IAC

INSTRUIRE ASISTATĂ DE CALCULATOR

Terminologie; precizări conceptuale
„Instruirea asistată pe calculator reprezintă o metodă didactică care valorifică
principiile de modelare şi de analiză cibernetică a activităţilor de instruire în
contextul noilor tehnologii informaţionale şi comunicaţionale, caracteristici societăţii
postindustriale” (Cristea Sorin, Dicţionar de pedagogie, 2002).
În cursul evoluţiei sale de peste două decenii, s-au folosit diverse denumiri, dar
având semnificaţii similare.
Introdus iniţial ca simplu „mijloc” didactic – calculatorul integrarea lui în lecţie a
devenit instruire, pentru că în momentul de faţă, împreună cu ansamblul de
principii didactice, să devină „strategie de învăţare”.
CAL – învăţare asistată de calculator (computer aided learning);
CAI – instruire asistată de calculator (computer aided instruction);
CBL – învăţare bazată pe calculator (computer based learning);
CBT – instruire / pregătire bazată pe calculator (computer based training);
CMI – instruire mediată / gestionată de calculator (computer mediated instruction);
TBL – învăţare bazată pe tehnologie (technology based learning).
Recent, prin extinderea ariei de utilizare a calculatorului în scopuri educaţionale, a
apărut un nou termen CBE – educaţie bazată pe calculator (computer based
education).

În momentul de faţă, se poate vorbi deja despre o evoluţie a intervenţiei
calculatorului în activitatea didactică:
introdus iniţial ca simplu mijloc didactic pentru ilustrare sau pentru testare
obiectivă,
integrarea lui în lecţie devine ulterior metodă,
utilizarea în predare – învăţare cu un ansamblu de principii didactice, devine
strategie de învăţare.
Instruirea asistată de calculator se poate folosi la majoritatea disciplinelor:
limba română, limbile străine, matematică, istorie, geografie, cunoaşterea
mediului, istorie, muzică, educaţie fizică.
Utilizând instrumentele informatice, se pot realiza prezentări computerizate, de
exemplu cu ajutorul aplicaţiilor Power Point, Microsoft Word, Excel, Paint.
Eficienţa calculatorului, în activitatea de predare – învăţare este
determinată de metodologia folosită de cadrul didactic pentru integrarea
acestuia în activitatea didactică. Atât succesele cât şi insuccesele în
pregătirea teoretică şi practică a elevilor, sunt determinate, în bună parte şi de
modul în care fiecare cadru didactic ştie să folosească potenţialul didactic al
mijloacelor de învăţământ. Rezultă o dată în plus că, pentru profesori,
educaţia permanentă formarea profesională continuă, pe măsura evoluţiei
tehnologiilor cu potenţial educaţional tinde să evolueze spre „o permanenţă a
educaţiei permanente”.

2007). cu informaţia. Internet. Elevii trebuie să stăpânească. Acest lucru este mai important pentru tineri. presă tipărită). fenomene. aducând informaţii despre cele mai diferite obiecte. se constată o „suprasaturare informaţională” a societăţii astfel încât fiecare individ. Istrate E. sinteză. provoacă şi dezvoltă motivaţia învăţării... doar pe de altă parte trebuie să aibă o gândire independentă bine structurată care să le permită selecţia. membru al societăţii trebuie să aibă capacitatea de “a filtra” informaţia. pe de o parte. permiţând elevilor să efectueze experimente. În ultimii ani. generalizare. în ultimă instanţă. televiziune. permite vizualizarea unor obiecte sau fenomene care nu pot fi percepute direct de către elevi. oferă suport tehnic pentru învăţarea prin descoperire. aceştia urmând să fie “bombardaţi” cu o cantitate tot mai mare de informaţii pe diverse canale (radio.Prezenţa calculatorului în activitatea didactică se justifică atunci când: contribuie la perfecţionarea comunicării. cunoştinţele necesare pentru a lucra cu resursele informaţionale deci. Manual de pedagogie. susţine procesul de formare a noţiunilor şi capacităţilor de analiză. evenimente. . oferă un suport pentru efectuarea de exerciţii şi rezolvarea de probleme. oferă posibilităţi de conexiune inversă şi contribuie la evaluarea rezultatelor şcolare (Jinga I. declanşând şi o atitudine emoţională pozitiv / constructivă.

permite fixarea şi consolidarea cunoştinţelor.Calculatorul. facilita înţelegerea noţiunilor şi formarea deprinderilor. . mijloc de învăţământ Mijloacele de învăţământ reprezintă totalitatea resurselor materiale concepute şi realizate pentru a fi folosite în procesul didactic. criteriul mesajului didactic. cu scopul de a: uşura comunicarea. asigura aplicarea cunoştinţelor şi deprinderilor. • facilitează doar transmiterea acestora. • evaluare. partener în procesul didactic Calculatorul. criteriul funcţiei pedagogice îndeplinite • informativ – demonstrative. prezenţa sau absenţa acestuia • includ mesaj sau informaţie didactică. • raţionalizare a timpului la ore. • mijloace moderne. Din perspectiva taxonomiei mijloacelor de învăţământ se folosesc diverse tipuri de criterii de clasificare: criteriul istoric • mijloace clasice. • formativ – educative.

practică vor fi solicitaţi. . internetul. Deoarece ei sunt cei care reţin cu uşurinţă explicaţiile verbale ale profesorului / învăţătorului. Mijloacele de învăţământ cele mai moderne. auditivă vor fi solicitaţi. în mânuirea tastaturii şi manevrarea unor auxiliare (imprimantă. evaluare. la executarea sarcinilor de lucru. investigare. manualele virtuale. în special. în funcţie de rolul pe care îl îndeplinesc în lecţie pot servi la: comunicarea de informaţii şi ilustrare. astfel. exersare şi formare de deprinderi practice. au rolul de a le „lămuri” şi celorlalţi colegi. având şi posibilităţi didactice extinse. Toate acestea. CD-urile. sunt calculatorul. Ei sunt cei care îşi transpun cu uşurinţă ideile în aplicaţii practice şi pot fi îndrumători ai colegilor lor. appleturile. elevii cu dominantă vizuală vor fi solicitaţi. la realizarea de desene. în special. în organizarea ergonomică a locului de muncă. pentru reprezentarea în culori cât mai atractive dar şi sugestive ale acestora. la reţinerea instrucţiunilor de utilizare a softurilor sau a etapelor în care urează să se deruleze diferite sarcini de lucru. de grafice şi diagrame. specialiştii recomandă „activizarea” elevilor în funcţie de dominantele lor senzoriale.Din perspectiva folosirii eficiente a calculatorului în procesul de învăţământ. în special. softurile educaţionale. raţionalizarea timpului. scaner).

deoarece privându-l pe copil de interacţia / „schimburile” cu colectivul clasei. elevii trebuie învăţaţi să vadă imaginile. (Jinga I. situaţia dezirabilă de „unu la unu”. are o puternică funcţie formativă. observarea devine exploratoare şi sistematică. În condiţiile lecţiei tradiţionale. înţelegând prin aceasta atât elementele constructive – hardware. În instruirea asistată de calculator trebuie avută în vedere şi psihologia copilului. contribuind astfel la creşterea capacităţii operaţionale a proceselor gândirii. desfăşurate frontal cu 25-30 de elevi nu se poate asigura „progresul în ritm propriu” şi nici conexiunea inversă. Succesul învăţării prin imaginile de pe ecranul monitorului „depinde. datorită în special. 2007). un profesor la un elev. apare riscul transformării acestuia într-un „individ programat”. nu să le privească! În acest fel. ca şi cerinţele formării integrale şi armonioase a personalităţii acestuia. nepregătit pentru inserţia efectivă în viaţa socială. Mai ales la elevii de vârstă mică.. . Prin urmare. dar aplicarea la elevii mici are beneficiile educative cele mai mari. lecţia nu se va limita la o simplă comunicare cu calculatorul. sinteza. comparaţia sunt favorizate”. în mare măsură de claritatea scopului propus şi de dirijarea discretă a procesului observaţiei de către cadrul didactic spre ceea ce este esenţial din informaţiile furnizate în imagini. cât şi cele de exploatare – software. Toate aceste aspecte sunt importante la elevii de orice vârstă. format unilateral. iar analiza. gradului sporit de organizare a informaţiei transmise. Activitatea desfăşurată cu ajutorul calculatorului asigură posibilităţi de individualizare deplină.Beneficii specifice Calculatorul. Istrate E.

facilitează înregistrarea şi prelucrarea rapidă a unei cantităţi mari de date. Dintr-o perspectivă exhaustivă.Avantaje şi limite ale folosirii calculatorului în procesul didactic Folosirea curentă a calculatorului ca mijloc de învăţământ duce la crearea unui mediu virtual. asigurarea unui feed-back permanent între elev şi cadru didactic. pot observa şi studia diverse fenomene naturale. pregăteşte elevii pentru societatea bazată pe conceptual educaţiei permanente. la diferitele paliere de vârstă. creşte randamentul însuşirii cunoştinţelor. . pot asambla sau dezasambla diferite dispozitive. stimularea gândirii logice si a imaginaţiei. stimulează capacitatea de învăţare inovatore. pot simula o mulţime de situaţii diferite într-un timp extrem de scurt. ajută pe elevii cu deficienţe să se integreze în societate. utilizarea calculatorului are ca avantaje: asigură accesul simultan la un volum mare de informaţie pentru un număr mare de utilizatori. mobilizarea funcţiilor psihomotorii în timpul folosirii sale. lărgeşte orizontul de cunoaştere. sporeşte motivaţia învăţării. formarea şi consolidarea abilităţilor de investigare ştiinţifică. în care elevii se pot mişca în timp şi în spaţiu.

M. stimulează atenţia. disciplinează activitatea didactică. determinând o puternică participare afectivă a elevului. eliberează pe învăţător de o serie de sarcini repetitive sau de rutină. predarea şi învăţarea. lăsându-i mai mult timp pentru îndrumarea individuală a elevului. simţuri superioare. eliberând pe elev de emoţiile examinării. lărgind orizontul de cunoaştere. sub ambele ei aspecte. permiţând depăşirea stadiului senzaţiei şi trecerea la percepţia organizată. evaluarea devine mai obiectivă.Cu referire mai ales la şcolarii mici. 2002) următoarele: se adaptează perfect la particularităţile copilului. . amplifică şansele de învăţare prin descoperire şi cultivă sensibilitatea estetică. se pot enumera printre avantaje (Cojocariu V. integrată cu activitatea independentă. suscitează văzul şi auzul. care este vizual prin excelenţă.

elevii. neglijează relaţia cu colegii. fără prieteni. comunicarea cu aceştia sau cu familia. a unor activităţi fizice. nereacţionând la elemente ale comunicării verbale. . dezvoltă şi amplifică unele afecţiuni oculare şi ale coloanei vertebrale. confundând realul cu virtualul. nonverbale. Elevul fiind captivat de universul pe care îl pune la dispoziţia sa calculatorul. paraverbale. cu trăsături umane şi o posibilă „dezumanizare” a acestei relaţii. poate induce o atitudine egocentristă. mai ales cei mici. Se pot enumera: posibilitatea instalării unei stări de izolare. elevul văzându-se ca fiind cel care pune în mişcare o lume virtuală. fapt care poate conduce la neadaptare la viaţa socială adevărată.Experienţa deja acumulată în domeniul instruirii asistate de calculator permite şi conturarea unor limite sau chiar dezavantaje ale folosirii acesteia. îşi pot forma o părere greşită despre lumea reală. putând deveni un singuratic. a unui sport. Trebuie urmărită atent de către şcoală şi familie practicarea mişcării. modificarea relaţiei de comunicare didactică elev-profesor. Elevul poate reacţiona numai la „stimuli lansaţi de calculator”.

modificând maniera de desfăşurare a acestora. reformulânduşi propria concepţie didactică. ci mai ales. 2002). pentru integrarea echilibrată a instruirii asistate de calculator în procesul didactic. În aceste condiţii.Există şi din perspectiva cadrelor didactice unele posibile dezavantaje: aceştia trebuie să-şi adapteze stilul de predare la noua realitate. pentru utilizarea eficientă a posibilităţilor educaţionale oferite de calculator. apare cu atât mai necesară profesionalizarea cadrelor didactice nu numai în direcţia utilizării calculatorului. Un bun educator va şti când şi cum să alterneze în lecţie secvenţele asistate de calculator şi secvenţele în care prezenţa acestuia nu este oportună. V. în direcţia unei pregătiri psihopedagogie suplimentare a acestora. “estomparea rolului de model educativ oferit de către învăţător. fără ca prea mult din personalitatea sa să transpară şi să se transfere asupra elevilor” (Cojocariu. pierderea statutului de unic deţinător al cunoştinţelor şi informaţiilor şi transformarea sa într-un partener de învăţare. oricând de modern şi performant ar fi acesta! . Cadrul didactic rămâne cheia utilizării cu succes a oricărui mijloc didactic. reluând proiectarea materialelor de învăţare şi a lecţiilor.

la posibilităţile diferite ale elevilor.Diferenţierea instruirii – modalităţi de diferenţiere Conţinutul învăţării se organizează în jurul problemelor complexe. inovator). ritmul de lucru proprii unor grupuri de elevi sau chiar fiecărui elev în parte. • conţinutului învăţării. • organizării învăţării. atitudinale. interpretarea. ale grupurilor nonformale. . • trăsăturile de personalitate: temperamentale. relevante pentru interesele elevilor. evaluarea critică a cunoştinţelor). tipul de socializare. • particularităţile mediului sociocultural din care provine elevul: codul lingvistic (simplu. Prin diferenţierea instruirii se pun în evidenţă şi se valorifică următoarele elemente: • competenţele cognitive obiectivate în: achiziţia. ale organizaţiei şcolare absolvite anterior. volitive. al formelor de organizare şi al metodologiei didactice . analiza. caracteriale.îndeosebi sub raportul conţinutului. aptitudinale. aplicarea. sinteza. complex. Instruirea diferenţiată vizează adaptarea activităţii de învăţare . ale comunităţii educative locale. la capacitatea de înţelegere. realiste. caracteristicile familiei de apartenenţă. reproductiv. Diferenţierea instruirii poate fi realizată la nivelul: • procesului de învăţare.

la care elevului i se cere să formuleze răspunsul la tema cuprinsă în secvenţa studiată şi să-l compare cu răspunsul corect scris din manual. .Şcoala modernă este aceea în care elevii trebuie să-şi asume într-o mai mare măsură responsabilitatea modalităţii dobândirii cunoştinţelor. care vizează respectarea şi valorificarea particularităţilor elevilor stă la baza instruirii programate. acestea pot fi: • programe cu răspuns construit. în acest fel. • programe cu răspuns la alegere. un organizator al activităţilor de învăţare. Cerinţele formării individului în şcoala modernă . potrivit posibilităţilor individuale şi a ritmului propriu de dezvoltare a fiecărui individ. Prin prisma instruirii programate sistemul profesor – elevi. prin care elevului i se prezintă mai multe răspunsuri şi i se cere să aleagă răspunsul cerut. Evaluarea feedbackului elevului permite profesorului aplicarea prin reiterare a stimulului modificat pentru reglarea prin întărire şi/sau îmbunătăţirea răspunsului acestuia. Învăţarea ca proces presupune secvenţialitatea unor procese dirijate de tip cauzal prin care profesorul determină stimulul educaţional şi recepţionează răspunsul elevului. În practica instruirii programate se cunosc diverse tipuri de programe. Din punctul de vedere al formei răspunsului la temele de control. Principiul respectării ritmului de învăţare.impun formarea şi dezvoltarea capacităţilor acestuia de a-l învăţa să înveţe. poate fi privit ca un sistem cibernetic care implică autoreglarea. astfel încât randamentul să fie asigurat pentru toţi elevii. spre răspunsul corect şi arătându-se natura erorii.în perspectiva educaţiei permanente . fiind condus. implicat de procesul educaţional. cadrul didactic devenind. Tehnicile de diferenţiere a instruirii vizează o gradare a sarcinilor şcolare. în cazul unui răspuns eronat.

pe baza testului alegerii repetate. Crowder. • rezervarea spaţiului şi a timpului necesar pentru îndeplinirea sarcinii. exerciţiu. F. . programe ramificate N. propune următoarea structură de proiectare a secvenţelor de instruire: • informarea elevului. în varianta programării liniare. Skinner. • oferirea variantei de răspuns corect. Acest tip de programare nu urmăreşte numai preîntâmpinarea greşelilor – ca în cazul variantei liniare – ci tratarea acestora prin diferite modalităţi de întărire negativă. reaplicării informaţiei necesare pentru parcurgerea etapei respective. care. • prezentarea sarcinii didactice: întrebare.Din punctul de vedere al înlănţuirii secvenţelor şi temelor. care reorientează activitatea elevului în direcţia recuperării. A. problemă. susţine trecerea la o nouă etapă de instruire. necesar pentru evaluarea fiecărei etape parcurse. Reuşita elevului presupune întărirea pozitivă a răspunsului. solicită un efort intelectual mai mare” necesar elevului pentru recunoaşterea răspunsului corect din câteva răspunsuri date. implică parcurgerea uneia sau a mai multor secvenţe de instruire. programarea liniară B. b. se deosebesc: a. Parcurgerea unei etape. reinterpretării.

• informarea din secvenţa următoare. • confirmarea răspunsului (corect sau incorect) în varianta de întărire pozitivă. exerciţiu. programele implica atingerea de către copil a unei taste sau atingerea unei ferestre pentru a observa efectele. Ca participant. sub forma unei explozii de culori. ascultă şi răspunde pasiv. iar relaţia dintre copii şi mediul de învăţare se reduce la receptarea simplă a diverselor informaţii. într-un context stimulativ şi motivant. respectiv în cea de întărire negativă. întrebare. auditive sau tactile. La nivelul de creator. La acest nivel. Folosirea TIC permite copiilor să devină din spectator (în cazul folosirii calculatorului pentru stimulare senzorială). problemă. care asigură trecerea la informaţia necesară pentru parcurgerea etapei următoare. • rezervarea spaţiului şi timpului pentru alegerea răspunsului. în cazul răspunsului corect. În acest context. folosirea tehnologiei evidenţiază partea senzorială prin stimulări vizuale. întrucât o tastă evidenţiază opţiunile. participant (în cazul interacţiunii cu mediul de învăţare). fereastra sensibilă pentru a alege răspunsurile corecte. intereselor). proiectată în cazul instruirii ramificate are următoarea structură de organizare: • informarea elevului. imagine prezentată pe monitor). atingerea unui computer produce un răspuns. Cu ajutorul a două taste. Ca spectator. copilul foloseşte tastatura. • întărirea pozitivă. copilul începe să interacţioneze cu mediul său şi învaţă o acţiune specifică împreună cu efectele produse (ex. iar apoi creator (în cazul modificării mediului conform dorinţelor. • prezentarea sarcinii didactice: temă. iar a doua realizează selecţia. copilul stabileşte viteza de lucru. copilul priveşte. .Secvenţa de instruire.

• desfăşurarea de activităţi de autotestare. cât şi redundanţa inerentă procesului de transmitere a informaţiilor de la profesor sau de la manual la elev. • desfăşurarea de activităţi diferenţiate pe grupe de nivel. . De asemenea. principiile didactice (însuşire conştientă şi activă. precum şi deprinderi de muncă independentă. prin organizarea procesului de învăţare. atât timpul necesar însuşirii cunoştinţelor. • desfăşurarea de activităţi de autoinstruire. Datoria profesorului este de a diferenţia stilurile şi maniera de prezentare a tehnologiei informaţiei şi de a reflecta modurile în care TIC să fie folosită eficient în cadrul orelor cu elevii. se reduce în mod simţitor. stimulând formarea şi dezvoltarea capacităţilor intelectuale. • organizarea de jocuri didactice în scopul aprofundării cunoştinţelor şi abilităţilor. sistematizare şi continuitate.Valoarea instruirii diferenţiate asistate de calculator (a instruirii programate) constă în faptul că. • îmbunătăţirea procesului de conexiune inversă. • desfăşurarea de activităţi recapitulative. accesibilitate şi însuşire temeinică a cunoştinţelor) acţionează concomitent şi în fiecare moment al interacţiunii elevului cu programul. • crearea de situaţii – problemă cu valoare stimulativă şi motivaţională pentru elevi. Facilităţi oferite de utilizarea calculatorului: • simularea unor procese şi fenomene în mişcare prin imagini animate.

IAC – INSTRUIREA ASISTATĂ DE CALCULATOR Instruirea  asistată  de  calculator  este  acea  modalitate  în  cadrul  căreia  interacțiunea dintre activitatea de predare şi cea  de  învățare. Calculatorul  rămâne  însă  un  auxiliar  şi  mediator  în  cadrul  relației  predare‐ învățare.  de  cercetare. grupate în raport cu funcția lor didactică (de  documentare. Calculatorul  impune  o  strategie  de  interacțiune  informațională  între  profesor  şi  elevi.  în derularea secvențială a lecției.  Valențele  pedagogice  ale  calculatorului  sunt  date. etc.  de  evaluare.  dintre  profesor  şi  elevi.  Prelucrarea  şi  stocarea  informației  se  face  cu  ajutorul  softurilor  destinate  să  mijlocească relația predare‐învățare.  de  exersare. jocuri logice.  demonstrative.  de  simulare.  pe  de  o  parte.  de  calitatea  acestor softuri.).  este  mijlocită  de  prezența  calculatorului.  destinat să amplifice şi să optimizeze funcțiile predării. de fixare. de iscusința integrării lui în procesul instruirii. Superioritatea lui constă însă în virtuțile pe care le are în prelucrarea şi  prezentarea informației.  considerat  ca  auxiliar  tehnic. în posibilitățile sale de stimulare a activității de învățare  a elevilor. . iar pe de altă parte.

a programelor. . • Informatizarea orientării şcolare şi profesionale.Sistemul de IAC (Instruire Asistată de Calculator) este un mediu integrat hardware-software. • Utilizarea calculatoarelor ca instrumente administrative în şcoli. Utilizarea calculatorului în şcoală vizează. în vederea asimilării active de informaţie. următoarele: • Predarea cunoştinţelor în maniera tehnologiilor audiovizuale. Instruirea asistată de calculator impune restructurarea conţinutului procesului de învăţământ. amplificându-le valenţele instructiv-formative. completându-le atunci când este necesar.a manualelor. este caracterul interactiv al procesului învăţării. în mod obişnuit. centrate pe individualizarea procesului de instruire. în scopul de a eficientiza procesul de învăţare şi de a facilita formarea de competenţe. • Instruirea individualizată. Este necesar să selectăm metodele şi formelor de organizare a activităţii didactice. faţă de celelalte mijloace didactice. Ceea ce este nou în folosirea calculatorului ca mijloc de învăţământ. • Facilitarea diverselor activităţi specifice procesului instructiv-educativ. Oricare ar fi domeniul de utilizare a calculatorului în instruire. însoţită de achiziţionarea de noi operaţii şi deprinderi. Calculatorul este un mijloc didactic care se integrează în contextul celorlalte mijloace. destinat interacţiunii dintre posesorii unui sistem de cunoştinţe şi destinatarii acestuia. acesta nu înlătură celelalte mijloace aflate în recuzita de lucru a cadrului didactic.

aplicaţii practice. . .demonstrarea unor modele.secvenţe de pregătire pentru transmiterea informaţiilor. Introducerea calculatorului în procesul didactic şi învăţarea asistată de calculator prefigurează doar schimbări calitative în tehnologia didactică. . evidenţiind ordonarea logică a conţinutului informaticii pedagogice.formularea întrebărilor .simularea unor jocuri didactice.evaluarea rezultatelor învăţării şi autoevaluare.Acestea pot fi detaliate pentru a evidenţia diferitele forme sub care poate fi utilizat calculatorul în activităţile didactice: .prezentarea de algoritmi pentru rezolvarea unor probleme tip. .simulatoare pentru formarea unor deprinderi (conducere auto. a unor experienţe şi interpretarea lor. reţinând pe cele care se impun valoric: . dactilografie). . cât şi mecanismul psihologic al actului comunicării şi învăţării şcolare. . domeniu care asigură scurtarea timpului de evaluare obiectivă a calităţilor mijloacelor de învăţământ şi a metodelor. . .intervenţia în corectarea modului de asimilare a unor secvenţe informaţionale. .organizarea şi dirijarea învăţării independente pe baza unor programe de învăţare etc. .simularea unor fenomene.individualizarea activităţilor de învăţare. . de diagrame.proiectarea de grafice.rezolvări de exerciţii şi probleme. .

poate să ofere suport de instruire diferenţiat. deoarece calculatorul permite înregistrarea vitezei cu care elevul răspunde la solicitările oferite de softul educaţional. Cu ajutorul căştilor de audiţie şi a ecranului monitorului. Folosirea softului educaţional în timpul extraşcolar la dispoziţia elevului prin utilizarea CD-urilor specializate. diagrame. Activizează maximal gândirea elevilor. frag-mente în limbi străine). 4. prin ramificaţiile sale. în formă audio-video (secvenţe filmate ce prezintă fenomene inaccesibile percepţiei directe. 6. Elimină timpii morţi sau redundanţi din activităţile elevilor. Prestaţiile individuale şi de grup ale elevilor pot fi stocate şi prelucrate statistic pentru a fi examinate de profesor pe parcursul şi la finele lecţiei. scheme. în formă auditivă (muzică. elevii pot răspunde atingând ecranul monitorului pentru a indica o parte a unei figuri proiectate. Programul. 3. individualizează actul învăţării şi asigură activităţi diferenţiate. Modifică relaţia de subordonare totală a elevilor faţă de profesor în relaţii de parteneriat. . situaţiile de instruire pot fi prezentate în formă nonverbală (imagini. asigurând ritmul propriu de învăţare.Principalele valenţe psihopedagogoce ale instruirii asistate de calculator Elementul pedagogic Potenţialul pedagogic Caracteristici esenţiale 1. au un mare grad de periculozitate sau se desfăşoară în perioade îndelungate de timp). 5. desene animate). Cu ajutorul unui „light pen“. 2. 7.

Specificarea activităţilor concrete ale elevilor în legătură cu fie-care unitate de conţinut. 8. Cerinţe de aplicare 1. 3. astfel încât să corespundă direct strategiei de învăţare. 4. 2. 6. Dirijarea procesului de formare a noţiunilor prin jocul exemplelor şi al contraexemplelor. Costurile implicate de folosirea IAC sunt extrem de ridicate. 7. . a vizualiza evoluţii greu accesibile observaţiei directe. fixare şi sinteză. suplinirea unor demonstraţii experimentale greu de realizat etc. 3. utilitatea sa fiind recunoscută mai ales în activitatea extraşcolară. efectele sale sunt minore pentru învăţământul public. 5.Limite 1. Precizarea anticipată a strategiei de instruire. IAC poate fi folosită în anumite momente de instruire ale lecţiei pentru a simula fenomene în mişcare. Segmentarea conţinutului de instruire în unităţi informaţionale care respectă relaţiile de filiaţie şi extindere. Precizarea anticipată a strategiei de învăţare care să asigure formarea comportamentelor dorite şi specificate prin obiectivele pedagogice operaţionale. astfel încât să capete forme controlabile. vizând o diferenţiere reală a instruirii pe un fond de problematizare suplu şi construit de la simplu la complex. 2. Prevenirea greşelilor tipice prin înserarea de subprograme. Controlul operaţiilor mintale prin numeroase exerciţii şi aplicaţii. Prevederea secvenţelor de recapitulare. Instruirea pe un mod eficace de autocontrol. Cercetările demonstrează că IAC nu a devenit o experienţă de masă nicăieri în lume. 9.

.  Calculatorul  solicită  un  studiu  aprofundat  al  temei  şi  spirit  de  cercetare  din  partea elevului.  ton  şi  culoare. fără emoții.  în  general. Pentru ca  dialogul să fie cât mai plăcut. Elevul învață singur.  Calculatorul  se  poate  folosi. Învățarea cu calculatorul are un demers activ. Calculatorul conferă tehnologiilor didactice un caracter interactiv. sprijinit pe caracterul  interactiv al dialogului om‐maşină.  ca  auxiliar  al  procesului  de  învățământ.  la  toate  disciplinele  şcolare  care  solicită  tehnică  de  calcul  sau  de  prezentare. trebuie ca programele didactice să fie atractive.  Calculatorul  permite  o  mai  bună  instruire  a  fenomenului  studiat  pe  baza  receptării acestuia. 4.  menite  să‐i  creeze  elevului  o  microlume  în  care  să  dorească să învețe. Rolul  profesorului  nu  poate  fi  suplinit  de  calculator. până la înțelegerea lui deplină.  echipamentul  electronic  fiind doar un mijloc prin care educatorul îşi poate etala măiestria în activitatea  la catedră. 2. 3. cu  pauze.Câteva din aspectele privind folosirea calculatorului în procesul de învățământ  sunt: 1.

.Pentru a putea folosi în mod eficient instruirea asistată de calculator trebuie să  fie îndeplinite simultan următoarele cerințe: ‐ Instituțiile  de  învățământ  trebuie  dotate  cu  echipamentele  hard  şi  soft  necesare. ‐ Introducerea  noilor  tehnologii  în  procesul  de  învățământ  trebuie  să  fie  precedată de formarea cadrelor didactice pentru ca acestea să poată să utilizeze  calculatorul şi a programele software specifice fiecărei discipline. ‐ Trebuie  cunoscute  avantajele  şi  limitele  utilizării  acestei  metode  didactice.  precum  situațiile  în  care  se  impune  utilizarea  sa  în  locul  metodelor  clasice  de  predare‐învățare. ‐ Profesorul trebuie să‐şi însuşească metoda instruirii asistate de calculator. ca o  alternativă la metodele clasice de predare. ‐ Cadrele didactice trebuie să cunoască principiile de alcătuire a programelor pe  calculator pentru educație. ‐  Fiecare  profesor  trebuie  să  cunoască  programele  software  specifice  pentru  disciplinele care le predă. învățare şi evaluare.

  poate  conduce la: ‐ stimularea  interesului  față  de  cunoştințele  predate  prin  captarea  atenției  datorită prezentării  audio‐vizuale  a  noțiunilor. pot explica modul în care s‐a ajuns lasoluția respectivă). aşa numite. elevii putându‐se implica în mod activ  prin interacțiunea directă cucomputerul. ‐ stimularea  imaginației  ce  se  realizează  prin  prezentarea  audio‐vizuală  a  cunoştințelor. dar şi prin folosirea jocurilor pe calculator care duc la formarea  abilităților  de  utilizare  aechipamentelor  hard  şi  soft.  sisteme expert (programe care rezolvă anumite probleme şi. ‐ dezvoltarea gândirii logice şi creative prin implicarea elevilor în soluționarea  unor probleme  care  presupun  parcurgerea  anumitor  etape  de  rezolvare  sau  prin prezentarea de către calculator a raționamentului prin care s‐a ajuns la o  anumită soluție pentru problema îndiscuție.  eliminându‐se  astfel  riscurile  neatenției datorate rutineisau plictiselii.AVANTAJE Acomodarea  cu  utilizarea  calculatorului  încă  de  pe  băncile  şcolii.  şi  la  creşterea  vitezei  de  reacție în momentul apariției unor stimuli. în cazul folosirii unor. prin interacțiune  directă cu utilizatorul. .

  . sau foarte costisitoare (simulați un cutremur în clasă !!!). care nu este vina calculatorului. ‐ creşterea randamentului activității de predare prin posibilitatea de prezentarea  a diferitelor  exemple  şi  modele  specifice  cunoştințelor  respective. ci a celui care a conceput şi  a implementat testul de evaluare.  fără  emoții  care  să  lemodifice  modul  de  a  se  comporta  sau  de  a  reacționa.  dar  şi  prin  simularea anumitor procese şi fenomene.  programele  specifice  instruirii  asistate  de  calculator  având  calitatea  de  a  permite  elevilor  să  învețe  conform  propriului  ritm. facilitându‐se corectarea imediată a acestora şi ducând la responsabilizarea celor care învață. ‐ tratarea  interdisciplinară  a  conținuturilor  prin  accentuarea  relațiilor  dintre  anumite discipline. ‐ evaluarea cu ajutorul computerului este obiectivă.  stimulând  studiul  individual  şi  independent.  fără  să  intervină  acei  factori  perturbatori ai aprecierii rezultatelor. ‐ feedback‐ul este imediat semnalizându‐se cu o mare rapiditate eventualele erori  sau dificultăți apărute. testele fiind aplicate elevilor  şi corectate  după  un  anumit  program  implementat. Singurul factor care ar putea să perturbeze  aprecierea  rezultatelor  cu  ajutorul  computerului  este  determinat de  aşa  numita  eroare instrumentală.‐ individualizarea  instruirii. a căror producere în laborator ar fi fost  imposibilă.  fiind  adaptabile  tuturor  stilurilor  deînvățare.

  de  a  argumenta  datorită  interacțiunii om‐calculator.  este  imposibilă  datorită  dotării  insuficiente  a  unităților  de  învățământ cu echipamente de calcul. . ‐ deşi  permite  simularea  diferitelor  evenimente. ‐ nu este potrivită tuturor elevilor şi tuturor stilurilor cognitive.  fenomene.  procese. sunt următoarele: ‐ utilizarea instruirii  asistată  de  calculator  este  încă  destul  de  costisitoare.  datorită  utilizării  îndelungate a calculatorului.  de  care  trebuie ținut seama.  colegii  şi  profesorii  lor  în  timp.  iar.  acțiuni.  în  unele  cazuri.  această metodă nu poate să înlocuiască activitatea practică de laborator. ‐ izolarea  elevilor  de  prietenii. ‐ are un impact diferit. în funcție de vârsta elevilor. ‐ posibilitatea  pierderii  obişnuinței  de  a  purta  discuții.DEZAVANTAJELE  recurgerii  la  utilizarea  instruirii  asistată  de  calculator.

: Sistemele Plato –IV. • Verificarea asistată de calculator – ansamblul task-urilor de control. • Instruirea generativă . • Instruirea structurat dirijată . . bănci de taskuri. ci sunt generate dinamic de SIAC. • Instruirea pentru luarea deciziilor – prezintă paşii pentru construirea soluţiei în urma analizei unor situaţii posibile.Tipurile IAC Criteriile disocierii tipurilor IAC sunt organizarea materialului de învăţământ şi sursa acţiunilor de comandă asupra subiectului.SIAC4 execută programe (cu cadre de interogare. cadre informaţionale. • Instruirea programat dirijată . deprinderi ce urmează a fi însuşite şi algoritmi ce trebuie respectaţi pentru atingerea obiectivelor( Ex. cadre de sprijin) ce cuprind cunoştinţe. deciziile.în acest tip de instruire nici un element al procesului didactic (taskurile de învăţare.a). priceperi. conexiunea inversă) nu se fixează într-o programă.materialul este bine organizat sub formă de structuri de date. SPOK s.

Interfaţa se realizează prin mai multe forme: • Interfaţă cu obiecte – imaginile se mişcă. Tipul tutorial are şi facilitatea help. atunci când elevul se află în încurcătură. dar nu înlocuieşte cadrul didactic – se foloseşte în locul tablei. Se prezintă meniul secvenţelor de instruire. se transformă. dispar. se simulează experienţe.rostită la microfon – sau prin sintetizarea vocii. . de calitatea conţinutului ei. • Interfaţă cu generator de voce realizată prin vorbire digitalizată . având posibilitatea de a alege şi urma programul recomandat. • Interfaţă pe baza textului scris – sarcinile de instruire sunt prezentate prin meniuuri.Programele concepute pentru instruire sunt de două tipuri: • tipul tutorial • tipul help –on line Tipul tutorial permite conversaţia cu calculatorul. se oferă explicaţii. se dau exemple. Interfaţa reprezintă totalitatea modurilor şi echipamentelor prin care utilizatorul poate să comunice cu calculatorul. se prezintă jocuri. Eficienţa instruirii cu ajutorul calculatorului depinde şi de interfaţa om – calculator. revin. Calculatorul completează. Tipul help – on line cuprinde facilitatea help prin care calculatorul oferă sprijin.

Softul educaţional Softul educaţional. termenul de “courseware” sau “mediu instrucţional bazat pe calculator” reprezintă un pachet care cuprinde un soft educaţional. interacţiunea elevului cu calculatorul. În designul softului educaţional din ultimii ani. documentaţia necesară (indicaţii metodice. vom enumera câteva caracteristici fundamentale ale primului tip de soft: • este conceput pentru a produce învăţarea. • trebuie să asigure o frecvenţă şi interacţiune flexibilă între elev şi calculator. În mod obişnuit. Pentru a pune în evidenţă diferenţa dintre un soft educaţional şi cel needucaţional. descrierea tipului de hard pe care poate fi implementat) şi eventual. • acelaşi soft utilizat în mod simultan şi independent de diferiţi elevi. ci să li se solicite o participare activă prin care să-şi elaboreze cunoaşterea. se adaptează în funcţie de anumite caracteristici individuale. orice soft educaţional este însoţit de câteva indicaţii metodice care îi prezintă profesorului modul de utilizare. alte resurse materiale – fişe de lucru ce pot fi utilizate în clasă etc. • elevul sau profesorul pot controla într-o anumită măsură. În consecinţă. în sens larg. . este un produs – program (un program scris pentru calculator într-un limbaj de programare) care a fost în mod deliberat construit pentru a fi utilizat în organizarea unor situaţii de învăţare. este evidentă tendinţa de creare a unor medii de învăţare în care elevii să nu fie puşi în faţa unor cunoştinţe ”preparate într-o formă deja asimilabilă”.

caracteristici ale grupului ţintă. determină o individualizare a parcursului. După funcţia prioritară pe care o pot îndeplini în cadrul procesului de instruire. a unor obiective educaţionale. printr-o interacţiune adaptativă îşi propune să asigure atingerea. softurile educaţionale se pot clasifica în: softuri interactive pentru predarea şi prezentarea de noi cunoştinţe. Este realizat în funcţie de anumite cerinţe pedagogice (conţinut specific. obiective comportamentale) şi anumite cerinţe tehnice (asigurarea unei interacţiuni individualizate. în funcţie de nivelul de pregătire al subiectului. de către utilizator. .Softul educaţional. a feedback-ului secvenţial şi a evaluării formative). pentru că. din punct de vedere pedagogic. Având înglobată o strategie care permite feedbackul şi controlul permanent. Acesta este tipul cel mai complex. tipuri de soft Softul educaţional este un program proiectat pentru a fi folosit în procesul de predare – învăţare – evaluare. fiind un mijloc de instruire interactiv. care oferă posibilităţi de individualizare.

Interacţiunea / dialogul poate fi controlată de computer (dialog tutorial) sau de către elev (dialog de investigare). pe baza unui set de reguli. • softuri de investigare.Softurile de acest tip creează un dialog (asemănător celui dintre profesor şi elev). În mod. În acest mod. în care elevul caută el însuşi să obţină informaţiile necesare pentru rezolvarea sarcinii propuse. conducându-l pas cu pas pentru însuşirea de noi cunoştinţe sau formarea de deprinderi. corespunzător. după o strategie stabilită de proiectantul softului. softurile respective se clasifică la rândul lor în: • softuri tutoriale / lecţii ghidate în care calculatorul îl ghidează pe elev. între elev şi programul respectiv. ATENŢIE LA CLASELE PRIMARE ! . calea parcursă pentru extragerea de informaţii depinde de nivelul de cunoştinţe al celui care învaţă şi de particularităţile stilului său de învăţare.

Fig. 1. la suprafaţa apei.b Viaţa în Delta Dunării. la suprafaţa apei. 1. cu detalii de floră (nufăr) (Lecţii AeL) Fig. cu detalii de faună (fluture) (Lecţii AeL) .a Viaţa în Delta Dunării.

în limba franceză abécédaire şi respectiv. Fig. un supliment al lecţiei din clasă. Denumirea unui obiect. (CD realizat de InfoMedia Pro. Bucureşti). În figura 2. Un text suplimentar oferă o explicaţie scurtă a semnificaţiei uzuale a cuvântului căutat. Sunt astfel concepute încât elevul îşi poate verifica permanent corectitudinea răspunsului dat. se prezintă un dicţionar Român – Francez – Englez realizat de InfoMedia Pro sub forma unui CD.softuri de exersare (Drill and Practice). . ca şi de pronunţia sa în ambele limbi. permiţând ascultarea pronunţiei cuvintelor asociind scrierea cu pronunţia. de exemplu. În învăţarea limbilor străine un CD bine proiectat şi realizat poate fi un instrument deosebit de util. în limba engleză primer. abecedar este însoţită de cele două denumiri. fiind o modalitate de realizare a unei învăţări individualizate. Dicţionar Român – Francez – Englez. 2. asigurând repetarea ori de câte opri este nevoie. Constituie o completare. Acestea permit fiecărui elev să lucreze în ritmul său propriu pentru însuşirea unor deprinderi specifice.

proiectate şi utilizate în scopul unei aprecieri obiective. Prin proiectare. proceselor sau sistemelor reale. astronomie (mişcarea planetelor. Deoarece softurile din această categorie nu se bazează pe o anume strategie didactică. formarea anotimpurilor) şi geografie (formarea mareelor. pe baza unui model simplificat. modul efectiv de lucru este stabilit de către profesor. În mod corespunzător. softuri de testare / evaluare a cunoştinţelor. testările se numesc: iniţiale formative (continue. softul permite modificarea unor parametri. a cunoştinţelor şi deprinderilor / abilităţilor practice ale elevilor în diferite stadii / etape de pregătire (la început. erupţia vulcanilor. elevul putând observa cum prin aceasta se modifică comportamentul / răspunsul sistemului. Simularea are ca obiectiv formarea la elevi a unor modele mentale ale fenomenelor. Există şi softuri tematice proiectate în scopul dobândirii unor competenţe de natură profesională. Au ca obiectiv principal extinderea orizontului de cunoaştere. a V a) softuri tematice. care să le permită înţelegerea formării sau funcţionării acestora. în timpul acesteia sau la final).softuri de simulare permit reprezentarea controlată a unui fenomen sau a unui proces real. cls. Largă utilizare la fizică. producerea uraganelor) (Lecţii AeL. Geografie. care prezintă subiecte (teme) din diverse domenii ale programei şcolare. pe parcurs) sumative (finale) . chimie.

evaluând răspunsurile lor într-un interval de timp prestabilit. (figura 3) Fig.În funcţie de itemii folosiţi. . indiferent de disciplina de studiu. 3 Joc realizat în Paint pentru învăţarea numărării de la 1 la 10. un joc realizat în Paint pentru grupa pregătitoare are ca obiectiv învăţarea numărării de la 1 la 10. grupa pregătitoare. De exemplu. Se cere copiilor să deseneze atâtea obiecte cât indică numărul scris sub fiecare mulţime. Majoritatea softurilor de testare afişează punctajul realizat şi chiar şi nota obţinută. testele verifică cunoştinţele elevilor. cu recunoaşterea grupelor de obiecte.

De interes educaţional. Navigarea prin conţinutul enciclopediei este facilitată de un motor intern de căutare. Arte. tabele de calcul.L. Un loc aparte ocupă enciclopediile care pot fi folosite în multiple moduri. Sunt instrumente informatice concepute pentru a acoperi o arie largă de activităţi. de la cele cu caractere de rutină şi repetiţie (dicţionare. Divertisment. Enciclopedia este structurată în capitole mari: Animale. Locuri. tabele de formule. pentru învăţarea prin descoperire. Ştiinţe. enciclopediile permit un dialog de investigare. Caragiale. în funcţie de talentul cadrului didactic. la cele cu caracter creativ (editoare de texte. sunt şi enciclopediile în limba română: • Enciclopedia I. Explorapedia Children’s Interactive Encyclopedia. • Enciclopedia Nichita Stănescu. editoare de formule matematice). pentru activităţi integrate si interdisciplinare. 2005. Microsoft Oceans. Enciclopediile în limbi străine pot servi şi la învăţarea / consolidarea limbii respective. • Enciclopedia Constantin Brâncuşi. Enciclopediile pot fi folosite pentru prezentarea unor imagini. Microsoft Encarta Kids 2006. Scriere şi citire. tabele tehnice). Sporturi. . utilizatorul putând naviga prin accesarea unor cuvinte cheie. Cele mai cunoscute enciclopedii virtuale sunt: Microsoft Encarta Encyclopedia Deluxe 2004. putând fi adaptate diferitelor niveluri de vârstă şi de instruire ale elevilor. Microsoft Encarta Kids 2006 are ca obiectiv major descoperirea prin intermediul jocului. Jocuri. dar nu numai.softuri utilitare. Adresându-se copiilor. În general. Personalităţi. Britannica 2002 Deluxe Edition. Istorie. etc. pentru consolidarea cunoştinţelor de limbi străine.

poezii noi învăţăm”. (recunoaşterea figurilor geometrice simple) şi activităţi artistico – plastice (colorează) poate fi ales din CD. sub forma unui joc se atinge un obiectiv didactic. Aplicând în mod inteligent un set de reguli. InfoMedia Pro Bucureşti) Fig. care însoţeşte desenarea unui iepuraş din ovale. De exemplu. Fig.soft4kids. pentru grupa pregătitoare şi şcolarii mici un joc pentru educarea limbajului. InfoMedia Pro Bucureşti) .ro). 5 Imagine intermediară din timpul execuţiei desenului (jocul “Învăţăm să colorăm. poezii noi învăţăm”. activităţi matematice. 4 Imaginea care lansează sarcina de lucru (jocul “Învăţăm să colorăm. elevul alege o modalitate dintre mai multe care i se oferă pentru a rezolva problema propusă. De exemplu.ul “Învăţăm să colorăm. poezii noi învăţăm” elaborat de InfoMedia Pro Bucureşti (www. Acest joc poate fi folosit sub formă de activităţi integrate pentru etapa de vârstă 6-7 ani. se audiază o poezie.jocuri educative sunt softuri prin care.

în funcţie de talentul şi ingeniozitatea proiectantului. profesor). .La finalizarea desenului copilul primeşte recompensa verbală “foarte bine”. fiind îndemnat să aleagă o culoare din paleta de culori cu care să coloreze iepuraşul. 6 Imagine reprezentând desenul finalizat (jocul “Învăţăm să colorăm. în realitate. învăţător. poezii noi învăţăm”. acestea pot îndeplini roluri didactice şi formative multiple şi complexe. Fig. InfoMedia Pro Bucureşti) Trebuie precizat că produsele informatice numite softuri educaţionale nu se pot încadra în mod „rigid” în una dintre categoriile menţionate. dar şi a cadrului didactic utilizator (educator.

de la aspectul predominant de verificare. la centrarea pe elev. În modul acesta. eforturile de cercetare trebuie concentrate pe potenţialul pe care îl oferă învăţământului şi educaţiei. dar şi posibilitatea de a interacţiona în mod consistent şi diferenţiat cu fiecare elev / utilizator. dar şi calitativ. în general. de la centrarea pe profesor. nemaifiind „centrul” iradiant de informaţie şi procesul educaţional îşi mută accentul dominant asupra predării către învăţare. capacitatea de a oferi prezentări multiple şi dinamice ale fenomenelor. testare a cunoştinţelor. profesorul se degrevează de activităţi de rutină. în prezent. . Una dintre modificările majore aduse de intervenţia calculatoarelor în învăţământ este şi schimbarea de paradigmă. în general. apar deja elemente de descentralizare.De la centrarea pe profesor. Învăţarea pune accentul pe participarea activă a elevului la construirea propriului sistem de cunoştinţe în ritmul propriu şi pe baza propriilor strategii. către aspecte mai complexe. Treptat. interactivitatea. rolul dascălului suferă modificări. Evoluţia softurilor. dar sarcinile lui se amplifică prin aceea că trebuie să conceapă şi să realizeze mici programe adaptate cerinţelor disciplinei pe care o predă şi adaptate totodată şi la cerinţele procesului educativ. în parte. la centrarea pe elev Majoritatea specialiştilor apreciază că. Prin răspândirea şi diversificarea IAC. care asigură contexte semnificative pentru învăţare. calculatoarele şi mediile virtuale create de acestea: precizia operaţiilor efectuate. Iată un nou element de presiune asupra şcolii care trebuie să-şi regândească modurile de abordare a demersului didactic. modifică aria de activităţi a profesorului cantitativ.

pas cu pas Avansare mai rapidă. toţi elevii beneficiază de acces la aceleaşi surse de informaţii. talente. stimularea motivaţiei pentru a asigura acumularea de cunoştinţe de către toţi elevii). artificial Context autentic. perspective. MEDII TRADIŢIONALE DE ÎNVĂŢARE Tabelul 1 Caracteristicile mediilor tradiţionale şi ale mediilor noi de învăţare NOI MEDII DE ÎNVĂŢARE Instruire centrată pe profesor Învăţare centrată pe elev Avansare lentă. în mai mulţi paşi Foloseşte un singur media Multimedia Activitate izolată Activitate (muncă) colaborativă Furnizare de informaţii (prin predare) Schimb de informaţii Învăţare pasivă Învăţare activă. exploratorie Învăţare factuală (bazată pe prezentarea de fapte) Gândire critică şi adoptare de decizii în cunoştinţă de cauză Răspuns reactiv Acţiune planificată. . pregătiri.Dominanta procesului de învăţare devine individualizarea. încât se poate spera asigurarea unor şanse egale de educaţie. renunţânduse tot mai mult la standardizare. ancorat în realitate Învăţarea centrată pe elev asociază învăţarea focalizată pe particularităţile individuale (ereditate. experienţă. În noile medii de învăţare. proactivă Context izolat. capacităţi şi nevoi) cu focalizarea pe predare înţeleasă ca o nouă modalitate de împărtăşire a cunoştinţelor (selectarea celei mai bune şi mai noi informaţii.

prin utilizarea TIC în predare se stimulează atenţia audio-vizuală. • focalizarea. Centrarea pe elev pretinde focalizarea pe învăţare şi dezvoltare şi abordarea învăţării din perspectiva conţinutului.Utilizarea TIC în procesul de predare-învăţare-evaluare conduce la creşterea receptivităţii elevilor precum şi a interactivităţii. pe proces şi pe competenţe. în formularea finalităţilor pe ceea vor face elevii la finalul lecţiei/disciplinei şi nu pe conţinutul care trebuie acoperit. La nivelul proiectării didactice. • organizarea conţinuturilor pe principiile învăţării bazate pe rezolvarea de probleme. Este o practică tot mai des întâlnită şi permite deplasarea accentului de pe cadrul didactic şi conţinut. Aceasta permite elevului să stabilească anumite obiective de învăţare şi să aibă control asupra propriei învăţări. Dacă în sistemul clasic elevul ascultă lecţia şi ia notiţe. vor comunica şi vor colabora. centrarea pe elev înseamnă a oferi elevului posibilitatea de a alege ce să studieze şi cum să studieze prin: • alegerea anumitor conţinuturi de învăţare de către elevi în funcţie de interesele personale. pe elev. proceselor şi rezultatelor învăţării. . Prin integrarea tehnologiei elevii vor fi angrenaţi în activităţi de culegere de informaţii de pe Internet pentru rezolvarea problemelor asignate.

soft de simulare. ci şi după. predarea se prelungeşte şi în afara orele de curs. Din acest motiv. profesorul poate primi comentarii şi întrebări de la elevii săi şi le poate răspunde.Folosind un blog şi nu o pagină simplă de web. care dirijează pas cu pas drumul elevului de la necunoaştere la cunoaştere prin efort propriu şi în ritmul său de învăţare. Instruirea asistată de calculator (prescurtat IAC) este o modalitate de instruire individuală a elevilor prin intermediul programelor pe calculator (denumite soft educaţional). soft pentru testarea cunoştinţelor şi jocuri educaţionale. se realizează o învăţare asincronă. adrese utile pentru continuarea studiului în profunzime pot fi postate pe blog. pentru a relua anumite aspecte. . În felul acesta. aşa cum se întâmplă în cadrul unei ore de curs. modulul profilul elevului (care ţine seama de faptul că există elevi buni şi elevi slabi. modulul pedagogic (reprezentat de o colecţie de percepte didactice aplicate în elaborarea softului). Actualmente se dezvoltă sistemele expert compuse din patru module şi anume: modulul expert (profilat pe un anumit domeniu de cunoaştere). profesorul poate alege să insereze în material diverse sarcini pentru a fi îndeplinite de elevi acasă. Softul educaţional poate fi alcătuit din: soft de informare/documentare (exemplu: enciclopedii stocate pe CD-uri). care nu depinde de răspunsurile imediate din partea profesorului. Avantajul materialelor suport şi a lecţiilor în format electronic este acela că elevul poate avea acces la ele nu doar în timpul orei. Această comunicare vine în sprijinul elevului. când profesorul explică. cu ritm de învăţare diferit) şi modulul interfaţa cu utilizatorul. soft pentru comunicarea de cunoştinţe noi. informaţii. Astfel.

Competenţele pe care trebuie să le aibă un învăţător pentru a utiliza eficient calculatorul în activitatea sa didactică sunt de natură tehnică (de utilizator) şi de natură psihopedagogică. creator. un mijloc de producere şi evaluare a acestora. Didactica diverselor discipline trebuie să reconsidere proiectarea. în cadrul unui proces constructiv. . bazat pe descoperire şi pe valorificarea creativităţii. utilizând instrumente informatice adecvate este pentru orice cadru didactic un exerciţiu inedit. care îl scoate din rutină. Proiectarea unei lecţii. indiferent de tipul acesteia. învăţători / institutori impune formarea acestora şi din perspectiva folosirii eficiente şi a noilor mijloace de învăţământ bazate pe calculator. TIC nu reprezintă numai o formă atractivă de transmitere a cunoştinţelor. în cazul de faţă.Competenţe necesare învăţătorilor pentru utilizarea instrumentelor informatice în activitatea didactică Introducerea tehnologiilor informatice în şcoală are rolul să asigure optimizarea modului de aplicare a programelor şcolare la diversele discipline. În Tabelul 2 sunt listate competenţele minimale pe care trebuie să le posede şi să şi le dezvolte învăţătorul / institutorul. Pregătirea viitoarelor cadre didactice. conţinuturile şi activităţile complementare pentru a fi în acord cu achiziţiile cele mai recente ale tehnologiei didactice. ci. mai ales.

cunoaşterea măsurilor de protecţie a muncii şi sănătăţii şi a celor de siguranţă. căutarea şi folosirea informaţiilor din enciclopediile multimedia. copiere). informaţiile pot fi transmise prin Internet. • Cunoaşterea caracteristicilor esenţiale ale lucrului cu informaţia trebuie evaluată în funcţie de acurateţe. sistemele TIC pot prezenta informaţii statice sau informaţii modificabile. foi de calcul. conectarea şi instalarea echipamentelor TIC. . baze de date. validitate. enciclopedii multimedia. utilizarea curentă a aplicaţiilor tip procesor de text. mutare. aplicaţii multimedia.Competenţele minimale pe care trebuie să le posede şi să şi le dezvolte învăţătorul COMPETENŢE DE UTILIZATOR ACTIVITĂŢI SPECIFICE • Folosirea de instrumente informatice pentru a simplifica activitatea proprie şi pe cea a elevilor (editoare de text. programe de prezentare). Internet sau din alte surse. folosirea corectă a resurselor TIC la nivel de utilizator. asigurarea datelor (parolare) şi a securităţii generale a echipamentelor. organizarea şi stocarea informaţiei în baze de date şi fişiere. informaţia ocupă memorie şi procesul de stocare a ei are diverse implicaţii. organizarea fişierelor (creare.. informaţiile pot fi legate direct. foi de calcul. email. din ziare. alegerea temelor şi stabilirea etapelor de lucru în proiecte tip portofoliu şi stabilirea mijloacelor de comunicare între elevii participanţi şi profesorii din aceeaşi şcoală. folosind aplicaţii software adecvate. controlul anumitor procese). sursa de provenienţă. în mod dinamic. etc. imagine) şi dinamice (simulare a unor evenimente. ştergere. utilizarea informaţiilor statice (text. din şcoli diferite sau din ţări diferite.

este necesar ca învăţătorul să poată identifica: modul / modurile în care acesta contribuie la atingerea obiectivelor. TIC oferă accesul la informaţiile cele mai recente. metode de evaluare şi de înregistrare a progresului făcut de elevi la studiul disciplinei. mai ales în liceu. profesorul împreună cu elevii pot modela şi/sau simula unele evenimente. experimente folosind un limbaj de programare adecvat. transformate datorită caracterului temporar/modificabil al informaţiei stocate.Ar mai putea fi menţionată şi folosirea TIC pentru simularea şi modelarea de situaţii specifice unei discipline. pentru asemenea situaţii se folosesc aplicaţii software gata create. dar. Din perspectiva psihopedagogică.cheie şi situaţiile – problemă în care el poate interveni pentru a stimula şi direcţiona procesul de învăţare la elevi. întrebările . procese. criterii pentru ca evaluarea necesităţilor şi progresului elevilor la disciplina respectivă să nu fie influenţată de folosirea calculatorului. să exploreze şi să explice mai eficient anumite aspecte ale predării unei discipline. dar şi în utilizarea TIC. În lecţiile sau secvenţele în care va folosi calculatorul. la clasele mai mari. este necesar ca învăţătorul să cunoască modul în care: TIC îl ajută să demonstreze. . activităţile pot fi schimbate. la clasele primare. procesate şi prezentate cu ajutorul TIC.

stabilirea unor criterii de evaluare în cadrul disciplinei atunci când se foloseşte calculatorul. . de exemplu prin observarea muncii fiecărui elev. observarea sistematică a activităţii elevilor şi acordarea de sprijin atunci când este necesar. atunci când aplicaţia realizată este rezultatul unei activităţi de grup. că în activităţile comune există un efort bine echilibrat şi că intervenţia învăţătorului are loc la momentul potrivit. identificarea unor criterii prin care elevii pot arata ce au învăţat ca urmare a folosirii resurselor TIC de pe Internet sau CD-ROM. învăţătorul va urmări folosirea unor metode formative de verificare finală pentru evaluarea progresului făcut de elevi la disciplina / disciplinele la care a folosit mijloace TIC în predare. prin înregistrarea rezultatelor. să ştie cum să organizeze elevii sau grupurile de elevi pentru a se asigura că fiecare elev participă la activitate.). etc. prin intervenţia învăţătorului şi prin dialogul elev-învăţător. Scopul utilizării calculatorului în procesul didactic este îmbunătăţirea predării-învăţării disciplinei / disciplinelor. prin identificarea modului în care accesul la diferite aplicaţii software poate modifica aşteptările învăţătorului sau cerinţele formulate de acesta elevului (de exemplu: aplicaţii de corectare automată a ortografiei. Pentru a evalua contribuţia adusă de acest mijloc de învăţământ. determinarea contribuţiei fiecărui elev. învăţătorul trebuie: să decidă modul în care urmează să-l folosească: cu întreaga clasă sau numai cu un anumit grup de elevi. învăţătorul va asigura: monitorizarea progresului elevilor prin stabilirea clară a ţintelor de atins în cadrul fiecărei activităţi.Din perspectiva impactului pe care folosirea calculatorului îl are asupra organizării lecţiei.

interfaţa cuprinde totalitatea modurilor si echipamentelor graţie cărora utilizatorul poate comunica cu sistemul de calcul. exigenţe de ordin psihopedagogic. imprimantă etc. mouse. În sens tehnic. menite să faciliteze achiziţia de cunoştinţe ca şi formarea şi dezvoltarea structurilor cognitive ale elevilor. În sens uzual. Comunicarea cu calculatorul se realizează. cerinţe impuse de produsele software utilizate. . tastaturii şi mouse-ului. adică sunt programe care necesită intervenţia elevului pentru a se executa. interfaţa fiind elementul care face posibilă comunicarea elev-calculator. se poate vorbi de o interfaţă elev-calculator. Elevul dirijează execuţia fiecărei activităţi prin emiterea unor comenzi speciale.Exigenţe psihopedagogice ale integrării calculatorului în lecţie Proiectantul lecţiei asistate de calculator se confruntă cu trei categorii de probleme: facilităţi sau limite de natură tehnică. Calculatorul este un mediu de comunicare axat pe dialog. in principal. interfaţa asigură legăturile funcţionale.. prin intermediul: ecranului. Programele destinate IAC sunt aplicaţii interactive. În sens psihopedagogic. pe de o parte si tastatură. care se stabilesc între calculator (unitatea centrală). În această accepţiune. interfaţa cuprinde un ansamblu de proceduri şi coduri.pe de altă parte.

mai ales ca IAC s-a dezvoltat ca o replică la transmiterea exclusiv orală a informaţiilor. Interfaţa impune numeroase constrângeri de limbaj. nu este vorba doar de posibilităţile tehnice. el nu reprezintă totul în procesul de comunicare. modul ei de organizare (textual sau grafic. Interfaţa trebuie adaptată la particularităţile de percepţie ale elevilor. Interfaţa elev-calculator comportă o gamă de soluţii tehnice şi cerinţe psihopedagogice specifice procesului de predare-învăţare. Suplimentar. ci de dificultatea adaptării comunicării la capacităţile de receptare ale elevilor. Vizualizarea pe ecran redă doar o parte din ceea ce este reprezentat în calculator. Factori specifici procesului de predare-învăţare.Deşi ecranul este zona de organizare şi redare electronică a obiectelor. De exemplu. figural sau simbolic) pretind mijloace de interfaţare adecvate. cunoştinţelor. ceea ce ridică numeroase probleme de interfaţare. facilităţile tehnice corelate cu aparatura şi cu programele informatice trebuie să fie compatibile cu operaţiile concrete şi formale de care este capabil elevul. ca de exemplu: sarcina de învăţare. adică la ceea ce se defineşte prin sintagma stiluri de abordare perceptive-vizuală a informaţiei. adeseori cerinţele psihopedagogice reclamă transmiterea informaţiei pe canalul verbal-auditiv. obiectual sau verbal) sau registrul în care este capabil elevul să lucreze (registrul obiectual. .

care să servească la sublinierea mesajului didactic transmis. folosită pentru prezentări în faţa unui auditoriu. dacă sunt salvate ca pagini web. corelate cu imaginea / imaginile.Aplicaţii utilizate în pregătirea lecţiilor Aplicaţia Microsoft Power Point.uri) de prezentare.pptx. Folosirea acestei aplicaţii are ca temei psihopedagogic constatarea că informaţiile prezentate sub formă vizuală sunt percepute şi reţinute mult mai uşor decât cele transmise exclusiv verbal. Aplicaţia Microsoft Power Point este o aplicaţie care face parte din pachetul Microsoft Office. Excel. ca şi posibilitatea înregistrării unui mesaj sonor care să însoţească prezentarea. având ca elemente comune cu acestea. Interfaţa aplicaţiei este asemănătoare cu cea a celorlalte programe (Word. . se pot adăuga şi efecte sonore. dând un aer dinamic întregii prezentări. efecte de animaţie aplicabile textelor sau imaginilor. Programul permite şi efecte speciale: trecere de la o “pagină” la alta. aceeaşi organizare a meniurilor şi a barei de instrumente. Fişierele create cu aplicaţia Power Point se numesc prezentări (presentation) şi au extensia . o colecţie de foi (slide . În funcţie de dotarea calculatorului (cu placă de sunet şi boxe). Prin prezentare. Acestea pot fi vizualizate fie în modul de Vizualizare / Editare. Scopul principal al prezentării este captarea atenţiei auditoriului şi transmiterea informaţiilor astfel încât acestea să fie reţinute de cei prezenţi. Access) din pachetul Microsoft Office. fie cu browser-ul Internet Explorer.ppt sau . se înţelege un ansamblu.

prietenoasă. Utilizarea aplicaţiei Paint este importantă deoarece oferă posibilitatea punerii în practică a ideilor legate de exerciţii (de memorie vizuală. Desenele astfel create pot fi salvate sub mai multe extensii specifice aplicaţiilor de editare imagine (. . de exersare a operaţiilor aritmetice. de formare şi consolidare a cunoştinţelor matematice. pentru formarea unor noţiuni matematice prin desenare / vizualizare).jpg. color sau alb negru.gif). . Meniul simplu şi uşor de intuit ajută la dezvoltarea abilităţilor de lucru la calculator. Cu ajutorul acesteia se pot crea desene simple sau elaborate. a celor de despărţire corectă în silabe. fie că este vorba despre poze sau despre documente scanate. pentru formarea deprinderilor de colorare. pot fi vizualizate sau editate imagini. de exersare a scrierii corecte. într-o manieră plăcută.Aplicaţia Paint Este una dintre cele mai simple aplicaţii pentru realizarea de imagini / desene.bmp. Acest lucru permite deschiderea si reeditarea fişierelor realizate cu aplicaţia Paint de către aplicaţii dedicate performante. etc. de identificare a obiectelor şi a dezvoltării limbajului prin intermediul imaginilor. Imaginaţia şi creativitatea învăţătorului pot contribui la dezvoltarea a numeroase jocuri de prezentare şi de recunoaştere a figurilor geometrice simple. .

În cazul în care se cere elevilor să corecteze un text sau să rescrie corect un text. se pot muta uşor texte / paragrafe. Se pot formata paragrafe. ca şi a celor de utilizare a calculatorului. copiii pot învăţa să folosească corect tastatura. extensia sub care se salvează acestea fiind . Poate fi folosit pentru dezvoltarea abilităţilor de scriere corectă. dimensiuni sau culori. cu diferite tipuri de fonturi sau stiluri. îşi pot dezvolta abilităţi de creare. se poate realiza corectarea ortografică şi gramaticală automată. mai ales prin joc. (cu ajutorul opţiunii Word Art) ca şi realizarea de desene (cu ajutorul butoanelor care se regăsesc pe bara de desen Drawing.doc sau docx. . Textele pot fi corectate uşor.Aplicaţia Microsoft Word Aplicaţia Microsoft Word este parte a Microsoft Office şi are ca principal scop introducerea textului. Aplicaţia Word permite scrierea textelor “artistic”. Documentele realizate cu Microsoft Word se prezintă sub formă de pagini. pentru diferitele limbi în care s-a făcut introducerea textului. Rezultatul final poate fi printat sau salvat în calculator putând fi accesat oricând este nevoie. opţiunea de corectare gramaticală şi ortografică nu va fi activată! Printr-o diversitate mare – practic nelimitată – de exerciţii bine gândite de învăţător. formatare şi editare de text. in mod automat utilizânduse opţiunea de corectare gramaticală şi ortografică. dar în acelaşi timp învaţă şi exersează scrierea corectă.

Astfel. înmulţiri. Aplicaţiile prezentate pot fi folosite de învăţător şi în activitatea sa de proiectare a lecţiilor. aflarea celui mai mic sau mai mare număr dintr-o mulţime. aceştia învăţând în acelaşi timp şi cum să utilizeze aplicaţia. . de prezentare a statisticilor. de organizare a clasei. Posibilitatea introducerii culorilor de către proiectant. împărţiri). scădere. să îl avertizeze în cazul în care răspunsul dat de acesta este greşit. În funcţie de obiectivele exerciţiului se pot realiza programe simple care să îl ajute pe elev în realizarea calculelor matematice sau. pot deveni distractive pentru cei mici. în învăţământul primar pentru operaţii matematice simple (adunări.Aplicaţia Microsoft Excel Poate fi folosită. verde pentru rezultat corect şi respectiv roşu pentru rezultat greşit. face exerciţiul mai plăcut pentru elev şi îl stimulează să continue. contribuind astfel la formarea deprinderilor de autoevaluare. înmulţire şi împărţire. operaţiile matematice de adunare. scăderi.

Instrumente pentru munca învăţătorului Aplicaţiile informatice prezentate pot fi folosite de învăţător şi pentru: realizarea documentelor şcolare imprimabile: • programe şcolare (de exemplu. • situaţii statistice în urma evaluărilor. . • programarea serviciului pe clasă. proiecte de lecţii. programa unei discipline opţionale). realizarea de materiale pentru managementul clasei: • orare. etc. • planificări calendaristice. • clasamente ale elevilor la sfârşit de semestru sau de an şcolar. • proiecte ale unităţilor de învăţare.

IAC + e‐learning IAC şi e-learning se referă la folosirea tehnologiilor informatice şi de comunicaţii. învăţare. chat în timp real sau discuţii prin poşta electronică).video. •administrarea online a disciplinelor •materiale pentru învăţare interactivă (uneori multimedia). •discipline sau discuţii realizate folosind conferinţa. inclusiv simulări. asimilare a cunoştinţelor şi de-prinderilor şi de evaluare a elevilor. IAC şi e-learning includ: •cercetări asupra utilizării Internet-ului (World Wide Web. precum şi a mediilor pentru distribuirea materialelor didactice pentru îmbunătăţirea proceselor de predare. •activităţi didactice de grup (conferinţe electronice. a bibliotecilor electronice şi a bazelor de date online. WWW). .

Învățarea/Instruirea asistată de calculator se referă practic la orice mod de utilizare  a calculatorului în procesul didactic. a stoca.  Cele mai folosite în IAC sunt tutorialele online (text. Bibliotecile virtuale conțin cataloage şi resurse de informații electronice descrise în  cataloage. fotografii. teste şi corecție). proiectoare  digitale şi table interactive (whiteboards).  conferințe. imagini. Cărțile electronice sunt versiuni ale tradiționalelor cărți tipărite care pot fi citite pe  calculator sau pe „asistentul digital personal”. Instrumentele CMC  includ  poșta  electronică. Comunicarea  mediată  de  calculator  (CMC). sau  a prezenta informația creată de unul sau mai mulți participanți. animații. Evaluarea  online  sau  asistată  de  calculator  adică  utilizarea  sistemelor  de  calcul  pentru a livra.  Sunt utilizate tehnologii de prezentare cum ar fi Microsoft PowerPoint. . proiectele sau examinările. a adnota. a marca şi a analiza temele pentru acasă.  Materialele multimedia includ grafice.  respectiv orice  formă  de  comunicare  interpersonală care foloseşte tehnologiile pentru a transmite.  software  pentru  grupuri.  grupuri  de  discuții  (chat) etc. multimedia. video şi sunet.

încurajând orientarea personalizată. nu numai a da răspunsurile corecte. subliniind direcţiile importante de studiu. •profesorii devin proiectanţi ai mediilor experimentale de instruire. •profesorul devine un membru al grupului de studiu. •profesorii devin experţi în a pune întrebări. •profesorii prezintă subiectele predate din perspective multiple. folosite creativ şi educativ. să menţină şi să îmbunătăţească procesul de învăţare a elevilor. . •se acordă o mai mare importanţă stilurilor de învăţare ale elevilor. IAC şi e-learning. depăşind calitatea de furnizori de cunoştinţe. Rolul profesorului într-un mediu de instruire în reţea se modifică: •de la lector la consultant: la rolul de ghid şi furnizor de resurse didactice.WWW-ul pentru predare. pot să ofere suport. instruire şi învăţare Metodele tradiţionale de predare (comunicarea de tip Unu către mai mulţi) nu satisfac în întregime calitatea proceselor de predare şi învăţare. •profesorii oferă numai cadrul iniţial al activităţii elevilor.

•elevii folosesc aceleaşi instrumente ca şi profesioniştii din domeniul studiat. •elevii devin manageri autonomi. cât şi colaborativ). •interacţiunea în cadrul grupului de studiu creşte semnificativ. •se pune accent pe folosirea cunoştinţelor. motivaţi ai proceselor de învăţare. •elevii îşi formulează propriile întrebări pentru care caută răspunsuri adecvate. nu numai pe observarea performanţei de expert a profesorului sau pe promovarea testelor. •accesul la resursele de instruire este mărit în mod semnificativ. •elevii lucrează ca membri ai grupurilor la teme colaborative/cooperative. •elevii discută propriile rezultate. independenţi. •elevii devin rezolvatori de probleme complexe. nu doar memorizatori de fapte. •elevii văd subiectele predate din perspective multiple.Rolul elevului într-un mediu de instruire în reţea se modifică: •de la receptori pasivi la edificatori ai propriului bagaj de cunoştinţe. •se pune accent pe asimilarea strategiilor de învăţare (atât la nivel individual. .

  avem  de  a  face  cu  programe  pe  calculator specializate  pentru  fiecare domeniu.  programe care să prezinte mai multe niveluri de dificultate.Deoarece  domeniile  educației  în  zilele  noastre  sunt  foarte  variate.  Un  soft  educațional  performant  trebuie  să  atragă  prin  calitatea  prezentării. să  asigure interacțiunea dintre calculator şi elev sau calculator şi profesor.  Astfel.  şi  programele software dedicate fiecărei discipline în parte sunt diferite. să  se  poată  adapta  în  funcție  de  caracteristicile  utilizatorului  (de  exemplu. să asigure necesarul de informații pentru o anumită temă. . trecerea la un  nivel superior presupunând parcurgerea nivelurilor anterioare).

•simularea învăţării. •organizarea datelor în fişiere.Software-ul pedagogic/educaţional reprezintă un program informatizat. •realizarea învăţării. reglarea/autoreglarea şi autocontrolul activităţii de învăţare/educaţie. proiectat special pentru rezolvarea unor sarcini sau probleme didactice/educative prin valorificarea tehnologiilor specifice instruirii asistate de calculator. •gestionarea fişierelor. •controlul. care asigură: •memorarea datelor. . •evaluarea formativă a învăţării.

 de dorințele proprii.Programe  interactive  pentru  însuşirea  de  cunoştințe  noi  care  creează  între  computer  şi  elev  un  dialog  asemănător  cu  cel  dintre  elev  şi  profesor. Avantajele utilizării tutorialelor pe calculator Tutorialele sunt recomandate: pentru prezentarea informațiilor faptice.  fără  ajutorul  manualului  şcolar  şi  al  profesorului.  dar.  elevul  poate  dobândi  noi  cunoştințe. nu poate să‐şi dea seama întotdeauna dacă şi‐a însuşit totalitatea  informațiilor necesare pentru o anumită etapă de învățare. el este cel care va alege calea care va fi  parcursă. pas  cu  pas  spre  descoperirea  şi  însuşirea unor cunoştințe. pentru  învățarea unor reguli şi principii şi pentru învățarea unor strategii de rezolvare a  unor problemei .  Utilizând  programele  software  interactive.  Există  şi  posibilitatea  ca  elevul  să  nu  urmeze  calea  indicată  de  realizatorul  programului.dar  şi  de  stilul  său  de  învățare. Aceste soft‐uri pot prelua unele dintre  funcțiile  profesorului.  Aceste  programe sunt aşa numitele „tutoriale”.  Dacă elevul alege acest mod de învățare. ci să îşi aleagă singur informațiile pe care doreşte să le asimileze.  conducând‐l  pe  elev. ținând cont de nivelul anterior de cunoştințe.

 remedierea cunoştințelor  asimilate.  asigurarea  controlului  elevului  asupra  desfăşurării  lecției.  întrebări  şi  răspunsuri.  prezentarea  informațiilor.  îndrumări  suplimentare  în  funcție de corectitudinea răspunsurilor.Tutorialul începe cu o secțiune introductivă care informează elevul asupra  obiectivelor şi a naturii lecției.  încheierea  tutorialului.  Sunt  adresate  întrebări  la  care  elevul  trebuie  să  dea  un  răspuns.  Informația este apoi prezentată într‐o formă elaborată.  secvențierea/segmentarea  lecției.  motivarea  elevului. . Elementele  constitutive  ale  unui  tutorial  sunt:  introducerea.  Programul  apreciază  răspunsul  elevului  şi  oferă  o  reacție  care  să  întărească înțelegerea şi să crească performanța elevului.  analizarea  răspunsurilor.

  care  presupune  aplicarea  cunoştințelor ştiințifice în diferite contexte productive.Software  de  simulare  a  unui  obiect  sau  fenomen  real  prin  intermediul  computerului.  a  procesului  și  a  echipamentului.  reproducerea  sau  prezentarea  unui  fenomen  sau  proces  real. Simularea  este  o  metodă  de  predare  prin  care  se  încearcă  repetarea. Simulările  conțin  o  prezentare  inițială  a  fenomenului. .  Elevul  poate  folosi  acest  gen  de  programe  pentru  a observa  fenomenul  studiat.  atestă  nivelul  de  cunoştințe  şi  capacități  (deprinderi)  pe  care  elevul  le  posedă  după  parcurgerea  programului  de  instruire.  dar  poate  avea  şi  posibilitatea  de  a  modifica  anumiți  parametri şi a descoperi în ce fel se modifică obiectul sau fenomenul respectiv.  dar situaţiile reale sunt simplificate.  ghidează  activitatea  elevului.  Elevii  interacţionează  cu  programul de  instruit  într‐un  mod  similar  cu  interacţiunea  operatorului cu un sistem real.  oferă  situații  practice  pe  care  elevul  trebuie  să  le  rezolve. Obiectivele  metodei  vizează  formarea‐dezvoltarea  spiritului  de  investigație  expe‐rimentală  a  elevului.

Prezentarea completă  a conceptului Explicare: •Reguli de funcționare •Obiective •Instrucțiuni •Control Se prezintă  situația Se solicită o  acțiune Model de organigramă a unei simulări  pe calculator Se  evaluează  acțiunea Se prezintă  rezultatele Se analizează corectitudinea  situației modificate O nouă  situație .

consolidată deja la nivelul unui stereotip dinamic. •integrarea acţiunii automatizate în activitatea respectivă. •declanşarea operaţiilor necesare pentru desfăşurarea acţiunii respective. •perfecţionarea acţiunii automatizate în contexte diferite care asigură evoluţia sa în termeni de stabilitate şi de flexibilitate. •sistematizarea acţiunii în funcţie de scopul general şi specific al activităţii res-pective.Soft-urile de exersare (exerciții. •integrarea operaţiilor antrenate în structura acţiunii. . executând un set de sarcini. lucrând după posibilităţile sale şi în ritmul propriu. Proiectarea şi realizarea exerciţiului presupune valorificarea etapelor angajate psihologic în procesul de formare şi consolidare a deprinderilor: •familiarizarea elevului cu acţiunea care urmează să fie automatizată. Sarcinile de rezolvare pot fi aşezate într-o anumită ordine sau pot fi generate aleatoriu. Aceste programe pot cuprinde şi aprecierea răspunsului elevului. drill) pot fi folosite le diverse discipline pentru a-l ajuta pe elev să-şi formeze deprinderi şi priceperi specifice.

•răspunsurile trebuie să conţină o reacţie inversă corectă. •învăţarea activă . echipamentul necesar.trebuie răsplătită. •jocul trebuie să motiveze participanţii şi să le capteze atenţia. •jocul trebuie să conţină mai multe niveluri de dificultate. •regulile jocului trebuie să fie bine formulate şi uşor de înţeles. penalizări.nu doar contemplarea .Programele sub forma jocurilor didactice nu au întotdeauna foarte mari valenţe educative. Caracteristicile esenţiale ale jocurilor pentru instruire: •obiectivele jocului trebuie definite foarte clar. În demersul didactic. poate învăţa să utilizeze corect tastatura şi mouse-ul). pot fi alese jocuri pe calculator care să presupună luarea unor decizii corecte pentru atingerea unui anumit scop. . reguli. un număr de participanţi. dar elevul aflat la începuturile activităţii sale în faţa calculatorului. poate dobândi deprinderi corecte de utilizare corectă a echipamentelor de calcul (de exemplu. proceduri. •jocul trebuie să se încheie cu o concluzie. Jocul educativ include: obiectivul jocului. Elevii vor fi încântaţi de joc şi vor avea în acest fel posibilitatea de a-şi folosi memoria şi inteligenţa. utilizarea jocului în instruire.

  şi  care  vor  fi  evaluate  imediat după terminarea lor. ele se prezintă sub  forma  testelor care  pot  fi  completate  pe  computer. . elevii nu mai  au posibilitatea de a‐şi exprima creativitatea.  răspunsul  corect. De cele mai multe ori. dar.  după  afişarea  rezultatului. un astfel de test are ataşat şi un cronometru. Ar  fi  de  dorit  ca  programele  de  testare  a  cunoştințelor  să  aibă  o  interfață  grafică  prietenoasă  şi  să  furnizeze. În acest  caz creşte gradul de obiectivitate al notării. De obicei. în acelaşi timp.Soft‐urile pentru testarea cunoştințelor pot fi create independent. sau pot  face parte dintr‐un sistem mai larg de instruire.

concentra atenţia elevului asupra importanţei subiectelor care trebuie învăţate.Etape: •înaintea instruirii trebuie să aibă loc o pretestare pentru: a identifica deprinderii practice pe care le posedă elevul înainte de a începe instruirea propriu-zisă şi nivelul său de competenţă (capacitatea de a parcurge materia de studiu). continuarea la un nivel avansat a procesului de învăţare şi instruire sau remedierea cunoştinţelor insuficient sau greşit acumulate şi înţelese de elev. să ofere îndrumare corectivă. •pe parcursul instruirii se va proceda la o testare formativă care să evalueze progresul înregistrat de elev. să asigure reconcentrarea atenţiei elevului asupra rezultatelor dorite de programul de instruire. . stabili nivelul iniţial de la care se începe asimilarea cunoştinţelor. să determine necesitate acordării unor îndrumări adiţionale. luarea unor decizii privind acreditarea cunoştinţelor acumulate de elev. pregătirea elevului pentru transferarea unor cunoştinţe asimilate în cadrul altei situaţii de instruire. •după terminarea instruirii are loc o evaluare sumativă care cuprinde: testare calitativă şi cantitativă a învăţării de către elev a materiei predate.

Implementarea  testului  pe  calculator  ‐  la  implementarea  testului  trebuie  să  se  aibă  în  vedere  următoarele  elemente:  modul  de  reprezentare  vizuală  a  testului  pe  ecran.Caracteristicile unui test ‐ scopul testului şi conținutul materiei studiate care  este  verificat  trebuie  precizate. .  întrebările  trebuie  să  testeze  obiectivele  procesului  de  instruire.  trebuie  introdusă sau nu o limită de timp.  în  timpul  desfăşurării  sesiunii  de  testare  profesorul  poate  acorda  sau nu îndrumări suplimentare. întrebările pot fi generate aleatoriu  sau  sunt  aceleaşi. pot fi sau nu culese date privind modul de  parcurgere a testului de către elev. opțiunile elevului.  numărul  de  întrebări  şi  durata sesiunii de testare a cunoştințelor. trebuie prevăzută sau nu modalitatea de  prezentare a rezultatelor.  obiectivele  testului. care sunt procedurile de rezolvare sigură a  unor probleme neprevăzute. trebuie precizată valoarea procentajului sau a  scorului  de  trecere  a  elevului  ca  urmare  a  efectuării  testului.  modul  de  operare  (funcționare)  a  testului  opțiunile  instructorului.

Scopul  testului  este  de  a  evalua  şi  a  atesta  cunoştințele  esențiale  însuşite de elev după parcurgerea fiecărui capitol al unei discipline.  De  asemenea.  răspuns  scurt.  completarea  răspunsului.  Nu  se  recomandă  utilizarea  testelor  cu  răspuns  de  tip  adevărat/fals  sau teste care să‐i solicite elevului un răspuns sub forma unui eseu. Calculatorul  poate  fi  folosit  atât  la  realizarea  (construirea)  testului. cât şi la admi‐nistrarea răspunsurilor. sau bifarea răspunsului corect. Trebuie  stabilit  ce  capitol  al  disciplinei  va  fi  verificat de  testul  respectiv şi care sunt obiectivele testului.  Obiectivele  testului  constau  în  testarea  cunoştințelor  acumulate  de  elev  prin  parcurgerea  materialului  învățat. .  trebuie  stabilit  tipul  de  întrebări folosite  în  cadrul  testului  selectarea  unui  răspuns dintre  mai  multe  posibile.

.eu/ Acces către învățarea inovatoare din Europa. la diverse elemente și instrumente utile în  procesul educațional. la licențe Open (deschise). Open Education Europa http://openeducationeuropa.  Creative  Commons  (CC)  – licențe  cu  conținut  gratuit  și  utilizare  legală  –  resurse  disponibile publicului larg. cu utilizare gratuită și legală în termenii licențelor lor  de drepturi de autor.RED – Resurse Educaționale Deschise RED  – Resurse  Educaționale  Deschise  – înseamnă  acces  liber  la  diverse  documente.

.stockfreeimages..com http://www...com http://www.com . Editare imagini Adobe Photoshop Corel PhotoPaint GIMP (http://www.freeimages.....org/) Lunapic (http://www180.gimp.Imagini free http://www..clipartbest.com http://www.net/ https://www.com http://www..lunapic.. ..com/ http://flickrcc..flickr.pics4learning.everystockphoto..com/editor/) iPiccy FotoFlexer Picasa .

freeplaymusic.com www.Înregistrare/editare sunete SoundCloud CC Mixer Audacity www.com YouTube YouTube VideoEditor Windows MovieMaker Adobe Premiere WeVideo Magisto Animoto .vimeo.rog www.opensound.com/) Video www.freesound.org SoundBible (http://soundbible.

Alte
Creare benzi desenate
Pixton
MakeBeliefsComix
ComicStripCreator
TooDoo
Grafice de informații
Infogr.am
Visual.ly
Easel.ly
Animații
Geoanimate
Wideo
Voki
gifmaker

Măsuri de protecţie a muncii în timpul lucrului la calculator
Amenajarea spaţiilor de lucru la calculator presupune cunoaşterea si
aplicarea unor reguli de protecţie minimală, care să diminueze riscurile
de accidentare directă ca şi efectele în timp asupra sănătăţii utilizatorilor.
De regulă, în şcoală se organizează laboratoare de lucru la calculator,
adeseori denumite „laboratoare de informatică”, deşi folosirea acestora în
cazurile de bună practică, depăşeşte cadrul strict al orelor de informatică.
1. Aranjarea posturilor pentru utilizarea într-o sală special destinată trebuie să
permită
accesul rapid şi uşor al utilizatorilor (elevi) la locurile lor;
accesul rapid şi uşor al personalului de întreţinere la toate părţile
echipamentului, la cabluri şi la prizele electrice;
accesul învăţătorului la fiecare post de lucru pentru a îndruma şi ajuta
fiecare elev;
comunicarea între elevi.
2. Utilizatorii trebuie să aibă posibilitatea de modificare a poziţiei de lucru în
tipul activităţii, de reglare a distanţelor (scaun – tastatură - monitor) şi a
unghiurilor de vedere, astfel încât să se asigure confort în timpul utilizării.

3. Se va acorda atenţie deosebită alimentării la sursa de tensiune, stării
conductorilor de alimentare, prizelor. Intervenţia la tablourile electrice sau la
alte instalaţii auxiliare specifice, ca şi remedierea unor posibile defecţiuni de
alimentare cu energie electrică se efectuează numai de către personal
autorizat.
4. În laboratorul de calculatoare se instituie şi se aduc la cunoştinţă
utilizatorilor (cadre didactice şi elevi) şi o serie de reguli de conduită, ca de
exemplu interzicerea consumului de alimente pe masa suport a calculatorului
sau deasupra tastaturii.
5. Pentru a evita riscurile de natură vizuală, mentală sau postură (de poziţie),
învăţătorul îi va ajuta pe elevi să regleze
luminozitatea monitorului şi contrastul între caractere şi fond;
poziţia ecranului (înălţime, orientare, înclinare);
înălţimea mesei de lucru, de preferat aceasta trebuie să fie reglabilă;
înălţimea suprafeţei de şedere, a scaunului, înclinarea şi înălţimea
spătarului acestuia.
dacă este posibilă şi reglarea amplasării ecranului, tastaturii şi suportului de
documente la distanţele egale faţă de ochii utilizatorului (60 cm, ± 15 cm).
Lucrând într-un loc confortabil, aerisit şi bine organizat (ergonomic), elevii şi
cadrele didactice pot beneficia din plin de avantajele integrării tehnologiei celei
mai moderne în şcoală.

proprietatea intelectuală este apărată prin Legea nr 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.operele dramatice. dramatico-muzicale.Legea dreptului de autor Drepturile de autor sau copyright reprezintă ansamblul prerogativelor de care se bucură autorii cu referire la operele create.compoziţiile muzicale cu sau fără text.operele ştiinţifice. . proiectele şi documentaţiile ştiinţifice. 4. operele coregrafice şi pantomimele. precum şi programele pentru calculator. a informaţiilor publicate. şi orice alte opere scrise sau orale. manualele şcolare. scrise sau orale. 3. 5. În România.scrierile literare şi publicistice. cursurile universitare. Această lege protejează opere precum: 1. cum ar fi: comunicările. precum şi orice alte opere audiovizuale. 2.operele cinematografice. studiile.

pictură. 9.operele fotografice. gravură.operele de artă grafică sau plastică.operele de arhitectură. . plastica sticlei şi a metalului. design. În martie 2002 a intrat în vigoare Tratatul OMPI pentru Dreptul de Autor (WCT) şi în mai Tratatul OMPI pentru Interpretare şi Fonograme (WPPT) cunoscute ca „Tratate ale Internetului” şi au fost realizate în 1996 de Organizaţia Mondială a Proprietăţii Intelectuale. precum si alte opere de artă aplicată produselor destinate unei utilizări practice. scenografie. hârtiile şi desenele din domeniul topografiei. 8. desene. inclusiv planşele. geografiei şi ştiinţei în general. 7. În lumea digitală se aplică aceleaşi legi ale proprietăţii intelectuale şi drepturilor de autor ca şi pentru toate celelalte creaţii originale. machetele şi lucrările grafice ce formează proiectele de arhitectură.lucrările plastice. artă monumentală. litografie. ceramică.6. precum şi orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog fotografiei. cum ar fi: operele de sculptură. tapiserie.