----------------------- Page 1----------------------Ministerul Educa iei al Republicii Moldova

IPÎ „Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată”
Catedra de știin e juridice și securitate criminologică

dr. Octavian Bejan
prof. dr. Valeriu Bujor

CARACTERIZARE CRIMINOLOGICĂ A
UNOR TIPURI DE CRIMINALITATE

(note de curs)

Chișinău, 2014
----------------------- Page 2----------------------ie Aplicată

Septembrie 1, 2013

Institutul de Știin e Penale și Criminolog

TABLA DE MATERII

TEMA NR. 1: CARACTERIZARE GENERALĂ A TIPURILOR DE CRIMINALITATE ......... 3
TEMA NR. 2: CRIMINALITATEA RECIDIVIȘTILOR ........................................
...................... 7
TEMA NR. 3: CRIMINALITATEA PROFESIONALĂ ..........................................
.................... 11
TEMA NR. 4: CRIMINALITATEA DE VIOLEN Ă .............................................
.................... 15
TEMA NR. 5: CRIMINALITATEA ORGANIZATĂ ............................................
...................... 19

TEMA NR. 6: TRAFICUL DE FIIN E UMANE .............................................
........................... 23
TEMA NR. 7: TRAFICUL DE DROGURI ................................................
.................................. 27
TEMA NR. 8: CORUP IA .............................................................
.............................................. 31
TEMA NR. 9: CRIMINALITATEA ECONOMICĂ .............................................
....................... 35
TEMA NR. 10: CRIMINALITATEA MINORILOR ..........................................
......................... 39
TEMA NR. 11: CRIMINALITATEA PRIMARĂ ..............................................
.......................... 43
TEMA NR. 12: CRIMINALITATEA CONTRA PROPRIETĂ II ....................................
.......... 47
TEMA NR. 13: CRIMINALITATEA DE GRUP ............................................
............................. 51
TEMA NR. 14: CRIMINALITATEA INFORMATICĂ ..........................................
.................... 55
TEMA NR. 15: CRIMINALITATEA TRANSNA IONALĂ ȘI TRANSFRONTALIERĂ ....... 59
SUBIECTE PENTRU SEMINARII ......................................................
........................................ 63
BIBLIOGRAFIE ...................................................................
........................................................ 64
DATE DESPRE PROFESOR ...........................................................
............................................ 67

jor | NOTE DE CURS

2

Octavian Bejan și Valeriu Bu

----------------------- Page 3----------------------icată

Septembrie 1, 2013

Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apl

TEMA NR. 1: CARACTERIZARE GENERALĂ A
TIPURILOR DE CRIMINALITATE
1.
2.

No iunea de tip de criminalitate
Interac iunea și întrepătrunderea între diverse tipuri de criminalitate
1. No iunea de tip de criminalitate

Deși este un fenomen unitar, criminalitatea poate îmbrăca o diversitate considerabilă de forme de manifestare. Forma de manifestare a criminalită ii poate să
difere de la o crimă la alta sau de la un grup mai mic sau mai mare de crime. Formele de manifestare ale criminalită ii care caracterizează grupuri mari de crime au
fost denumite în criminologie drept tipuri de criminalitate.
Tipul de criminalitate constituie o formă particulară de manifestare a criminalităţii într-un număr semnificativ de cazuri
individuale avînd o trăsătură distinctivă comună.
Printre tipurile de criminalitate desprinse în criminologie se numără crimina
litatea recidiviştilor, criminalitatea primară, criminalitatea profesională, criminali
tatea juvenilă, criminalitatea bărbaţilor, criminalitatea femeilor, criminalitatea urbană, criminalitatea rurală, criminalitatea de violenţă, corupţia, criminalitatea de grup,
criminalitatea economică, criminalitatea penitenciară, criminalitatea informa-t
ică,
criminalitatea de serviciu, criminalitatea cupidă, terorismul, criminalitatea gule
relor
albe, criminalitatea transnaţională, criminalitatea transfrontalieră sau criminalitate
a
organizată.
Un tip de criminalitate este întotdeauna delimitat după o trăsătură distinctivă
proprie unui ansamblu de manifestări criminale individuale. De exemplu, s
exul
OTE DE CURS

3

Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N

----------------------- Page 4----------------------tă

Septembrie 1, 2013

Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplica

masculin al criminalului este acea caracteristică care deosebeşte o serie de manifes
tări criminale de altele, pentru criminalitatea urbană aceasta este locul manifestării
unor comportamente criminale, pentru criminalitatea de recidivă ea constă în persistenţa conduitelor criminale manifestate de unii indivizi, în timp ce în cazul criminalităţii de violenţă este vorba despre modul de manifestare a comportamentului

Interac iunea și întrepătrunderea între diverse tipuri de criminalitate Întrucît includ trăsături ale unui fenomen unitar – criminalitatea. pentru criminalitate în totalitate nu constituie decît o caracteristică particulară. tipurile de criminalitate nu există sub formă pură.criminal. Din aceste . ceea ce înseamnă că prevenirea criminalităţii de recidivă îşi va lăsa amprenta asupra criminalităţii juvenile. ci se întrepătrund într-un mod indisolubil. datorită stăpînirii celor mai distrugătoare man ifestări criminale. Există 3 moduri de interac iune între diverse tipuri de criminalitate: • constitutivă. sau criminalitatea rurală este între esută cu criminalitatea bărba ilor. Interesul faţă de cunoaşterea diverselor tipuri de criminalitate este aliment at de trei raţiuni fundamentale: 1) influenţarea caracterului criminalităţii. De exemplu. Astfel. 3) posibilitatea de a acţiona izolat asupra unor factori det erminanţi ai criminalităţii. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată în antrenarea minorilor în activităţi criminale. căci un grup criminal format din cetă eni ai unor state diferite își pot desfășura activitatea criminală pe teritoriul a cîteva state. criminalitatea transna ională se poate între ese cu criminalitatea transfrontalieră. în sensul minimalizării distruc tivită ii ei sociale. pentru că o parte dintre crimele săvîrşite în mediul sătesc au drept autor persoane de sex masculin. 2) restrîngerea amplorii criminalităţii ca urmare a impactului ex ercitat asupra manifestărilor care cunosc o escaladare pronunţată.Page 5----------------------Septembrie 1. Putem vorbi despre o interac iune genetică în situa ia în care un tip de criminalitate generează alt tip de criminalitate. • genetică și • situa ională. Există o interac iune constitutivă în cazul în care un tip de criminalitate se suprapune în mod obligatoriu cu alt tip de criminalitate. De exemplu. pentru că ea presupun e săvîrșirea crimelor de către cel pu in două persoane a două state diferite. 2. criminalitat ea transna ională se întrepătrunde cu criminalitatea de grup. recidiviştii sunt deosebit de a ctivi DE CURS 4 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. O interac iune situa ională există în cazul în care un tip de criminalitate se întrepătrunde cu un alt tip de criminalitate numai în unele cazuri. dar pot să nu existe. care pot să existe. Ceea ce este însă pentru un tip de criminalitate o însuşire esenţială. separate unele de altele.

măsurile de prevenire a unui tip de criminalitate se răsfrîng benefic asupra altora. Dicţionar de criminologie. criminologul care va planifica activităţile de pre venire. determinîndu-i doar o formă particulară de existenţă. 2009. Москва.considerente. care serveşte drept mijloc important în această activitate criminală. cît şi genetice sau situa ională permite elaborarea unor măsuri de influenţă complexă şi aplicarea lor bine orientată. Lectură recomandată 1.. factorul care generează un tip de criminalitate are calitatea de cau ză în raport cu acest tip de criminalitate şi calitatea de condiţie în raport cu criminalitatea în general. favorizată puternic de practicile de corupţie din instituţiile publice. la fel cum măsurile de prevenire a corupţiei au implicaţii asupra criminalităţii economice. De aceea. măsurile de prevenire a criminalită ii organizate acţionează concomitent asupra violenţei criminale. în Криминология. De exemplu. Ce moduri de interac iune există între diverse tipuri de criminalitate? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ . Deopotrivă. Bejan Octavian. Din interconexiunea diverselor tipuri de criminalitate se nasc dificultăţi majore în cercetarea și analiza lor criminologică izolată. Cum este delimitat un tip de criminalitate? 4. Ce este un tip de criminalitate? 2. Ce tipuri de criminalitate există? 3. În schimb. 2. Издательство «Норма». DE CURS 5 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. глава 16 «Криминологические проблемы выделения и изучения отдельных видов преступлении».И. Chişinău. De ce este importantă cunoașterea criminologică a tipurilor de criminalitate? 5. Долгова А. va spori eficien a activi tă ii anticrimă. O bună cunoaştere a interdependenţelor atît constitutive. 2005. 3-е издание. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1. articolul „Ti p de criminalitate”. inînd cont de acest specific al tipurilor de criminalitate. redu cerea criminalităţii urbane va avea repercursiuni inerente asupra criminalităţii bărbaţilor.Page 6----------------------Septembrie 1.

Page 7----------------------icată Septembrie 1. avînd semnificaţia de repetare a unui fenomen după dispariţia lui aparentă. 3. În criminologie se face distincţie între recidiva simplă. survenită o sing . Terme- nul de recidivă provine de la latinescul recidivus. Esen a criminalită ii recidiviștilor Criminalitatea recidiviștilor este numită și criminalitate de recidivă.___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C 6 ----------------------. 4. care constă în continuarea comportamentului criminal în pofida tragerii la răspundere penală . 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apl TEMA NR. Esen a criminalită ii recidiviștilor Caracterizare criminologică a criminalită ii recidiviștilor Personalitatea criminalului recidivist Cauza și condi iile criminalită ii recidiviștilor 1. Criminalitatea recidiviștilor constituie o formă particulară de manifestare a criminalităţii. 2: CRIMINALITATEA RECIDIVIȘTILOR 1. 2.

precum şi pierderea capacităţilor fizice ca urmare a îmbătrînirii. definită de normele penale (care variază de la un stat la altul şi de la o perioadă la alta) de accepţiunea criminologică a recidivei. adică există posibilitatea unei influenţe directe. profitabilităţii reduse. altfel decît prin izolare socială – recluzi une. şi recidiva repetată. 3. membri activi ai lumii interlope. Această persistenţă a unor comportamente criminale nu numai reprezintă o ameninţare permanentă pentru societate. care desemnează recidiva săvîrşită după sau în timpul executării unei pedepse privative de libertate. În structura criminalităţii recidiviştilor predomină furturile. Personalitatea criminalului recidivist Majoritatea recidiviştilor îşi încep activitatea criminală la vîrsta de minor sau imediat după atingerea majoratului. de regulă.) şi huliganismul. tîlhării etc. De asemenea.Page 8----------------------cată Septembrie 1. Caracterizare criminologică a criminalită ii recidiviștilor Datorită forţei deosebite a orientării asociale a recidiviştilor. Diferă şi recidiva legală. îndeosebi după 45 de ani. iar comportamentul lor previzibil. cu o pondere de aproximativ 2/3. Desprinderea criminalităţii recidiviştilor într-un tip de criminalitate d istinct este determinată de existenţa unui fenomen criminal specific – persistenţa conduitei criminale manifestate de unii indivizi în pofida oprobiului social şi măsuri lor de influenţă aplicate.ură dată. săvîrşită în repetate rînduri. Criminalii recidivişti sunt. Proporţia criminalităţii recidiviştilor în criminalitatea generală este de ¼ adică 25% din crimele înregistrate sunt săvîșite de recidiviști. O altă regularitate proprie acestui tip de criminalitate rezidă în tendinţa rec idivei de a deveni cupidă şi mai puţin violentă. c . probabilităţii sporite de demascare. din cauza pedepselor aspre stabilite pentru crimele de violenţă. ci şi suscită îngrijorare prin NOTE DE CURS 7 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | ----------------------. 2. crimi nalitatea de recidivă constituie nucleul criminalităţii. deşi criminalii recidivişti sunt cunoscuţi. Agravarea comportamentului criminal o dată cu săvîrşirea unor fapte criminale repetate este prezentă în cazurile în care prima condamnare survine la vîrsta de minor şi tinde să se atenueze pe măsura înaintării în vîrstă. în criminologie este utilizat termenul de recidivă penitenciară. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apli imposibilitatea de a o preveni. violenţa cupi dă (jafuri.

unosc
argoul, simbolurile, normele şi valorile criminale, respectă ierarhia mediului crimi
nal şi sunt propagatori consecvenţi ai tradiţiilor criminale.
Recidiviştii se caracterizează prin dispreţ faţă de normele şi uzanţele sociale,
precum şi prin orientare spre soluţionarea violentă a conflictelor şi divergenţelor cu
alţi membri ai societăţii.
Deosebit de activ se manifestă criminalii recidiviști în determinarea
altor
persoane, în special a minorilor şi tinerilor, la fapte criminale şi integrarea lor
în
TE DE CURS

8

Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NO

----------------------- Page 9----------------------cată

Septembrie 1, 2013

Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apli

mediul criminal, din care cauză criminalitatea recidiviştilor, deopotrivă cu criminalitatea profesională, formează sursa internă de reproducere a criminalităţii.
De altfel, tocmai criminalii recidivişti formează mediul criminal şi cel limi
trof acestuia, uzînd de serviciile întreţinătorilor de spelunci, ale revînzătorilor
de
bunuri dobîndite ilicit, ale prostituatelor etc.
4. Cauza și condi iile criminalită ii recidiviștilor
Pentru în elegerea sistemului de determinare a criminalităţii recidiviştil
or,
este necesar să se facă distincţie între fenomenele şi procesele care au loc:
1) anterior primei condamnări penale sau a altor măsuri cu caracter
juridic aplicate în legătură cu fapta dată (dar care continuă ori reapar ult
erior);
2) preponderent în timpul executării pedepsei penale (sau aplicării
altor
măsuri juridice, înlocuitoare);
3) în perioada postpenitenciară.
Printre factorii determinan i ai criminalită ii recidiviștilor se află:
incapacitatea unor indivizi de a se impune să muncească onest;
lipsa unei reac ii timpurii la conduita asocială a unor indivizi (nu
muncea, se deda be iilor, săvîrșea ilegalită i mărunte etc.);
preferarea modului de via ă criminal de către unii indivizi;
stabilirea unor pedepse blînde pentru crimele săvîrșite de recidiviștii
cu o orientare criminală înrădăcinată.
Lectură recomandată
1.
Bujor Valeriu și Bejan Octavian,
ditura
„Lyceum”, Chişinău, 1998.

Criminalitatea recidiviştilor, E

2.
3.

Bejan Octavian, Dicţionar de criminologie, Chişinău, 2009, articolul „Criminalitatea recidiviștilor”.
Криминология, МГУ, Москва, 1994.

TE DE CURS

9

Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NO

----------------------- Page 10----------------------Septembrie 1, 2013

Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată

Întrebări de verificare
1.
Ce este criminalitatea recidiviștilor?
2.
Care este diferen a dintre recidiva criminologică, legală și penitenciară?
3.
Ce fel de crime săvîrșesc criminalii recidiviști?
4.
Ce trăsături caracterizează criminalul recidivist?
5.
Care sunt factorii determinan i ai criminalită ii recidiviștilor?
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________
___________________________________________________________________

URS

10

Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C

----------------------- Page 11----------------------Septembrie 1, 2013

Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apli

cată

TEMA NR. 3: CRIMINALITATEA PROFESIONALĂ
1. Esen a criminalită ii profesionale
2. Personalitatea criminalului profesionist
3. Cauza și condi iile criminalită ii profesionale
1. Esen a criminalită ii profesionale
Deşi fenomenul îşi are obîrşia într-un trecut îndepărtat, termenul de criminal
profesionist se pare că a fost utilizat pentru prima dată în secolul al XIX -lea de către şeful siguranţei franceze François Vidocq.
Criminalitatea profesională constituie o formă particulară
de manifestare a criminalităţii care constă în asigurarea existenţei pe cale criminală, ceea ce înseamnă că pentru criminalii
profesionişti activitatea criminală constituie sursa definitorie
de existenţă.
Potrivit criminologului rus A. I. Gurov, profesionalismul criminal pose
dă următoarele trăsături distinctive:
activitate criminală permanentă (îndeletnicire criminală);
gen identic de activitate criminală (specializare);
anumite cunoştinţe, priceperi şi deprinderi (calificare);
crimele constituie o sursă de bază a veniturilor;
integrare în mediul criminal.
Activitate criminală permanentă înseamnă că pentru criminalul profesionist
săvîrşirea crimelor formează o îndeletnicire continuă, doar necesitatea de a dispărea
din vizorul poliţiei îl poate determina să îşi întrerupă provizoriu ocupaţia criminală.
Profesionalismul criminal presupune, ca şi orice altă îndeletnicire profesion
ală, o specializare în săvîrşirea anumitor tipuri de crime (furturi de buzunar, furturi
OTE DE CURS

11

Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N

----------------------- Page 12----------------------tă

Septembrie 1, 2013

Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplica

din apartamente, furturi de autoturisme, escrocherii etc.), iar crimele de alt t
ip sunt
accidentale sau servesc drept mijloc de realizare a acţiunilor criminale de bază sau

de tăinuire a lor.
Criminalii profesionişti se caracterizează printr-o înaltă măiestrie de săvîrşire
a crimelor în care s-au specializat, cunoştinţele lor în materie fiind exacte, iar deprinderile şi priceperile cizelate pînă la perfecţiune, astfel încît să-şi poată ating

ca garanţie a dobîndirii venitului şi asigurare a securităţii (acest fapt nu . precum şi cunosc argoul şi semnificaţia simbolurilor lumii interlope. poziţia de alienare şi ostilitate faţă de persoanele care au o conduită li- vaţiei. sunt legate de: conturarea preferinţei pentru activitatea criminală. Criminalitatea profesională se întrepătrunde cu criminalitatea recidivişt ilor prin faptul că unii criminali profesionişti devin recidivişti. iar cu criminalitatea o rganizată prin faptul că nucleul acesteia din urmă cunoaşte o profesionalizare criminală. majoritatea însă sunt membri ai lumii interlope: adoptă norme şi valori criminale de viaţă. permanenta hotărîre de a crea sau folosi situaţii prielnice pentru următorul epizod din activitatea criminală (caracterul latent al moti 12 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. relaţiile cu care sunt bazate pe tăinuirea ocupaţiei adevărate sau pe „neamestecul” mutual tacit în chestiunea sursei veniturilor.Page 13----------------------ată mportainasău în ex- Septembrie 1. De rînd cu criminalitatea recidiviştilor. sursa lor principală de existenţă o constituie mijloacele provenite din activitatea criminală. Unii dintre ei trăiesc izolat şi în anonimat. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplic procesului deliberativ şi al realizării respectivei variante de co ment). divizarea participanţilor la relaţiile din orice sferă în „ai săi” şi „străini”. excepţie făcînd un cerc restrîns de oameni apropiaţi. sunt încadraţi în ierarhiile criminale. 2. al DE CURS cită. criminalitatea profesională formează acea componentă a criminalităţii care îi asigură capacitatea de reproducere şi autogenerare. orientarea spre respectarea normelor şi exigenţelor subculturii crim le (tradiţiilor şi obiceiurilor criminale) în corespundere cu locul ierarhie. grija pentru menţinerea şi îmbunătăţirea „formei” criminale. întreţin legături permanente cu ceilalţi exponenţi ai mediului criminal. Deşi criminalii profesionişti se pot angaja formal la serviciu sau iniţiază act ivităţi legale cu scopul de a-şi camufla adevărata lor ocupaţie.obiectivele criminale şi să asigure imposibilitatea demascării lor. care determină stereotipizarea comportamen tului criminalilor profesionali în relaţiile interpersonale. Personalitatea criminalului profesionist Orientările valorice principale.

stabilirea unor pedepse blînde pentru crimele săvîrșite de criminalii cu o orientare criminală înrădăcinată. 3.И.Page 14----------------------Septembrie 1. Cauza și condi iile criminalită ii profesionale mun- - Factorii determinan i ai criminalită ii profesionale includ: incapacitatea unor indivizi de a se impune să muncească onest. 2. fapt care înlesneşte demascarea acestuia). săvîrșea ilegalită i mărunte etc. lipsa unei reac ii timpurii la conduita asocială a unor indivizi (nu cea. Care este legătura dintre criminalitatea profesională și recidiviștilor? 4..). se deda be iilor. 1990. Москва.clude apariţia la un anumit moment a încrederii în superioritate şi ne - pedepsire. Care sunt trăsăturile definitorii ale profesionalismului criminal? 3. Профессиональная преступность: прошлое и современность. influen a nefastă a mediului criminalilor profesioniști. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1. Edit ura „Lyceum”. Care trăsături caracterizează criminalul profesionist? 5. Care sunt factorii determinan i ai criminalită ii profesionale? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ . Criminalitatea profesională. Bujor Valeriu și Bejan Octavian. Chişinău. E DE CURS 13 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOT ----------------------. Spre deosebire de criminalul recidivist. 1999. Гуров А. Издательство «Юридическая литература». criminalul profesionist dispune de suficient autocontrol pentru a-și dezvolta abilită ile criminale și a desfășura în mod sistematic și suficient de organizat o activitate criminală profesională. capacitatea insuficientă a organelor anticrimă de a recunoaște crimina lii profesioniști și a le contracara activitatea criminală. preferarea modului de via ă criminal de către unii indivizi. Ce este criminalitatea profesională? 2. Lectură recomandată 1.

violenţa se distinge prin anumite caracteristici cantitative şi calitative. . Sub aspectul exterior. Ca orice fenomen social. Esen a violen ei criminale 2. Suntem în prezen a violen ei în cazul în care influenţa asupra altui subiect (obiectul actului de violenţă) se înfăptuieşte ilegal și contrar voinţei acestuia. grupuri sociale sau state. sau voinţa şi dorinţa obiectului este ignorată. este necesar a-i cunoaşte esenţa. Personalitatea criminalului violent 1. deşi actul de violenţă nu se reduce numai la acţiuni precum aplicarea forţei sau ameninţarea cu o asemenea aplicare. un act de aplicare a forţei (puterii). Subiecţi ai act ului de violenţă pot să fie indivizi izolaţi. violenţa reprezintă influenţa unui subiect asupra altu ia.___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C 14 ----------------------. legităţile ei. 4: CRIMINALITATEA DE VIOLEN Ă 1. factorii care îi determină manifestarea în diferite sisteme sociale și pentru a elabora politici eficiente de stopare şi minimizare a violenţei. manifestîndu-se în raporturile sociale. Esen a violen ei criminale Pentru a dezvălui geneza violenţei în societatea umană. el poate îndeplini şi funcţia de reprimare sau chiar de nimicire a obiectului violenţei.Page 15----------------------cată Septembrie 1. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apli TEMA NR. Actul de violenţă nu poate să fie redus numai la coerciţie.

în calitate de fenomen s ocial. al- . deoarece în viaţă întotdeauna sunt solicitate acele calităţi care permit organismului să se adapteze la condiţiile concrete ale mediului şi. dimpotrivă. Violenţa se materializează prin acte de cruzime săvîrşite de indivizi concreţi. favorizează manifestarea violenţei. devenind o reacţie de adaptare a individului la condiţiile respective de viaţă. ultimii fiind un produs al societăţii. procesele migratoare. din arsenalul genetic al omului în fiecare epocă istorică se realizează nu întregul potenţial genetic. a comportării altrui ste. particularităţile naţionale şi culturale ale societă ii. onoarea şi demnitatea lui. narcomaniei.negată. probabil. cum ar fi productivitatea muncii. nivelul mortalită ii şi durata medie de viaţă. subliniind că depăşirea nivelului respectiv va manifesta tendinţe nefavorabile într-o asemenea structură socială. viaţa şi sănătatea. Cea mai potrivită definire a valorilor care caracterizează o societate o con stituie starea membrilor ei. violenţa se manifestă într-un mediu calitativ nou. iar atunci cînd creşterea violenţei depăşeşte cu mult creşterea populaţiei se atestă procese distructive în societate. de exemplu. fapt care se află în funcţie directă de structura. ca modalitate de realizare a intereselor şi de satisfacere a necesităţilor. ale căror începuturi se trag din vremuri străvechi. Violenţa formează rezultatul combinat al unor factori sociali și biologici (ge netici). 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Violenţa criminală poate să servească drept unul dintre cei mai import anţi indicatori care caracterizează o societate. asupra comportamentului căreia o influen ă considerabilă o exercită condiţiile sociale.Page 16----------------------Septembrie 1. Într-un cuvînt. alături de alţi indici. adică valoarea fiecărui individ. o reflecţie a modului de viaţă şi a valorilor din societate. De sistemul și orînduirea socială depind raporturile existente între indivizii care formează o societate. Apărută în materia biologică. ci numai acea parte a lui. Fiecare societate se deosebește prin niv elul și specificul de manifestare a acestui fenomen. violenţa. la formarea personalităţii. TE DE CURS 15 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NO ----------------------. Așa ceva se întîmplă. legitimă poate fi doar apli carea forţei. Acestea rezultă din faptul că modelul respectiv de comportament şi de aplicare a violenţei. trebuie să fie privită şi din punctul de vedere al funcţiei ei informaţionale. de semnalare a contradicţiilor şi disfuncţiilor dintr-o societate concretă. se interioriz ează în procesul de socializare a individului. De aceea. cel social. Dincolo de con inutul său negativ. apoi alta. în cele din urmă. care corespunde condiţiilor sociale formate la e tapa şi locul respectiv. nivelul sinuciderilor. Frecvenţa înaltă sau redusă de săvîrşire a crimelor de mare violen ă. Prezenţa unui anumit nivel de violenţă în societate este un fenomen normal. Şi dacă o orînduire socială contribuie la apariţia. moştenită. deci. violenţa nu poate fi legitimă.

fiind unul dintre indicii care reflectă starea societăţii la etapa respectivă de dezvoltare istorică. 2. Totuși. prin imprevizibilitatea săvîrşirii acţiunii. Violenţa criminală.coolismului etc. dar în perioade diferite. ceea ce înseamnă un control diminuat al creierului asupra actelor de conduită. cum ar fi modul de educare. Legea şi viaţa. în „Probleme actuale privind infracţionalitatea: anuar știin ific”. Ei au un sistem fulgerător de reac ie. de regulă. intoleran a anturajului fa ă de astfel de manifestări sau lipsa unor factori externi perturbatori (provocatori). Este și firesc. 4. Cu privire la esenţa violenţei. Aceste caracteristici sunt în concordanţă cu funcţia criminalităţii violente: a da frîu liber energiilor degajate de dezorganizarea personalităţii. deși astfel de cazuri sunt relativ mai rare. Unul dintre factorii determinan i îl constituie temperamentul persoanelor. se află în rela ie cu dezorganizarea comunităţilor sociale. care. din punct de vedere biologic. ca şi criminalitatea în genere. Colericii și sangvinicii sunt mai predispuși. căci cu cît o persoană posedă mai multă inteligen ă. care contravin normelor de bună purtare. buna educa ie îl determină pe individ să se ab ină de la manifestări brutale. spre comportamente violente în compara ie cu flegmaticii și melancolicii. anul 1995. existentă la etapa actu ală în diverse societăţi sau în una şi aceiaşi societate. subminînd cele mai importante condiţii de existenţă ale societăţii. Personalitatea criminalului violent De regulă. 2. prin lipsa. Totodată. Bujor Valeriu. Lectură recomandată 1.. Violen a criminală se caracterizează prin impulsivitate. criminalii violen i sunt persoane cu un nivel scăzut de instruire și educa ie. la violen ă criminală se dedau și persoanele cu un nivel ridicat de inteligen ă. edi ia I-a. pune în pericol însăşi DE CURS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE 16 ----------------------. a unui motiv vădit. Pe de altă parte. fiind una dintre patologiile sociale. cu atît el vede mai multe posibilită i de a-și realiza interesele. nr. permit a compara structura socială. Bujor Valeriu. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplic existenţa sistemului social. precum şi prin situativitate. din punctul de vedere al stării indivizilor din structura socială respectivă. Este necesar a preciza că o serie de factori sociali pot să atenueze astfel de manifestări chiar și în rîndul colericilor. la rîndul ei. Noţiunea de violenţă în dreptul penal şi în criminologie . introducînd în el elemente care îl dezorganizează şi îl dezechilibrează. ea are drept funcţie indicarea contradicţiilor şi disfuncţiilor din viaţa organismului social. Academiei de Poliţie „Ștefan . fără a recurge la for a brută.Page 17----------------------ată Septembrie 1.

E DE CURS 17 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOT ----------------------. Бужор Валерий.Page 18----------------------Septembrie 1. Revista de criminologie. Молдавское общество и криминальное насилие .Page 19----------------------Septembrie 1. anul 2006. Cine poate să fie subiect al actelor de violen ă? 2. Ce denotă prezen a violen ei în societate? 5. nr.3. Care este diferen a dintre violen ă și for ă? 4. Chişinău. cel Mare” și Asocia ia Tinerilor Juriști Cercetători. drept penal şi criminalistică. Care trăsături caracterizează criminalul violent? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS 18 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C ----------------------. Ce este violen ă? 3. 3-4. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1. 2000. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apli .

nu provine nici din crimin alitatea obişnuită. Principalele trăsături ale crimei organizate sunt: 1) producere sau oferire (desfacere) a unor produse sau s ervicii ilicite (prostituţie. 5) norme de conduită şi valori criminale exact definite şi riguros apli cate. Criminalitatea organizată constituie o formă particulară de manifestare a criminalităţii. droguri.Page 20----------------------tă Septembrie 1. indiferent de formele particulare pe care le ia fenomenul crimei organizate. invariabil prezentă. de rînd cu terorismul.cată TEMA NR. OTE DE CURS 19 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N ----------------------. 4) ierarhizare strictă a grupului criminal. 6) profesionalizare criminală. 2) activitate criminală în grup (stabil şi numeros). nici din cea de grup şi nici din activitatea unor grupuri criminale . 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplica Crima organizată reprezintă cel mai periculos tip de criminalitate care afe ctează societatea modernă. 3) diviziune pronunţată a activităţii criminale. Cauza și condi iile criminalită ii organizate 1. Crima organizată. Anume această caracteristică trebuie să fie considerată drept trăsătură definitorie primordială. consistente pe calea acordării de produse şi servicii ilicite.). Esen a criminalită ii orgnizate Criminalitatea organizată este una dintre formele cele mai pericu loase ale criminalită ii din Republica Moldova. în calitate de fenomen social. care constă într-o activitate criminală orientată spre dobîndirea de profituri consistente pe calea producerii sau oferirii de produse şi servicii ilicite. cel puţin. răspunzînd unei cereri considerabile existente în societate . armament etc. Obiectul de activitate al criminalită ii organizate 3. Esenţa crimei organizate constă în dobîndirea unor profituri exorbitante sau. 5: CRIMINALITATEA ORGANIZATĂ 1. Esen a criminalită ii organizate 2.

Crima organizată constă în desfăşurarea sistematică a unei activităţi criminale. incendieri. jocurile de noroc. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apli 2. prin care fapt provoacă o contaminare criminală a sferei licite.) rîvnite de un grup. pentru a se îmbogăţi. Se găsesc însă indivizi dispuşi să le ofere cu preţul încălcării legii. mai extins sau mai restrîs. sunt săvîrşite şi crime secundare (colaterale). acte de corupere.Page 21----------------------cată Septembrie 1. jocuri de noroc. deci. cererea lor rămîne activă.se naşte” şi . răpiri. Ea nu constituie o invenţie a unor indivizi ho tărîţi să se pricopsească în acest fel. din diverse motive.) persoanelor solicitante. cum ar fi economia subterană. pornografie. Exponenţii crimei organizate încearcă să investească şi în economia legală. fără a renunţa totuşi la apucăturile lor criminale. ea . Şi cu cît cererea e mai mare şi mai variată. O dată apărută.. a asigura s ecuritatea grupului şi a-și proteja afacerile. veniturile enorme dobîndite şi frenezia căpătuirii îi determină pe cei implicaţi în crima organizată să îşi extindă şi diversifice activitatea criminală. prostituţie. prostituţie etc. camătă etc. se rvicii sexuale (prostituţie. şantaj etc. fraudele financiare sau concurenţa neloială. pedofilie etc. Procurarea acestor produse şi servici i devine astfel imposibilă. DE CURS 20 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------.). o serie de produ se sau practici (droguri. în timp ce necesitatea şi. precum: asasinate. Criminalitatea organizată se poate manifesta atît sub forme individuale. cît şi sub forme de grup. Astfel. traficul de braţe . de producere sau oferire a unor produse sau servicii ilicite (droguri. iar veniturile încasate ca urmare a satisfacerii ei sunt mai ridicate. Obiectul de activitate al criminalită ii organizate Crima organizată are drept obiect de activitate: traficul de droguri.se organizează” de sine stătător în condiţii sociale determinat.. ci este un răspuns la o cerere reală existentă în societate. de persoane. pornografie. crima organizată poate să se dezvolte pînă în faza în care capătă surse interne de reproducere şi propagare. să obţină autoritate şi prestigiu social. să îşi legalizeze veniturile. antrenîndu-se şi în alte iligalită i. de regulă bine organizată. Aşa se face că în societate sunt interzise. Producerea sau of erirea unor produse sau servicii ilicite formează conţinutul activităţii criminale proprie acestui tip de criminalitate. Cu scopul de a realiza cu succes activitatea criminală de bază. cu atît mai puternic se dezvoltă şi crima organiz ată.organizate. ea reprezintă un fenomen sui generis şi nu poate fi organizată. cele mai frecvente de altfel.

2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1. traficul de autoturisme. care formează o motiva ie deosebit de puternică. Bujor Valeriu. Obiectul de activitate al crimei organizate variază în func ie de condi iile so ciale. Закон и жизнь. și (2) riscul relativ redus de a fi demascat şi inacceptabil de aspru sancţionat pentru o această activitate criminală. 9. datorită prohibiţiei juridice institu ite asupra lor. traficul de substanţe radioactive. Spre o definire criminologică exactă a criminalităţii organizate. 1992 г. Legea și via a. traficul de opere de artă etc. Ce este criminalitatea organizată? 2. organe umane etc. Care este esen a criminalită ii organizate? 4. 5. Care sunt obiectele de activitate ale crimei organizate? 5. jocuril e de noroc sau camăta). 2. Bejan Octavian. nr. 6.Г. nr. traficul de băuturi alcoolice şi produse de tutungerie. Referinţe vizând esenţa criminalităţii organizate . TE DE CURS 21 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NO ----------------------. Care sunt trăsăturile distinctive ale criminalită ii organizate? 3. traficul de armament şi substanţe exploz ibile.).Page 22----------------------Septembrie 1. anul 2002. Care sunt cauza și condi iile criminalită ii organizate? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ . camătă. № 4. 3. traficul de fiinţe umane (sclavie. migraţia ilegală. Lectură recomandată 4.. anul 2008. Cauza și condi iile criminalită ii organizate Cauza criminalităţii organizate consistă în existenţa unei cereri sociale puternice la anumite produse şi servicii nesatisfăcute. deşi unele dintre ele cunosc o solicitare relativ stabilă (prostituţia. Revista naţională de drept. Бужор В.de muncă.. Acţiunea cauzei este favorizată de două condiţii principale: (1) posibilitate a obţinerii unor profituri exorbitante prin comercializarea unor astfel de produse s au servicii. Наступит ли в Молдове царство «крестных отцов» или еще раз об организованной преступности.

6: TRAFICUL DE FIIN E UMANE 1. Esen a traficului de fiin e umane Traficul de fiin e umane este manifestarea cea mai răspîndită a criminalită ii organizate din Republica Moldova. Dincolo de însuşirile generale. traficul de fiin e umane posedă trăsăturile caracteristice tipului dat de criminalitate. Traficul de fiinţe umane constă în comerţul ilicit cu oameni . care constă în comerţul cu oameni sau cu organe şi ţesuturi ale acestora. Traficul de fiinţe umane constituie o formă particulară de manifestare a criminalităţii organizate. În calitate de formă particulară a crimei organizate. speculînd o anumită cere-re existentă în societate.Page 23----------------------cată Septembrie 1.___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C 22 ----------------------. traficul de fiinţe umane se distinge însă prin anumite particularităţi. are o esenţă identică şi se supune legilor de existenţă proprii fenomenului din care face parte. Esen a traficului de fiin e umane 2. cu scopul de a extrage profituri considerabile. Mecanismul traficului de fiin e umane 1. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apli TEMA NR.

bărbaţi şi copii pentru munca forţată sau sclavie. Această caracteristică trebuie să fie considerată drept trăsătură definitorie primordială.sau cu anumite organe şi ţesuturi ale lor. următoarele: (1) comerţul cu fiinţe umane reprezintă un act profund inuman. (4) ierarhizare strictă a grupului criminal. aşa cum s-a şi întîmplat în Europa ultimului deceniu. Ea se naşte. dar a fost puternic condiţionată de afluxul necontrolat de braţe de muncă ieftine. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplica Esenţa traficului de fiinţe umane constă în dobîndirea unor profituri exorbitante sau. consistente pe calea comerţului cu oameni. de natură a promova un tip de relaţii sociale care suscită dispreţul. în principal. cer erea la unelte umane pentru anumite activităţi criminale (furturi de buzunar. OTE DE CURS 23 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N ----------------------.Page 24----------------------tă Septembrie 1. Această cerere a apărut în virtutea relaţiilor şi proceselor sociale formate. în care unul dintre ele îl constituie fiinţa umană. (5) norme de conduită şi valori criminale exact definite şi riguros aplicate. (2) activitate criminală în grup (stabil şi numeros).). în s cop de cerşit. adică. într-un schimb de obiecte prin cumpărarea şi vînzarea lor. furturi din au toturisme etc. aceleaşi proprii crimei organizate. Traficul de fiinţe umane are drept obiect de activitate: femei şi fete pen tru industria sexului. copii în scop de adopţie. cel puţin. şi anume: (1) comerţ cu fiinţe umane. cererea la organe şi ţesuturi umane. invariabil prezentă. infirmi etc. (3) diviziune pronunţată a activităţii criminale. inclusiv cu organel e şi ţesuturile lor. În jurul acestor obiecte de activitate criminală se constituie forme disti ncte ale traficului de fiinţe umane. (6) profesionalizare criminală. în principal: cererea la braţe de muncă ieftine pentru munca la negru. legic. Ea viza. indiferent de formele particulare pe car e le îmbracă fenomenul traficului de fiinţe umane. femei. Trăsăturile principale ale traficului de fiinţe umane. la un moment dat. practic . iar celălalt – mijloacele pecuniare sau alte obiecte acceptate. copii pentru comiterea de infracţiuni. cererea la femei şi copii pentru industria sexului. inclusiv cu organele şi ţesuturile lor. copii. Iniţierea unei astfel de activităţi criminale nu provine din imaginaţia unor inşi hotărîţi să se căpătuiască cu tot dinadinsul pe calea crimelor. organe şi ţesuturi umane sau persoane în scopul prelevării acestora etc. Pericolele pentru care comerţul cu fiinţe umane este socialmente i nterzis sunt. sunt. . bătrîni. ca răspuns la o anumită cerere în acest sens şi poate să devină un fenomen social propriu-zis.

patronul şi victima. de condiţiile propice oferite de socie tate. tăinuirea (adăpostirea) persoanelor traficate. poliţişti. dar mai ales de grupări criminale. lucrători ai misiunilor diplomatice însărcinaţi cu perfectarea vizelor. În cadrul fiecărei dintre etapele menţionate există cîteva subetape. în funcţie de sarcina care îi revine traficantului concret. (3) amplifică fenomenul criminalităţii organizate şi. prostituarea forţată etc. bine pus la punct şi asigurat. Pe lîngă actorii principali.alienarea şi învrăjbirea între oameni. 2) transportarea victimelor. traficul de fiinţe umane se dezvoltă continuu şi devine o activitate criminală complexă. fără să formeze grupuri criminale unitare şi stabile.Page 25----------------------cată Septembrie 1. cu o uimitoare abilitate. care pot fi astfel clasificate: (1) grup uri criminale mari. cum ar fi: organizarea activităţii criminale. Traficul de fiinţe umane. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apli Activitatea criminală de acest gen este practicată de persoane particulare. actorii implicaţi şi filierele utilizate în acest scop. (4) alimentează o serie de comportamente socialmente indezirabile (cerşetoria. Mecanismul traficului de fiin e umane Profitînd. Ed itura . pedofilia etc. bine organizată şi lucrativă. parcurs de victimele traficului de fiinţe umane d in ţara de origine prin ţara (eventual ţările) de tranzit spre ţările de destinaţie. colectarea informaţiei despre potenţialele victime şi beneficiari. în traficul de fiinţe umane sunt implicaţi. În mecanismul traficului de fiinţe umane sunt implicaţi mai mulţi actori. DE CURS 24 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. (4) persoane particulare. demnitari corupţi etc. (3) grupuri criminale mici. însoţitorul. (2) comportă o violare gravă a drepturilor şi libertăţilor omului. Dintre aceştia fac parte: informatori. (2) reţele criminale. şi anume: 1) recrutarea potenţialelor victime.). care cooperează episodic. Mecanismul traficului de fiinţe umane include etapele de realizare a act ivităţii criminale. adică verigi relativ independente (indivizi sau grupuri mici de criminali). vameşi. Lectură recomandată 1. şi o seamă de actori secundari. racolatorul. 3) vînzarea-cumpărarea victimelor. 2. de asemenea. Bejan Octavian și Botnaru Gheorghe. în genere. Filierele constau din traseul. alegerea şi verificarea traseului – formarea filierei . criminalitatea. perfectarea actelor. Actorii principali sunt: c apul.

2002. logică şi juridico-penală a traficului e de fiinţe umane. Caracterizare crimin 2. 2008. Care sunt trăsăturile distinctive ale traficului de fiin e umane? 3. Chişinău. Centrul de Prevenir și Asisten ă Criminologică și Universitatea „Alecu Russo”. Bujor Valeriu și Bejan Octavian. Care este mecanismul de traficare a fiin elor umane? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS 26 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C . Care sunt pericolele sociale ale traficului de fiin e umane? 5. TE DE CURS 25 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NO ----------------------.o- „Pontos”. Ce este traficul de fiin e umane? 2. Care este esen a traficului de fiin e umane? 4.Page 26----------------------Septembrie 1. Chişinău. Botnaru Gheorghe. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1.

are o esenţă identică şi se supune legilor de existenţă proprii fenomenului din care face parte. care constă în cultivarea.Page 28----------------------ată Septembrie 1. Esenţa traficului de droguri constă în dobîndirea unor profituri exorb itante sau. Pericolul și consecin ele sociale ale traficului de droguri 3. transporta rea. narcotice) este o formă a criminalită ii or ganizate. În calitate de formă particulară a crimei organizate. Această caracter istică trebuie să fie considerată drept trăsătură definitorie primordială. cel puţin. Esen a traficului de droguri 2. şi anume: (1) comerţ cu narcotice sau substan e psihotrope. Cauza și condi iile traficului de droguri 1. aceleaşi pr oprii crimei organizate.----------------------. (4) ierarhizare strictă a grupului criminal. traficul de droguri se distinge însă prin anumite particularităţi. traficul de droguri pos edă trăsăturile caracteristice tipului dat de criminalitate. invariabil prezentă.Page 27----------------------Septembrie 1. Esen a traficului de droguri Traficul de droguri (stupefiante. speculînd o anumită cerere existentă în societate. Dincolo de însuşirile generale. depozitarea sau comercializarea ilegală a substan elor narcotice. (3) diviziune pronunţată a activităţii criminale. Trăsăturile principale ale traficului de droguri. (6) profesionalizare criminală. cu scopul de a extrage profituri considerabile. consistente pe calea comerţului cu droguri. care se manifestă și în Republica Moldova. (2) activitate criminală în grup (stabil şi numeros). fabricarea. (5) norme de conduită şi valor i criminale exact definite şi riguros aplicate. practic. 7: TRAFICUL DE DROGURI 1. 2013 cată Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apli TEMA NR. sunt. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplic . Traficul de droguri constituie o formă particulară de manifestare a criminalităţii organizate. OTE DE CURS 27 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N ----------------------.

prin care tinde neîncetat să se extindă .. utilizarea ilicită (grefare. (2) criminalitatea organizată nu doar aduce atingere unor relaţii sociale. ea loveşte. în special. inclusiv a traficului de droguri. Pericolul și consecin ele sociale ale traficului de droguri Consecinţele dezastruoase pe care le provoacă traficul de droguri sunt cara cteristice. care sunt măcinate de corupţie ori în care sistemele de control vamal. pentru criminalitatea organizată în general. implicarea în activitatea economică ilegală (subterană) şi legală. Periculozitatea deosebită a criminalităţii organ izate. să se impună în societate. răpiri. crearea şi întreţinerea (cu premeditare) a unui climat social de intim idare. Astfel. la toate nivelurile de decizie administrativă. cercetare etc. 2. provine în principal de la două caracteristici ale ei: (1) odată generată de anumiţi factori sociali.Page 29----------------------Septembrie 1. financiar şi judiciar nu funcţionează cu eficienţa corespunzătoare. care se confruntă cu războaie civile. deţinerea în sclavie. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apl . ea încearcă insistent. dincolo de activitatea criminală de bază şi veniturile substanţiale cu care s-a pricopsit. Sunt cunoscute cazuri în care criminalitatea organizată izbuteşte să concrească strîns cu chiar corpul social (Columbia. cele care nu pot asigura controlul guvernamental asupra unor părţi d in teritoriul naţional. dezlănţuind puternice sentimente de groază şi insecuritate etc. prin tendinţele sale de pe netrare a instituţiilor sociale şi politice. în chiar pilonii societăţii. și anume: alimentarea unor conduite socialmente indezirabile sau ilegale (consumul de droguri.indiferent de formele particulare pe care le îmbracă fenomenul traficului de droguri. ) a organelor şi ţesuturilor umane etc. E DE CURS 28 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOT ----------------------. provocarea corupţiei. Afganistan sau regiunea transnistreană). în ţările al căror sistem legislativ în materie este slab sau pedepsele prevăzute sunt mici . în genere. crima organizată capătă o forţă interioară de propagare. incendieri şi a altor infracţiuni grave în cursul activităţii criminale de bază. practi carea prostituţiei etc. inclusiv să penetreze instituţiile sociale şi publice. utilizînd metode criminale şi agresive de promovare a intereselor proprii. co nflicte etnice. de fapt. activităţi teroriste. să procure influenţă politică. să acumuleze putere economică. Crima organizată se dezvoltă (autorii ei preferă să opereze). comiterea de asasinate. încercînd s-o domine. instabilitate politică.). să se asigure cu imunitate (impunitate) faţă de organele de drept şi. oferirea suportului financiar diver selor grupări teroriste şi insurecţioniste.

datorită prohibiţiei juridice instituite asupra lor. Bomba drogurilor. ceea ce este valabil pentru to i beneficiarii de servicii și produse ilicite (prosti tu ie. 1998. 1991. și (2) riscul relativ redus de a fi demascat şi inacceptabil de aspru sancţionat pentru o această activitate criminală. încă permite instaurarea criminalului deasupra omului. OTE DE CURS 29 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N ----------------------. șantaj. dar decisiv la producerea monstruozită ilor săvîrșite de trafican i (asasinate. București. membrii societă ii trăiesc permanent cu frica în sîn și nu riscă să îi înfrunte pe criminali.icată Criminalitatea organizată cunoaște o dezvoltare atît de puternică în ările capitaliste. Care este esen a traficului de droguri? . Cauza și condi iile traficului de droguri Cauza traficului de droguri consistă în existenţa unei cereri sociale putern ice la substan e narcotice și psihotrope nesatisfăcută. pedofilie. Drogurile și trafican ii de droguri . Bercheșan Vasile și Pletea Constantin. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1. Lectură recomandată 1.Page 30----------------------Septembrie 1. Întrucît trafican ii de droguri nu pot să existe fără consumatorii de stupefiante. Acţiunea cauzei este favorizată de două condiţii principale: (1) posibilitatea obţinerii unor profituri exorbitante prin comercializarea drogurilor. Membrii grupărilor de crimă organizată își pot permite să ucidă orice membru al societă ii. Editura „Antet”. Seniorii crimei organizate. armament etc.). pentru că societatea capitalistă este incapabilă să le anihileze. Persistenţa factorilor indicaţi determină implacabil dăinuirea sau chiar proli ferarea acestui fenomen social morbid. 2. aceștia din urmă contribuie în mod indirect. Pitești. agresări fizice.). drogare silită etc. 2. 3. Editura „Humanitas”. care formează o motiva ie deosebit de puternică. Ce este traficul de droguri? 2. Care sunt trăsăturile distinctive ale traficului de droguri? 3. 1998. Editura „Paralela 45”. Ziegler Jean. Fiind neproteja i.

Page 31----------------------cată Septembrie 1. Cauza și condi iile corup iei 1. 5. ceea ce afectează sau chiar paralizează . Ipostazele corup iei 3. Care este rolul consumatorilor în existen a traficului de droguri? Care sunt cauza și condi iile traficului de droguri? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C 30 ----------------------.4. 8: CORUP IA 1. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apli TEMA NR. Esen a corup iei 2. Corup ia constituie o formă particulară de manifestare a criminalită ii care constă în folosirea atribuţiilor de serviciu în interes personal. Esen a corup iei Corup ia reprezintă actualmente manifestarea criminală dominantă și cea mai distrugătoare din Republica Moldova.

în cel mai rău caz. ca conduitele criminale să ţină tot mai mult de funcţie şi atribuţiile de serviciu. Viaţa individului este circumscrisă funcţiei şi atribuţiilor exercitate. gospodării agricole etc. corupţia devine un fenomen social. Este firesc. mai mult sau mai puţin. direct sau indirect. 2007) şi. Moldova. Anume astfel se explică numărul ridicat de incriminări care vizează exercitarea unor atribuţii de serviciu (42% de art. Corupţia sectorială există în cazul în care ea capătă proporţii numai într-o anumită sferă de activitate socială sau. şcoli. O dată perturbată activitatea acestora. iar pe de altă parte. Ea nu afectează viaţa socială. prin aceste atribute. iar activitatea lui este legată de o anumită funcţie şi.).funcţionarea normală a instituţiilor.Page 32----------------------tă Septembrie 1. corupţie sectorială. spitale . organizaţii sau întreprinderi (ministere. Efectele ei se pot re- . primării. Ipostazele corup iei Corupţia se caracterizează prin astfel de ipostaze distincte: corupţie individuală. Singapore sau Elveţia. al celor care vizează. societatea resimte disfuncţiile produse. în cîteva dintre ele. organizaţilor şi întreprinderilor. De exemplu. din care cauză este perturbată însăşi viaţa socială. Corupţia individuală este prezentă în situaţia în care faptele de corupţie au o frecvenţă redusă. În această ipostază. Noua Zelandă. ci ca nişte simple dev ieri comportamentale de la relaţiile stabilite în societate. pen. Danemarca. de exercitarea unor atribuţii care decurg din funcţia ocupată. respectiv. În această ipostază. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplica tea specială a Cod. iar cauzele faptelor concrete care o compun mec anic sunt eterogene şi nu provin dintr-un proces social unitar. din ParOTE DE CURS 31 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N ----------------------. Există o evoluţie diferenţiată a corupţiei: pe de o parte. în funcţie de importanţa socială a respectivei instituţii. avînd caracter de excepţie. Fenomenul corupţiei se compune dintr-un anumit gen de comportamen te proprii persoanelor din cadrul unor instituţii. în asemenea condiţii. organizaţii sau întreprinderi care der eglează buna lor funcţionare. al R. ea se defineşte. în cadrul cărora individul capătă calitatea de angajat. are loc o sporire accentuată a manifestărilor de corupţie în una sau cîteva sfere de activitate socială. faptele de corupţie rămîn la un nivel constant în restul domeniilor vieţii sociale. fabrici. manifestîdu-se sporadic în diverse sfere de activitate socială. corupţie socială. 2. organizaţii şi întreprinderi. în consecinţă. fapte de corupţie (24.1%). Finlanda. corupţia nu există ca fenomen social. în mare parte. Islanda. corupţie generală. Modul de organizare a societăţilor moderne presupune existenţa unei multitudini de instituţii.

S. cu atît ei influenează mai puternic și mai mul i membri ai societă ii. Reprezentativ pentru această ipostază este ca zul U. Rusă sau Ucraina (vezi clasamentul Transparency Internaţional). alimentînd o serie de fenomene nocive: crimă organizată. corupţia constituie un fenomen social extins. din perioada de dinaintea destrămării. Ea afectează grav activitatea normală a instituţiilor. în cazul în care contaminează organele anticrimă. De exemplu. iar ponderea lor în ansamblul criminalităţii este covîrşitoare. intelectualii se dedau relativ frecvent la acte de corup ie. Cauza și condi iile corup iei Deși recurg mai rar la ac iuni criminale pentru a-și realiza interesele. Fenomenul co rupţiei influenţează decisiv majoritatea fenomenelor şi proceselor din societate. corupţia devine un fenomen social generalizat. Cu cît cei corup i sunt mai numeroși. Corupţia socială este prezentă în situaţia proliferării extinse a manifestărilor de corupţie. DE CURS 32 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. Corup ia nu numai că se reproduce. F.S. Ele devin o prezenţă banală în absolut orice sferă a vieţii sociale şi în aproape toate segmentele acesteia . legice. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplica Corupţia generală există în condiţiile unei omniprezenţe a faptelor de co rupţie. corupîndu-i. 3. care o dată ajunși suficient de numeroși și pozi iona i în func ii de decizie exercită o presiune irezistibilă asupra altor persoane. ceea ce conduce la perturbări sociale majore. Faptul se explică prin aceea că este nevoie de mai pu ină ra iune pentru ai da seama că. fapte de corupţie fiind atestate în toate sferele de activitat e socială. convulsii sociale. R. Există un risc sporit de transformare a corupţiei sociale în corupţie generală. omorul este socialmente periculos și mult mai multă ra iune pentru a în elege modul în care actele de corup ie distrug societatea. practic fără deosebire. Reproducerea are loc datorită indivizilor corup i. Numărul faptelor de corupţie depăşeşte numărul tuturor celorlalte crime. dar posibilitatea de a scăpa de răspundere sau pedeapsă îi anulează efectul. în anii 60-80 în Italia corupţia a penetrat adînc sfera politică. Moldova. De exemplu.R. organizaţiilor şi întreprinderilor. În această ipostază. dat orită unei tendinţe inerente. ci și favorizează puternic criminalitatea generală. Răspunderea și pedeapsa penală constituie factori care îi determină pe indivizi să se ab ină de la acte criminale. . Corup ia constituie una dintre manifestările criminale care au o capacitate de reproducere. În această ipostază.simţi şi la nivelul întregii societăţi. de exemplu.. instabilitate politică şi dezvoltare economică anevoioasă.Page 33----------------------tă Septembrie 1. într-un număr crescînd. în com para ie cu celelalte categorii sociale.

prevenire și contracarare. DE CURS 33 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. în „Corup ia”. Bejan Octavian. 3. Corup ia: no iune. Chișinău.Page 34----------------------Septembrie 1. articolul „Corup ia”. Bejan Octavian.Lectură recomandată 1. Chişinău. Ce caracterizează manifestarea corup iei în Republica Moldova? 3. Chişinău. 2000. Ilie Sergiu. Care factori influen ează corup ia? 5. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1. Editura „Arc”. Dicţionar de criminologie. Corup ia: aspectul criminologic. Ce este corup ia? 2. Cum influen ează corup ia asupra altor manifestări criminale? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS 34 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C . Care ipostaze caracterizează corup ia? 4. 2007. 2. 2009.

c . înșelătorie. Criminalitatea economică constituie o formă particulară de manifestare a criminalită ii care constă în săvîrșirea unor acte criminale de natură economică.Page 35----------------------Septembrie 1. concuren ă neloială.----------------------. În planul societă ii contemporane. Esen a criminalită ii economice Criminalitatea economică reprezintă unul dintre cele mai distructive tipuri de criminalitate din Republica Moldova. OTE DE CURS 35 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N ----------------------. 9: CRIMINALITATEA ECONOMICĂ 1. Iată un alt exemplu: directorul unei uzine află că un angajat are inten ia de a informa autorită ile publice competente despre fap tul că întreprinderea nu respectă regulile de protec ie a mediului. înăimește indivizi care îl agresează fizic și îl amenin ă cu răfuială în cazul în care își materializează inten ia. activ itate ilegală de antreprenoriat. criminalitatea economică include și crime de omor. poluînd aerul.Page 36----------------------tă um Septembrie 1. pentru a se debarasa de principalul său concurent. 2013 cată Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apli TEMA NR. șantaj etc. patronul unei companii îl asasinează (comandă asasinarea) pe conducătorul unei alte companii din aceiași sferă de activitate economică. Pericolul și consecin ele sociale ale criminalită ii economice 3. De exemplu. În acest caz. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplica Criminalitatea economică include o serie de subtipuri de criminalitate. Cauza și condi iile criminalită ii economice 1. Esen a criminalită ii economice 2. fals în acte contabile etc. este de natură economică activitatea de acordare a serviciilor și de producere a bunurilor pentru alte persoane (bunurile și serviciile nu sunt destinate consumului sau necesită ilor personale). Criminalitatea economică se compune din crime de contrabandă. Criminalitatea economică poate să fie în eleasă și în sens larg. adică de acte criminale săvîrșite în procesul și în legătură cu activitatea economică.

). Or. prejudicierea domeniilor dependente (învă ămînt. amenajate și îngrijite parcurile sau terenurile d e joacă pentru copii. Principalele consecin e sociale ale criminalită ii economice sunt: dereglarea sistemului economic al societă ii. 2. atunci nu poate să fie finan ată cercetarea știin ifică. . Pericolul și consecin ele sociale ale criminalită ii economice Pericolul social reiese din consecin ele sociale ale criminalită ii economic e. dacă nu sunt suficien i bani în bugetul ării. înt re inute monumentele istorice sau culturale. pe care nimeni nu i le va da sau nu va putea să le dee din cauza unor blocade militare). el poate diminua considerabil pre ul bunurilor sau serviciilor. sărăcirea sectorului public. taxe etc.) și neputincioasă în caz de conflict militar (este lipsită de resurse proprii. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplic nală înseamnă insuficien ă de fonduri pentru apărare (procurarea arma-mentului.Page 37----------------------ată Septembrie 1. atunci nu pot să fie reparate drumurile sau căile ferate. din cauza economiei subterane. Prejudicierea domeniilor dependente survine din cauza lipsirii unor sf ere de activitate sociale de mijloacele necesare desfășurării acestor activită i. În consecin ă. Criminalitatea fiscală se suprapune numai par ial cu criminalitatea economică. case splendide cu școli dărăpănate. dar ale căror venituri nu provin dintr-o activitate economică. Dereglarea sistemului economic al societă ii se poate produce. mijloacelor de transport etc. sănătate etc. De exemplu. vile opulente cu muzee năruite etc. de exemplu. Apărarea na ională este prejudiciată în diverse moduri: o economie nefunc ioDE CURS 36 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. din cauză că un agent economic nu își onorează obliga iile fiscale. de exemplu. Întrucît el n plătește impozite. Dacă nu există bani în buget. oficii somptuoase cu spitale degradate. deoarece crime fiscale sunt săvîrșite și de persoanele care au obliga ii fiscale. cultura sau apărarea și securitatea criminologică (publică și na ională). pentru a face fa ă concuren ei.ar fi criminalitatea financiară. lichidată poluarea naturii sau conservată biodiversita tea etc.). Într-o astfel de situa ie coexistă mașini luxoase cu drumuri denivelate. înlăturate consecin ele catastrofelor naturale. criminalitatea fiscală sau criminalitatea b ancară. ceilal i agen i economici din domeniu se văd nevoi i să înceteze activitatea economică sau plata impozitelor. sectorul public este alimentat din sursele provenite de la a gen ii economici (impozite. blocadă etc. Sărăcirea sectorului public poate să aibă loc.). adică perturbarea func ionării normale a sistemului economic al societă ii. afectarea intereselor popula iei. muni iei. o economie fără produc ie na io-nală face ara vulnerabilă în fa a presiunilor economice (embargou.

Timişoara. 2. De exemplu. Bujor V. Bujor V.. învă ămînt etc. deoarece a fost corupt de acesta. dereglare a economiei na ionale conduce la o scădere a nivelului de via ă al popula iei. Bujor V.. Principalele condi ii care favorizează criminalitatea economică sunt: • dificultatea demascării unor crime economice. 2002. Utilizarea circuitelor bancare în activităţi de spălare a banilor. Timişoara. un demnitar ia o decizie care avantajează un agent economic străin în detrimentul economiei na ionale. în situa ia în care a falimentat o companie și angaja ii și-au perdut locurile de muncă sau din cauza neachitării impozitelor. 2002.. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1.. Editura „Mirton”. de exemplu. Pop O. precum și • corup ia (este principalul factor favorizant în R.Afectarea intereselor popula iei poate avea loc. din cauza co ncuren ei neloiale. Care subtipuri include criminalitatea economică? 4. Care este în elesul larg al termenului „criminalitate economică”? 3. Care sunt cauza și condi iile criminalită ii economice? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ . Pop O. Pop O. 2002. 3. Criminalitatea în domeniul fiscal. • controlul insuficient asupra corectitudinii agen ilor economici. ci și alte manifestări criminale. Criminalitatea economico-financiară domeniu de cerc etare al criminologiei moderne. Moldova). Editura „Mirton”.. Ce este criminalitatea economică? 2. Editura „Mir ton”. Cauza și condi iile criminalită ii economice Existen a unei activită i sociale de natură economică constituie cauza criminalită ii economice. căci mai pu in bani în visteria ării înseamnă servicii publice mai proaste (asisten ă medicală. Lectură recomandată 1. Care sunt pericolul și consecin ele sociale ale criminalită ii economice? 5.. Timişoara. Nu numai criminalitatea economică lovește în sistemul economic al societăii. 3. În general. E DE CURS 37 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOT ----------------------.Page 38----------------------Septembrie 1.) și diminuarea pensiilor și a salariilor angaja ilor publici.

Esen a criminalită ii minorilor 2. Cauza și condi iile criminalită ii minorilor 1. altfel zis.___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C 38 ----------------------. care reprezintă un pe ricol permanent pentru societate. 10: CRIMINALITATEA MINORILOR 1. Criminalitatea minorilor constituie o formă particulară de manifestare a criminalită ii care constă în săvîrșirea crimelor de către persoane care nu au atins vîrsta majoratului.Page 39----------------------icată Septembrie 1. tă ii Prin urmare. criminalitatea juvenilă. vîrsta criminalilor constituie trăsătura definitorie a criminali . 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apl TEMA NR. deoarece persoanele care săvîrșesc crime pînă la atingerea majoratului devin frecvent criminali recidiviști. Esen a criminalită ii minorilor Societatea manifestă o permanentă preocupare de criminalitatea mino rilor sau.

Capacitatea juridică deplină a persoanelor fizice începe la 18 ani în Republica Moldova. Sunt indicate vîrste de la 12 pînă la 25 de ani. de exemplu. apoi devine tot mai rigid. Problema constă în a determina cu suficientă precizie vîrsta la care capacitatea socială a individului este pe deplin formată. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplic intelectuale. de regulă. puterea de control social. cum îl educăm. Un aspect important al problemei criminalită ii minorilor îl constituie defin irea majoratului. Dacă un copil se formează în spirit criminal. Experien a a numeroase genera ii și rezultatele cercetărilor știin ifice denotă că modul în care se formează un individ în copilărie îi caracterizează. Vîrsta maturită ii este determinată cu ajutorul a două criterii: biologic și social. Nu există o părere unanimă în această privin ă. volitive și sociale sunt suficient de formate pentru o interac iune so cialmente acceptabilă cu ceilal i membri ai societă ii.Page 40----------------------ată Septembrie 1. care indică limita prevenirii represive pena le a . precum și de al i factori de natură socială. viteza de formare a omului este influen ată de complexitate a vie ii sociale. cazuri în care copii în vîrstă de pînă la zece ani își omoară (prin incendirere etc. atunci există o mare probabilitate că el va deveni un recidivist. așa el se va comporta restul vie ii. Sub aspect biologic. Există. Anume această vîrstă este considerată drept limita de demarcare a criminalită ii juvenile în raport cu criminalitatea adul ilor. Altfel spus. Acest fapt ne conduce la ideea că psihicul uman este deosebit de malea bil în copilărie. adică va manifesta un comportament criminal constant.) inten ionat părin ii (este vorbă nu de inten ie penală. condi iile de educa ie. chiar dacă nu este conștient de pericolul social al ac iunilor sale. în timp ce factorii sociali variază de la o epocă la alta și de la o societate la alta. Cercetarea și analiza criminologică a acestor comportamente este necesară în vederea elaborării măsurilor de prevenire a lor. via a la maturitate.minorilor. Majoratul reprezintă acea stare a individului în care trăsăturile lui OTE DE CURS 39 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N ----------------------. ci psihologică). Sub aspect social. Limita inferioară coincide cu vîrsta de la care un copil poate să săvîrșească fapte voite de natură criminală. Factorii biologici variază de la o genera ie la alta și de la un individ la altul. adică un ritm de dezvoltare predeterminat. Din aceste considerente este atît de importan tă prevenirea criminalită ii minorilor. Există și limite intermediare. organismul uman are niște limite de dezvoltare intelect uală. volitivă și a necesită ilor morale. Încercările de a-l schimba pe individ la maturitate reușesc rareori și niciod ată în totalitate.

Este necesar a preciza însă că unii indivizi nu se maturizează nicio dată în mod suficient. Ac iunea cauzei este favorizată de astfel de condi ii: educa ie inadecvată în sînul familiei (părin i criminali.. influen ă negativă exercitată de minori cu orientări criminale. Cauza și condi iile criminalită ii minorilor Cauza criminalită ii minorilor constă în imaturitatea biologică sau socială a persoanelor care nu au atins o anumită vîrstă. E DE CURS 40 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOT ----------------------. Bejan Octavian. În Canada. De exempl u. influen ă nocivă din partea unor surse necontrolate de informa ie (în special din re eaua informatică globală „Internet”). cinismul etc. be ivi sau imorali).Page 41----------------------tă Septembrie 1. copiii-problemă sunt plasa i în centre pentru tineri cu regim special unde pot să fie imobiliza i prin for ă fizică de către agen i de securitate și educatori sau chiar izola i pentru o perioadă în odăi speciale sau celule. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplica 2. Această limită de 14 ani indică perioada de adolescent. deoarece ei le percep ca pe niște modele ofic iale de comportament (o dată ce sunt permise). limitîndu-se la propriile apreciere care sunt incorecte. Pînă la această vîrstă sunt aplicate măsuri de prevenire represive nepenale. după cum o indică faptul că o parte dintre membrii societă ii care au ajuns la bătrîne e continuă să vadă în crimă o modalitate validă de realizare a intereselor. Numărul acestora diferă de la o societate la alta în func ie de nivelul de inteligen ă al genera iei de indivizi care o alcătuiesc. Lectură recomandată 1. aplicarea unei corec ii fizice de către părinte. Producătorii și difuzorii nu testează efectul filmelor asupra popula iei. Efectul filmelor este deosebit de puternic asupra oamenilor. Criminalitatea minorilor şi soluţia educaţională între mit şi realitate. O problemă deosebit de actuală o constituie influen a criminogenă a filmelor. sexualitatea. Codul penal al Republicii Moldova fixează vîrsta răspunderii penale la 14 ani pentru o serie de comportamente și de 16 ani pentru celelalte.Studii criminologice şi juridice privind criminalit . în . samavolnicia.comportamentelor criminale ale minorilor.. căci într-o serie semnificativă de cazuri ele constituie stimuli puternici de comportament criminal. educa ie greșită prin filme care propagă crima. violen a. influen ă nefastă exercitată de criminali (recidiviști sau profesioniști).

edi ia a II-a. Familia. Care sunt limitele de delimitare a criminalită ii minorilor? 5. Cu ajutorul căror criterii este determinată vîrsta maturită ii? 4. Bejan Octavian și Bejan Valeriu. Ce este criminalitatea minorilor? 2.Page 42----------------------Septembrie 1. Chişinău. Chișinău.atea: anuar știin ific”. Chişinău. De ce societatea manifestă o preocupare de criminalitatea minorilor? 3. 2001. 2001. Academia de Poli ie „Ștefan cel Mare” și Asocia ia Tinerilor Juriști Cercetători.Page 43----------------------- . 2. 2012. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1. DE CURS 41 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. 3. urcan Valeriu. Care sunt cauza și condi iile criminalită ii minorilor? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS 42 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C ----------------------. Unele consideraţiuni faţă de minorii în conflict cu legea în „Studii criminologice şi juridice privind criminalitatea”.

Esen a criminalită ii primare 2. 11: CRIMINALITATEA PRIMARĂ 1. iar cei din urmă se caracterizează prin respingerea normelor morale. Cauza și condi iile criminalită ii primare 1. indiferent dacă ele au fost sau nu depistate. criminalitatea primară trebuie să fie divizată în alte două categorii importante: crime al căror făptuitor nu va săvîrși niciodată o altă crimă și crime al căror făptuitor va săvîrși o nouă crimă și va completa cohorta recidiviștilor. Prima abordare înglobează în conceptul de criminalitate primară numai crimele depistate care au fost săvîrșite prima dată. adică în crimele al căror făptuitor este pentru prima dată tras la răspundere penală și crimele al căror făptuitor anterior a fost tras la răspundere penală sau recidivist. . Primii se caracterizează. nihilism juridic și parazitism social. Esen a criminalită ii primare Criminalitatea primară deţine proporţia precumpănitoare în ansamblul criminalităţii (crime și criminali).Page 44----------------------ată Septembrie 1. printr-un comportament respectuos fa ă de normele morale și legale. La rîndul ei. de crime și condamnări sau chiar transformarea în criminali profesioniști. în timp ce OTE DE CURS 43 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N ----------------------. în raport cu orice alt tip de criminalitate. Criminalitatea primară este cea mai variată sub aspectul tipurilor de crime care se regăsesc în ea. iar a doua abordare include în no iunea de criminalitate primară numai crimele săvîrșite prima dată.Septembrie 1. 2013 icată Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apl TEMA NR. de regulă. Pentru primii crima săvîrșită este prima și ultima din via a lor sau cel pu in ultima tragere la răspundere penală. Toate crimele înregistrate într-o perioadă oarecare pot să fie divizate în două categorii: criminalitatea primară și criminalitatea de recidivă. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplic pentru ultimii prima crimă reprezintă numai începutul unui șir. Criminalitatea primară constituie manifestare a criminalită ii și este ror făptuitor este tras pentru prima sau din crimele săvîrșite prima dată o formă particu lară de alcătuită din crimele al cădată la răspundere penală . mai lung sau mai scurt.

alege modalită ile optime și dirijează ac iunile sale spre crearea condi iilor de satisfacere a necesită ilor. au drept cauză. Cauza (directă) comportamentului criminal o constituie interesul. în acest loc. nu vede al te . Această ignoran ă se manifestă sub două forme predominante. cît și cele necriminale. în așa mod. De altfel. Fiecare dintre aceste trei elemente constitutive este determinat de o s erie de factori specifici. posibilită ile de satisfacere a necesită ilor (somatice. o însemnătate particulară o au condi iile care favorizează ac iunea cauzei. împotriva acestei persoane etc. mai particular o orientare a individului spr e crearea prin ac iuni criminale a condi iilor necesare satisfacerii necesită ilor sale. E DE CURS 44 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOT ----------------------. un individ vede un telefon portabil uitat pe o bancă. majoritatea covîrșitoare a comportamentelor umane. care pot să fie organiza i într-un sistem explicativ trilateral. denotă că trecerea la actul criminal a fost înlesnită de ignorarea probabilită ii sau chiar posibilită ii de a fi tras la răspundere penală . excep ie făcînd o serie de comportamente care au fost declanșate de reflexe (condi ionate ori necondi ionate) sau de ac iuni involuntare (ticuri etc. cauza criminalită ii primare este și cauza criminalită ii generale și. cunoaște posibilită ile obiective și subiective de satisfacere alor. cauza criminalită ii generale este și cauza criminalită ii primare. sau de ce apucăturile lui criminale persistă sunt răspunsuri la alte întrebări.2. invers. adică nu săvîrșesc o nouă crimă. Faptul (circa 85-95% din persoanele trase la răspundere penală anual au săvîrșit prima dată o crimă) că majoritatea indivizilor care au săvîrșit o crimă nu recidivează. De ce el a săvîrșit această crimă. Prin urmare. Interesul este format din trei elemente: necesită ile (biologice și psihologice). Prin intermediul ra iunii. Prima. deci atît cele criminale. adică o orientare spre schimbarea sau men inerea situa iei sale în vederea creării condi iilor necesare de satisfacere a nevoilor. sociale și naturale). individul (organismul omului) conștientizează ne cesită ile sale.Page 45----------------------cată Septembrie 1. De exemplu. ra iunea (gîndire. Cauza și condi iile criminalită ii primare Explicarea criminologică a criminalită ii primare este realizabilă prin prisma explica iei criminologice generale a criminalită ii. cunoștin e și voin ă). unii indivizi consideră în mod eronat că nu vor fi demasca i de organele anticrimă (naivii). deoarece ea răspunde la întrebarea de ce un individ a săvîrșit o crimă . 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apli În ceea ce privește strict criminalitatea primară. adică sunt declanșate de interes (un anumit interes).).

Interes și crimă . Bejan Octavian. Chișinău. din care cauză curajosul este tras la răspundere penală. deci. 2009. 2. ceea ce îl nedumerește. practic implacabil. unii indivizi consideră eronat că în cazul unor fapte nu survine răspundere penală (neștiutorii). Dicţionar de criminologie. Care condi ii influen ează criminalitatea primară? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ . o amplificare a criminalităţii primare. 2009. la rîndul ei.Page 46----------------------Septembrie 1. A doua. 3. la spori rea criminalităţii recidiviştilor. pentru a-și apăra sau promova interesele. În care categorii importante se subdivide criminalitatea primară? 4. într-o încăierare oarecare însă cineva aplică o for ă excesivă și îi provoacă răni rivalului care necesită internare în spital sau atacă o persoană care apelează la ajutorul organelor de drept. O escaladare a criminalităţii primare conduce. Chișinău. Explica ie criminologică a comportamentului crimina l . De exemplu: băie ii se bat.persoane în preajmă și trage concluzia greșită că nimeni nu va afla că el și l-a însușit. o dată ajunși la vîrsta de adolescent sau la maturitate. Chişinău. OTE DE CURS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N 45 ----------------------. între ei de mici copii. Bejan Octavian și Bujor Valeriu. articolul „Criminalitate primară”. determinarea mai multor indivizi la fapte criminale şi. Cum putem privi criminalitatea primară? 3. Ce este criminalitatea primară? 2. aceasta din urma implică. relativ frecvent. Care este cauza criminalită ii primare? 5. 2004. Lectură recomandată 1. Bejan Octavian. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1. ei continuă acest comportament. căci el este încurajat de anturaj drept o manifestare de curaj și bărbă ie.

). În cazul criminalită ii contra proprietă ii. Esen a criminalită ii contra proprietă ii 2.___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C 46 ----------------------. încît aduc atingere proprietă ii altuia. Esen a criminalită ii contra proprietă ii Criminalitatea contra proprietă ii sau criminalitatea patrimonială de in e o pondere importantă în ansamblul criminalită ii (circa 50%). Proprietatea altuia este violată nu numai în cazul în care i se aduce atingere proprietă ii private.Page 47----------------------icată Septembrie 1. 12: CRIMINALITATEA CONTRA PROPRIETĂ II 1. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apl TEMA NR. Criminalitatea contra proprietă ii este alcătuită din două categorii relativ dis tincte de crime: crime care atentează neviolent la proprietate (furtul. escrocheri a etc. deoarece proprietatea colectivă sau publică înglobează proprietatea unor indivizi. criminalii își realizează interesele î așa mod. ci și colective sau publice. Criminalitatea constra proprietă ii constituie o formă particulară de manifestare a criminalită ii care constă în realizarea intereselor egoiste prin atentare la proprietatea străină. crime care atentează violent la proprietate (jafurile. Cauza și condi iile criminalită ii contra proprietă ii 1. tîlhăriile etc .

cît și conform legilor care guvernează criminalitatea contra proprietă ii. biologice sau psihologice. E l are posibilitatea să muncească și să îl procure sau să îl însușească de la o persoană care . Existen a omului constă în satisfacerea unor necesită i. atunci trebuie să atribuim crimele care atentează violent la pro prietate criminalită ii contra proprietă ii. și. sporirea criminalită ii de violen ă poate să conducă la sporirea numărului de crime care atentează violent la proprietate .. sau de bani pentru a-și procura toate aceste bunuri. 2. de a se sim i important etc. sporirea număNOTE DE CURS 47 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | ----------------------.). Astfel. adăpost. Dacă plecăm de la scopul urmărit de criminal. De exemplu. lemne etc. să crescă în mod similar. El are necesitatea de a bea. altfel spus. de a mînca. în condi iile în care numărul de crime care atentează neviolent la proprietate nu cunoaște o creștere siminală sau chiar se află în descreștere. violente și neviolente. Din contră. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplica rului de crime care atentează neviolent la proprietate poate să nu fie înso ită de o creștere similară a numărului de crime care atentează violent la proprietate sau de o diminuare semnificativă a numărului acestora. punctul de vedere a fenomenului. Crimele care atentează violent la proprietate pot să fie atribuite criminal ită ii contra proprietă i sau criminalită ii de violen ă. de lichide . Cauza și condi iile criminalită ii contra proprietă ii Cauza criminalită ii contra proprietă ii constă în necesitatea individului de a dispune de unele bunuri pentru a-și realiza interesele. dacă plecăm de la modul (violent) în care a fost realizată inten ia criminală. un individ are necesitatea de a dispune de un autoturism. care bunuri se găsesc în proprietatea altor persoane. mai general. pentru a se încălzi el are nevoie de haine. Se poate întîmpla însă că numărul ambelor categorii de crime contra proprietă ii.Page 48----------------------tă Septembrie 1. în situa ia în care ac iunea factorilor care determină violen a criminală nu suportă modificări. atunci urmează să atribuim crimele ca re atentează violent la proprietate criminalită ii violente. Crimele care atentează violent la proprietate evoluează atît potrivit legilo r care guvernează criminalitatea de violen ă. de a se încălzi. dar pot să fie ob inute de la acestea prim diverse ac iuni criminale. pentru a mînca el are nevoie de produse alimentare. Aceaste evolu ii contradictorii se explică prin faptul că crimele violente contra proprietă ii sunt influen ate deopotrivă de factorii care determină criminalitatea contra proprietă ii și criminalitatea violentă. Pentru satisfacerea acestor necesită i el are nevoie de anumite bunuri sau obiecte: pentru a bea el are nevoie de apă sau. invers. de a se distra. în func ie de criteriul utilizat sau.

). și Ванюшкин С. 9.). s-a creat o abunden ă de bunuri în ările occidentale. un individ poate să dea foc la casa altuia numai din inten ia de a se răzbuna. triburi din Africa sau America Latină etc. Legea și via a. 3-е издание переработанная и дополненая.are în proprietate un autoturism. Un nivel scăzut al criminalită ii contra bunurilor poate să existe și în condi ii de dificit de bunuri. Situa ia se explică prin ac iunea legii egalită ii. Prognoză criminologică privind noi forme de escrocherie în Republica Moldova și unele recomandări practice. Dolgova. Individul care dispune de cele necesare existen ei poate să fure pentru a se îmbogă i. I. datorită scăderii pre ului de producere a unor bunuri (haine. îmbogă irea sau răzbunarea.В. 2005.И. în Криминология . În cazul în care. cel care fură pentru că nu are ce să mănînce. De exemplu. săvîrșind astfel o crimă contra proprietă ii. Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE . în cazul în care acestea sunt repartizate relativ uniform între membrii societă ii (de exemplu. 5. anul 2013. În fine. глава 18 «Общеуголовная корыстная преступность». urmărește scopul de a supravie ui. Ca urmare. Prognoză criminologică privind evolu ia criminalită ii contra proprietă ii în Republica Moldova. potrivit căreia omul tinde să fie egalul semenilor săi. anul 2013. DE CURS 48 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. 2. în special din cauza infuziei de produse uzate gratuite care sunt aduse în calitate de ajutor umanitar. 3. Издательство «Норма». Legea și via a. sub redac ia A. Aceiași tendin ă se observă și în Republica Moldova. criminalul poate să urmărească realizarea diverselor interese particulare. pentru a nu fi disconsiderat de prietenii săi etc. se produce o dinimuare continuă a nivelului criminalită ii contra bunurilor de peste un deceniu. produse electronice și informatice etc.. un control social suficient de puternic). Bejan Octavian. pentru a-și satisface necesitatea psihologică de a nu fi mai prejos de cei din anturajul său. nr. Долгова А. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplica Prin urmare. el va fura acest autoturism de la pr oprietarul ei. Lectură recomandată 1. Atentînd la proprietatea altuia. după cum se întîmplă în societă ile bazate pe proprietate comună (societă ile comuniste. precum supravie uirea. Bunăoară.Page 49----------------------tă Septembrie 1. acest individ este ori entat spre satisfacerea necesită ilor sale pe căi criminale. cu atît este mai mică criminalitatea contra proprietă ii. Bejan Octavian. cu cît mai multe bunuri de natură a servi satisfacerea nevoilo r membrilor societă ii sunt accesibile. nr. încălăminte. Москва.

Cum se caracterizează dinamica crimelor contra proprietă ii? Care este cauza criminalită ii contra proprietă ii? Care sunt condi iile de existen ă ale criminalită ii contra proprietă ii? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C 50 ----------------------. 13: CRIMINALITATEA DE GRUP . 4.Page 51----------------------icată Septembrie 1. 5.DE CURS 49 ----------------------. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1. Ce este criminalitatea contra proprietă ii? 2.Page 50----------------------Septembrie 1. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apl TEMA NR. Din care categorii de crime se compune criminalitatea contra proprietă ii? 3.

Scop comun al participan ilor . grup criminal. Esen a criminalită ii de grup 2.1. grup organizat. iar organizarea grupului – o trăsătură calitativă. se caracterizează prin astfel de însușiri: ac iune sau activitate criminală înfăptuită de cîteva persoane.Page 52----------------------Septembrie 1. În exemplul nostru. În func ie de gradul de dezvoltare. De exemplu. scop comun al participan ilor. organiza ie criminală. Criminalitatea de grup constituie o formă particulară de manifestare a criminalită ii care constă în săvîrșirea crimelor în mod cooperat. Ac iune sau activitate criminală înfăptuită de cîteva persoane . Grupurile de criminali se caracterizează. De aceea. în primul rînd. Mărimea grupului este o trăsătură cantitativă. se poate vorbi despre grup numai în cazul în care o crimă este săvîrșită de cel pu in două persoane. rela ii interpersonale între participan i. prin • numărul elementelor constituive și • gradul de organizare a acestora. OTE DE CURS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N 51 ----------------------. adică cî i indivizi formează grupurile criminale (mărimea grupului) și cît de stabile și conjugate sunt ac iunile acestora (organizarea grupului). Esen a criminalită ii de grup Criminalitatea de grup este una dintre cele mai persistente comp onente ale criminalită ii (generale). Activitatea criminală comună. Scopul grupului de criminali este definit de rezultatul direct al ac iunilor sau activită ii criminale . divizarea procesului de activitate între participan i. Scopul grupului diferă însă de scopul pentru care un individ participă la ac iunile sau activitatea acestuia. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată organe de organizare și conducere a ac iunilor comune. adică desfășurată în grup. acord expres sau tacit de cooperare. a ob ine mijloace bănești pe calea furturilor din buzunare. grupurile de criminali pot să fie clasifi cate în patru tipuri: companie de delincven i. Cauza și condi iile criminalită ii de grup 1. Grup înseamnă pluralitate. un individ poate să participe la activitatea grupului deoarece are nevoie . iar pluralitatea înseamnă cel pu in două elemente.

Organe de organizare și conducere a ac iunilor comune. D e asemenea. al ii efectuează spargerea apartamentului. Pericolul social deosebit al criminalită ii de grup constă în faptul că cooperarea criminalilor în mod semnificativ sporește. Organul de dirijare poate să fie unipersonal sau colectiv. organizate ierarh ic sau cu împuterniciri separate. în timp ce al ii doi jefuiesc femeile solitare din ascensorul unor case) . altfel spus. Uneori există și o pluralitate de organe de conducere. Divizarea procesului de activitate între participan i . fiind obligat să se ocupe de toate aceste aspecte sau să renun e la o parte din ele. chiar dacă se aseamănă prin manifestările exterioare. pe de o parte. psihologică sau fizică. posibilită ile de autoapărare ale victimelor acestor acte criminale. să se impună cu for a sau să fie aleși de ceilal i membri. Criminalitatea de grup trebuie să fie deosebită de gloatele criminale. care in de rolul fiecărui membru în grup. gru purile insurec ioniste și de criminalitatea organizată. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Ap să îndeplinească cu succes planul de a fura dintr-o casă sau dintr-un apartame nt. Organizarea rela iilor dintre membri într-un sistem conduce la formarea unei personalită i distincte a grupului de criminali. Rela iile interpersonale sunt determinate de interac iunile func ionale. unul stă în mașină. Acordul tacit rezultă din faptul par ticipării membrilor grupului la activitatea criminală comună .Page 53----------------------licată Septembrie 1. un criminal stă la pîndă. în timp ce ultimul îi așteaptă în mașina cu care ei vor să părăsească locul crimei. șansele de reușită a aciunilor criminale și diminuează. Rela ii interpersonale între participan i . în timp ce altul vrea să își păstreze reputa ia de care se bucură în sînul cercului său de prieteni . Acord expres sau tacit de cooperare . Cauza și condi iile criminalită ii de grup Criminalitatea de grup este cauzată de necesitatea. cu cît crește numărul atacatorilor cu atît descrește numărul celor care le-ar putea face fa ă. De exemplu. Este clar că un singur criminal are mai pu ine șanse E CURS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE D 52 ----------------------. . o persoană are mai mari posibilită i de a se apăra de un singur tîlhar decît de cinci tîlhari sau. pe de altă parte. Conducătorul sau conducătorii grupului de criminali pot să fie accepta i tacit. altul vrea să se îmbogă ească. de conjugare a eforturilor în vederea realizării interelor prin anumite ac iuni criminale . 2. care se disting prin esen ă și regularită ile de existen ă.de mijloace de subzisten ă. Membrii grupului pot să săvîrșească o parte din aceleași ac iuni sau ac iuni diferite (de exemplu.

Ce este criminalitatea de grup? 2. din care cauză el apelează la ajutorul altor indivizi. Cum se caracterizează grupurile de criminali? 3. NOTE DE CURS 53 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | ----------------------. pentru a-și realiza inten ia criminală. indivizii capătă curaj și pot să întreprindă ac iuni pe care nu le-ar fi înfăptuit în mod izolat. 1994. Chişinău. Prin urmare. Криминологический анализ групповых форм насильственной преступности. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1. criminalitatea de grup este favorizată de condi iile social e care împiedică săvîrșirea individuală a crimelor. De exemplu. Lectură recomandată 1. Бужор В.Necesitatea psihologică privine din frică.Page 54----------------------Septembrie 1. însă. un individ vrea să se răzbune pe un individ care este mai puternic decît el.. Editura „Literatura juridică”. Necesitatea materială constă în imposibilitatea sau dificultate a săvîrșirii unor crime în mod individual. care îi împiedică pe unii indivizi să săvîrșească acte criminale sau acte criminale de o anumită natură. Care însușiri caracterizează activitatea criminală comună? 5. Cum se clasifică grupurile de criminali? 4. Care sunt cauza și condi iile criminalită ii de grup? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ . În cadrul grupului.

sustragerea unor date stocate într-un computer străin) sau alte posibilităţi (de exemplu. 14: CRIMINALITATEA INFORMATICĂ 1. . Cauza și condi iile criminalită ii informatice 1.Page 55----------------------icată Septembrie 1. înainte criminalul trebuia să fure actele bancare ale unei persoane . sustragerea de bani prin intermediul manipulării frauduloase a sistemului i nformatic al unei bănci ori bulversarea activităţii unui concurent economic prin distrugerea potenţialului său informatic: date sau programe). Criminalitatea informatică constituie o formă particu lară de manifestare a criminalităţii care constă în atacarea sau utilizarea criminală a spaţiului informatic străin . 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apl TEMA NR. Aceste atacuri şi utilizări criminale ale spa iului informatic străin includ vi olări. distrugeri. Esen a criminalită ii informatice 2. Esen a criminalită ii informatice Criminalitatatea informatică sau cibernetică este un tip de criminalitate care se află în continuă expansiune și care tinde să înlocuiască alte tipuri de criminalitate. spărgînd codul de acces al acestei persoane pe pagina WEB a băncii. provocarea unor disfuncţii etc. De exemplu. iar acum el poate să transfere banii de pe contul acesteia pe un alt cont. Deseori atacurile şi utilizările infor matice nu vizează spaţiul informatic în sine. pentru a intra în posesia banilor depuși pe cont.___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C 54 ----------------------. ci obiectele aflate în el (de exemplu.

Existen a acestui tip de criminalitate demonstrează că factorii fizici pot să influenţeze semnificativ fenomenele criminale sub aspectul formelor de manifestare şi. cetăţenii unor state străine cad victime unor escrocherii executate prin intermediul re elei globale de comunicare informatică „Internet” etc. Astfel. al consecinţelor criminalităţii. Cauza și condi iile criminalită ii informatice . Pînă şi sustragerea unui calculator este mai mult decît un simplu furt al unui obiect oarecare. atribuind ui orice manifestare criminală legată de mijloacele informatice. în ciuda faptului că el a folosit mijloace informatice la realizarea intenţiei sale criminale. transfrontali eră. sustragerea de bani de la o bancă de către un angajat al ei care are acces de s erviciu la sistemul ei informatic constituie mai curînd o manifestare a corupţiei. decît a criminalităţii informatice.Fenomenul criminalităţii informatice era ini ial tratat în sens larg. terorismul politic etc. Extinderea impresionantă a utilizării mijloacelor informatice în societatea modernă face ca o asemenea interpretare să dilueze conceptul de criminalitate informatică. criminalitatea informatică face parte din criminalitatea „gu lerelor albe”. în cazul în care ea aduce atingere spaţiului informatic al proprietarului sau beneficiarului de drept. care se întrepătrunde cu astfel de tipuri ca cea a „gulerelor albe”. Potrivit lui A. economico-financiară. 2. criminalitatea informatică trebuie să fie delimitată de utilizarea mijloacelor informatice la săvîrşirea unei crime sau desfăşurarea unei activităţi criminale. De exemplu. Deoarece sistemele informatice constituie un liant între numeroase componente sociale. Procesele de informatizare extinsă a societăţii vor determina o ampl ificare continuă a criminalităţii informatice. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplica număr crescînd de crime poate să fie înfăptuit folosind diverse mijloace informatice. un traficant de droguri îşi planifică activitatea criminală la co mputer. ea trebuie să fie considerată drept un tip distinct de criminalitate. căci actualmente un OTE DE CURS 55 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N ----------------------. De aceea. membrii unei grupări criminale transnaţionale comunică prin intermediul poştei electronice. atacurile de acest gen sunt susceptibile a cauza prejudicii col osale. respectiv. Bequai. Totuşi.Page 56----------------------tă Septembrie 1.

O serie de informa ii accesibile în Internet incită oamenii la săvîrșirea crimelor. Criminalii caută să folosească toate posibilită ile de realizare a inten iilor criminale.A. Bucu . iPad etc. inclusiv omoruri deosebit de grave. Moldova. Apari ia și dezvoltarea mijloacelor informatice nu numai că a genera t noi manifestări criminale – criminalitatea informatică. Griniuc R. Pasul II în ciberspa iu: securitatea informa ională (cursuri de prelegeri și lec ii practice) . unii indivizi avînd inten ii cr iminale înva ă din re eaua globală de comunicare informatică „Internet” cum să sîvîrșească crime și să ascundă urmele acestora. Criminalitatea informatică.. ele au generat în același timp noi forme de manifestare a criminalită ii. 1998. Astfel. Editura „Nemira”. Vasiu Ioana. adică de asigurare a existen ei. săvîrșirea unor crime cibernetice necesită cunoștin e speciale în domeniul informaticii și capacită i de însușire a acestora. Ploteanu N. articolul „Criminalitate informatică”. și Co ofan A. perfec ionarea sau dezvoltarea mijloacelor tehnice existente sau conceperea unor noi mijloace tehnice. ci şi a sporit puterea distructivă a altor forme de manifestare a criminalităţii. 2. Dicţionar de criminologie.). Chișinău. rești. al R. conflict social etc. biologice și psihologice. 2008.Criminalitatea informatică este cauzată de existen a mijloacelor informatice. Lectură recomandată 1. Pentru a în elege puterea de ac iune a acestui factor determinant la criminalită ii informatice.. Bejan Octavian.I. este necesar să se ină cont de faptul că persoanele cu un nivel scăzut de inteligen ă recurg mai frecvent la modalită i criminale de realizare a intereselor. în timp ce mijloacele informatice le oferă o serie de astfel de posibilită i. Maftea S. Chişinău. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apl numărul mijloacelor informatice (determinat de accesibilitate etc. cum ar fi accelerarea tuturor activită ilor. Acade3. Or.). Printre condi iile care favorizează criminalitatea informatică se numără: DE CURS 56 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. 2009.. existen a unor zone necontrolate (de război. Posibilită ile de extindere a criminalită ii informatice sunt limitate de nive lul de inteligen ă și bagajul de cunoștin e al indivizilor. Deși mijloacele informatice au oferit o serie de beneficii omului și societă ii . ). iar indivizii suficient de influen abili nu rezistă acestei înrîuriri și săvîrșesc crime. diversitatea produselor informatice (iPod. mia „Ștefan cel Mare” a M.Page 57----------------------icată Septembrie 1.

Care sunt consecin ele sociale ale criminalită ii informatice? 5. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1.OTE DE CURS 57 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | N ----------------------. Care este în elegerea largă a criminalită ii informatice? 3. Cum va evolua criminalitatea informatică? 4. Ce este criminalitatea informatică? 2.Page 59----------------------- . Care sunt cauza și condi iile criminalită ii informatice? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS 58 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C ----------------------.Page 58----------------------Septembrie 1.

De exemplu. Criminalitatea transfrontalieră constituie o formă particulară de manifestare a criminalită ii care constă într-o activitate criminală desfăşurată de cetăţenii aceluiaş stat pe teritoriul mai multor state sau al unui stat străin. Esen a criminalită ii transna ionale și transfrontaliere Criminalitatea transnaţională şi cea transfrontalieră devin o realitate tot ma i evidentă. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată le au fost săvîrșite pe teritoriul unui stat sau pe teritoriul mai multor state. precum criminalitatea organizată. Criminalitatea transnaţională constituie o formă particulară de manifestare a criminalită ii care rezidă într-o activitate criminală desfăşurată de cetăţeni ai mai multor state pe teritoriul unui stat străin sau a mai multor state. în realitate. 15: CRIMINALITATEA TRANSNA IONALĂ ȘI TRANSFRONTALIERĂ 1. fenomene criminale distincte. econ omică. Cauza și condi iile criminalită ii transna ionale și transfrontaliere 1. cetă eanul Ion Munteanu din Repulica Moldova a săvîrșit o serie de furturi de telefoane portabile împreună cu cetă eanul Pentru Moldovan din România.Page 60----------------------Septembrie 1. În acest caz. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Apl TEMA NR. Predominarea lor va fi lega tă de anumite tipuri de criminalitate. ambii aflîndu-se pe terioriul . ci că p articipan ii la actele criminale provin din state diferite. chiar dacă au unele trăsături comune. ele constituie. Crimele transna ionale au loc în cazul în care cetă eni ai mai multor state își conjugă ac iunile pentru a săvîrși acte criminale.icată Septembrie 1. Deşi sunt adesea asimilate. informatică sau terorismul. iar în timpul previzibil vor ajunge fenomene criminale dominante. nu contează că crimeNOTE DE CURS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | 59 ----------------------. Ele cunosc o continuă expansiune socială şi internaţională. Esen a criminalită ii transna ionale și transfrontaliere 2.

Comună acestor tipuri de criminalitate este trăsătura că crimele din care ele se alcătuiesc vizează cîteva state: în cazul criminalită ii transna ionale este vorba de subiec ii crimelor. O da tă cu constituirea acesteia este de aşteptat modificări considerabile şi în societăţile naţio- . este vorba de DE CURS 60 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. Iată de ce. Într-o serie de cazuri. în principal. cerînd plata pentru aceste produse în avans. victime ale acestor escrocherii căzînd cetă eni ai diferitor state. Cauza și condi iile criminalită ii transna ionale și transfrontaliere Naşterea şi amplificarea acestor fenomene criminale este cauzată de existen a statelor. Criminalitatea transnaţională şi criminalitatea transfrontalieră din area lul naţional şi-a întins. În cazul dat. Crimele tranfrontaliere au loc în cazul în care cineva săvîrșite pe teritoriul a cîteva state o crimă. De exemplu. crimina litatea transfrontalieră nu are un caracter de grup obligatoriu (trăsătură generală). De aceea. formate din cel pu in două persoane. sporirea criminalită ii transna ionale este favorizată de posibilită ile crescînde de comunicare între îndivizi (mijloace de comunicare și cunoaștere a limbilor). adică grupuri criminale formate din indivizi care sunt cetă eni ai unor state diferite desfășoară activită i criminale pe teritoriul a două sau mai multe state. Spre deosebire de criminalitatea transna ională. asistăm la constituirea societăţii globale. iar în cazul criminalită ii transfrontaliere este vorba de locul săvîrșirii crimelor. pe care pretindea că vinde bijuterii din metale și pietre pre ioase. cetă ean al Republicii Moldova. necontrolată de autorită ile Republicii Moldova. nu contează că crima a fost săvîrșită de o persoană sau mai multe sau cetă enii a cîte state sunt făptașii.României. a creat o pagină WEB în limba engleză de pe teritoriul Republicii Moldova. Ion Ionescu. criminalitatea transna ională și transfrontalieră se în trepătrund. tentaculele în bazinul Mării Negre. dintre state. fără a transmite însă cumpărătorilor articolele pre ioase promise. Mai mult decît atît. crimele transna ionale sunt întotdeauna săvîrșite de grupuri criminale (trăsătură distinctivă). legală și ilegală. 2. sporirea criminalită ii transfrontaliere este favorizată de posibilită ile crescînde de traversare a frontierelor. un grup criminal format din cetă eni ai Turciei și Republicii Moldova transportează în mod clandenstin droguri din Turcia în Republica Moldova. ch iar dacă crimele transfrontaliere pot să fie săvîrșite și de grupuri criminale. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplica existen a unei enclave în zona transnistreană. Caracterul de grup al criminalită ii transna ionale îi co nferă acestui tip de criminalitate o periculozitate socială sporită. Prin urmare. folosind autoturismele personale.Page 61----------------------tă Septembrie 1. De exemplu. cetă eni ai unor state diferite.

terorismul. • existenţa unor zone extinse necontrolate de autorităţile naţionale (zona transnistreană. 2005 . traficul ilicit de droguri şi armament)”.Page 62----------------------Septembrie 1. articolul „Criminalitate transna ională” și „Criminalitate transfrontalieră”. Chişinău. spălar ea banilor. Consideraţii privind fenomenul criminalităţii transfrontali ere şi transnaţionale. Acţiunea cauzei este puternic favorizată de următoarele condiţii: • deschiderea pronun ată a societă ilor na ionale. • dezvoltarea mijloacelor de comunicare (telefoni e. autovehicule etc.nale sau etatice. ci şi al interconexiunii avansate a soc ietăţilor. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată Întrebări de verificare 1. • insuficienta colaborare internaţională în domeni ul controlului asupra criminalităţii.). inclusiv în ceea ce priveşte starea criminalităţii. Societatea naţională s-a lovit de aceste fenomene criminale după iniţierea reformelor democratice. regiunea abhaziană etc. În ce mod se întrepătrund aceste tipuri de criminalitate? 5. formarea corpora iilor interna ionale etc. Bejan Octavian. • migrarea intensă a populaţiei cu scopul de a dobîndi resurse de subzistenţă în exterior (decalajul economic dintre societă i. Deschiderea societăţilor na ionale nu trebuie însă să fie înţeleasă exclusiv în sensul permeabilităţii frontierelor statelor. Ce este criminalitatea transfrontalieră? 3. 2. Dicţionar de criminologie. în „Prevenirea şi combaterea crimelor transnaţionale: probleme teoretice şi practice (traficul de fiinţe umane. Cauza naşterii acestui fenomen criminal o constituie existen a statelor. Ce este criminalitatea transna ională? 2. Care sunt cauza și condi iile criminalită ii transna ionale și transfrontaliere? ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ . • corupţia avansată din unele societăţi. Bejan Octavian. condiţie indispensabilă naşterii criminalităţii tranfrontaliere şi transnaţionale.).). DE CURS 61 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. 2009. Renunţarea la modelul comunist de organizare socială a condus la o deschidere a societăţii. Internet. Chişinău. Lectură recomandată 1. Care sunt asemănările și deosebirile acestor tipuri de criminalitate? 4.

nr. nr. nr. nr. nr. nr. nr. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie SUBIECTE PENTRU SEMINARII Seminarul Seminarul Seminarul Seminarul Seminarul Seminarul Seminarul Seminarul Seminarul Seminarul Seminarul Seminarul Seminarul Seminarul Seminarul nr. nr.___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ URS Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE C 62 ----------------------. nr. nr. nr.Page 63----------------------Aplicată Septembrie 1. 1: Caracterizare criminologică generală a tipurilor de criminalitate 2: Criminalitatea recidiviștilor 3: Criminalitatea profesională 4: Criminalitatea de violen ă 5: Criminalitatea organizată 6: Traficul de fiin e umane 7: Traficul de droguri 8: Corup ia 9: Criminalitatea economică 10: Criminalitatea minorilor 11: Criminalitatea primară 12: Criminalitatea contra proprietă ii 13: Criminalitatea de grup 14: Criminalitatea informatică 15: Criminalitatea transna ională și transfrontalieră . nr. nr. nr.

Violenţa: abordare socio-criminologică a problemei.. anul 2008. anul 2004. 3-4. 7. Traficul de fiinţe umane. Bejan Octavian și Botnaru Gheorghe. CURS 64 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE . Bujor Valeriu și Bejan Octavian. anul 2002. Bujor V. nr. 13. 12. Editu Criminalitatea profesională. Cu privire la esenţa violenţei. Dicţionar de criminologie. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată BIBLIOGRAFIE 1. nr. Editura „Arc”. Referinţe vizând esenţa criminalităţii organizate . Editura „Antet”. Stat și Drept al Academiei de Știin e a Moldovei.Page 64----------------------Septembrie 1. Ilie Sergiu și al ii. Bujor Valeriu. Bejan Octavian. 11. și Pop O. Corup ia. Criminalitatea recidiviştilor. Seniorii crimei organizate. Ziegler Jean. Revista naţională de drept. Botnaru Gheorghe. anul 1995. Academiei de Poliţie „Ștefan cel Mare” și Asocia ia Tinerilor Juriști Cercetători. Chişinău. 14. 9. Chişinău.1999. Cu privire la pericolul social al criminalităţii organizate. ra 3. Bujor V. „Lyceum”. Corupţia: noţiune. nr. Noţiunea de violenţă în dreptul penal şi în criminologie . Revista de criminologie. 4. Bujor Valeriu și Bejan Octavian. Bejan Octavian. 2008. 15. Legea şi viaţa. Chişinău. 2. Chişinău. 2000. Bejan Octavian. Centrul de Prevenire și Asisten ă Criminologică și Universitatea „Alecu Russo”. Editura „Pontos”. 1999. Editura „Lyceum”. 1998. drept penal şi criminalistică. Chişinău. Editura „Arc”. Chișinău. 2. Editura „Mirton”. 5. 2009. edi ia I-a. 2000. 9. Legea și via a. Bujor Valeriu. Chişinău. Aplicaţii criminologice privind crima organizată . Institutul de Istorie. nr. 6. 8. prevenire şi contracarare.. 4. Chişinău. Bujor Valeriu și Bejan Octavian. 2003. în „Сriminalitatea organizată şi economică tenebroasă în Republica Moldova (materialele conferinţei reublicane)”.| NOTE DE CURS 63 Octavian Bejan și Valeriu Bujor ----------------------. 2002. Chişinău. Bujor Valeriu. Bujor Valeriu. Caracterizare criminologică şi juridico-penală a traficului de fiinţe umane . 2007. în „Probleme actuale privind infracţionalitatea: anuar știin ific”. Timişoara. Spre o definire criminologică exactă a criminalităţii organizate. 10. 1998. și Miron I.

Studii criminologice şi juridice privind criminalitatea : anuar știin ific”. 2001. Bejan Octavian. București. Pop O.. Chișinău. Prognoză criminologică privind noi forme de escrocherie în Republica Moldova și unele recomandări practice. Chișinău. Academia „Ștefan cel Mare” a M. 20. anul 2013. Editura „Na ional”. Bujor V. Pitulescu Ion. Timişoara. 30. București. Legea și via a. 2012. Editura „Humanitas”. Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată și Centrul de Instruire și Cercetare. 22. Analiză criminologică a influen ei proceselor demografice actuale asupra criminalită ii din Republica Moldova. Bercheșan Vasile și Pletea Constantin. București. Pitești.. în . traficul ilicit de droguri şi armament)”. edi ia a II-a. 1991. 33.. Timişoara. Pitulescu Ion. 26. Chişinău. Bejan Octavian. 2002. Familia. 2001. Moldova. 5.. Pop O. al R.. 25. Bomba drogurilor . edi ia a II-a revăzută și adăugită. Editura „Paralela 45”. Ploteanu N.Page 66----------------------Septembrie 1. 1998. Vasiu Ioana. Ilie Sergiu. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată 32. 18. în „Prevenirea şi combaterea crimelor transnaţionale: probleme teoretice şi practice (traficul de fiinţe umane. Criminalitatea informatică. Bejan Octavian. 2002.. 2012. Legea și via a. Academia de Poli ie „Ștefan cel Mare” și Asocia ia Tinerilor Juriști Cercetători. Prognoză criminologică privind evolu ia criminalită ii contra proprietă ii în Republica Moldova. 2008. 19. 27. Editura „Mirton”. Pop O.. anul 2013. spălarea banilor. Bejan Octavian. Consideraţii privind fenomenul criminalităţii transfrontaliere şi transnaţionale. și Co ofan A. 28. Editura „Na ional”. Bejan Octavian. 1998. Pasul II în ciberspa iu: securitatea informa ională (cursuri de prelegeri și lec ii practice) . Criminalitatea minorilor şi soluţia educaţională între mit şi realitate. Bejan Octavian și Bejan Valeriu. Al treilea război mondial – crima organizată. A. Timişoara. Modele de organizare socială: capitalism și comunism (caracterizare comparativă). Chişinău. 1997.----------------------. 2013. Bujor V. Bujor V. Unele consideraţiuni faţă de minorii în conflict cu legea în „Studii criminologice şi juridice privind criminalitatea”. Editura „Mirton”.Page 65----------------------Septembrie 1. Editura „Mirton”. 2002. Editura „Nemira”. Griniuc R. urcan Sergiu și Capustin Grigore. urcan Valeriu. 17. RS 65 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE CU ----------------------. nr. Criminalitatea juvenilă. Chișinău. Bujor Valeriu. Chişinău.. Bujor Valeriu și Botnaru Gheorghe. 2002.. 2005. Maftea S.. 23. Chișinău. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată 16. 9. 31. Criminalitatea în Republica Moldova în anii 1992-1998: oglindire statistico- . I. Utilizarea circuitelor bancare în activităţi de spălare a banilor. Criminalitatea în domeniul fiscal. terorismul. nr. 21. Bejan Octavian. 29. Criminalitatea economico-financiară domeniu de cercetare al criminologiei moderne. Drogurile și trafican ii de droguri . 24.

39. Tranzi ia și criminalitatea. Гуров А. E. Academia de Poli ie „Ștefan cel Mare” și Asocia ia Tinerilor Juriști Cercetători. Minikovskii. V. Криминология и профилактика преступлений . Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE DE CURS 66 ----------------------. Editura „Literatura juridică”. 3-е издание переработанная и дополненая. sub redac ia lui B. Бужор В. Brezeanu Ortansa și Vianu Tiberiu. 45.. 2000. Издательство «Норма». 38. Академия МВД РФ. Москва. sub redac ia A. Бужор В. .Г. 41. func ie: șef-interimar al Centrului de cercetări știin ifice. Chișinău. drept penal şi criminalistică. edi ia I-a. Криминология. выпуск 1. Kudreav ev și prof. 3-4. 1992. Бужор В.. 1994.. Chişinău. N. Закон и жизнь. Бужор В. I. Молдавское общество и криминальное насилие . colaborator știin ific. criminologică. F. 37. în „Probleme actuale privind infrac ionalitatea: anuar știin ific”. 1990. Издательство «Юрист».Г. Изд. Криминология.. 1992. șef de sec ie. Насильственная преступность и ее значение для характери стики общественных отношений. Криминология.. nr. Dolgova. 1992 г. Eminov. Бужор В.Г. V. К вопросу об определении общего понятия насилия . Экспресс информация. Криминологический анализ групповых форм насильственной преступности. Сборник научных Трудов Академии МВД РФ». V. Culegere de studii. Москва. func ii: colaborator știin ific inferior. 35. 36. Криминология. 1994. Алексеев. N. Revista de criminologie. sub redac ia lui А.34. în «Криминология и организация профилактики преступлений. Москва. 2005. 43. șef de laborator. Korobeinikov. colaborator știin ific superior. Наступит ли в Молдове царство «крестных отцов» или еще раз об организованной преступности. 44. МГУ. sub redac ia acad. «Юридическая литература». Stănoiu Rodica Mihaela. Издательство «Юридическая литература». МВШМ МВД СССР.. anul 2006.И. Профессиональная преступность: прошлое и современность. 42. 1994. Kuzn ova și G . 40. 1989.. Universitatea de Criminologie din Moldova.И. Москва. M. Москва. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie A DATE DESPRE PROFESOR Bejan Octavian doctor în drept Activitate știin ifică Centrul de cercetări știin ifice al Academiei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afac rilor Interne al Republicii Moldova. București. № 4. 1995. Москва. 1988.Page 67----------------------plicată Septembrie 1. Москва.

Page 68----------------------Aplicată Septembrie 1. Partea generală. director-adjunct. Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată (Republica Moldova). func ii : conferen iar universitar-interimar. Secretar responsabil de edi ie al Revistei de criminologie. Drept penal. . drept penal și criminalistică (Republica Moldova). conferen iar universitar interimar. Gatineau (Canada). Sécurité Kolossal (Canada). func ie: lector universitar. Statistică criminologică (titular). Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” (Republica Moldova).: Centrul de Prevenire și Asisten ă Criminologică (Republica Moldova). cursuri: Criminologie: curs special (titular). func ie: agent de securitate. rector interimar. Bazele teoriei securită ii private (titular). Activitate didactică Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată (Republica Moldova). func ie: lector universitar. cursuri: Introducere în criminologie. Activitate practică Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corup iei al Republi cii Moldova. rector interimar. func ii: cercetător știin ific. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Serviciul de Poli ie al mun. func ii prorector pentru știin ă și rela ii interuniversitare-șef al Centrului de cer cetări știin ifice. func ii: șef de sec ie. Coordonator al Anuarului știin ific al Centrului de cercetări știin ifice al Acade miei „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și a l Asocia iei Tinerilor Juriști Cercetători. func ie: analist în domeniul informa iei strategice. Redactor știin ific al Jurnalului juridic na ional (Republica Moldova). Academia de Poli ie „Ștefan cel Mare” a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova. | NOTE DE CURS 67 Octavian Bejan și Valeriu Bujor ----------------------.

explicînd însemnătatea ei deosebită pentru cuno terea criminologică și în elegerea fenomenelor criminale (vezi monografia Interes și crimă. Sociologie (titular). la Chișinău). Chișinău. 7 materiale didactice şi 1 dicţionar). A elaborat o metodă de cercetare știin ifică: metoda abstract-constructivă (vezi monografia Realizarea cercetărilor criminologice teoretice. la Chișinău). | NOTE DE CURS 68 Octavian Bejan și Valeriu Bujor ----------------------. 11 studii. publicată în anul 2009. Legea și via a. publicată în anul 2004. drepturilor omului. u n model de prognozare criminologică a manifestărilor de corup ie (a se vedea ar . ale căror rezultate au fost prezen tate în 102 lucrări publicate. explicînd d eterminarea ei socială (vezi monografia Interes și crimă. publicată în anul 2009. traficului de fiin e umane. Realizări A efectuat o serie de cercetări știin ifice. la Chișinău). dintre care 33 de cărţi (7 monografii. 9. 2012). 7 ghi duri. în colaborare cu Valeriu Bujor. publică Cursuri de scurtă durată destinate poli iștilor și altor func ionari din administra centrală și locală în domeniul: corup iei. publicată în anul 2004.cursuri: Metodologia cercetării sociologice (titular). A formulat. 2009) și metoda construc iei criminologice abstracte (vezi articolul știin if ic Metoda construc iei abstracte de prognozare criminologică. la Chișinău). A elaborat o teorie generală despre comportamentul criminal (vezi monograf ia Explica ie criminologică a comportamentului criminal. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată A realizat o delimitare metodologică fundamentală: crima în calitate de interdic ie s ocială și crima în calitate de act de conduită. metodicii și andragogiei. o lege criminologică. nr.Page 69----------------------Septembrie 1. A elaborat două metode de prognozare criminologică: metoda corelării criminologice unicaracteriale (a se vedea articolul respectiv din lucrarea Dic ionar de crimin ologie .

Legea şi viaţa. 2007. Revista de criminologi e. Revista de criminologie. lucrările: Unele considera iuni privind evaluarea activită ii anticrimă. în colaborare cu Vladimir Bălan. de exemplu. anul 2008. Considera ii privind utiliz area categoriei necesită ii și întîmplării în cunoașterea criminologică și prevenirea crimina tă ii. Chişinău. criminalitatea organizată. drept penal şi criminalistică. Legea și via a. 1. Bejan Octavian. 2. anul 2004. Conceptul de politică criminologică . anul 2011.ticolul știin ific Model de prognozare criminologică a corupţiei în instituţiile publice . nr. materialele au fost publicate la Chișinău. tendinţe. în anul 2012. nr. Metode de evaluare a activită ii anticr imă. anul 2002. nr. corup ia. Analiză criminologică a influen ei proceselor demografice actuale asupra criminali tă ii din Republica Moldova. Contribuţii la definirea filozofico-sociologică a conceptului de interes. prezentat la si mpozionul interna ional „Criminalistica la începutul mileniului trei: constatări. Revista naţională de drept. nr. luarea deciziilor în activitatea anticrimă. 2013). criminalistică și penologie. Re vista de filozofie şi drept. criminalitatea transna ională și transfrontalieră (a se vedea lucrările: Caracterizare generică a sistemului de asigurare criminologică a vie ii sociale. schi a unui model de prognozare criminologică a c omportamentului agen ilor economici (vezi raportul Schiţă teoretică privind pr ognozarea criminologică individuală a comportamentului agenţilor economici. nr. nr. 10. publicată la Chișinău. Principiul de acţiune şi funcţia socială a pedeps ei penale. prevenire şi contracarare. Considera ii privind actul decizional și prognozarea criminologică în activitatea anticrimă. Recomandări metodologice. 58-61. 7. p. precum și a contribuit la dezvoltarea și precizarea celor existente. și monografia Corup ia: no iune. Chișinău. Legea și via a. anul 2012. A elaborat o serie de metode. 8. necesitatea și interesul (motivul comportamentului criminal). definit și caracterizat metodele de evaluare a activită ii anticrimă (vezi. perspective”. anul 2009. prevenire și contracarare. 9. Legea și via a. Definir e statistico-criminologică a conceptelor de tendin ă și fluctua ie. Spre o definire c riminologică exactă a criminalităţii organizate . nr. Corupţia: noţiune. nr. inclusiv a delimitat . necesitatea și întîmplarea (principiu universal de organizare și func ionare a lumii). Legea și via a.1-2. anul 2012. Chișinău. politica criminologică. anul 2001. 2006. în anul 2005). 2007) și. A elaborat concep ii originale privind activitatea criminologică. pedeapsa penală. tehnici și procedee de analiză criminologică. 2. anul 2 012. 8. Legea şi viaţa. nr. Definire criminologică a co nceptului de tendin ă. . nr.

2013). A ini iat cercetarea știin ifică sistematică a activită ii criminologice. în anul 1997). A elaborat o teorie privind sistemul factorilor demografici care influen ează asu pra criminalită ii. în anul 2014). 2005). Model explicativ al accidentelor rutiere. nr. Chișinău. Legea și via a. A elaborat o abordare originală a asigurării securită ii criminologice private și a del imitat. 10. precum democratizarea. în colaborare cu Valeriu Bujor. spălarea banilor. destrămarea familiilor sau scăderea natalită ii (a se v edea lucrarea Familia. publicată de IȘPCA. anul 2012. anul 2010. definit și caracterizat metodele de asigurare a securită ii criminologice private (vezi lucrarea: Elemente de teoria securită ii criminologice private . nr. Legea și via a. în colaborare cu Valeriu Bejan. în anul 2012). în calitate de ct . a primului manual de criminologie din Republica Moldova: Elemente de criminol ogie (publicat la editura „Știin a”. de explica ii ale modificărilor survenite în criminalitate și de factori determinan i ai accidentelor rutiere (a se vedea lucrările: Concep ie criminologică pri vind sistemul activită ii practice anticrimă. 10. anul 2010. Chişinău. Legea și via a. publicată la Chișinău. nr. 12). anul 2010. Sistem al expli ca iilor criminologice ale modificării stării criminalită ii. Sergiu Ilie și Sergiu Casian. A participat la elaborarea. A descoperit două regularită i de manifestare a criminalită ii (vezi lucrările: Defin re criminologică a conceptului de tendin ă. A elaborat. o teorie despre o serie de procese sociale actuale. Caracterizare criminologică a unor tipuri de criminalitate (note de curs). traficul ilicit de drog uri şi armament)”.12. modul și ordinea de interac iune a acestora (a se vedea lucrarea Analiză c riminologică a influen ei proceselor demografice actuale asupra criminalită ii di n Republica Moldova . terorismul. Legea și via a. în E CURS 69 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE D ----------------------. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată „Prevenirea şi combaterea crimelor transnaţionale: probleme teoretice şi practice ( traficul de fiinţe umane. în anul 2012). Consideraţii privind fenomenul criminalităţii transfrontaliere şi transn aţionale. nr. publicată la Chișinău. 9. la Chișinău. A elaborat sistematizări originale ale cunoștin elor criminologice în materie de ac tivitate anticrimă.Page 70----------------------Septembrie 1.

împreună cu al i criminologi na ionali (Valeriu urcan și Igor Ursan). lucrare rep ublicată în Revista naţională de drept. A fost ini iatorul și a participat activ la organizarea primei conferin e criminolo gice metodologice din Republica Moldova. edi ia I-a. A ini iat cercetarea istoriei criminologiei na ionale. A participat la crearea primei asocia ii criminologice autohtone: Asocia ia de Cr iminologie din Republica Moldova. anul 2 012. Legea și via a.Studii criminologice şi juridice pr ivind criminalitatea: anuar știin ific”. materialele publicate în anul 2002). la Chișinău. Activitatea criminologica practica în organele anticrimă din Canad a . Activitatea criminologică practică: caracterizare generală. anul 2001. A participat activ la fondarea anuarului știin ific al Academiei de Poli ie „Ștefan ce l Mare” și Asocia iei Tinerilor Juriști Cercetători (anul 2000). anul 2012. publicînd cîteva lucrări în dome iu : Evoluţia ştiinţei criminologice în Basarabia . A participat activ la fondarea Revistei de criminologie. nr. 2. edi ia a II-a. drept penal și crimina listică (anul 2003). 200 9. precum şi în Revista de criminoDE CURS 70 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE ----------------------. 10. publicînd o serie de lucrări în domeniu (a se vedea lucrăril e: Caracterizare generică a sistemului de asigurare criminologică a vie ii sociale. desfășurată la 6 iulie 2002. instituirea func iei de criminolog în Republica Moldova (a se vedea raportul prezentat la Conferin a știin ifico-practică interna ională Perfecţionarea contin a . anul 2009. 2013 Institutul de Știin e Penale și Criminologie Aplicată logie. nr. în „Starea actuală şi perspectivele ş nţei criminologice în Republica Moldova”. de către Asocia ia Tinerilor Juriști Cercetători și al i parteneri. Analiza criminologică strategică în serviciile de poli ie canadiene. p. 27-44. inclusiv Bibliotec a Publică de Drept (a se vedea. drept penal şi criminologie. 8. Chișinău. nr. Lege a și via a. Realizarea cercetărilor criminologice teoretice . 2002.Page 71----------------------Septembrie 1. A propus. avînd genericul Starea actuală şi perspectivele şti inţei criminologice în Republica Moldova. Chișinău. Criminologi a utohtoni. 2008. anul 2006. în . Chişinău. nr. 2013). Legea și via a. se pare pentru prima dată.distinct de cercetare. Chişinău. de exemplu. 2. 3. nr. 2001. Chişinău..

cu Vladimir Balan sau Gheorghe Botnaru). evaluările Transparency Internationa l sau ale Băncii Mondiale și a se discuta cu al i participan i la această performan ă. DE CURS 71 Octavian Bejan și Valeriu Bujor | NOTE . o metodologie de evaluare a perform an ei profesionale a consilierului de proba iune juvenilă. de către Academia „Ștefan cel Mare” a Minis terului Afacerilor Interne al Republicii Moldova și al i parteneri). A elaborat. desfășurată în anul 2003. de exemplu. de exemplu. A contribuit în mod semnificativ la conceperea și implementare unui mecanism in edit de stimulare și recompensare a performan ei știin ifice în Institutul de Știin e Penale și iminologie Aplicată. datele statistice oficiale pentru anii 20 10-2011 și a se discuta cu conducer ea serviciului de poli ie din acea perioadă. în colaborare cu Valeriu Bujor. de exemplu.cadrelor din organele afacerilor interne şi optimizarea procesului de instrui re profesională. Este unul dintre coautorii principali ai unei metodologii de evaluare a activ ită ii anticrimă. la Chișinău. care a fost utilizată în activitatea Ministerului Afacerilor Interne al Republi cii Moldova (a se discuta cu ceilal i coautori principali: Sergiu Ilie și Valeriu Cerba). A elaborat o strategie de reducere cu 10% în 2 ani a criminalită ii în municipiul Gat ineau (Canada). d e exemplu. la comanda Oficiului Central de Proba iune al Ministerului Justi iei al Republicii Moldova (anul 2013). A participat în mod semnificativ la activitatea Centrului pentru Comba terea Crimelor Economice și Corup iei. care a condus la rezultate fără precedent în Republica Moldov a în anii 2005-2006 (a se vedea. Guy Berthelot sau Dany Montmigny). cu Mario Harel. care a fost implementată și a dat rezultatele scontate (a se vedea.