocierea factorilor de risc

cu bolile profesionale n
funcie de specificul locului
de munc.
Recunoaterea
riscului
practicrii unei calificri.

Boli ale cilor respiratorii, boli Probe orale i scrise 1

ale pielii, afeciuni ale
diferitelor organe de sim, boli
interne.
Risc de mbolnvire, risc de Probe orale i scrise 1
accidentare,
risc
de
invaliditate.

Instrumentul de evaluare 1
Titlul unitii: Igiena i securitatea muncii
Competena 1: Numete factorii de risc i bolile profesionale la locul de munc
FIA DE OBSERVARE
1.Enumer factori de risc la locul de munc.
Evaluator
Ageni patogeni
Factori de climat
Prezena unor duntori
.
2. Asociai urmtorilor factori de risc, boli Evaluator
profesionale.
Substane toxice
Ageni patogeni
Prezena unor duntori
3. Recunoate riscul practicrii
lucrtor n comer
Risc de accidentare
Risc de mbolnvire

calificrii de Evaluator

Instrument de evaluare 1
Titlul unitii: Organizarea locului de munc
Competena: 2. Aplic principiile ergonomice n organizarea locului de munc
Criterii de performanta

Precizri privind aplicabilitatea Probe de evaluare

criteriilor de performanta

Evaluare

(a)
(b)

Explicarea principiilor Principiile

ergonomice: Probe scrise
ergonomice de baz
microclimat,
economia
micrilor, poziia de lucru
Msuri individuale de Msuri de reducerea efortului: Probe practice
reducere a efortului poziia de lucru, succesiunea
fizic
micrilor, dozarea efortului

Meninerea
Meninerea
microclimatului: Probe practice
microclimatului optim ventilaie,
temperatur,
de la locul de munc
iluminare, zgomot

Evaluarea 2: Organizarea locului de munc

2A Explicarea principiilor ergonomice de baz
Precizai dou caracteristici ergonomice de baz
1.
Caracteristici
A
B

Evaluator

Data

Gradul de confort
Comoditatea i uurina n folosire

2.B Msuri individuale de reducere a efortului fizic

Prezentai dou msuri de reducere a efortului fizic la locul de munc
1 Msuri
Evaluator
Data
A Ritmicitatea micrilor
B Utilizarea
echipamentelor
mecanice
2.C Meninerea microclimatului optim de la locul de munc
Prezentai dou msuri de meninere a unui climat optim la locul de munc
1 Msuri
Evaluator
Data
A Respectarea
condiiilor
de
microclimat
(temperatur,
umiditate).
B Reducerea nivelului de zgomot
Lista de verificare nu presupune dect bifarea unei csue de fiecare dat cnd s-a
demonstrat buna realizare a unei sarcini. n momentul n care au fost bifate toate csuele
evaluarea s-a ncheiat cu succes. n cazul n care este necesar reevaluarea, aceasta
trebuie s utilizeze acelai instrument chiar dac locul de desfurare a evalurii poate fi
modificat.
Evaluarea probelor implic semntura evaluatorului de fiecare dat cnd s-a demonstrat
realizarea sarcinii.Evaluarea se consider ncheiat cu succes cnd s-au obinut toate
semnturile.

Proiectul - instrument de predare nvare i evaluare

Curriculumul combin n cadrul modulelor competenele din unitile tehnice cu cele din
unitile pentru abiliti cheie. Proiectele sunt modaliti foarte adecvate pentru
dobndirea i evaluarea n mod integrat a competenelor cheie i a celor tehnice.
Proiectul pune elevul n situaia de a lua decizii, de a comunica i negocia, de a lucra i
nva n cooperare, de a realiza activiti n mod independent, de a mprti celorlali
cele realizate / nvate, ntr-un cuvnt, l ajut s participe direct la propria lui formare.
Metoda proiectului presupune lucrul pe grupe i necesit pregtirea maistrului instructor
i a elevilor n ideea lucrului n echip, prin cooperare, att n clas, ct i n afara clasei,
la agentul economic.
Proiectul este o activitate complex care i solicit pe elevi:
s fac o cercetare (investigaie);
s realizeze proiectul propriu-zis (inclusiv un produs care urmeaz a fi prezentat:
dosar tematic, ghid de utilizare, pliant, ziar, afi publicitar, carte, film, expoziie, machet,
produs comercializabil etc.);
s elaboreze raportul final.
s fac prezentarea public a proiectului
Identificarea surselor de informare (manuale, proiecte mai vechi, cri de la
bibliotec, pres, internet, persoane specializate n domeniul respectiv, instituii,
organizaii guvernamentale etc.);
Exemplificm n continuare o posibil tem pentru realizarea unui proiect.
Tema proiectului: Ergonomia locului de munc
Activiti:

Prezentarea agentului economic

Documentare cu privire la condiiile de munc

Observarea respectrii ergonomiei la locul de munc

Concluzii
Rezultatele proiectului vor fi aplicate la locul de practic (agentul economic de profil).
Toate proiectele bune se bazeaz pe aspecte reale din domeniul profesional. Proiectul nu
presupune ntotdeauna ca finalitate un material scris, poate consta ntr-o succesiune de
activiti, n organizarea unor evenimente, n realizarea unui produs, etc.