Tema 1 Proiecte.

Management de proiect
Noţiunea de proiect
Companiile dezvoltă proiecte ca părţi ale programelor, sau de sine stătătoare, având drept scop
atingerea obiectivelor de dezvoltare economică identificate prin procesul propriu de planificare
strategică.

Proiectele pot fi gestionate de companie sau contractate de la companie specializată în
management de proiect. Din acest punct de vedere putem spune ca proiectele sunt demersuri unice,
inedite, cu o durată determinată care vor aduce un beneficiu companiei şi anume realizarea unui nou
obiectiv de dezvoltare. Derularea lor comportă un grad de incertitudine şi risc. Un proiect este un
mod de a lucra, de a organiza resurse (umane, materiale, financiare şi timp) şi activităţi pe o durată
determinată având ca scop obţinerea unui rezultat final.
Proiect
1. Demersul în care resursele umane, materiale şi financiare sunt organizate într-un mod
specific pentru realizarea unei lucrări dintr-un domeniu de activitate, cu specificaţii date, cu
restricţii de cost şi timp, urmând un ciclu de viaţă standard pentru a realiza schimbări
benefice definite prin obiective cantitative şi calitative.(SR 13465: 2002)
2. Organizaţie temporară, creată şi organizată într-un mod nou, pentru a executa procese de
care depinde realizarea unor obiective cantitative şi calitative, prin controlul şi coordonarea
resurselor umane, tehnice, logistice şi financiare, cu restricţii de cost şi timp, urmând un ciclu
de viaţă standard.
3. Ansamblu de activităţi cu caracter temporar realizate pentru îndeplinirea unui obiectiv bine
precizat (PMBOK)
4. Combinaţie de resurse organizaţionale utilizate pentru obţinerea unor rezultate cu caracter de
noutate care să susţină organizaţia (Cleland).
5. Organizaţie temporară constituităîn scopul de a desfăşura procese unice, de complexitate
ridicată, pentru obţinerea unor rezultate materiale/imaterială (Gareis).
Pentru cine sunt proiectele ?
Orice proiect se execută pentru cineva care poate fi o persoană individuală sau un grup de
oameni. Aceştia sunt clienţii. Ei se caracterizează prin :
● Impun cerinţe referitoare la proiect
● Beneficiază de foloasele pe care le aduce proiectul, odată terminat.
● Au un rol în aprecierea reuşitei/succesului proiectului.
Pentru majoritatea proiectelor clientul poate fi clasificat în mai multe categorii, fiecare având
un interes în derularea proiectului, şi anume :
● Sponsorul sau titularul proiectului
● Finanţatorul
● Beneficiarul
● Utilizatorul final
● Clientul final
● Persoane cointeresate.
Managerul de proiect , pentru a putea demara proiectul va studia cerinţele tuturor grupurilor
menţionate, chiar şi numai la nivel informal.
Exemple de proiecte:
● Crearea unui site pentru organizaţie

M2 Managementul proiectelor

1

2. personal unic si circumstante unice. Pentru a face fata incertitudinii. continuă cu iniţierea. în general unice. Constă din mai multe etape succesive care au loc între începerea şi încheierea proiectului. livrabile (produse sau servicii) unice. flexibile(2) si orientate pe scopuri(3) . planurile de proiect sa fie etapizate(1). deoarece nu se poate prevedea cu exactitate natura produselor si etapelor intermediare aceasta putând necesita eforturi suplimentare. 2. Aceasta caracteristica da nastere la integrarea proiectului în activitatea companiei. Presupune existenta unei date de start si a unei date de finalizare. Aceste trei caracteristici (temporalitate. ciclul de viaţă al proiectelor sau mai bine zis viaţa proiectului (deoarece noţiunea de ciclu presupune reluarea proiectului) începe de la identificarea ideii proiectului. Ciclul de viaţă al proiectelor. Unicitate Proiectele au caracter unic. M2 Managementul proiectelor 2 . Noutate Orice proiect este nou. Astfel. 3.  ciclul de viata al proiectului. mobilizarea echipei de proiect. Aceasta caracteristca a proiectelor duce uneori la existenta unor constrângeri si da nastere la urgente. Nu se pot constitui ca proiecte actiunile care au o durata neprecizata (Ex : tranzactiile în sistemul contabil). Pentru a face fata incertitudinii. la o situatie dorita a fi satisfacatoare. care pot constitui factori de risc pentru realizarea acestora si prin urmare necesita schimbari. integritate si incertitudine) presupun ca planificarea sa fie realizata riguros. pe toata durata de viata cu evenimente aleatoare. 3. în primul rând de a realiza un obiectiv care va duce la un câstig.  data finalizarii proiectului . Temporalitate. chiar daca exista si proiecte asemanatoare vor exista în cadrul sau evenimente si circumstante noi. concepţia şi evaluarea. Etapizarea ajuta la gestionarea urgentelor. cu toate ca se confrunta. 1. noutate si unicitate) cu impactul pe care-l produc (urgenta. Chiar daca existaposibilitatea de a nu se cunoaste în totalitate. sau care se pot repeta pe o durata de timp limitata .  cadrul de desfasurare. Prin urmare putem identifica urmatoarele caracteristici ale proiectelor : 1. deoarece incertitudine exista si în privinta obiectivelor si metodelor utilizate. Unicitatea conduce la risc si incertitudine. Toate proiectele trebuie sa respecte un set de reguli de baza. ofera indicatii clare privind progresele înregistrate pâna la realizarea produsului final. testarea.  obiectivele acestuia . obiectivele pot fi macar identificate.  activitatile.  bugetul alocat proiectului . Pentru satisfacerea sa este necesara alegerea unei strategii care sa utilizeze la maximum capacitatea unei echipe de experti ce gestioneaza sau implementeaza proiectul. punerea în funcţiune şi predarea către beneficiar a produsului/serviciului şi în fine încheierea activităţii proiectului – evaluarea finală a proiectului. formularea. Prin urmare caracteristicile unui proiect deriva din urmatoarele elemente fundamentale :  data începerii proiectului . execuţia.● ● ● ● ● ● ● Achiziţionarea/construirea unui nou sediu pentru organizaţie Campania de marketing pentru un nou produs Reamenajarea departamentului X din companie Înnoirea reţelei IT/telefonice din cadrul companiei Reorganizarea activităţii unui department (inclusiv management) Construirea unei case Dezvoltarea unui sistem informatic Caracteristicile unui proiect Scopul unui proiect este.

domeniul obiectivului şi activităţile proiectului : ● proiecte industriale. Tipuri de proiecte. definirea şi planificarea lui. ● Planificarea. ● costul proiectului. ● Internaţional. ● proiecte ecologice. ● Încheierea. Exploatarea reprezintă implementarea. studiul fezabilităţii lui. ● bugetul proiectului . ● proiecte culturale. Ele pot fi clasificate după : a. După cum se vede în figură durata de viaţă a produsului include şi exploatarea produsului/ serviciului unui proiect. ● Naţional. ● Regional. Ciclul de viaţă al produsului/serviciului este o noţiune mult mai acoperitoare decât ciclul de viaţă al proiectului. În general la toate proiectele identificam patru faze : ● Conceptia. ● specificatiile proiectului (aspecte de calitate si cerinte de siguranta) . Retragerea presupune : scoatearea din uz sau înlocuirea sa. ● identificarea riscurilor / problemelor . Faza de conceptie este definitorie pentru proiect si are ca scop definirea elementelor caracteristice. Între cele patru etape există elemente comune după cum se poate vedea şi din figură ele nu sunt independente unele de altele. ● proiecte comerciale. Fazele unui proiect. Există o mare varietate de proiecte. a parametrilor proiectului în termeni clari care vor duce la decizia de începere sau abandonare a proiectului de catre beneficiar. ● definirea activitatilor. estimarea costului .Eventual proiectul poate fi urmat de un alt proiect. ● proiecte ştiinţifice. b. ● proiecte de management. estimarea costurilor si a resurselor necesare . M2 Managementul proiectelor 3 . de la concepţie la realizare. ● cheltuielile implicate . Ciclul de viaţă al proiectelor: Succesiunea fazelor prin care va trece proiectul. utilizarea şi întreţinerea. ● Realizarea. până la retragerea lui de pe piaţă. În aceasta faza se vor analiza : ● capacitatea companiei de a realiza proiectul cu încadrarea în timpul cerut . Sinteza presupune realizarea lui. ● Local. amploarea lor : ● Organizaţional. Analiza include : ideea de produs/serviciu. pentru atingerea obiectivelor stabilite. ● proiecte educaţionale.

monitorizarea şi controlul tuturor aspectelor legate de proiect şi motivarea tuturor celor implicaţi pentru a realiza în siguranţă obiectivele proiectului. costului şi criteriilor de performanţă stabilite.se vor stabili dependentele dintre activitati. organizarea. Acest lucru se realizeazăîn etapa implementării proiectului. Planificarea bugetului presupune estimarea cheltuielilor pentru fiecare activitate. Managementul proiectelor Planificarea. care va conţine jaloanele de evoluţie ale proiectului. . Analizarea succesului proiectului din punct de vedere al metodelor (vezi metodologii de management de proiect) utilizate. Faza de terminare presupune evaluarea proiectului. Conţine totalitatea sarcinilor. Se elaborează pe baza planului strategic. Acest tip de management este diferit de managementul activităţii de rutină având ca scop reducerea riscului şi incertitudinii implementării proiectelor. Planificarea resurselor umane (durata necesara unui om de a realiza o activitate) si materiale (echipamente. ● Nivelul strategic care presupune elaborarea unui plan strategic pentru implementarea proiectului. La acest nivel se planifică. identificarea eventualelor crize de lichiditati si a posibilitatilor de rezolvarea a acestora. Managerul de proiect ( vezi echipa de proiect ) va monitoriza permanent costurile si progresul realizat.descrierea activitatilor. ● Nivelul tactic care are la baza strategia. ● resursele necesare si când acestea vor fi necesare . costuri. Noţiunea de management de proiect Managementul de proiect este o metodologie formală anume elaborată pentru a gestiona proiecte. Deci. Planificarea în timp a activitatilor presupune: .Faza de planificare Daca proiectul este aprobat de catre finantator începe faza de planificare care consta în : ● stabilirea etapelor de executie si momentul executiei acestora. Ca rezultat al acestei faze. care se conturează în succesiunea etapelor proiectului. în general daca au fost atinse obiectivele proiectului si performanta dorita. estimarea surselor de venituri. încadrarea în termenele stabilite si va interveni în cazul în timp util pentru a reduce eventualele neconcordante ivite. tehnicilor şi măsurilor care decur din calitatea de leadership Managementul de proiect va ţine cont şi de faptul că produsul proiectului şi activitatea proiectului sunt definite la mai multe niveluri. utilaje) pentru fiecare activitate identificata în proiect în functie de prioritatile proiectului (performanta. timp).se calculeaza drumul critic (ruta de finalizare a proiectului). . pentru a avea o privire de ansamblu a etapelor si activitatilor proiectului se utilizeaza diagramele Gantt. acesta fiind o necesitate rezultată din obiectivele de dezvoltare ale companiei/organizaţiei. Faza de realizare consta în executia efectiva a activitatilor în vederea executarii produsului final / serviciului. . în limita timpului. se monitorizează şi se evaluează metode de lucru detaliate. încadrarea în termenele si bugetul proiectului. se va face o planificare a activitatilor. performantele echipei de proiect (vezi echipa de proiect). Strategia proiectului se elaboreazăîn etapa de definiţie a proiectului. ● bugetul. Matricea obiective – metode Plecând de la necesitatea de a face faţă incertitudinii şi riscului pe care le pune în discuţie realizarea unui proiect foarte importante sunt metodele utilizate pentru a atinge obiectivele proiectului. obiectivele şi planurile de lucru identificate la nivelul echipelor de lucru şi a participanţilor la execuţia proiectului. calitatea produsului / serviciului. M2 Managementul proiectelor 4 . Integrarea proiectului va fi abordată în studiul de fezabilitate. Managementul unui proiect.se estimeaza durata fiecarei activitati si resursele necesare. Dintre acestea mai importante sunt trei şi anume : ● Nivelul integrator care presupune ca proiectul trebuie integrat în organizaţie. a resurselor si a bugetului.

 Proiectul se încadrează în bugetul de timp şi de cost. Fiind planificate în termenii unor rezultate intermediare cunoscute. fie ca atribuţie profesională în cadrul unui post cu normăîntreagă fie ca sarcină de îndeplinit într-o situaţie dată. fapt ce conduce la nerespectarea cerinţelor clientului  Estimarea nerealistă a costurilor şi duratei proiectului.  Proiectul îndeplineşte obiectivele prestabilite în condiţiile cerute şi la calitatea cerută. cu fiecare nouă etapă a proiectului. metoda de obţinere a acestora va fi definită pe masură ce se pot obţine informaţii despre modul optim de realizare a obiectivelor. exemplu proiecte pentru realizarea unui nou produs. exemplu proiecte de cercetare. Obiectivele sunt definite în termeni conceptuali. ce trebuie realizat în diferite momente. consumatorilor şi comunităţii. M2 Managementul proiectelor 5 . În acest sens Turner şi Cochrane în 1993 au realizat o matrice a obiectivelor şi metodelor identificând o clasificare a proiectelor în patru tipuri: ● Proiecte cu obiective bine definite şi metode bine definite de atingere a obiectivelor. De ce eşuează proiectele Proiectele pot eşua din cauze ca:  Lipsa coordonării adecvate a resurselor şi activităţilor  Lipsa comunicării dintre părţile interesate.  Proiectul aduce un profit pentru proprietar. sponsor sau promotor. ● Proiecte cu obiective şi metode slab definite. Prin urmare metodologia: ● permite ca durata şi costul să fie păstrate în limitele toleranţelor admise . dar specificaţia este detaliată progresiv. dar cu activităţi slab definite.  Aduce un profit echipei de proiect. etape ale proiectului care sunt responsabilităţile. Pentru orice lucrare definităîn termenii managementului de proiect. Plecând de la aceste principii iată o lista cu posibile criterii de succes pentru un proiect: Criterii de succes  Livrabilul îşi atinge scopul economic declarat. exemplu proiecte pentru realizarea sistemelor informatice. dând ca exemplu în acest sens proiectele din domeniul ingineriei. operatorilor sau utilizatorilor. Aceste proiecte sunt planificate în termeni de etape ale ciclului de viaţă. schimbare organizaţională. Succesul proiectelor Fiecare proiect are un set de elemente care pot fi utilizate pentru evaluarea succesului proiectului. Metodologii de management de proiect De ce este necesară o metodologie ? În lipsa unei metodologii care să stabilească clar procese de management. Aceste proiecte sunt definite în termeni de praguri de acces sau bariere. managerii de proiect vor avea idei diferite asupra modului în care lucrurile trebuie organizate. Managerul de proiect este o persoană care deţine responsabilitatea pentru livrarea tuturor componentelor unui proiect. Pentru a stabili acest set de criterii trebuie ca toţi cei interesaţi în implementarea proiectului să participe la stabilirea reuşitei succesului proiectului: ● sponsorul .  Satisface nevoile proprietarului.care de cele mai multe ori sunt considerate a fi bine definite.valoare ● beneficiarii – funcţionalitate ● proiectanţii – cea mai bună soluţie de proiectare ● managerii – încadrarea în limitele bugetare şi în timp. ● Proiecte cu obiective slab definite dar cu metode bine definite. Pentru ca proiectul să se termine cu succes trebuie să se atingă un prag de acces pâna la o anumită dată.  Proiectul satisface nevoile echipei de proiect. sarcinile şi autoritatea fiecarui rol în parte. care tind să fie planificate sub forma unor activităţi bine definite şi clar întelese. managerul de proiect este persoană responsabilă de materializare a acesteia. ● Proiecte cu obiective bine definite. fapt ce poate conduce la depăşirea bugetului sau a termenului  Planificarea defectuoasă a resurselor şi a activităţilor din proiect  Monitorizarea defectuoasă a etapelor proiectului.

în orice domeniu de activitate. productivitatea şi calitatea serviciilor de management de proiect . executarea. ● creşte încrederea clientului în finalizarea cu succes a proiectului. Metodologia TenStep răspunde nevoii de a impune o disciplină şi un control în managementul unui proiect pe masură ce acesta creşte în dimensiuni. Six Sigma) însă. există şi trei metodologii publice (BS6079 – Ghid de management al proiectelor. care transformă intrările procesului în ieşirile definite prin justificarea economică. în care se face analiza şi verificarea evoluţiei / progresului proiectului ● Proceduri pentru managementul curent al echipei de proiect. gestionarea. M2 Managementul proiectelor 6 . analizarea şi verificarea muncii necesare pentru realizarea proiectului. ● Norme de control al activităţii dintre etape. iar următorii opt pentru managementul şi controlul activităţii. fiecare cu resurse şi activităţi clar definite. astfel încât să se poată semnala din timp eventualele probleme. Metodologia de management de proiect Set de procese de management. Metodologia Sigma oferă o serie de unelte statistice care conduc la creşterea profitabilităţii şi calităţii pentru proiecte cu aplicabilitate la nivelul oganizaţiei prin care se urmăreşte îmbunătăţirea calităţii. Orice metodă/ metodologie abordată trebuie să urmărească acelaşi scop şi anume să clarifice : ● Obiectivele proiectului ● Rolurile şi responsabilităţile celor mai importanţi participanti la proiect ● Punctele de control. Metodologia Six Sigma este utilizată pentru a reduce pierderile şi a îmbunătăţi calitatea şi performanţa în domeniul cost şi timp. majoritatea sunt private sau au la baza tehnici de planificare specifice (TenStep. În acest sens TenStep Project Management Process™ este împărţit în zece paşi : primii doi pentru definire şi planificare. ISO 10006 – Managementul calităţii – directive de calitate în managementul de proiect). PRINCE – gestionarea cu succes a proiectelor.● îmbunătăţeşte performanţa. Există numeroase metodologii de management de proiect. Prin urmare ea va cuprinde toate activităţile clasice de management de proiect : planificarea.

Intre strategia Six Sigma şi modelul de sistem de management al calităţii furnizat de ISO 9001:2000 există o relaţie de complementaritate. recurgându-se în limitele reduse la sponsorul sau investitorul proiectului. dr. concretizate în creşterea profitului. care are drept rezultat sporirea beneficiilor unei organizaţii care implementează aceste strategii ale calităţii. DPMO ( Defecte Pe un Milion de Oportunităţi ) permite organizaţiei să se concentreze asupra complexităţii produselor sau proceselor sale. Analizează.4 defecte per un million de oportunităţi. Strategia Six Sigma poate fi înţeleasă şi percepută în trei moduri diferite:  Metric : nivelul Six Sigma este asigurat atunci când se obţin 3. Măsoară. Imbunătăţeşte. putem spune că scopul strategiei Six Sigma vizează creşterea profitului unei organizaţii prin eliminarea variabilităţii. tine sub Control – folosită. Nu impune tehnici specifice de management al proiectelor. reducerea numărului defectelor şi eliminarea pierderilor. Analizează. M2 Managementul proiectelor 7 . focalizarea atenţiei asupra consumatorului şi luarea deciziilor pe baza de date şi fapte. Se pretează cel mai bine proiectelor tehnologice de anvergură. proiectează/ Design. Măsoară. dar recomandă explicit utilizarea unei structuri de defalcare pe produse şi scoate în evidenţă avantajele utilizării unei metodologii a valorii realizate pentru cuantificarea evoluţiei. Six Sigma integrează cea mai mare parte a tehnicilor managementului calităţii totale (TQM) şi altele noi. (Sursa: lect. Verifică– utilizată atunci când se doreşte proiectarea unor noi produse/ servicii sau procese.  Filosofic : Six Sigma presupune reducerea variaţiei proceselor organizaţiei. de regulă. Carmen PAUNESCU ) Standardul BS6079 porneşte de la premisa unui ciclu de viaţă complet al produsului. reducerea costurilor. atunci când se urmăreşte îmbunătăţirea produselor/ serviciilor sau proceselor existente şi DMADV – Defineşte.  Metodologic : Six Sigma se bazează pe utilizarea a două metode DMAIC – Defineşte. şi odată proiectul demarat. care îndepărtează consumatorul şi dăunează organizaţiei. bazate pe îmbunătăţirea performanţei şi a excelenţei în afaceri.Astfel. consideră că managerul de proiect deţine controlul integral asupra activităţii. reducerea numărului defectelor. creşterea satisfacţiei consumatorului şi fidelizarea acestora. care începe cu apariţia ideii de proiect şi se termină cu dezafectarea la sfârşitul duratei de exploatare a proiectului finalizat. univ.

iniţial ca standard britanic guvernamental pentru managementul proiectelor de tehnologie informatică. include procese verificate de project management având la baza opt componente : Componentele sistemului PRINCE : M2 Managementul proiectelor 8 . Sistemul PRINCE a fost elaborat în 1989. Metodologia are la baza planificarea orientată pe produs. managementul şi controlul proiectelor.Diagrama de flux a procesului de de proiect conform standardului BS6079 Metodologia PRINCE ( PRojects IN Controlled Enviroment – Proiecte în medii controlate) circumscrie organizarea. Cea mai recentă versiune este PRINCE 2 a fost publicată în 1996 şi se constituie într-o abordare generică pentru managementul tuturor tipurilor de proiecte.

● dacă activităţile au fost bine realizate ● dacă resursele au fost utilizate eficient ● dacă au ramas aspecte nerezolvate Pentru ca evaluarea să fie bine realizată sunt necesare etape intermediare de analiză. fiind un proces continuu dar şi post-proiect . evaluarea va furniza informaţii cu privire la următoarele aspecte: ● dacă proiectul şi-a atins obiectivele. monitorizare a proiectului. a planului iniţial şi se vor face corelaţii corecte între activităţi. riscurile acceptate şi calitatea dorită. informaţiile obţinute fiind utilizate de catre managerul de proiect în conducerea proiectului. Evaluarea permanentă urmăreşte încadrarea în termenele şi resursele stabilite iniţial precum şi desfăşurarea activităţilor planificate. precum şi stabilirea de indicator şi standarde de performanţă. resursele implicate. Evaluarea finală a proiectului urmăreşte finalizarea la termen cu succes a proiectului. Durata proiectului poate fi redusă dacă se va realiza o analiza atentă a acestuia. Tehnici de chestionare: presupun examinarea fiecărei actvităţi şi analiza tuturor aspectelor implicate (pozitive şi negative). Evaluarea vizează patru aspecte: ● resursele investite ● activităţile desfăşurate ● rezultatele obţinute ● stadiul realizărilor De asemenea. Metode de reducere a duratei proiectului: 1. Prin evaluare se compară stadiile de realizare faţă de cele stabilite iniţial. Schema de evaluare şi monitorizare se stabileşte în faza de planificarea a proiectului şi ea trebuie inclusă atât în planificarea activităţilor cât şi a costurilor. Astfel se vor căuta răspunsuri de întrebări ce vizează: ● scopul ( Ce se efectuează? De ce se efectuează? Ce altceva s-ar putea efectua? Ce se va face?) ● locul ( Unde are loc? De ce acolo? Unde s-ar putea desfăşura? Unde se va desfăşura? ) ● succesiunea activităţilor ( Când va fie executată? De ce atunci? Când ar mai putea fi executată? Când va fi executată? ) ● resursa umană ( Cine o va executa? De ce acea personă? Cine ar mai putea s-o execute? Cine o va executa? ) M2 Managementul proiectelor 9 .Evaluarea proiectelor Aspecte generale Prin evaluare se înţelege emiterea de judecăţi privind progresul înregistrat pentru atingerea obiectivelor propuse. Reducerea duratei şi costurilor proiectelor. cautându-se unele modalităţi de reduce a acestora.

sau dacă spaţiul unei hale în care are loc producţia este limitat el nu poate fi extins pentru a lucra mai mulţi oameni ). de aceea este bine ca în cazul utilizării acestei tehnici să se facă o analiză foarte detaliată. de exemplu: ● micşorarea perioadei de achizitionare a anumitor echipamente cu riscul ca la data achizitionării furnizorul să nu le aibă pe stoc şi să fie nevoie să se comande în afara ţării. cu riscul ca la finalizarea proiectului acesta să aibă deficienţe.rezolvarea problemei . EN: 2900 si ISO: 9000 din restul Europei. exista un nivel minim de reducere a duratei până la care costul mediul nu creşte. Transferul resurselor : presupune utilizarea resurselor alocate acelor activităţi necritice care pot fi amânate pentru mai multe perioade de timp.respectarea specificatiei . cu păstrarea legăturilor logice dintre activităţi. si anume finalizarea în termen. Plecând de la cele trei principii pe care se bazeaza reusita unui proiect. Se va reface noul drum critic şi noile costuri. De asemenea. 3.satisfacerea cerintelor clientului/beneficiarului . Calitatea produsului Cerintele în ceea ce priveste calitatea produselor sunt certificate prin standarde de calitate. Creşterea costurilor : Deoarece reducerea timpului de execţie în general este costisitoare se poate apela pentru reducerea duratei la costul mediu.● mijloace ( Cum se va executa? De ce se execută astfel? Cum s-ar mai putea executa? Cum se va face? ) Astfel se va analiza dacă planificarea făcută iniţial este cea mai bună sau poate fi redusă. încadrarea în limitele bugetare si de calitate. costul nu este totdeauna liniar în raport cu timpul.corespunde conditiilor de utilizare Pentru a satisface cerintele clientului trebuie ca: ● clientul sa-si fi definit cu exactitate problema si sa se fi exprimat în termeni care sa reflecte exct ceea ce gândeste ● persoana care va întocmi specificatia sa fie în tema cu exact ceea ce a spus clientul Specificatia va descrie exact produsul/serviciul dorit de client în termeni ca: ● functionalitatea ceruta a produsului final si a componentelor sale ● standardele de proiectare pe care trebuie sa le satisfaca M2 Managementul proiectelor 10 . nu pot produce mai multe pe oră chiar dacă ele înseamnă bani. 5. Atunci când vorbim de calitate în cadrul unui proiect ne referim de fapt la doua aspecte: calitatea produsului sau serviciului rezultat. pe de o parte. ţinându-se cont de intercondiţionările dintre activităţi şi resursele alocate pentru activităţi. atunci putem spune ca se va reduce şi costul şi durata. atunci se poate creşte durata acestora fără să fie afectată durata totală. 2. Suprapunerea activităţilor : presupune căutarea acelor activităţi care pot fi realizate simultan. Costul creşterii va fi comparat cu costul mediu pe unitatea de timp alocat întregului proiect. Dacă resursele obţinute prin reducerea costului determinată de creşterea duratei activităţilor necritice pot fi redirecţionate către alte activităţi. Cele mai cunoscute sunt: BS: 5750 din Marea Britanie. adică săreducem costul prin creşterea duratei . Astfel de situaţii sunt nedorite şi pot conduce la eşec. ● micşorarea perioadei de testare a unui produs. Aceasta metodă pare aparent simplă dar în practică nu este foarte simplu să replanifici duratele tuturor activităţilor după o modificarea a costului. Calitatea produsului în contextul proiectelor trebuie va raspunde urmatoarelor: . În acest sens se va creşte costul activităţilor critice (care au costul cel mai mic pe unitatea de timp) micşorându-se durata. iar resursele nu pot fi întotdeauna transformate în unităţi monetare ( Ex: dacă o masină produce din construcţie 3 piese pe oră. pe de alta parte. atunci reducerea duratei este benefică. Dacă este totuşi posibil să reducem durata proiectului prin creşterea costului atunci este posibil şi invers. ajungem la notiunea de calitate . În concluzie duratele nu pot fi reduse la nesfârsit. 4. Calitatea în managementul proiectelor. Creşterea riscului : presupune micşorarea duratei unei activităţi cu anumite riscuri. şi în cazul în care este mai mic. Dacă această creştere se referă la activităţile necritice. Graficul final/ reţeau finală se va realiza după ce au fost analizate şi epuizate toate aceste metode şi tehnici de reducere a duratei şi costurilor. dar si la calitatea managementului proiectului.

retusuri. Compara 2.U. fiabilitate. deja demonstrate ca fiind eficiente în realizarea unui proiect. Corecteaza 3. pe masura ce este implementat.. Ghidul arata explicit considerentele ce trebuie avute în vedere pentru a avea siguranta ca procesul de management abordeaza problemele cuvenite.A. cât si procesul de management. În acest sens exista Ghidul ISO 10006 Managementul calitatii – Directive privind calitatea în managementul proiectelor unde sunt identificate zece procese de management al proiectelor. Controlul calitatii presupune existenta unei proceduri prin care sa se verifice produsul. Cel mai bun rezultat. proiectul fiind unic nu poate fi testat distructiv. Monitorizeaza 1. Compara 3. În cazul procesului de management controlul calitatii presupune luarea masurilor necesare pentru ca procesul sa fie corect înca de la început. Monitorizeaza 2. Daca a fost gresit atunci este iremedibil. corelate cu elementele din “ Ghidul de sistem teoretic al managementului proiectelor ” publicat de Institutul de Management al proiectelor din S. în sensul ca daca productia realizata poate fi controlata pe esantioane cu testare distructiva pentru un anumit produs selectat. Controlul calitatii produsului si procesului de management sunt diferite. Asigurarea calitatii se refera la luarea tuturor masurilor necesare pentru a avea siguranta atât ca produsul cât si procesul de management sunt corecte. pe masura ce se executa. va spori sansele de furnizarea a unei solutii reusite. Calitatea cui? A produsului A procesului de management Asigurarea calitatii ● experienta anterioara ● experienta anterioara ● specificatie bine definita ● proces bine definit ● standarde ● standarde ● analize de proiectare ● verificari de control ● resurse calificate ● manageri calificati ● controlul schimbarii ● procese stabile Controlul calitatii 1. Fara îndoiala ca aplicarea unor metode proprii. Corecteaza  Fiecare componenta  Procesele  Configuratia lor  Rapoartele  Produsul final  Rezultatele M2 Managementul proiectelor 11 . bine definite. posibilitate de adaptare Calitatea procesului de management Cerintele în ceea ce priveste calitatea managementului de proiect sunt de asemenea certificate prin standarde de calitate. din punctul de vedere al costului duratei si calitatii se va obtine daca produsul este bun de la prima încercare. mentenanta. nu necesita schimbari.● limitele de timp si cost între care sa se realizeze ● diverse “capabilitati” ale produsului cum ar fi: disponibilitate.