Bazele funcţionării pieţelor de capital

1.
Valorile mobiliare – elemente ale pieţei financiare. Criterii de clasificare a valorilor mobiliare.
Importanţa apariţiei valorilor mobiliare. Tipologia valorilor mobiliare.
Valori mobiliare – elemente ale PF
VM – documente ce atestă drepturi patrimoniale și nepatrimoniale; aparțin deținătorilor de drept al VM; în
raport cu emitentul VM, pot fi transmise prin operațiuni comerciale sau operațiuni civile; confirmarea transmiterii
drepturilor are loc prin: transmiterea fizică a VM, introducerea inscrierilor în registrul deținătorilor de VM,
introducerea înscrierilor în subregistrul deținătorului nominal.
Valori Mobiliare :

titluri financiare, pt că circulă pe piața financiară, au valoare proprie, oricînd pot fi transformate
în mijloace bănești.

Documente, obligă existența prevederilor legislative normative naționale și internaționale, sunt
înregistrate la organele de stat abilitate CNPF, circulație pe o anumită piață – bursieră sau extrabursieră.
VM ce atestă drepturile patrimoniale, sunt sub forma acțiunilor/cote părți ce formează mijloace financiare ân
capitalul social al SA. Drepturile patrimoniale presupun:
DP la o parte din profitul SA, dp la primirea dividendelor
Dp de a participa la înregistrarea SA, vot în cadrul AGA
Dp la o parte din mijloacele bănești obținute în cazul likidării SA
VM ce atestă DP nepatrimoniale sunt VM sub forma obligațiunilor, presupun o relație de împrumut și se
reflectă în datoriile pe termen lung, capital împrumutat. Drepturi nepatrimoniale:
Dp de a solicita la scadență suma împrumutată
Dp de a solicita dobînda
Criterii de clasificare a valorilor mobiliare.
1 După deținător:
- VM nominative, includ date despre proprietar.
- VM la purtător, nu includ toate datele despre deținător, transmiterea lor presupune și transmiterea dreptului
de proorietate.
2 după forma de emisiune:
- VM materializate, emise pe suport de hîrtie
- VM nematerializate, emise pe suport magnetic, în cazul în carwe emitentul are mai mult de 50 de ac ționari
iar evidența acestora se duce de registrator persoană fizică.
3 După emitent:
- VM de stat
- VM corporative, VM emise de SA
4 După scadență:
- VM pe termen nelimitat – acțiunile,
- VM pe termen limitat: TS-1an, Tm-5 ani cambie cec, TL >5 ani bon de trezorărie.
5 După gradul de risc:
- VM cu risc scăzut, obligațiunea de stat
- VM cu risc mediu, obligațiunile corporative
- Vm cu risc mare, acțiunile
6 După apartenența geografică:
- VM regionale, municipale
- Vm naționale
- VM internaționale
7 După posibilitatea obținerii venitului:
- VM fără venit, cec-instrument de paltă, acțiunea-cînd nu e dividend
- VM cu venit, absolute-un mon, relative-procente: fix-acțiuni ordinare și flotant- acțiuni preferențiale
8 După scop:
- investiționale, obținerea profitului
- neinvestiționale,utilizate ca mijloc de plată
9 După posibilitatea tranzacționării:
- VM tranzacționale, ușor se transformă în lichidități
- VM netranzacționale, se află ca gaj
10 După participarea în capital:

- VM cote părți, acțiuni
- VM de împrumut, obligațiunile
11 După complexitate:
- VM primare, acțiuni, obligațiuni se emit pt a atrage resurse
- VM derivate, reprezintă contracte la termen prin care se negociază drepturi și obligații de a vinde anumite
active la o dată anumită în viitor în baza condițiilor stabilite în present, ele sunt: forward,options,futures,swap
- VM sintetice, hybrid 1+2 adică mixte
Importanţa apariţiei valorilor mobiliare.
Iportanța apariției Vm se rezumă la finanțarea activității agentului economic prin atragerea capitalurilor
financiare disponibile.
Tipologia valorilor mobiliare
Vm corporative: sunt Vm de împrumut, cote părți și derivate
VM de împrumut, apar în rezultatul unor operațiuni specifice de creditare, ca obligațiuni,cambii, certificate
bancare de depozit și economii.
VM sub formă de cote părți în capitalul societăților emitente ca acțiunile
Vm derivate, contractele futures, options, waranturile

2.Valorile mobiliare coprorative – societăţi pe acţiuni – aspecte ale înfiinţării, activităţii, reorganizării,
lichidării. Acţiunile - caracteristică, clase, drepturi, certificate de acţiuni. Obligaţiuni – caracteristică, clase,
drepturi şi obligaţiuni, certificatul de obligaţiuni. Veniturile aferente valorilor mobiliare corporative –
dividendul şi dobînda (cuponul).
Valorile mobiliare coprorative – societăţi pe acţiuni – aspecte ale înfiinţării, activităţii, reorganizării,
lichidării.
Vm corporative: sunt. Vm emitenții cărora sunt SA, întreprinderi, organizații de alte forme organizatoricojuridice, deasemeni bănci, companii de investiții, formele VM sunt: de împrumut, cote părți și derivate
Societăți pe acțiuni este societate comercială al cărei capital social este în întregime divizat în ac țiuni și
ale căror obligațiuni sunt garantate cu patrimoniul societății.
Înființarea societății se poate face prin reorganizarea unei persoane juridice în funcțiune sau prin organizarea
unei societăți noi.
Înființarea societății va include încheierea contractului de societate, subscrierea fondatorilor la acțiunile
plasate și ținerea adunării constitutive.
Societatea poate fi înființată de o singură persoană, astfel că decizia de înfiin țare a societă ții va fi luată de
această persoană de sine stătător și se va perfecta sub formă de declarație de fondare a societății..
Înregistrarea societății și patrimoniului ei. Înregistarea de stat a societății se efectuează conform legislației în
vigoare.Societatea se consideră înființată la data înregistrării de stat, societatea în termen de 2 luni de la data
înregistrării de stat, este obligată să înregistreze bunurile mobiliare și imobiliare predate de fondatori, ce se supun
înregistrării în conformitate cu legislația.
Organizarea activității societății se organizează prin intermediul: AGA, consiliul societății, Comisia de
cenzori și organul executiv.
Reorganizarea societății se efectuează prin fuziune (contopire sau absorbție), dezmembrare (divizare și
separare) sau transformare, în conformitate cu legislația în vigoare. Decide AGA.
Lichidarea societății se poate efectua doar prin hotăriîrea AGA sau a instanței judecătorești. Hotărîrea se
publică în MO în timp de 10 zile de la data adoptării. Lichidarea societății se efectuează de către comisia de
likidare sau de likidator, la care trec toate împuternicirile de conducere ale activită ții curente a societății.Dacă
peste 30% din acțiunile cu drept de vot ale SA aparțin RM sau unității admv-teritoriale atunci în comisia de
likidare va fi inclus un reprezentatnt al lor.
Acţiunile - caracteristică, clase, drepturi, certificate de acţiuni.
Acţiunile sunt valori mobiliare emise de o societate comercială, reprezentând o cotă parte din capitalul social
al unei societăţi. Este un titlu negociabil, ce conferă deţinătorului o serie de drepturi:
- drepturi patrimoniale:

dreptul de proprietate asupra unei cote valorice din capitalul social, corespunzător sumei
subscrise;


dreptul de a participa la împărţirea profitului;

dreptul de a primi o parte corespunzătoare din activul social rămas după lichidarea societăţii.
- drepturi personale nepatrimoniale:

dreptul de a primi un înscris care conţine dreptul de proprietar al deţinătorului;

dreptul de a dispune liber de acţiuni;

dreptul de a participa la elaborarea deciziilor;

dreptul de control şi informare;

dreptul de preemţiune sau de menţinere a calităţii de proprietar în funcţie de mărimea capitalului
investit.
Clase.
a) după drepturile pe care le generează acţiunile pot fi:
- acţiuni ordinare care reflectă mărimea capitalului social, ele reprezentând dovada participării la societate.
Atunci când persoana cumpără acţiuni ale unei societăţi ea dobândeşte drepturi şi obligaţii ca asociat;
- acţiuni preferenţiale atestă de asemenea participarea la societate, dar au caracteristici care le disting de cele
ordinare. Astfel acţionarii au dreptul la dividende fixe, care se plătesc înaintea celor ordinare. Acţionarii nu
dispun de dreptul la vot, în afară de cazul în care a fost dispus altfel prin contractul preferenţial, caz în care
acţiunile preferenţiale dau dreptul de vot. Acţiunile preferenţiale pot fi:

cumulative - dacă societatea nu poate plăti dividendele într-un an, atunci ele se cumulează şi
vor fi plătite în momentul în care societatea va avea profituri suficiente;

necumulative - acţionarii vor primi un dividend fix în fiecare an, iar în eventualitatea că
societatea nu plăteşte dividendele respective, nu există o acumulare a restanţelor;

participative - acţionarii primesc un dividend fix, corespunzător acţiunilor lor preferenţiale
în fiecare an şi mai pot primi o parte suplimentară din profit, după ce acţionarilor ordinari li sau plătit
dividendele.
b) după modul de transmitere acţiunile se împart în:
- acţiuni nominative, au înscris numele deţinătorilor şi pot fi transmise unei alte persoane, numai prin
transcrierea tranzacţiei într-un registru la societatea emitentă;
- acţiuni la purtător, nu poartă nici un nume şi se pot transmite fără nici o formalitate, cel care le deţine fiind
recunoscut ca acţionar.
c) în funcţie de treapta atinsă în îndeplinirea rolului lor de autofinanţare, acţiunile cunosc următoarele stadii:
- acţiuni autorizate ce reprezintă numărul maxim de acţiuni ce poate fi emis, numărul fiind stabilit prin statut;
- acţiuni neemise reprezintă acea parte din numărul total de acţiuni autorizate care încă nu au fost emise în
vederea comercializării şi care, constituie potenţialul de autofinanţare al societăţii;
- acţiuni emise reprezintă cuantumul acţiunilor autorizate care au fost emise şi comercializate sau se află în
procesul distribuţiei;
- acţiuni de trezorerie sunt acţiunile proprii pe care societatea şi le răscumpără de pe piaţă pentru a le revinde
atunci când preţul acestora creşte;
- acţiuni puse în vânzare sunt acţiuni emise şi aflate în procesul distribuţiei pentru care societatea nu plăteşte
încă dividende şi a căror contravaloare urmează a fi încasată;
- acţiuni aflate pe piaţă-sunt acţiuni emise şi vândute care se află în posesia acţionarilor şi pentru care
societatea plăteşte dividende.
d)
după forma de prezentare, acţiunile pot fi:
- materializate printr-un înscris;
- dematerializate caz în care sunt înregistrate în cont.
Principalele drepturi şi obligaţii ale părţilor implicate, sunt înscrise pe faţa acţiunii sub forma clauzelor şi
menţiunilor. Astfel se precizează: numele emitentului, tipul acţiunii, adresa emitentului, numărul autorizaţiei de
funcţionare, valoarea nominală, seria şi numărul înscrisului, data emisiunii, semnătura şi ştampila emitentului.
Pe lângă aceste date se mai înscriu:
- clauza de revocare sau răscumpărare ce permite emitentului să-şi retragă de pe piaţă titlurile prin
răscumpărarea lor de la deţinători;
- clauza de protejare a investitorului ce stabileşte perioada de timp în care emitentul nu are voie să-şi exercite
dreptul de revocare, perioadă în care investitorul se poate bucura de drepturile prevăzute în contract.
Certificat de acțiuni:
Obligaţiuni – caracteristică, clase, drepturi şi obligaţiuni, certificatul de obligaţiuni.

Obligaţiunea este un înscris care certifică deţinătorului său calitatea de creditor. Ea reprezintă un titlu de
creanţă negociabil. Sunt titluri reprezentative ale unei creanţe asupra emitentului care poate fi statul, un organism
public sau o societate comercială. Dau deţinătorului dreptul de încasare a unei dobânzi şi vor fi răscumpărate la
scadenţă de către emitent, investitorul recuperându-şi capitalul avansat în schimbul obligaţiunilor. Pentru emitent
obligaţiunile reprezintă un instrument de mobilizare a capitalului de împrumut. În calitate de emitenţi statul şi
colectivităţile locale sau agenţii economici procură în acest mod resurse financiare, renunţând astfel la creditul
tradiţional. Investitorii în astfel de titluri pot fi persoane fizice şi juridice din ţară şi străinătate care deţin
capitaluri băneşti. Obligaţiunile pot fi:
- garantate cu anumite active şi sunt caracterizate de un înalt grad de protecţie în cazul în care societatea nu îşi
efectuează plăţile;
- negarantate caz în care reprezintă împrumuturi pe termen lung şi sunt emise de către societăţi fără nici o
garanţie specifică. Emisiunea lor se bazează pe încrederea de care se bucură societatea emitentă;
- nominative ce au înscris numele deţinătorului şi se prezintă sub forme unui certificat nominativ, dând
posibilitatea la operaţiuni de transfer în registrul emitentului, în cazul unei schimbări a dreptului de creanţă;
- la purtător ce sunt confecţionate şi imprimate după norme stricte, având cupoane detaşabile;
- de tezaur, sunt titluri emise de stat, de administraţia publică de stat. Sunt purtătoare de dobânzi, prin al căror
plasament mobilizează importante active monetare disponibile necesare acoperirii cheltuielilor bugetare curente.
Acestea asigură un nivel al dobânzii competitiv, diferenţiat în funcţie de durata împrumutului, fapt ce îl atrage pe
deţinătorul de disponibilităţi.
Principalele caracteristici ale obligaţiunilor sunt:
- este un instrument al investiţiei de capital;
- exprimă creanţa deţinătorului asupra ansamblului activelor emitentului;
- exprimă angajamentul unui debitor faţă de creditorul care pune la dispoziţie primului, fondurile sale.
Pe lângă obligaţiunile clasice întâlnim şi tipuri noi de obligaţiuni:
- obligaţiuni cu bonuri de subscriere care combină o obligaţiune clasică simplă cu un drept negociabil. Acest
drept negociabil permite să se achiziţioneze ulterior, la un preţ fixat dinainte, acţiuni ale firmei emitente;
- obligaţiuni de participare în cadrul cărora rata dobânzii şi preţul de rambursare sunt fixate la un nivel minim
în momentul emisiunii, dar acestea pot fi majorate în conformitate cu rezultatele financiare obţinute de debitor.
Deţinătorul obligaţiunii este protejat împotriva pierderii prin garantarea unui câştig minim;
- obligaţiuni convertibile în acţiuni. Deţinătorul acestui tip de obligaţiune are dreptul ca, în cadrul unui termen
fixat prin contractul de emisiune (2-4 luni), să-şi exprime opţiunea de convertire a titlurilor în acţiuni. Această
opţiune se materializează atunci când veniturile din dividende depăşesc dobânzile atribuite. Obligaţiunile
convertibile comportă două tipuri de rată a dobânzii:

o rată variabilă pe perioada ce se scurge din momentul emiterii obligaţiunii şi data începerii
dreptului la convertire, la stabilirea căreia se ţine seama de faptul că deţinătorul are acest avantaj, fiind mai mică
decât cea a pieţei;

o rată egală cu dobânda pieţei practicată la obligaţiunile ce nu vor fi convertite în perioada de
opţiune şi care, la expirarea acestei perioade, devin obligaţiuni clasice sau ordinare;
- Obligaţiuni indexate, în care emitentul îşi asumă obligaţia de a actualiza valoarea acestor titluri în funcţie de
un indice, de comun acord cu investitorul. Indexarea se aplică:

asupra dobânzii;

asupra preţului de rambursare;

asupra ambelor elemente.
Scopul indexării este acela de a asigura investitorului posibilitatea recuperării reale a capitalului investit şi
implicit, realizarea unor venituri comparabile cu alte tipuri de plasament;
- Obligaţiuni cu dobândă variabilă. În acest caz emitentul modifică rata dobânzii pe durata existenţei
obligaţiunii, pentru a asigura o fructificare a plasamentului în conformitate cu condiţiile pieţei;
- Obligaţiuni speciale cu cupon ce poate fi reinvestit de tip OSCAR. Acestea permit deţinătorului să aleagă
între a primi cupon de dobândă în numerar sau a primi obligaţiuni identice cu cele iniţiale.
Veniturile aferente valorilor mobiliare corporative – dividendul şi dobînda (cuponul).
Acțiuni
Deţinătorii acţiunilor ordinare încasează un dividend anual, stabilit în funcţie de mărimea profitului şi în
conformitate cu politica de dividend adoptată, în timp ce deţinătorii acţiunilor privilegiate au dreptul la obţinerea
unui dividend fix, indiferent de mărimea profitului obţinut. Dividendul este partea din profit cuvenită sau
repartizată acţionarilor şi calculată, procentual, faţă de capitalul subscris:

D  VN 

d
100

unde: D - dividend repartizat;
VN - valoarea nominală a acţiunii;
d - rata de distribuire a dividendelor.
Distribuirea dividendelor are ca efect aşa numita opoziţie dintre firmă, ca entitate economică şi asociaţi.
Această opoziţie dispare în timp, pe măsură ce acumularea de capital devine sursă de obţinere a profitului pe
termen lung. Distribuirea dividendelor privează firma de lichidităţi, de aceea decizia de distribuire a dividendelor
este legată de politica de finanţare şi de structura de creştere a capitalului.
Parametrii deciziei de dividend sunt:
- rata de distribuire a dividendului, adică raportul dintre dividende şi profitul net;
- rata de creştere a dividendului pe acţiune.
Decizia urmăreşte, în general, să atenueze fluctuaţia dividendului unitar, în cazul variaţiilor sensibile ale
profitului de la o perioadă la alta. A stabili suma dividendului ce urmează a fi distribuită înseamnă, în acelaşi
timp, a stabili suma folosită pentru autofinanţare.
Formele sub care se distribuie dividendul sunt:
- dividend anual, determinat ca rezultat al politicii de dividend;
- dividend fix, încasat de deţinătorii acţiunilor privilegiate;
- dividend provizoriu, ce se repartizează înainte de încheierea bilanţului, cu un avans din dividendul definitiv
ce se va repartiza ulterior, după închiderea şi publicarea bilanţului;
- dividend repartizat sub formă de noi acţiuni. În acest caz, societatea emitentă calculează dreptul de atribuire.
Fiecare acţionar va primi un număr de acţiuni noi, proporţional cu dreptul său la dividend. Calculul valorii
dreptului de atribuire este similar cu cel al dreptului de subscriere, dar în acest caz, preţul de emisiune este zero,
distribuirea noilor acţiuni fiind gratuită:
Da  C 

n
(N  n)

unde: Da - dreptul de atribuire,
C - cursul acţiunilor vechi;
N - numărul acţiunilor vechi;
n - numărul acţiunilor noi. Fiecare acţionar va beneficia de acţiuni gratuite în funcţie de numărul acţiunilor
posedate. Fiecărei acţiuni îi este ataşat un drept de atribuire, care poate fi negociat la bursă, dacă cel căruia i se
cuvine nu doreşte să participe la majorarea de capital.
Obligațiuni
Dacă plata cuponului se face la intervale mai mici de un an, atunci cuponul de dobândă se determină după
relaţia:
CD  VN  R d 

n
100  360

unde: CD - cupon de dobândă;
VN - valoarea nominală a obligaţiunii;
Rd - rata nominală a dobânzii.

Obligaţiuni cu rata cuponului (dobînzii) fixă.

Obligaţiuni cu rata cuponului (dobînzii) fluctuantă - mărimea ratei se stabileşte în dependenţă
directă
cu rata dobînzii bancare.

Obligaţiuni cu rata cuponului (dobînzii) proporţional ascendentă - procesul de aplicare a
ratei este
diferit de la an la an şi se măreşte treptat.

Obligaţiuni cu cupon minim şi cu cupon zero - cu discont.

Obligaţiuni cu achitare la alegere - deţinătorul obligaţiunii pote alege în locul sumelor
aferente
cuponului obligaţiuni din o emisiune nouă, ceea ce emitentul îi acordă posibilitatea de a nu plăti
cuponul.

Obligaţiuni complexe - pe parcusul unei părţi a termenului de circulaţie se achită rată fixă,
iar pe
parcusul perioadei ră,ase rată fluctuantă.

activ de referinţă. unui terţ.marfă. atunci cînd dau dreptul de a cumpăra activul. de a vinde sau cumpăra un anumit activ . în condiţiile contractului. daca pierderile sunt mai mari de 25% atunci se inkid contul de compania de brokeraj pentru asi recompensa pierderile pt imprumutul acordat clientului.într-o creştere a valorii lor. strategii de tranzacţionare. debitorul obligaţiei contractuale poate să îşi onoreze obligaţia în natură sau să îşi acopere poziţia de debitor prin cumpărarea aceluiaşi tip de contract în bursă. Titlurile derivate sînt produse bursiere rezultate din contracte încheiate între emitent (vînzător) şi beneficiar (cumpărător) şi care dau acestuia din urmă drepturi asupra unor active ale emitentului la o anumită scadenţă viitoare. ele nu poartă asupra veniturilor monetare nete ale emitentului. titlu financiar sau instrument monetar . cum ar fi: titluri financiare. (profiturile sunt limitate la marimea primei iar pierderile nelimitate dar dependente de cresterea pretului pe piata.Options call long –pozitia cumparatorului prin care se negociaza dreptul dar nu si obligatia de a cumpara un anumit activ supot la o anumita data in viitor pt aceasta achitindu-se o anumita prima. rate de dobinzi. atunci cînd cumpărătorul dobîndeşte. valute. call option). cel care le cumpără sperînd . dreptul de a vinde activul.la un preţ stabilit. drept obţinut în schimbul plăţii către vînzător a unei prime. Cu cit creste pretul cu atit cresc profiturile). la fel ca titlurile primare. valute. arbitrajorul – isi asuma riscul modificarii pretului pe piete . . holder). Totodată. mărfuri ş. pierderea constanta a primei. Participantii la aceasta piata sunt : speculatorii.(pînă) la o anumită dată viitoare. la scadenţă. ci asupra unor active diverse. respectiv cumpăra un anumit activ . Contractul "futures" este o înţelegere între două părţi de a vinde. avînd zilnic o valoare de piaţă. options put long – pozitia cumparatorului prin care se negociaza dreptul dar nu si obligatia de a vinde un anumit activ suport la o data in viitor pentru asta akitindu-se prima. tipologie. piata futures : 3-10%din valoarea tranzactiei. titlu financiar sau instrument monetar . respectiv la bursele unde se fac tranzacţii futures.contractele sînt zilnic "marcate la piaţă". ele se numesc titluri derivate. Ele servesc însă şi altor scopuri.pozitia vinzatorului prin care se negociaza obligatia de a vinde un anumit activ suport la o anumita data in viitor pentru aceasta primeste o prima. ( pierderile sunt limitate la marimea primei iar profitul nelimitat dar dependent de cresterea pretului de pe piata. cu cit cresc preturile cu atit cresc pierderile) Opţiunile sînt titluri financiare derivate deoarece ele pot fi negociate la bursă. Contul in marja permit obtinerea imprumutului de credit bancar. hegerul – transfera riscul modificarii pretului pe seama altor participanti. Natura de titlu financiar al acestui contract este dat de următoarele: . Opţiunile sînt contracte între un vînzător (engl.Contractele in marja pot fi restrictionate cind sunt pierderi. profit limitat la marimea primei iar pierderea nalimitata pina la 0) -de cumpărare (engl. Prin urmare. Spre deosebire deci de titlurile primare.a.de vînzare (engl.marfă. pînă la scadenţă. Opions pu short – pozitia vinzatorului prin care se negociaza. se asuma obligatia de a cumpara un anumit activ suport la o data in viitor incasind o prima. contractele futures pot servi unor scopuri de plasament. dar nu şi obligaţia. astfel pe piata americana :50/50.creditorul obligaţiei contractuale are de ales între două alternative: să accepte executarea în natură. deoarece existenţa şi valoarea de piaţă a acestor titluri depind de activele la care se referă. dată de cererea şi oferta de opţiuni de acel tip şi dependentă de valoarea activului la care opţiunea se referă.isi asuma riscul modificarii pretului in timp . obligatia dreptului de cumparare. cum sînt cele de obţinere a unui profit din jocul de bursă sau de acoperire a riscului la activele pe care titlurile respective se bazează Tranzactioanarea contractelor futures au loc in marja (ponderea mijloacelor clientului in tranzactiile realizate). put option).pe durata de viaţă a acestora . adică valoarea de piaţă a acestora se modifică în funcţie de raportul dintre cererea şi oferta pentru acel tip de contract. cu executarea contractului la o dată viitoare. indici bursieri. contractul este negociabil pe piaţa secundară. prin preluarea efectivă a activului care face obiectul acelui contract sau să vîndă contractul. piata forex :1/100.obligaţiile părţilor sînt concretizate într-un document care are un caracter standardizat. simetric. care dau acestuia din urmă dreptul. în condiţiile stabilite prin contract. . opţiunile pot fi: . După natura dreptului pe care îl conferă. Active suport pot fi : marfuri. titluri primare. (cumpararea dreptului de vinzare. Partile participante : cumparatorul . iar profit nelimitat dependent de descresterea pretului pina la 0).( vinzarea dreptului de vinzare. Options call short . writer) şi un cumpărător (engl.3 Produsele derivate – caracteristici.

la VN sau cu prima. cind ambele parti pot iesi din contract. avind termenul de circulatie pina la un an. pe termen mediu sau lung. Nu au dobinda) si rascumparate la valoarea lor nominala la scadenta. persoanei indicate in cambie. Contractul swap . de opţiuni put şi call. O categorie aparte de active artificiale o reprezintă titlurile financiare de tip "coş" (engl.contractului – cumpara dreptul dar nu si obligatia . Dupa venit: cu venit/cupon – OS >1an cu rata fixa sau flotanta. Cambiile Cambie bancara. si metoda preturilor unice – OS cu rata flotanta.cumparator.vinzator. nu este asifurat. care se vinde initial la un pret mai mic decit VN si se rascumpara la scadenta la VN.acordul bilateral intre cumparator si vinzator prin care se negociaza transferuri din fluxuri financiare. cambiile. Long. dobinda (cuponul) este platit periodic si rascumparate la valoarea lor nominala la scadenta. etc. Produsele sintetice pot fi realizate prin combinarea de contracte futures de vînzare şi cumpărare. ele constituind un sector deosebit de atractiv şi dinamic al pieţei financiare. VM de stat includ > HVS – bon de trezorarie si Obligatiuni de stat – VMS HVS – bon de trezorarie emise cu scont (diferenta dintre valoarea de emisune si valoarea nominala daca prima este mai mica. TM/TL – obligatiunile de stat mai mari de 1 an. pretul se stabileste fie la momentul incheierii contractului fie la momentul livrarii. Se permite ca un participant la licitatii sa nu detina mai mult de 50% din VMS cu acelasi ISN. cecuri. cu rata dobinzii fixa sau flotanta. se inkeie cind suntem legati de o anumita persoana. basket securities). la care pot participa Bcmrle in calitate de dealer primar. Obligatiuni de stat. Participarea BC se poate face in baza cererilor depuse care pot fi competitive (includ oferta de pret) si necompetitive (nu includ oferta de pret). Din cont propriu in cerere se indica 5 preturi iar din contul invesitorilor cite preturi vor fi. Contractele forward – acord incheiat intre cumparator si vinzator prin care se negociaza dreptul si obligatia de a cumpara/vinde un anumit activ suport la o anumita data in viitor. certificatele de depozit şi economii. likidarea prin livrare fizica si are loc doar la scadenta. fara dobinda/cupon zero/cu discont – BT. Cererile se satisfac prin 2 metode: met preturilor multiple – BT. Clasificare HVS: dupa tipul de emisiune: materializate si dematerializate.bon de trezorarie.VM de stat emise cu scont. se executa 24 din 24 ore. Hirtiile de valoare de stat VM de stat sunt instrumente ale datoriei de stat emise in forma de titlu financiar negociabil. Alte titluri derivate : Produsele sintetice rezultă din combinarea de către societăţile financiare a unor active financiare diferite şi crearea pe această bază a unui instrument de plasament nou. combinate astfel încît să rezulte un produs bursier standardizat. CB cu dobinda – in ea este stipulata conditia de calculare a dobinzii la valoarea nominala. BC pot participa la licitatii at]t din cont propriu (dealer) cit si din contul investitorilor (broker). Supa scadenta: TS. În ultimul deceniu şi jumătate numărul şi complexitatea acestor produse bursiere au crescut foarte mult. CB cu scont – in care nu este stipulata conditia de calculare a dobinzii la VN. dupa o perioada stabilita sau la cerere. Piata pe care se negiciaza este extrabursiera si nu e garantata.VM emisa de banca. Valorile mobiliare ale pieţei monetare – Hîrtiile de valoare de stat. conosamente. <1an. continind obligatia bancii de a plati o suma anumita prezentatorului cambiei. precum şi prin combinaţii între diferite tipuri de futures şi opţiuni. vinzatorul contractului – isi asuma obligatia de a vinde/ cumpara un animit activ suport la o data in viitor. emitent. 4. participantii se cunosc intre ei. ori aceluia pe care ea il va indica. obligatii in directii opuse in conditii mai avantajoase decit in afara acestui coontract. netransaparenta si existenta riscurilor. detinator si short. Cele mai cunoscute titluri de acest fel sînt contractele pe indici de bursă. Dupa detinator: nominative DobindapentruOS  VN * Rdob * nrani 100% * mperinani Modalitatea de plasare a HVS: se plaseaza prin intermediul licitatiilor organizate de bnm la cererea MINFIN in baza fraficului stabilit de MINFIN. care au la bază o selecţie de titluri financiare primare. Bancile sunt in drept sa emita cambii de diferite tipuri reiesind din necesitatea de .

acţiuni şi obligaţiuni ale societăţilor publice. . Cambiile se emit in moneda natioanla a RM. Segmentarea pieţei financiare şi rolul pieţei de capital în atragerea şi plasarea capitalului. Cambiile bancare se emit numai in forma materializata cu mentiunea cambie bancara.sume deţinute în valute convertibile.Rolul.fata de care nu sunt aplicate de catre BNM masuri de remediere prin care se interzice atragerea depozitelor. conditiile pietei si cerintele investitorilor. Cambiile bancare cu scont se emit pe un termen de pina la 1 an. antichităţi. . CEC sau alte instituţii financiare. locul şi necesitatea funcţionării pieţei de capital în cadrul pieţei financiare. a sumei depunerii si a dobinzii aferent. la o zi fixa. . Modelele de funcţionare şi organizare a pieţelor de capital. cu ajutorul unor .sume deţinute în moneda naţională. cotate la bursa de valori sau pe piaţa Rasdaq.Certificatele de depozit cu dobinda pot fi emise cu rata fixa sau flotanta. investiţii directe în societăţi necotate. cu urmatoarele scadente: la un anumit termen de la data emisiunii. Conosamente Conosoment set de documente doveditoare ale marfii pe perioada transportului ce contine o sumara descriere a bunurilor si destinatia lor. care se vinde initial la un pret mai mic decit VN si se rascumpara la scadenta la VN. Rolul. Certificatele de depozit se emit cu dobinda si cu scont.alte modalităţi de investire (poliţe de asigurare si alte instrumente ale societăţilor de asigurări. Cecuri Cecul de numerar este un instrument de plata prin care emitentul de cec da ordin bancii de a elibera la prezentare o anumita suma in numerar mandatarului indicat in cec sau insusi emitentului. Banca este in drept sa emita certificate bancare de depozit si sa plaseze certificate bancare de depozit numai dupa inregistrarea Conditiilor privind emisiunea si circulatia certificatelor bancare de depozit la BNM. care reprezinta o fila din carnetul de cecuri de numerar.VM care atesta depunereamijloacelor banesti intr-o banca si dreptul detinatorului certificatului de primire. iar cele la purtator se emit in forma materializata. La emisiunea certificatelor de depozit cu rata flotanta a dobinzii banca va stabili nivelul minim al ratei dobinzii si va determina conditiile la care ea poate fi modificata. cec nebarat.fata de care nu sunt aplicate de catre BNM masuri de remediere prin care se interzice atragerea depozitelor. opere de arta etc. Banca este in drept sa emita cambii si sa plaseze cambii numai dupa inregistrarea Conditiilor privind emisiunea si circulatia cambiilor bancare la BNM. Certificatele de depozit se emit numai la termen. Principalele modalităţi de plasare a sumelor disponibile din economie sunt: . depozite sau sume deţinute la bănci comerciale. .). la un anumit ternen de la vedre. Cecurile pot fi: cec de numerar. la epirarea terminului stabilit. Certificatele de depozit Certificat bancar de depozit.titluri de participare la fonduri de investiţii. Termenul de circulatie a certificatelor de depozit poate fi pina la 5 ani. Certificatele de depozit se emit in moneda natioanla a RM. cec de virament. Cecul se completeaza pe formular tipizat de document primar cu regim special de evidenta. Conosamentul este livrat de transportator. cec de calatorie.către cei care au nevoie de capital. pastrare si utilizare. conditiile pietei si cerintele investitorilor. Piaţa de capital reprezintă ansamblul relaţiilor şi mecanismelor prin care se realizează transferul fondurilor de la cei care au un surplus de capital -investitorii .investiţii pe pieţe la termen (contracte futures şi options). stabilite in conditiile privind emisiunea si circulatia Certificatele de depozit. Certificatele de depozit nominative se emit in forma materializata sau dematerializata.certificate de depozit.titluri de stat. VN a unei cambii bancare trebuie sa fie minim de 100 lei si obligator divizibila la 100. Certificatele de depozit pot fi emise cu diferite VN. plasamente alternative (aur. care se angajeaza sa livreze marfa in aceasta stare in care a primit-o. locul şi necesitatea funcţionării pieţei de capital în cadrul pieţei financiare. stabilite in conditiile privind emisiunea si circulatia cambiilor bancare.CBD cu dobinda – este un CBD in care este stipulata conditia de calculare a dobinzii la valoarea nominala.atragere a resurselor. Sunt in drept sa emita bancile licentiate care corespund: urmatoarelor conditii: desfasoara activitate financiara nu mai putin de 1 an. Cambiile pot fi emise cu diferite VN. . Cambiile cu dobinda se emit cu urmatoarele scadente: la vedere. . VN a unei Certificatele de depozit trebuie sa fie minim de 100 lei si obligator divizibila la 100. 5. . investiţii imobiliare. CBD cu scont – este un CBD in care nu este stipulata conditia de calculare a dobinzii. Sunt in drept sa emita bancile licentiate care corespund: urmatoarelor conditii: desfasoara activitate financiara nu mai putin de 1 an. Bancile sunt in drept sa emita certificate de depozit de diferite tipuri reiesind din necesitatea de atragere a resurselor. in functie de oridnul neconditionat de plata: cec barat – presupune adresarea mandatarului doar la banca indicata. .

capitalurile disponibile sunt dirijate către agenţii economici naţionali sau sunt atrase de pe pieţele altor ţări. Se poate afirma despre piaţa de capital că este specializată în efectuarea de tranzacţii cu active financiare cu scadenţe pe termene medii şi lungi. Piaţa financiară este piaţa capitalurilor pe termen lung. operatorii specifici. b. a căror decizie de investire vizează. plasarea şi tranzacţionarea titlurilor de capital pe termen lung. în principal două obiective: rentabilitatea aceasta însemnând un grad cât mai ridicat de valorificare al capitalurilor. Piaţa ipotecară este specifică finanţării construcţiilor de locuinţe. • piaţa ipotecară -> capitaluri atrase în special pentru construirea de locuinţe • piaţa financiară -> pentru emisiunea. Piaţa de capital prin natura sa este o piaţă deschisă. Ea este formată din două mari sectoare: sectorul bancar şi sectorul pietei de capital. obligaţiuni. Piaţa financiară este cea pe care se cumpără şi se vând active financiare.contracte options.sau prin emisiune de titluri financiare de către utilizatorii de fonduri. c. Piaţa financiară este mecanismul prin care activele financiare sînt emise şi introduse în ircuitul economic. Piaţa monetară este piaţa capitalurilor pe termen scurt şi mediu. cei ce reprezintă oferta de fonduri. Structura pietei de capital: Piaţa de capital asigură negocierea valorilor mobiliare şi serveşte schimbului de active financiare. Se pot delimita însă două moduri de definire a pieţelor (de capital şi financiară): > Abordarea europeană. case de refinanţare a fondurilor băncilor creditoare şi băncile ipotecare. Modelele de funcţionare şi organizare a pieţelor de capital. lichiditatea deci posibilitatea de transformare rapidă în bani. pe piaţa financiară . piaţa de capital se caracterizează prin tranzacţii pe termen mediu şi lung cu valori mobiliare specifice: acţiuni. care reprezintă cererea de fonduri. unde resursele de capital depăşesc necesităţile financiare interne de acoperit sau autorităţile monetare impun anumite restricţii privind accesul la resursele financiare-interne. bonuri de tezaur şi derivate pe baza acestora . fără a fi schimbată natura lor. Astfel piaţa de capital asigură o relaţie directă între deţinătorul şi utilizatorul de fonduri şi se prezintă ca un mecanism de legătură între investitori şi emitenţi. Spre deosebire de pieţele monetare. In fapt. mişcarea fondurilor în economie se poate realiza în două mari modalităţi: prin concentrarea disponibilităţilor băneşti la bănci şi utilizarea de către acestea a resurselor astfel atrase pentru creditarea utilizatorilor de fonduri . iar tranzacţiile cu valori mobiliare au caracter public.finanţare indirectă . organizarea instituţională a pieţelor este dată de trei elemente: a. odată cu ele se stabileşte o reţea de relaţii între emitenţii de titluri. unde instrumentele se negociază pe termen scurt. instrumentele folosite de fiecare piaţă. bazată pe manifestarea liberă a cererii şi ofertei pe fiecare tip de piaţă în parte şi care prezintă instrumente. operatori şi instituţii de reglementare şi supraveghere specifice şi în care piaţa financiară cuprinde: ■ piaţa de capital -> pentru capitaluri pe termen mediu şi lung. pe care acţionează organisme ce acordă împrumuturi sub forma creditului imobiliar. investitorii.instrumente specifice (valorile mobiliare emise) şi prin intermediul unor operatori specifici (societăţile de servicii de investiţii financiare). > Abordarea anglo-saxonă. şi cumpărătorii acestora. fiind reprezentată de piaţa interbancară şi de cea a titlurilor de creanţă negociabile. în care băncile (ca operatori specifici) sunt prezente pe ambele tipuri de pieţe şi în care se regăseşte următoarea structură pentru piaţa de capital: • piaţa monetară -> capitaluri atrase pe termen scurt şi mediu. În acest din urmă caz se pun în circulaţie titluri financiare şi. pe care se emit şi se tranzacţionează valori mobiliare ce servesc drept suport al schimbului de capitaluri. bazată pe sistemul bancar. Prin intermediul ei. ■ piaţa monetară -> pentru capitaluri atrase şi plasate pe termen scurt. în sensul că plasamentul este efectuat în marea masă a investitorilor. Într-adevăr. mecanismul de piaţă cu regulile sale specifice. Prin intermediul primului segment al acesteia . futures (care au cunoscut o dezvoltare spectaculoasă în ultimii ani).finanţare directă.

. aceasta însemnând o variaţie de la o zi la o săptămână. prin negociere.piaţa primară pe care sunt negociate pentru prima oară emisiunile noi de valori mobiliare. Este uneori numită piaţă în numerar. f) din punct de vedere al organizării: .piaţă organizată cu reguli de tranzacţionare fixate.piaţa acţiunilor. se pun în evidenţă mişcările de capitaluri dintr-o economie. .piaţă naţională localizată la nivel de economie naţională. c) după procedurile de tranzacţionare utilizate: .constituie un circuit de finanţare specializat. Obligaţiunile se vând de obicei pe o astfel de piaţă. . generate de emitenţi. d) după localizarea fizică a pieţei. Piaţa are în acest caz un caracter impersonal. cât şi lichiditatea şi mobilitatea economiilor. Piaţa primară are deci rolul de a transforma activele financiare pe termen scurt în capitaluri pe termen lung. Această piaţă permite transformarea directă a economiilor în resurse pe termen lung. Persoana care tranzacţionează este un agent de piaţă. nu cunosc identitatea celeilalte părţi. fie prin intermediul unui broker sau dealer. europeană. este o piaţă prin telefon. în orice moment. Instrumentul tranzacţionat este numit contract la termen. . Tranzacţiile se realizează la acele preţuri pentru care există atât cerere. Ea permite finanţarea agenţilor economici. Deoarece tranzacţiile au loc în mai multe locuri.piaţa obligaţiunilor. piaţa monetară şi cea ipotecară.piaţa de licitaţie caracterizată prin faptul că tranzacţionarea este condusă de un intermediar.piaţa opţiunilor (options) este piaţa în care se tranzacţionează valori mobiliare pentru livrare viitoare condiţionată. dealerilor şi emitenţilor de valori mobiliare secundare. se numeşte contract forward. Pe piaţa primară se emit valori mobiliare ce conferă anumite drepturi posesorilor lor.piaţă internaţională ce cuprinde o regiune geografică mai mare în care se situează mai multe state (americană. al cărui obiect al tranzacţiilor este constituit de instrumentele financiare pe termen mediu şi lung. . acţiunile şi obligaţiunile deţinute în portofoliu sau pot cumpăra noi valori mobiliare. Cele mai des întâlnite tipuri de contracte de opţiuni sunt: opţiunile call (de cumpărare) şi opţiunile put (de vânzare).piaţa de negocieri în care cumpărătorii şi vânzătorii negociază între ei preţul şi volumul valorilor mobiliare. atât buna funcţionare a pieţei primare. în calitatea lor de solicitatori de capitaluri. Dacă un contract la termen este tranzacţionat la ghişeu. Acţiunile sunt tranzacţionate de obicei pe astfel de pieţe.concepţia continental-europeană în care piaţa de capital este formată din piaţa financiară. . . g) după termenul de finalizare al tranzacţiei: . În România a fost adoptată concepţia anglo-saxonă. Contractul este executat la opţiunea deţinătorului.piaţa contractelor la termen (futures) este piaţa pe care valorile mobiliare se tranzacţionează pentru livrare şi plată viitoare.piaţa secundară ce cuprinde tranzacţii cu valori mobiliare aflate deja în circulaţie. Cumpărătorii şi vânătorii nu tranzacţionează unul cu celălalt şi în general. Investitorii au posibilitatea de a negocia.concepţia anglo-saxonă potrivit căreia piaţa financiară este formată din piaţa de capital.piaţa primară . cum sunt băncile comerciale sau societăţile de asigurări. Tipologia pietelor de capital a) din punct de vedere al delimitării pieţei de capital se disting: . piaţa monetară şi cea a asigurărilor. Funcţionează într-un sediu cu o localizare fizică centrală unde tranzacţionarea se realizează în general prin licitaţie. . deci celor care au calitatea de furnizori de fonduri. . în funcţie de suprapunerea preţurilor la ordinele primite de a cumpăra sau vinde a anumită valoare mobiliară. În acest caz piaţa de capital apare ca un segment al pieţei financiare.. cât şi ofertă. fax sau computer. Piaţa secundară concentrează cererea şi oferta derivată manifestată după constituirea piaţa valorilor mobiliare. e) din punct de vedere al distribuţiei: . fie direct. b) în funcţie de tipul valorilor mobiliare tranzacţionate: .piaţă zonală ce cuprinde o regiune geografică mai mică.). Instrumentul tranzacţionat este numit contract pe opţiuni. . de care vor beneficia colectivităţile publice sau private.piaţa la vedere în care valorile mobiliare sunt tranzacţionate pentru livrare şi plată imediată. Piaţa secundară asigură prin intermediul bursei de valori mobiliare şi a pieţelor extrabursiere. în funcţie de tipul valorii mobiliare. Asiei de Sud-est etc. Valorile mobiliare ce fac obiectul contractului pot fi deja în circulaţie sau pot fi emise înainte de scadenţa contractului. .piaţa la ghişeu localizată la birourile brokerilor. Prin intermediul pieţei primare.

efectuată cel puţin în una din următoarele modalităţi:  prin publicarea în mass-media a anunţului adresat unui cerc nelimitat de persoane. Indiferent de modul de segmentare al pieţei de capital. dar a unei cereri şi oferte derivate. care se manifestă după ce piaţa titlurilor s-a constituit.Piaţa primara a valorilor mobiliare .oferta de valori mobiliare de o anumită clasă. este compusă din piaţa primară şi piaţa secundară. ca mecanism de legătură între deţinătorii de fonduri excedentare (investitorii) şi utilizatorii de fonduri (emitenţii de titluri financiare) are două componente: piaţa primară şi piaţa secundară (vezi Figura 2. în schimb. În concluzie.totalitatea acţiunilor ce urmează a fi întreprinse de emitent în vederea plasării valorilor mobiliare. Piaţa primara a valorilor mobiliare . piaţa financiară se află la intersecţia ofertei de fonduri cu cererea de fonduri din economie şi se compune din două mari segmente: .piaţa la termen în care finalizarea tranzacţiilor are loc după un număr de zile de la încheiere. Piaţă primară a valorilor mobiliare – piaţă (segment al pietei de capital) unde are loc emisiunea valorilor mobiliare Emisiunea valorilor mobiliare . Prospectul ofertei publice. Aici titlurile sînt tranzacţionate de către cei care beneficiază de drepturile pe care le consacră aceste titluri (investitorii). să le răscumpere. investindu-le direct în titluri. fără a fi schimbată natura lor. Această piaţă îndeplineşte. ca şi cea primară. în sens restrîns). deci o piaţă "la a doua mînă". cum ar fi obligaţiunile. Particularităţile emisiunilor de obligaţiuni corporative. avînd la bază active fără caracter negociabil (nu există.5). un rol de concentrare a cererii şi ofertei de titluri.. cînd o societate emite acţiuni la constituire sau la mărirea capitalului social). Piaţa secundară este o piaţă pentru titlurile care au fost deja emise.emisiune deschisa Oferta publică de valori mobiliare . Emisiunile acţiunilor in dependenta de modalitate a acestora pot fi efectuate: a) prin intermediul ofertei publice (emisiunea publică). tranzacţiile cu valori mobiliare au caracter public. valorile mobiliare pot fi transferate şi negociate liber. 6.piaţa bancară. permiţînd finanţarea activităţii agenţilor economici. ea reprezintă o relaţie directă între deţinătorul şi utilizatorul de fonduri: acesta din urmă primeşte fonduri şi. de exemplu.Emisiunile de valori mobiliare – publice şi închise. la scadenţă. Această piaţă asigură întîlnirea dintre cererea şi oferta de titluri. acestea având un caracter public. Piaţa titlurilor financiare. în principiu. . Piaţa financiară este mecanismul prin care activele financiare sînt emise şi introduse în ircuitul economic.Emisiunile de valori mobiliare – publice şi închise. aceasta prezintă în ansamblul următoarele trăsături specifice: este o piaţă deschisă datorită accesului oricărui investitor la efectuarea tranzacţiilor. adică ansamblul relaţiilor de credit pe termen lung şi pe termen scurt. Pe piaţa financiară termenele de investire sunt mai mari de un an în timp ce pe piaţa monetară acest termen este sub un an. emite titlurile financiare. cînd depunătorii scot fonduri din contul bancar. Segmentarea pieţei financiare şi rolul pieţei de capital în atragerea şi plasarea capitalului. adică ansamblul tranzacţiilor cu titluri pe termen lung (piaţa de capital) şi titluri pe termen scurt (piaţa monetară). piaţă secundară). Ea este formată din două mari sectoare: sectorul bancar şi sectorul pietei de capital. Trecerea de la primul tip de operaţiuni la cel de-al doilea se numeşte dezintermediere şi are loc.  prin intermediul unei propuneri adresată la cel puţin 100 persoane de a transmite dreptul de proprietate asupra valorilor mobiliare din clasa respectivă. Emisiunea acţiunilor – la înfiinţarea societăţii şi suplimentare. Piaţa primară este cea pe care se vînd şi se cumpără titluri nou emise (de exemplu.piaţa titlurilor financiare (sau piaţa financiară. produsele pieţei sunt emise pe termen mediu şi lung. urmînd ca. Piaţa titlurilor financiare este aceea în care se cumpără şi se revînd active financiare. În cea mai simplă formă a sa. .

prospectul ofertei publice pe piaţa primară se stabileşte de către Comisia Naţională în comun cu Banca Naţională a Moldovei. ai altor organe de conducere ale emitentului. ai comisiei de cenzori. g) lista şi datele de identificare ale filialelor şi reprezentanţelor emitentului. toate acţiunile vor fi achiziţionate de către acesta. e) specificarea restricţiilor la procurarea valorilor mobiliare sau remarca privind absenţa acestora. în conformitate cu caracterul specific al emitentului şi cu valorile mobiliare oferite publicului. Informaţia generală despre emitent trebuie să cuprindă: a) datele de identificare ale emitentului. f) date despre persoanele care deţin cel puţin 5% din numărul total de acţiuni cu drept de vot ale emitentului. înainte de adoptarea hotărîrii privind emisiunea valorilor mobiliare. este necesară pentru a le permite investitorilor să facă o evaluare bine fundamentată a activelor şi pasivelor. a profitului şi pierderilor. faţă de creditori şi la plăţile în bugetul respectiv. d) specificarea structurii organelor de conducere ale emitentului. dacă perioada respectivă e mai mică de 3 ani. cu toate anexele corespunzătoare. cu termenul de rambursare expirat. (2) Prospectul ofertei publice pe piaţa primară va conţine. Informaţia despre emisiunea preconizată a valorilor mobiliare trebuie să conţină: a) date generale despre emisiunea preconizată a valorilor mobiliare. h) lista şi datele de identificare ale întreprinderilor în care emitentul deţine cel puţin 5% din capitalul social. ai organului executiv. b) rapoartele financiare.acţiunile emise la înfiinţarea acesteia se plasează numai printre fondatori prin emisiune închisă în conformitate cu contractul de societate. . b) descrierea drepturilor conferite de valoarea mobiliară din clasa respectivă şi a altor caracteristici distinctive. d) specificarea preţului şi a modului de achitare a valorilor mobiliare. b) specificarea formei juridice de organizare a emitentului. c) bilanţul contabil conform datelor de la finele ultimului trimestru. f) structura impozitelor. Prospectul ofertei publice. 2) specificarea stării financiare a emitentului. a căror listă se aprobă în modul prevăzut de statutul emitentului. e) darea de seamă privind formarea şi utilizarea mijloacelor din fondul de rezervă în decursul ultimilor 3 ani financiari finalizaţi sau în fiecare an financiar încheiat din momentul constituirii emitentului.deschisă sau închisă . 3) specificarea emisiunii preconizate a valorilor mobiliare. precum şi ale drepturilor aferente acestor valori mobiliare. dacă perioada respectivă e mai mică de 3 ani. c) termenele iniţiale şi finale ale plasamentului valorilor mobiliare. b) fără emisiune publică -emisiune închisă. denumirea organului care l-a înregistrat. toată informaţia care. g) specificarea emisiunilor precedente ale valorilor mobiliare ale emitentului. În cazul constituirii societăţii de către un singur fondator. şi anume: 1) informaţia generală despre emitent. cu excepţia cazurilor emisiunii constitutive sau în rezultatul modificării caracteristicilor distinctive ale clasei înregistrate a valorilor mobiliare plasate. c) data şi numărul înregistrării de stat al emitentului ca persoană juridică. încasărilor şi taxelor de stat plătite de emitent. Informaţia despre starea financiară a emitentului se autentifică de către auditorul independent şi trebuie să conţină: a) specificarea capitalului social şi a activelor nete.plasarea valorilor mobiliare în cadrul unui cerc limitat de persoane. d) volumul datoriei emitentului. Pentru bănci şi alte instituţii financiare. Independent de tipul societăţii care se înfiinţează . prin transmiterea dreptului de proprietate asupra valorilor mobiliare ale clasei respective la mai mult de 50 de persoane. h) date despre contractele economice de lungă durată. a perspectivelor emitentului şi ale garanţilor. într-o formă accesibilă şi uşor analizabilă. e) date despre membrii consiliului societăţii. a stării financiare. pe ultimii 3 ani financiari încheiaţi sau pe fiecare an financiar încheiat din momentul constituirii emitentului. Cerinţele de bază faţă de prospectul ofertei publice pe piaţa primară (1) Specimenul prospectului ofertei publice pe piaţa primară se stabileşte de către Comisia Naţională. care ar putea influenţa starea financiară a emitentului.

i) date despre registratorul independent care ţine registrul. a bursei de valori şi a Comisiei Naţionale. d) modul şi termenele de publicare a condiţiilor subscrierii şi rapoartelor financiare ale emitentului şi garantului (fidejusorului). sau remarca privind lipsa acestui drept. Prospectul ofertei publice pe piaţa primară trebuie să se afle la adresa juridică a emitentului şi la locurile de vînzare a valorilor mobiliare. după caz. 4) declaraţia investiţională.  Aporturilor Investitorilor  Aporturilor Actionarilor existenti + aportul investitorilor  Contul profitului nerepartizat  Contul datoriilor Emisiunea de constituire (la fondarea societatii) Procedura de emisiune şi înregistrare a acţiunilor societăţii. Emisiunea acţiunilor – la înfiinţarea societăţii şi suplimentare. Emisiunile acţiunilor in dependenta de momentul efectuarii acestora pot fi: a) emisiune de fondare (de constituire) . f) specificarea evenimentelor ce pot produce anularea (rezilierea) contractului de subscriere la iniţiativa emitentului. un rezumat. suplimentar informaţia despre starea financiară a emitentului va conţine rezultatele estimării bunurilor gajate în scopul asigurării executării de către emitent a obligaţiilor faţă de deţinătorii de obligaţiuni (în cazul emisiunii obligaţiunilor asigurate cu bunurile emitentului). e) modul de stingere a obligaţiunilor. în cazul persoanelor juridice. şi va conţine avertizarea precum că orice decizie de a investi în valorile mobiliare trebuie să se bazeze pe examinarea de către investitor a prospectului ca un tot întreg.f) specificarea modului şi a termenului de primire a dividendelor (în cazul emisiunii acţiunilor) sau a dobînzilor (în cazul emisiunii obligaţiunilor). . b) modul de asigurare a obligaţiunilor şi a bunurilor gajate (în cazul emisiunii obligaţiunilor asigurate). precum şi a termenului de la care răscumpărarea poate fi efectuată. c) modul de convertire a obligaţiunilor (în cazul emisiunii obligaţiunilor convertibile). punîndu-se gratuit la dispoziţia cumpărătorului potenţial de valori mobiliare. Prospectul ofertei publice pe piaţa primară va conţine. care conţine informaţii privind clasele şi numărul de acţiuni autorizate spre plasare şi acţiunilor plasate printre fondatori. se efectuiaza din:  Aporturilor Actionarilor existenti. În prospectul ofertei publice pe piaţa primară vor fi clar identificate persoanele responsabile pentru informaţia inclusă în prospect prin indicarea numelui şi funcţiilor lor ori. în care vor fi prezentate pe scurt principalele caracteristici şi riscurile aferente emitentului. g) descrierea factorilor de risc legaţi de emitent sau de clasa valorilor mobiliare emise. la înfiinţarea acesteia. privilegiilor şi restricţiilor) fiecărei clase a acţiunilor autorizate spre plasare şi va corespunde altor cerinţe stabilite prin legislatie. În cazul emisiunii obligaţiunilor. iar informaţia despre emisiunea preconizată a obligaţiunilor va conţine: a) dobînda conferită de obligaţiuni şi metoda de determinare a acesteia. include următoarele etape: a) adoptarea de către fondatori (fondator) a deciziei. b) pentru bănci . precum şi vor fi incluse declaraţiile acestor persoane că informaţia din prospect corespunde faptelor şi că nu a fost omisă nici o informaţie care poate să afecteze decizia investitorului referitor la investirea în valorile mobiliare propuse. Declaraţia investiţională trebuie să specifice direcţiile de utilizare de către emitent a mijloacelor mobilizate. de asemenea. a denumirii şi sediului lor. garantului şi valorilor mobiliare în limba în care a fost elaborat iniţial prospectul. h) date despre underwriterul emitentului. h) specificarea dreptului deţinătorilor de obligaţiuni de a cere răscumpărarea obligaţiunilor înainte de termen.înfiinţarea societăţii---se efectuiaza din contul aporturilor proprii ale fondatorilor b) emisiuni suplimentare (de majorare a capitalului social. Prospectul poate fi publicat pe pagina web a emitentului. Decizia respectivă va conţine descrierea tuturor caracteristicilor (trăsăturilor distinctive. g) specificarea dreptului emitentului de a răscumpăra obligaţiunile înainte de termen.pe parcursul activitatii. a underwriterului. pe tot termenul de circulaţie a obligaţiunilor.aprobarea de către Banca Naţională a Moldovei a cererii privind eliberarea autorizaţiei de a desfăşura activităţi financiare. la cererea adresată emitentului sau underwriterului acestuia.

g) transferarea mijloacelor băneşti de la contul provizoriu la contul de decontare societăţii. Pentru înregistrarea valorilor mobiliare autorizate spre plasare emitentul prezintă Comisiei Naţionale: 1) Cererea de înregistrare. i) introducerea informaţiei despre proprietarii valorilor mobiliare în registrul deţinătorilor valorilor mobiliare şi eliberarea acestora a certificatelor de acţiuni (în cazul emisiei acţiunilor materializate) sau a extraselor din registru (în cazul emisiei acţiunilor nematerializate) . 4) Copia modificărilor înregistrate la statut şi/sau statutul în redacţie nouă.înregistrarea de stat a băncii la Banca Naţională a Moldovei şi eliberarea autorizaţiei de efectuare a activităţilor financiare. . . Fondatorii nu sînt în drept să utilizeze mijloacele indicate pînă la înregistrarea societăţii sau recunoaşterea fondării societăţii ca nevalabilă. societatea prezintă Comisiei Naţionale următoarele documente: 1) Cererea de înregistrare a acţiunilor autorizate spre plasare 2) Cererea de înregistrare a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii 3) Actele de constituire ale emitentului în original sau copiile acestora autentificate notarial . Valorilor mobiliare plasate în procesul emisiunii închise. d) întocmirea listei primilor subscriitori la acţiuni. Mijloacele băneşti achitate integral pentru acţiuni se depun de către fondatori în contul bancar provizoriu. 3) Copia avizului publicat în ziar privind hotărîrile adoptate de adunarea generală. care nu este persoană afiliată a societăţii. nu circulă pe piaţa organizată.pentru societăţile care emit acţiumaterializate. aprobarea valorii de piaţă a depunerii respective se efectuează în temeiul avizului de audit sau organizaţiei specializate. dacă contractul de societate prevede emisia acţiunilor cu valoare nominală. Aporturile nebăneşti în contul achitării acţiunilor se transmit de către fondatori organului executiv al societăţii conform actului respectiv în termen de o lună de la data înregistrării de stat a societăţii". adus la cunoştinţa acţionarilor. precum şi a extrasului din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor. reglementarea chestiunilor de achitare a acţiunilor prin aporturi nebăneşti. pentru bănci .lista acţionarilor care au dreptul să participe la adunarea generală şi care au participat la ea. de comisia de cenzori sau de notar. h) executarea formularelor certificatelor de acţiuni . La înfiinţarea societăţii. Pentru înregistrarea de stat a valorilor mobiliare plasate la înfiinţarea sa. Dacă valoarea de piaţă a aporturilor nebăneşti constituie mai mult de 10 la sută din capitalul social şi patrimoniul care alcătuieşte această depunere. f) înregistrarea claselor şi numărului de acţiuni autorizate spre plasare şi înregistrarea de stat a acţiunilor la Comisie. la care se anexează: . acumularea mijloacelor băneşti pe contul provizoriu. întocmit în conformitate cu art. semnat de preşedintele şi secretarul adunării şi autentificat. 5) Copia certificatului înregistrării de stat a întreprinderii.pentru societăţile pe acţiuni de tip deschis.textul buletinului de vot (în cazul ţinerii adunării generale prin corespondenţă sau prin formă mixtă). la decizia adunării generale. 2) Procesul-verbal al adunării generale a acţionarilor. acţiunile se plasează la un preţ nu mai mic decît valoarea nominală a acestora.procesul-verbal al şedinţei organului autorizat care a decis convocarea adunării. ce confirmă adresa juridică a societăţii. autentificate în modul stabilit (în cazul cînd acestea nu au fost prezentate la Comisia Naţională).64 al Legii privind societăţile pe acţiuni.textul informaţiei despre ţinerea adunării generale. e) înregistrarea de stat a societăţii la organul de înregistrare. numărul înregistrării de stat se atribuie în modul stabilit de către Comisia Naţională. la care s-a decis de a autoriza spre plasare valorile mobiliare . Acţiunile emisiunii de constituire se achită complet pînă la înregistrarea de stat la Comisie.procesul-verbal privind rezultatul votului (în cazul desemnării comisiei de numărare a voturilor).în cazul recunoaşterii de către Comisie a emisiunii de constituire drept efectuată şi înregistrării acţiunilor. .c) deschiderea contului bancar provizoriu pentru păstrarea mijloacelor băneşti. . Valoarea de piaţă a tuturor aporturilor nebăneşti se determină în conformitate cu legislaţia.

numărul de acţiuni subscrise şi sumele depuse în contul achitării lor.6 al Legii privind Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare sau conform Anexei nr. ce se supun înregistrării în conformitate cu legislaţia (ca exemplu: extrasul din Registrul bunurilor imobile eliberat de organul cadastral. 9) Documentele ce confirmă înregistrarea după societatea creată a bunurilor mobiliare şi imobiliare. semnată în acelaşi mod ca şi decizia ce a aprobat-o. Înregistrarea de stat a acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii se efectuează în termen de 15 zile de la data prezentării la Comisie a tuturor documentelor necesare pentru înregistrarea de stat a acţiunilor şi cuprinde: a) recunoaşterea valabilităţii subscrierii fondatorilor la acţiuni.primire către societatea pe acţiuni a aporturilor nebăneşti în contul achitării acţiunilor subscrise. precum şi în cazul perfectării lor incorecte.achitării în volum deplin a tuturor acţiunilor. în caz că data înregistrării de stat este precedată de perioada de gestiune. Emisiunea suplimentara de actiuni Emisiune suplimentară de acţiuni este considerată orice emisiune efectuată de societate după înregistrarea de stat a acţiunilor emisiunii de constituire Sînt pasibile înregistrării de stat emisiunile efectuate în vederea majorării capitalului social. în conformitate cu "Instrucţiunea privind particularităţile emisiunilor de acţiuni ale băncilor şi modul de autorizare a lor de către Banca Naţională aMoldovei" nr. 7) Confirmarea eliberată de instituţia bancară privind depunerea mijloacelor băneşti în contul achitării acţiunilor plasate la înfiinţarea societăţii pe acţiuni. plasate la înfiinţarea societăţii. Documentele indicate se prezintă Comisiei în termen de 15 zile de la data: . 6) Copia contractului privind ţinerea registrului deţinătorilor de valori mobiliare sau documentele pentru primirea licenţei pentru ţinerea registrului de sine stătător. autentificat în conformitate cu prevederile legislaţiei. dar nu mai tîrziu de două luni din momentul înregistrării societăţii.sau de Camera Înregistrării de Stat. 10) Copia raportului financiar la ultima dată de gestiune.2000.2 la Bugetul Comisiei Naţionale pentru anul respectiv. care atestă adresa juridică a emitentului. care nu este persoană afiliată a societăţii.documentele indicate se examinează în prealabil de către Banca Naţională a Moldovei. 11) Copia dispoziţiei de plată privind achitarea taxei unice pentru înregistrarea de stat a emisiunii valorilor mobiliare în mărimea stabilită conform art. precum şi emisiunile restructurate. În cazul neprezentării de către emitent a tuturor documentelor necesare. dacă contractul de constituire nu prevede efectuarea aporturilor nebăneşti în contul achitării acţiunilor. în conformitate cu principiul formării numărului de înregistrare de stat a valorilor mobiliare c) efectuarea înscrierilor respective în Registrul de stat al valorilor mobiliare referitor la clasa şi numărul de acţiuni autorizate spre plasare şi plasate printre fondatori. Procedura emisiunii suplimentarepublicede acţiuni include următoarele etape: . decizia adunării de constituire privind aprobarea valorii aporturilor nebăneşti şi copia raportului organizaţiei specializate care a efectuat estimarea valorii de piaţă a acestor aporturi. 4) Copiile certificatului înregistrării de stat a emitentului şi a extrasului din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor. predate de fondatori ca aport pentru formarea capitalului social.actul de predare. şi ulterior se prezintă de către emitent la Comisie. inclusiv procesul-verbal al adunării fondatorilor. cu anexarea demersului Băncii Naţionale a Moldovei.înregistrării de stat a societăţii. 5) Lista subscriitorilor la acţiuni (fondatorilor) în două exemplare.181 din 22. Această listă va include numele (denumirea) şi datele de identificare ale subscriitorilor. În cazul neprezentării documentelor la Comisie în termenele stipulate Comisia este în drept să intenteze în judecată acţiuni pentru a recunoaşte constituirea societăţii drept neefectuată. b) atribuirea numărului înregistrării de stat fiecărei clase de acţiuni plasate. Pentru bănci . sau . 8) În cazul existenţei aporturilor nebăneşti . examinarea demersului respectiv se amînă pînă la prezentarea tuturor documentelor întocmite în modul corespunzător. dacă contractul de constituire prevede introducerea aporturilor nebăneşti în contul achitării acţiunilor. care confirmă înregistrarea imobilului transmis pe numele societăţii).06.

d) înregistrarea prospectului ofertei publice a valorilor mobiliare la Comisia Naţională. În cazul în care au fost plasate valori mobiliare în număr mai mic decît cel indicat în hotărîrea privind emisiunea valorilor mobiliare şi/sau în prospectul ofertei publice. j) înregistrarea la Comisia Naţională a dării de seamă asupra rezultatelor emisiunii. în modul stabilit de prezenta lege. În acest caz. Emitentul este obligat să încheie plasamentul valorilor mobiliare emise la expirarea unui an de la data adoptării hotărîrii privind emisiunea valorilor mobiliare. termenul plasamentului valorilor mobiliare. Emitentul este în drept să încheie emisiunea înainte de termen în cazul: a) plasării totale a valorilor mobiliare. . iar valorile mobiliare materializate se restituie emitentului pentru a fi anulate. eliberarea certificatelor (în cazul emisiunii valorilor mobiliare materializate) sau a extraselor din registru (în cazul emisiunii valorilor mobiliare nematerializate) subscriitorilor de valori mobiliare. k) operarea în statutul emitentului a modificărilor şi completărilor determinate de rezultatele emisiunii (în cazul emisiunii acţiunilor). mijloacele obţinute de emitent în urma subscrierii sau plasamentului valorilor mobiliare se restituie investitorilor. În cazul în care emisiunea valorilor mobiliare se suspendă din motivul depistării vreunei încălcări a prevederilor legislative reînnoirea ei se face în baza hotărîrii Comisiei Naţionale. emitentul restituie investitorilor beneficiul obţinut ca rezultat al folosirii mijloacelor atrase în procesul subscrierii sau al plasamentului valorilor mobiliare ori cîştigul ratat. h) plasamentul valorilor mobiliare. a1) perfectarea de către emitent şi underwriter a contractului de prestare a serviciilor de underwriting – în cazul plasării valorilor mobiliare prin intermediul underwriterului. Achitarea în rate a valorilor mobiliare la plasamentul lor se interzice. stabilit în prospectul ofertei publice (pentru emisiunea publică) sau în hotărîrea privind emisiunea valorilor mobiliare respective (pentru emisiunea închisă). Numărul valorilor mobiliare plasate nu trebuie să depăşească numărul indicat în prospectul ofertei publice (pentru emisiunea publică) sau în hotărîrea privind emisiunea valorilor mobiliare respective (pentru emisiunea închisă). în cazul în care condiţiile emisiunii conţin o asemenea stipulare. m) introducerea în registru a datelor despre deţinătorii de valori mobiliare. i) adoptarea de către emitent a dării de seamă asupra rezultatelor emisiunii şi calificarea emisiunii drept efectuată sau neefectuată. emitentul poate califica emisiunea ca neefectuată. cu atribuirea valorilor mobiliare a numărului înregistrării de stat. Toate cheltuielile legate de calificarea emisiunii valorilor mobiliare ca neefectuată sau nevalabilă şi de restituirea mijloacelor respective investitorilor le suportă emitentul. prospectul ofertei publice (pentru emisiunea publică) sau hotărîrea privind emisiunea (pentru emisiunea închisă) nu preconizează un termen mai mic. g) dezvăluirea informaţiei cuprinse în prospectul ofertei publice. l) închiderea contului provizoriu şi transferarea mijloacelor de pe acest cont pe contul curent al emitentului – în cazul în care Comisia Naţională a înregistrat darea de seamă privind rezultatele emisiunii publice de valori mobiliare. după înlăturarea încălcărilor. în cazul în care legislaţia. b) adoptării de către emitent a hotărîrii privind refuzul de a încheia emisiunea valorilor mobiliare şi privind restituirea către investitori a mijloacelor pe care aceştia le-au depus în contul plăţii valorilor mobiliare – în cazul în care adoptarea unei asemenea hotărîri este prevăzută de prospectul ofertei publice (pentru emisiunea publică) sau de hotărîrea privind emisiunea valorilor mobiliare (pentru emisiunea închisă). f) multiplicarea prospectului ofertei publice.a) adoptarea de către emitent a hotărîrii privind emisiunea valorilor mobiliare. nu se prelungeşte. e) deschiderea de către emitent a contului provizoriu în valută naţională pentru acumularea mijloacelor băneşti obţinute în procesul plasamentului valorilor mobiliare. Totodată. b) pregătirea şi aprobarea de către emitent a prospectului ofertei publice. În cazul în care emisiunea valorilor mobiliare este calificată ca neefectuată sau nevalabilă. precum şi imprimarea certificatelor valorilor mobiliare – pentru emitenţii care emit valori mobiliare materializate. c) perfectarea de către emitent şi registratorul independent a contractului de ţinere a registrului – în cazul primei emisiuni publice a valorilor mobiliare nominative.

(2) Hotărîrea privind emisiunea valorilor mobiliare trebuie să conţină: a) datele de identificare ale emitentului. suplimentar la informaţia menţionată la alin. i) numărul total de valori mobiliare în clasa respectivă (ţinînd cont de emisiunea în cauză). cu excepţia cazurilor emiterii obligaţiunilor convertibile în acţiuni sau întrunirii concomitente de către emitent a următoarelor condiţii: a) valoarea capitalului social al emitentului este mai mare de 1 milion de lei. şi/sau prin fidejusiune. c) data adoptării hotărîrii privind emisiunea valorilor mobiliare. circulaţia şi stingerea obligaţiunilor emise de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale se reglementează de actele normative ale Comisiei Naţionale. . elaborate în comun cu autorităţile de resort. emitentul poartă răspundere în conformitate cu legislaţia. emitentul adoptă o hotărîre aparte. c) modul şi termenul de achitare a dobînzii la obligaţiuni. ştampila emitentului. l) modul de emisiune a valorilor mobiliare (publică sau închisă). k) descrierea drepturilor pe care le conferă valoarea mobiliară din clasa respectivă şi a altor caracteristici distinctive. Emisiunea. e) modul de achiziţionare şi răscumpărare a obligaţiunilor pînă la expirarea termenului de circulaţie. Obligaţiunile pot fi emise de către societăţile pe acţiuni. Emitentul va asigura emisiunea de obligaţiuni. numele şi funcţia acestuia. va conţine: a) datele despre modul de asigurare a obligaţiunilor emise. precum şi dobînda aferentă. şi/sau prin poliţa de asigurare. Banca Naţională a Moldovei prezintă Comisiei Naţionale informaţia privind rezultatele licitaţiilor valorilor mobiliare de stat cu termenul de circulaţie mai mare de un an. m1) formele de achitare a valorilor mobiliare din emisiunea respectivă. a obţinut profit net. h) numărul de valori mobiliare în emisiunea respectivă. Hotărîrea privind emisiunea valorilor mobiliare (1) Pentru fiecare emisiune a valorilor mobiliare de o anumită clasă. iar în cazul emisiunii valorilor mobiliare materializate – descrierea sau specimenul certificatului valorilor mobiliare. b) dobînda conferită de obligaţiuni şi metoda de determinare a acesteia. în ultimii 2 ani.(2). Particularităţile emisiunilor de obligaţiuni corporative. afectînd drepturile conferite de o valoare mobiliară. precum şi de către autorităţile administraţiei publice centrale şi locale. Înregistrarea valorilor mobiliare de stat Fiecărei emisiuni a valorilor mobiliare de stat Ministerul Finanţelor atribuie. numărul înregistrării de stat. f) clasa valorilor mobiliare. d) denumirea organului de conducere al emitentului care a adoptat hotărîrea privind emisiunea valorilor mobiliare. Emitentul nu este în drept să modifice hotărîrea privind emisiunea valorilor mobiliare. în cazul băncilor comerciale – desfăşurarea activităţii timp de cel puţin un an şi finalizarea acestuia cu rezultat financiar pozitiv. j) forma valorilor mobiliare. (21) Hotărîrea privind emisiunea obligaţiunilor. prin gajul bunurilor sale proprii şi/sau bunurilor persoanelor terţe şi/sau cu garanţia bancară. b) emitentul desfăşoară activitate timp de cel puţin 3 ani şi. stabilite de hotărîrea respectivă. d) termenul de circulaţie a obligaţiunilor. în conformitate cu cerinţele standardului internaţional. b) data şi numărul înregistrării de stat al emitentului. g) numărul de ordine al emisiunii respective a valorilor mobiliare din clasa respectivă. în cazurile prevăzute de legislaţie. cu excepţia cazurilor emisiunii acţiunilor la constituirea societăţii pe acţiuni. n) semnătura conducătorului emitentului. În cazul în care se constată de către Comisia Naţională şi/sau de către instanţa de judecată că emisiunea valorilor mobiliare s-a efectuat cu încălcarea prevederilor prezentului articol sau cu admiterea unor manipulări.Mijloacele virate la contul bancar provizoriu al emitentului pot fi utilizate de emitent pînă la înregistrarea dării de seamă privind rezultatele emisiunii suplimentare numai în cazul în care banca va asigura garanţia obligaţiilor emitentului. e) tipul valorilor mobiliare. m) termenele iniţiale şi finale ale plasamentului valorilor mobiliare din emisiunea respectivă.

Valoarea de piaţă a bunurilor gajate pentru asigurarea executării obligaţiilor emitentului faţă de deţinătorii de obligaţiuni se determină de către o companie specializată care nu este afiliată societăţii. nu va depăşi 90% din valoarea de piaţă a bunurilor gajate. Societatea pe acţiuni este în drept să emită obligaţiuni convertibile în acţiuni numai dacă statutul societăţii sau hotărîrea adunării generale a acţionarilor conţine astfel de prevederi. subscriitorul deţine totalitatea drepturilor proprietarului obligaţiunilor. Din acest moment. nu poate fi retrasă sau anulată. Dacă în asigurarea emisiunii de obligaţiuni este implicată o persoană terţă. Contractul de subscriere la obligaţiuni (în continuare – contract de subscriere) va conţine informaţie detaliată despre drepturile şi obligaţiile atît ale subscriitorilor la obligaţiuni. Hotărîrea privind emisiunea obligaţiunilor convertibile şi prospectul ofertei publice trebuie să prevadă procedura şi perioada în care va avea loc convertirea obligaţiunilor în acţiuni ale emitentului. sau a extrasului din registru şi a certificatului de obligaţiuni. Contractul de subscriere este valabil din momentul semnării lui pînă la includerea subscriitorului la obligaţiuni în registrul deţinătorilor de obligaţiuni şi eliberarea către acesta a extrasului din registru. Fidejusor poate fi persoana juridică care. precum şi următoarelor criterii: a) valoarea activelor nete (capitalului propriu) ale fidejusorului nu este mai mică decît valoarea capitalului social al acestuia. are ca efect transmiterea tuturor drepturilor ce decurg din această asigurare. acordată în scopul asigurării drepturilor aferente obligaţiunilor. hotărîrea privind emisiunea obligaţiunilor şi prospectul ofertei publice a acestora se semnează şi de persoana respectivă. în cazul obligaţiunilor materializate. Comisia Naţională este în drept să ceară emitentului încheierea unui alt contract de fidejusiune. Transmiterea dreptului de proprietate asupra obligaţiunii asigurate către noul deţinător. Garanţia bancară. Suma emisiunii de obligaţiuni. a dobînzilor aferente şi a altor cheltuieli ale emitentului. conform condiţiilor împrumutului.c) pe parcursul perioadei de 3 ani anteriori adoptării hotărîrii de emisie. Garanţia bancară trebuie să fie valabilă pînă la onorarea de către emitentul obligaţiunilor a tuturor datoriilor aferente răscumpărării obligaţiunilor. Obligaţiunea asigurată îi acordă deţinătorului ei toate drepturile apărute din această asigurare. legate de stingerea datoriei pe obligaţiuni din contul gajului. gajul constituit nu poate fi radiat din registrul gajului. în urma circulaţiei acesteia pe piaţa secundară. sau ca emitentul să asigure împrumutul în alt mod prevăzut de legislaţie.a) şi b). Hotărîrea privind emisiunea obligaţiunilor convertibile va conţine şi menţiunea despre dreptul emitentului de a emite acţiuni în perioada circulaţiei obligaţiunilor. Contractul de fidejusiune va conţine şi informaţia privind corespunderea fidejusorului cerinţelor expuse în prezentul alineat şi angajamentul acestuia de a nu înstrăina.(2) lit. . Emitentul este obligat să întreprindă măsurile necesare pentru a înregistra subscriitorii la obligaţiuni în registru în termen de 5 zile calendaristice după înregistrarea rezultatelor emisiunii la Comisia Naţională. cît şi ale deţinătorilor acestora. patrimoniul ce îi aparţine. emitentul este obligat. Pe întreaga perioadă de circulaţie a obligaţiunilor. d) în alte cazuri stipulate de legislaţie sau de contractul de subscriere. d) emitentul nu are cazuri de neexecutare sau de nerespectare a termenelor de executare a obligaţiilor sale faţă de deţinătorii de obligaţiuni plasate anterior. pînă la onorarea deplină a obligaţiilor de către emitent. Contractul de subscriere poate fi anulat (reziliat) în perioada valabilităţii acestuia: a) la iniţiativa emitentului – în cazul survenirii evenimentelor specificate în prospectul ofertei publice. în cazul obligaţiunilor nominative nematerializate. Plasarea obligaţiunilor se efectuează prin încheierea contractelor de subscriere la obligaţiuni între emitent şi subscriitorii la obligaţiuni. să întreprindă măsuri în vederea substituirii garanţiei împrumutului financiar. b) valoarea activelor nete (capitalului propriu) ale fidejusorului depăşeşte valoarea împrumutului pe obligaţiunile în cauză şi a altor împrumuturi ale fidejusorului pe obligaţiuni al căror garant este. pe toată durata executării contractului de fidejusiune. dacă fidejusorul iniţial nu mai corespunde cerinţelor prezentei legi. emitentul a respectat întocmai prevederile legislaţiei privind dezvăluirea informaţiei şi drepturile deţinătorilor de valori mobiliare. b) la iniţiativa subscriitorului la obligaţiuni – în cazul evenimentelor ce afectează activitatea financiareconomică a emitentului. În cazul în care banca ce a acordat garanţia respectivă devine insolvabilă. corespunde cerinţelor stabilite la alin. în cel mult 15 zile lucrătoare. c) la calificarea de către Comisia Naţională sau de către instanţa de judecată a emisiunii ca nevalabilă.

calculate pornind de la rata de bază a Băncii Naţionale a Moldovei la data executării obligaţiei financiare. Din momentul expirării termenului de circulaţie a obligaţiunilor. a unei clădiri. emitentul va prezenta spre examinare Comisiei Naţionale. d) confirmarea sa privind transferul mijloacelor băneşti pe contul bancar e) lista deţinătorilor de obligaţiuni întocmită la data expirării termenului de circulaţie a obligaţiunilor. tranzacţiile sînt delimitat. Piaţa secundară – segmentare. extrem de bine venite pentru buna funcţionare a oricărei economii. 7. Burse Pieţe OTC 1. piaţa secundară asigura o excelentă mobilitate şi lichiditate a capitalurilor. prin modul de funcţionare. management. în termen de 30 de zile calendaristice din momentul expirării termenului de circulaţie a obligaţiunilor. care nu au fost primite de către deţinătorii de obligaţiuni. Sumele aferente stingerii obligaţiunilor. electronizare. a dobînzii aferente obligaţiunilor sau a valorii lor nominale la stingerea acestora. pot ieşi de pe piaţă înainte de scadenta titlurilor cumpărate. în decurs de cel mult 40 de zile calendaristice de la data expirării termenului de stingere a lor.d)-f) se prezintă de către emitent în cazul în care deţinătorii de obligaţiuni nu s-au prezentat şi/sau nu au indicat emitentului modul de primire a mijloacelor aferente stingerii obligaţiunilor deţinute. În vederea radierii din Registrul de stat al valorilor mobiliare a obligaţiunilor cu termenul de circulaţie expirat. b) extrasul din contul emitentului de obligaţiuni deschis în registrul deţinătorilor de valori mobiliare privind numărul obligaţiunilor stinse (răscumpărate) pe acest cont. Documentele menţionate la lit. prevăzut în hotărîrea de emisiune a obligaţiunilor şi în prospectul ofertei publice a obligaţiunilor. puse în circulaţie pe piaţa primară. a unei clădiri cu sală de negocieri. undeexecutate se în oficiile societăţilor financiare. se păstrează pe un cont bancar separat al emitentului pentru satisfacerea cerinţelor legitime ale deţinătorilor de obligaţiuni. Segmentul extrabursier – caracteristică. Localizarea tranzacţiilor. f) lista deţinătorilor de obligaţiuni nestinse. următoarele documente: a) confirmarea sa privind executarea tuturor obligaţiilor faţă de deţinătorii de obligaţiuni. deosebire faţă de bursă. Piaţa secundară este cea pe care investitorii şi întreprinzătorii cumpără şi vând valorile mobiliare emise. piaţa la ghişeu sau bursa electronică cum mai este cunoscută) având rolul de a realiza tranzacţii cu valori mobiliare. Datorita existentei acestei pieţe. Stingerea obligaţiunilor se efectuează prin răscumpărarea lor de către emitent. adică existenţa unui spaţiu 1. Lipsa unei localizări. circulaţia lor se suspendă. prin vânzarea lor. Stingerea obligaţiunilor se efectuează în modul şi în conformitate cu condiţiile stabilite în prospectul ofertei publice. reprezintă obiectul principal al acestui curs. investitorii care-şi plasează capitalurile pe piaţa primară. care acţionează desfăşoară (în exclusivitate) tranzacţiile cu titlurica dealeri ("la ghişeul" acestora. emitentul nu şi-a onorat obligaţiile faţă de deţinătorii de obligaţiuni. după caz. În continuare va fi numită generic piaţa bursieră sau bursa în sens larg. Emitentul nu este în drept să respingă cererea deţinătorului de obligaţiuni privind răscumpărarea obligaţiunilor dacă acesta acţionează în conformitate cu condiţiile stipulate în prospectul ofertei publice. Piaţa secundară. stinse şi nestinse. c) balanţa obligaţiunilor emise. funcţii. deci" over-the-counter") . Pe piaţa secundară intervin bursele de valori alături de piaţa OTC (piaţa interdealeri. Bursa de Valori – noţiune. Mijloacele de la acest cont nu pot fi utilizate de către emitent în alte scopuri. tranzacţiile realizate şi posibilităţile de fructificare a capitalurilor. Emitentul este obligat să răscumpere obligaţiunile cel puţin la valoarea lor nominală. din vina emitentului.În cazul neachitării sau achitării parţiale.Piaţa secundară – segmentare. Cele două instituţii sunt cu atât mai eficiente cu cât concentrează mai mult din intenţiile de cumpărare sau de vânzare de valori mobiliare şi reuşesc astfel să echilibreze cererea cu oferta. emitentul este obligat să achite deţinătorilor de obligaţiuni suma datoriei şi penalitatea pentru fiecare zi de întîrziere. Astfel. Dreptul de a înainta cererea de executare silită de către emitent a obligaţiilor sale faţă de deţinătorii de obligaţiuni apare în cazul în care.

mărfuri sau valori mobiliare. rolul de contraparte în tranzacţie bazate pe licitaţie publică fiind jucat de dealer 4. efectuarea tranzacţiilor cu valori mobiliare în conformitate cu ordinele adresate de clienţi. În această incintă se efectuează tranzacţiile de către un personal specializat.laAccesul este mai larg. în conformitate cu un regulament cunoscut. Cel mai frecvent termenul de bursă desemnează o instituţie a economiei de piaţă care se bucură de interes în lumea afacerilor. Bursa asigură o circulaţie liberă şi internă a anumitor valori mobiliare. Fiecare tranzacţie este generată de interesele vânzătorilor şi cumpărătorilor şi la rândul ei produce efecte asupra cursului valorilor mobiliare. În mod tradiţional. Principalul rol al bursei îl constituie. bursele pot fi generale şi specializate. Prin intermediul bursei. bursele de valori mobiliare reprezintă segmentul cel mai important al pieţei secundare de capital. Bursa este sensibilă . cât şi de factori externi. în condiţii de exactitate. limitat2.ferme Reglementarea tranzacţiilor este mai puţin fermă şi instituite prin lege şi regulamentul bursei. în Flandra . într-o anumită perspectivă. atît membrii bursei şi la titlurile acceptate în bursă pentru clienţi. interes motivat de competitivitatea economică şi financiară a emitentului. Bursele specializate mijlocesc tranzacţii numai cu mărfuri sau numai cu hârtii de valoare. acestea punând fi comercializate datorită caracterului lor negociabil. determinată atât de factori specifici pieţei în cauză. contractarea şi executarea contractelor în mod deschis. în principiu. management. argint. Funcţiile bursei de valori mobiliare sunt: concentrarea cererii şi ofertei de valori mobiliare pe o anumită piaţă la un moment dat. efectuarea de tranzacţii cu hârtii de valoare emise de agenţii economici şi plasate de agenţii de schimb. în măsura în care asigură un cadru organizat pentru realizarea tranzacţiilor şi un sistem de principii şi norme care să garanteze încheierea şi executarea contractelor. În funcţie de varietatea tranzacţiilor pe care le mijlocesc. înainte de scadenţă. Se poate concluziona deci că bursa este cea care asigură lichiditatea şi mobilitatea capitalurilor. Rolul bursei este complex. corectitudine şi transparenţă. după o procedură specială. Van der Busen. Denumirea instituţiei se pare că vine de la numele unei vechi familii de hangii. Activitatea pe piaţa bursieră este urmărită prin intermediul cursului valorilor mobiliare şi indicelui bursier. Accesul direct la piaţă este. Acest mod de organizare a activităţii bursiere presupune centralizarea tranzacţiilor prin intermediul unui mecanism care asigură accesul direct şi continuu al clienţilor la informaţiile de piaţă şi la efectuarea operaţiunilor. Aceşti indicatori sunt consideraţi barometre ale stării economice din ţara respectivă. platină) precum şi hârtii de valoare. agenţii economici care şi-au plasat capitalurile pe piaţa primară pot reintra în posesia capitalurilor. funcţii. Realizarea tranzacţiilor este supusă unor reguli4. urmărirea sistematică a cursului valorilor mobiliare înregistrate la cota bursei. Deoarece preţurile sînt stabilite prin negocieri izolate. cît şi pentru titluri.prin diferite sisteme de tranzacţie vînzător şi cumpărător. Privite prin prisma conţinutului activităţii. în holul căruia se negociau metale preţioase (aur. există numeroşi creatori "market makers") 3. ca şi valoarea de piaţă a titlului respectiv. Datorită concentrării ordinelor şi a mecanismului 5.Belgia de azi. Negocierea şi executarea contractelor se realizează 3. care a înfiinţat la Bruges. Tranzacţiile de se realizează prin negocieri directe între un personal specializat . un local numit Hotel de Bourses. de bursă de regulă ea este făcută de asociaţiile sînt ţinuţi să respecte anumite obligaţii 5. agenţiicuprinzătoare. Bursa este o piaţă pe care se oferă şi se desfac. tranzacţional se formează un curs unic pentru titlurile acestea pot să varieze de la o firmă (dealer) la alta Bursa de Valori – noţiune. reflectarea conjuncturii economice. În cadrul burselor generale se tranzacţionează o gamă variată de mărfuri sau hârtii de valoare.2. Bursa se prezintă ca o instituţie care dispune de spaţii pentru tranzacţii unde se concentrează cererea şi oferta de valori mobiliare. realizându-se negocierea. exclusiv în cadrul acestui mecanism. acesta s-a realizat prin concentrarea ordinelor de vânzare şi cumpărare într-un spaţiu special amenajat denumit sală de negociere a bursei.

Sunt şi situaţii când bursele funcţionează în cadrul Camerelor de Comerţ şi Industrie. în prezent 500 mii lei. Spre deosebire de bursa de valori.statul juridic. Funcţia de bază a BV. Regimul juridic al burselor constituie forma sub care aceste instituţii se organizează. Segmentul extrabursier – caracteristică. CNVM–32 care se calc. fie ca asociaţii comerciale. Bursa de valori a Moldovei . Prin tradiţie. rezultate controaleleor activ. La momentul fondării cap. de autoreglem. scurt istoric. 1999–48. starea economiei naţionale în cadrul căreia funcţionează bursa la un moment dat. emitenţilor era 5. Piaţa extrabursieră este denumită generic „Over the Counter”(OTC) sau piaţă „la ghişeu”. ea poate să încheie tranzacţia. preţurile cotate în „foile roz” (pink sheets) ale Biroului Naţional de Cotaţii (National Quotation BureuNBQ) au acest caracter. VM. soc. în orice moment. la PVM BVM funcţion. p. Sistemul Nasdaq este o reţea de comunicaţii între comercianţii (dealerii) şi următoarele faze: ordinul dat de client-direct sau printr-un broker .la toate evenimentele de ordin economic. şi BV. scurt istoric. săptăm. se tranzacţionează pe o piaţă difuză. Dacă firma broker-dealer nu are calitatea de market-dealer sau nu este dispusă să încheie tranzacţia în cont propriu. ca sectoare cu activităţi distincte. deosebire faţă de bursă. ordinul fiind preluat de un agent bursier al firmei (trader). Membrii BVM. necomerc. Bursa de valori a Moldovei . pe propriile terminale. retragere a valorilor mobiliare. În acest caz. cotaţiile tuturor firmelor „market-maker”. În orice ţară dezv. într-o ţară sau alta. social. executând ordinul pe cont propriu la cotaţiile afişate pe terminale. fie sub formă de societăţi pe acţiuni. Astfel este în drept să: elab. condiţii de suspendare. în baza statut. Piaţa OTC este o piaţă electronică. 1994 în baza legii cu privire la circul. cotaţiile ferme se obţin numai prin contact direct cu firma maker. Un loc de întîlnire a cererii şi ofertei. politic. Dacă firma respectivă este market-maker pe acel titlu. coordonat cu comisia naţ. de tip închis cu capital soc. tranzacţionarea se face de la distanţă. când preţurile urmează să fie confirmate de către marketmaker. încheierea contractului. prin terminalele lor. an. a fost fondată BVM. iar accesul în sistem este simplu. 34 de fondatori. În prezent toate VM admise spre negociere la BV se află în DN cu excepţia VM ale fond. pentru că acţionează ca broker. aparţine BVM. societăţile puternice cu o îndelungată activitate şi o performanţă notabilă sunt listate la bursă. Firma market-maker poate prezenta preţurile sale în două moduri: ca o cotaţie fermă (bids/offers). Tranzacţiile pe piaţa Nasdaq se desfăşoară astfel: investitorul dă ordin de vânzare/cumpărare de titluri unei firme broker/dealer. ce se caracterizează printr-o funcţionare centralizată. al BV era 238 mii lei. Ei 4. şi să efect. a BV au fost stabilite cerinţe privind mărimea cap. ei pe PVM 2. Firmele de brokeri introduc. ci concretizată prin ghişeele societăţilor de intermediere. ce preia în mare măsură tehnicile de tranzacţionare şi exigenţe bursiere. piaţa extrabursieră este o piaţă de negocieri. 2000 BVM au obţ.să organiz. La etapa iniţială nr. pentru toate titlurile introduse în Nasdaq.să efect. Un moment + în dezv. La etapa iniţială de dezv. ea va percepe un comision. după închiderea şedinţei de vineri (luni) de tranzacţionare la BVM. comunicarea de către acesta din urmă a cotaţiilor „ask-bird”. unde confruntarea cererii cu oferta se realizează prin intermediul unui mare număr de comercianţi de titluri. preţurile pe care le cotează. ca S. Rolul de indicator al pieţei VM. La încep. din sediile societăţilor de intermediere. În decemb. În apr. membr. de investiţii. In afară de bursele particulare. la sfr. obţinând un „spread” (diferenţa dintre preţul de vânzare şi cel de cumpărare) în calitate de dealer. În 1998 BVM a fondat DNVM–S. Celelalte având dimensiuni mai mici. instruirea şi reciclarea pers. asig. adoptat de către AG a membr. necomercială de tip închis. 2000 CNVM a introdur în circul. membr. Numărul societăţilor listate pe piaţa OTC este mare. reguli şi standarte care reglem.statul juridic. BVM este apariţia indicilui bursier. nelocalizată într-un anumit sediu. şi controlul asupra respectării regulelor şi standartelor 3. inf.A. 8. financiar-monetar. electronizare. La crearea ei au partic. în . retrogradare.unui comerciant de titluri care „face piaţa”(market maker). aşadar. ca o cotaţie facultativă (subject quote). ea îşi consultă terminalul pentru a identifica firma market-maker cu cel mai bun preţ şi telefonează acelei firme pentru a executa ordinul. Ea pune în evidenţă. când se obligă să cumpere/vândă un anumit volum de titluri la preţurile ask şi bid afişate. Primele negocieri au avut loc la 26 iunie 1995 considerată ziua de naştere a BVM. să obţ. astfel încât dealerii şi brokerii integraţi în sistem pot vedea. Listingul valorilor mobiliare – nivele de cotare.A. suprav. activ. soc. ei. este dezvoltarea pieţei bursiere orientată spre acordarea serviciilor ce asigură efectuarea tranzacţiilor cu VM. statut de org. de cel puţin 500 mii lei. an. promovare.p. Cel mai relevant exemplu de piaţă OTC este piaţa Nasdaq din SUA. cerinţe.

luînd decizii şi stabilind măsurile adecvate pentru respectarea şi aplicarea normelor legale. afaceri sau juridic şi vor avea o bună reputaţie civică şi integritate morală. financiar. ordonată şi eficientă a Bursei. este asigurată de Consiliul Bursei. e) membrii conducerii şi colaboratorii autorizaţi vor avea studii superioare şi/sau practică profesională în domeniile: economic. Organul suprem de conducere al Bursei este adunarea generală a Membrilor. Certificatul de inregistrare a persoanei juridice şi toate modificările ulterioare la Statut (copii autentificate notarial). Decizia de suspendare a statutului de Membru se ia de către Preşedintele Bursei. c) Contractul de constituire. b) să se conformeze cerinţelor privind capitalul propriu minim şi fondul de garanţie. h) să nu dispună în componenţa colaboratorilor săi persoane. luarea mitei şi alte încălcări cu scopul de a obţine beneficii personale. d) posedă cu drept de proprietate o acţiune a Bursei. Obţinerea calităţii de membru Solicitanţii care obţin calitatea de Membru vor prezenta spre examinare Administraţiei Bursei următoarele documente şi informaţii referitoare la constituirea. Membru al Bursei sau Membru este persoana juridică. solicitantul trebuie să corespundă următoarelor cerinţe de calificare: a) să posede licenţă corespunzătoare valabilă. precum şi ultimele situaţii financiare trimestriale pentru anul curent. . Ele funcţionează pe baza legilor ţărilor pe teritoriul cărora sunt instituite şi se mai numesc burse organizate . legislaţia şi actele normative în vigoare. d) copia licenţei pentru activitate de broker şi/sau dealer acordată şi autentificată de CNPF. adresată Preşedintelui Consiliului Bursei. aprobate de comisia de cenzori. organizarea şi începerea activităţii în cadrul Bursei: a) cererea tip pentru a fi admis în calitate de Membru.În vederea realizării obiectivului de activitate. certificate de un auditor independent. indiferent de momentul obţinerii calităţii de Membru. Cerinţe de calificare faţă de Membri La data depunerii cererii de admitere în componenţa Membrilor Bursei. i) să corespundă altor cerinţe. Membrii BVM. d) să dispună de un birou. Conducerea unitară. de a deţine o acţiune a ei. corespunzător normelor impuse de către CNVM şi Bursă. Realizarea eficientă a obiectivelor de activitate a Bursei este asigurată de Preşedintele BVM. b) au susţinut la Bursă procedura de determinare a corespunderii lor cerinţelor de calificare. eliberată de CNPF. Statutul. Membrii Bursei se bucură de drepturi egale şi au aceleaşi obligaţiuni. b) cererea pentru primirea acordului Bursei de a procura o acţiune a ei. Structura organizatorică a Bursei. care corespunde cerinţelor de calificare stabilite şi care deţine în posesie cu drept de proprietate o acţiune a BVM. . bancar. autorizată de CNPF pentru a desfăşura activitate de brokeraj sau de dealer.diverse ţări funcţionează burse administrate cu participarea statului. adresată Preşedintelui Bursei. inclusiv pe cele de angajare a personalului. c) să dispună active financiare disponibile pentru a achita taxele şi cotizaţiile curente stabilite de Bursă. c) au obţinut acordul Bursei. Decizia referitor la admiterea în şi excluderea din Membri se ia de către Consiliul Bursei. care posedă şi exercită competenţele de administrare a Bursei. considerate necesare. următoarele cerinţe: a) deţin licenţa CNVM pentru activitate de broker şi / sau de dealer. furturi. f) cel puţin doi angajaţi ai solicitantului vor fi autorizaţi de către CNPF şi/sau Bursă. g) să dispună de un cont deschis la banca de decontare indicată de către Bursă. în perioada dintre adunările generale ale Membrilor. stabilite de către Bursă şi/sau CNPF. dotat cu mijloace de operare tehnică şi comunicaţie. care îşi realizează competenţele în conformitate cu Statutul Bursei. Bursa organizează direcţia sa executivă în departamente şi servicii specializate în conformitate cu structura organizatorică (vezi anexa 1). de organizare şi funcţionare a Bursei. e) bilanţul contabil şi situaţiile financiare aferente pentru anul anterior de activitate. care au fost condamnate pentru falsificarea documentelor sau titlurilor financiare. în vederea primirii documentelor necesare desfăşurării activităţii în relaţiile cu Bursa şi care va pune la dispoziţia Bursei informaţiile solicitate de către aceasta. Membri ai Bursei pot fi persoanele juridice care satisfac.

sînt cotate la unul din 3 niveluri. solicitanţii vor trebui de asemenea să prezinte următoarele date şi informaţii în vederea înregistrării acestora ca Agenţi de Bursă: a) cererea de înregistrare ca Agent de Bursă. Regulilor şi procedurilor Bursei şi CNVM. e) dovadă că a urmat cursuri şi/sau a promovat testele şi examenul profesional pentru a fi autorizat de CNVM şi/sau Bursă. 2. d) copia sau extrasul carnetului de muncă.emitentul trebuie să fi obţinut profit net în ultimii doi ani de activitate. în departamentul respectiv sunt realizate urmatoarele obiective: politica de acţionariat. suspendarea sau retragerea valorilor mobiliare din lista celor înscrise la Cota Bursei (listing) se aprobă de către Preşedintele Bursei. Listingul valorilor mobiliare – nivele de cotare. Departamentul Listing . în baza unei Note de . raportul financiar pentru ultimul an de activitate este confirmat de către o organizaţie de audit nivelul 2 de cotare. nivelul 1 de cotare. nu mai puţin de 10 mln. k) informaţii privind existenţa biroului de legătură şi capacitatea de operare a solicitantului. condiţii de suspendare.lei. b) raportul financiar pentru ultimul an de activitate este confirmat de către comisia de cenzori a societăţii. promovarea. pentru a efectua operaţiuni cu valori mobiliare în cadrul Bursei. b) procura. j) specimenele de semnături pentru toate persoanele împuternicite şi de legătură cu Bursa. corespund realităţii şi nu conţin declaraţii false sau eronate. prezintă statistica şi analiza negocierilor bursiere. atît la depunerea cererii. g) angajamentul de a plăti la timp cotizaţiile. doar în urma acordului dat de către conducerea Membrului. f) un angajament de a se conforma tuturor prevederilor Statutului. semnată de persoana în cauză. capitalul statutar achitat. d) raportul financiar pentru ultimul an de activitate este confirmat de către o organizaţie de audit. cu informarea ulterioară a Bursei. permite a depista cele mai sigure şi calitative valori mobiliare şi contribuie la sporirea lichidităţii lor. falsificări sau ascunderea unei informaţii semnificative. emitentul va trebui să îndeplinească următoarele cerinţe de calificare: a) emitentul desfăşoară activitate timp de nu mai puţin de un an.se ocupa de înregistrarea valorilor mobiliare la bursă. lei. care vor fi încadraţi în activitatea operaţională a Bursei. Valori mobiliare înscrise la Cota Bursei (listing). Toată informaţia privind statistica tranzacţiilor bursiere este o proprietate a Bursei. c) copia documentului privind studiile specialistului. lei. retragere a valorilor mobiliare. emitentul desfăşoară activitate timp de nu mai puţin de trei ani şi dispune de rapoarte financiare pe toată perioada menţionată. cercetarea şi înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei.emisia valorilor mobiliare nu mai puţin de 10 mln. autentificat de către Membru. g) un angajament de a plăti taxa fixată pentru înregistrarea lui ca Agent de Bursă. cerinţe. Pentru fiecare din persoanele fizice autorizate de CNPF şi/sau Bursă. l) confirmarea precum că documentele şi informaţia prezentată. altele decît cele pe care le desfăşoară în cadrul societăţii Membre. h) dovadă a faptului că solicitantul are deschis un cont de decontare în Banca de decontare numită de Bursă. Deciziile cu privire la înscrierea. nivelul 3 de cotare.Departamentul nominalizat publică lunar în Buletinul informativ "Bursa de Valori a Moldovei" informaţia privind valorile mobiliare admise spre circulaţie la Bursă. color.pentru înscrierea/menţinerea valorilor mobiliare la nivelul 3 de cotare. b) emisia valorilor mobiliare nu mai puţin de 5 mln. taxele şi alte contribuţii fixate de Bursă. precum şi altă informaţie. Agentul de Bursă poate reprezenta la Bursă numai un singur Membru şi este în drept să desfăşoare activităţi remunerate. 5. nu mai puţin de 5 mln. promovare.pentru înscrierea/menţinerea valorilor mobiliare la nivelul 1 de cotare. 4.lei. retrogradare. cît şi cele ce vor fi prezentate ulterior. h) două fotografii de mărimea 3x4 cm. 3. c) emitentul desfăşoară nu mai puţin de 2 ani activitate. i) copia certificatelor de calificare a tuturor persoanelor (cel puţin două) autorizate de CNPF şi/sau Bursă. emitentul va trebui să îndeplinească următoarele cerinţe de calificare: 1.pentru înscrierea/menţinerea valorilor mobiliare la nivelul 2 de cotare. emitentul va trebui să îndeplinească următoarele cerinţe de calificare: a) capitalul statutar achitat.f) angajamentul de a respecta prevederile Statutului şi ale Regulilor bursei. retrogradarea. precum şi ale celor ce vor fi adoptate ulterior. politica valorilor mobiliare şi politica dividendelor. eliberată specialistului de către candidatul în Membru. Listing-ul este un sistem de susţinere a pieţei care creeaza condiţii favorabile pentru piaţa organizată.

în scopul preîntîmpinării evoluţiei nefavorabile a preţului. Condiţii pentru înscrierea valorilor mobiliare la Cota Bursei (listing) Procedura de înscriere a valorilor mobiliare la Cota Bursei va fi iniţiată de însuşi emitentul acestor valori mobiliare şi se va solda cu semnarea unui contract standardizat între părţi cu privire la înscrierea şi menţinerea valorilor mobiliare la Cota Bursei. Valorile mobiliare constituie obiectul tranzacţiilor la Bursă. b) valori mobiliare corporative. emise de persoane juridice locale.Bursa poate suspenda sau retrage de la Cotă valorile mobiliare ale oricărui emitent în cazul în care: a) emitentul nu respectă condiţiile Contractului de înscriere/menţinere la Cotă. regulile bursei şi contract. autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale. c) valori mobiliare corporative. a cărui valori mobiliare sînt înscrise la Cota Bursei. b) emitentul nu va proceda la falsificarea sau ascunderea informaţiei semnificative ce-ar influenţa decizia Bursei referitor la înscrierea şi menţinerea valorilor mobiliare la Cotă.Transferul emitentului dintrun nivel de cotare în altul se efectuează de către Bursă automat. Membrii Bursei şi CNVM despre efectul produs. şi va semna contractul de înscriere şi menţinere la Cota Bursei. eliberat emitentului anterior.Promovarea expresă a valorilor mobiliare de la nivelul 3 la nivelul 1 nu se admite. dacă satisfac următoarele cerinţe: a) valorile mobiliare sînt înregistrate la CNPF.În cazul în care emitentul nu mai întruneşte condiţiile nivelului curent de cotare şi în decursul a 90 de zile nu reuşeşte să readucă efectele produse la starea iniţială. va înştiinţa emitentul. f) va respecta orice decizie definitivă de promovare. precum şi copiile tuturor comunicatelor de presă ce ţin de activitatea societăţii. Emitentul. e) emitentul va asigura menţinerea legăturii cu Bursa prin intermediul unei persoane determinate. c) emitentul va prezenta Bursei rapoartele anuale. municipii. dacă au trecut procedurile specifice de înscriere la Cota Bursei sau de admitere a lor spre tranzacţionare la Bursă. îndată ce emitentul va întruni şi va menţine pe parcursul a 90 de zile cerinţele de calificare stabilite pentru respectivul nivel superior de cotare.Bursa. în dependenţă de conformarea lui respectivelor cerinţe de calificare. nu mai puţin de 10 mln. Cerinţe pentru înscrierea/menţinerea valorilor mobiliare la Cota Bursei Nivelul 1 de cotare: a) capitalul statutar achitat. b) documentele de constituire ale emitentului de valori mobiliare nu conţin careva restricţii la libera lor înstrăinare de către deţinători. va fi substutuit cu unul nou. în cazul şi condiţiile stipulate de legislaţie. e) alte valori mobiliare şi instrumente financiare. d) emitentul va asigura Bursa cu un flux informaţional corespunzător şi un acces echitabil la informaţiile necesare deciziei de a investi. Admiterea valorilor mobilare spre circulaţie la bursa de valori (listing-ul valorilor mobiliare) Spre circulaţie (tranzacţionare) la Bursă sînt admise următoarele valori mobiliare: a) valori mobiliare emise de către stat. Valorile mobiliare pot fi incluse în lista celor aflate în circulaţie la Bursă. g) va efectua plata comisionului de menţinere la Cota Bursei la fiecare 12 luni de la data intrării în vigoare a deciziei de înscriere la Cota Bursei. semestriale şi orice alte rapoarte în formă şi cu conţinutul solicitat de Bursă. suspendarea sau retragerea a valorilor mobiliare de la Cota Bursei. retrogradare. în termen de 3 zile după primirea deciziei de promovare/retrogradare.Certificatul de înscriere/menţinere la Cota Bursei. Bursa va promova valorile mobiliare la un nivel mai superior de cotare.lei. f) emitentul nu achită comisioanele datorate mai mult de o lună de zile. lei. fără acordul prealabil al emitentului. d) organele de conducere ale emitentului iau decizia de retragere de la Cotă. pe un termen de cel puţin 12 luni de zile. este în drept să înainteze o cerere de stopare temporară a tranzacţionării titlurilor sale la Bursă sau de retragere de la Cotă. va prezenta Bursei datele de identificare ale acesteia şi va informa orice altă desemnare a persoanei în cauză.recomandare. e) emitentul depune o cerere de suspendare temporară a cotării. . emise de persoane juridice străine (sectorul internaţional). În vederea înscrierii şi menţinerii la Cota Bursei a valorilor mobiliare. b) emisia valorilor mobiliare nu mai puţin de 10 mln. emitentul acestora va trebui să adere la următoarele condiţii: a) emitentul va respecta decizia de înscriere la un anumit nivel de cotare. Bursa va realiza retrogradarea emitentului la un nivel mai inferior de cotare. d) opţiuni la valorile mobiliare şi alte contracte la termen. circulaţia cărora nu este interzisă de legislaţia în vigoare. suspendare sau retragere de la Cota Bursei.

prezentat în formă electronică şi pe suport de hîrtie. f) decizia organelor de conducere ale emitentului cu privire la înscrierea emitentului la Cota Bursei. prezentate în formă electronică şi pe suport de hîrtie. c) copii al certificatului de înregistrare a fiecărei emisii de valori mobiliare la CNPF. d) emitentul trebuie să fi obţinut profit net în ultimii doi ani de activitate. (în dependenţă de nivelul cotării). f) activele nete ale întreprinderii nu trebuie să fie mai mici decît capitalul statutar pe parcursul ultimilor doi ani ai perioadei de activitate. valorile mobiliare vor fi repartizate în lista celor înregistrate la Bursă (non-listing). la care se vor anexa următoarele documente: a) documentul de prezentare al emitentului. după forma stabilită pentru fiecare nivel de cotare. confirmate de cenzori independenţi externi/interni. şi să fie confirmat de către o organizaţie de audit. corespund realităţii şi nu conţin declaraţii false sau eronate. c) emitentul desfăşoară nu mai puţin de 3 ani activitate. precum şi toate modificările adiţionale la ele. nu mai puţin de 1 mln. conform datelor din anchetă. e) raportul financiar pentru ultimul an de activitate trebuie să corespundă standardelor naţionale şi internaţionale.c) emitentul desfăşoară activitate timp de nu mai puţin de trei ani şi dispune de rapoarte financiare pe toată perioada menţionată. falsificări sau ascunderea căreiva informaţii semnificative. emitentul cărora nu satisface cerinţele de calificare nici pentru unul din cele 2 niveluri de cotare sau emitentul nu doreşte să adere la condiţiile pentru înscrierea şi menţinerea valorilor mobiliare la Cota Bursei. Procedura de înscriere la Cotă se va finaliza cu eliberarea emitentului a unui Certificat de înscriere/menţinere la Cota Bursei pentru nivelul corespunzător de cotare. Nivelul 2 de cotare: a) capitalul statutar achitat. Procedura de înscriere a valorilor mobiliare la Cota Bursei În vederea înscrierii la Cota Bursei. În cazul în care emitentul. e) în rezultatul activităţii sale să obţină profit net în ultimul an de activitate. Procedura de înregistrare a valorilor mobiliare în non-listing poate fi iniţiată atît de emitent. b) emisia valorilor mobiliare nu mai puţin de 1 mln. j) confirmarea precum că documentele şi informaţia prezentată. Condiţii şi cerinţe pentru înregistrarea valorilor mobiliare la Bursă (non-listing) Pentru clasa de valori mobiliare. precum şi ultima situaţie financiar-contabilă pentru ultimul trimestru anticipat depunerii cererii. emitentul va înainta Departamentului specializat al Bursei cererea tip. în sectorul principal. Decizia de satisfacere sau respingere a cererii de înscriere la Cotă se va comunica emitentului pe parcursul a 3 zile de la adoptarea ei.lei. cît şi Membrul Bursei şi nu presupune semnarea vreunui contract cu emitentul sau persoana iniţiatoare. g) copia contractului de ţinere a registrului. lei. . În cazul unei decizii afirmative. h) formularul cu date personale ale persoanei de legătură. În afară de cazul înscrierii iniţiale a valorilor mobiliare la nivelul 1 de cotare. stabilit în procedurile Bursei. persoana iniţiatoare va prezenta la Bursă ancheta emitentului după forma stabilită şi va achita un comision de procesare. i) dovada plăţii comisionului de procesare. precum şi de a efectua plata comisionului de înscriere. atît la depunerea cererii. emitentului i se acordă 15 zile pentru a semna contractul de înscriere şi menţinere la Cota Bursei. se conformează cerinţelor de calificare stabilite pentru primele 2 niveluri de cotare. e) situaţiile financiar-contabile (bilanţul şi raportul privind rezultatele financiare) pentru ultimii 3 ani de activitate. d) prospectele de ofertă publică (în caz că există). cît şi cele ce vor fi prezentate ulterior. tranzacţiile la Bursă se vor efectua în urma includerii acestora în lista valorilor mobiliare înregistrate la Bursă (non-listing). Statutului şi Contractului de constituire. b) copii ale certificatului de înregistrare a emitentului. În scopul înregistrării valorilor mobiliare la Bursă (non-listing). În celelalte cazuri valorile mobiliare se vor repartiza în sectorul secundar. d) raportul financiar pentru ultimul an de activitate este confirmat de către o organizaţie de audit. clasa respectivă de valori mobiliare trebuie să fie cotată la nivelul doi nu mai puţin de 90 zile.

Avizul de contract reprezintă documentul standardizat de Bursă. este momentul T + 3 pentru toate tranzacţiile bursiere. precum şi codul lui de identificare). care sînt accesibile pentru vînzare pe parcursul sesiunilor de tranzacţionare la Bursă în ziua de lucru dată. care a executat tranzacţia. Îndată. Simbolizarea T + . c) părţile Vînzătorului şi Cumpărătorului (identificarea Membrului. precum că tranzacţia a fost incheiată. . alte plăţi şi impozite. d) numele emitentului şi numărul de înregistare (codul ISIN).reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse concomitent de către Membrul-Vînzător. verificării. Termenul extrem pentru expedierea confirmării clientului.Aspectele procedurii de tranzacţionare. structurate pe fiecare Membru al Bursei. reprezintă momentul T + 1. sistemul Depozitarului Naţional informează automat sistemul de tranzacţionare a Bursei referitor la cantitatea valorilor mobiliare la conturile depozitare. care include 3 zile lucrătoare ulterioare"datei decontării". Data "decontărilor finale" reprezintă T + 6. Simbolizarea T . care reprezintă lista tuturor ordinelor de bursă neexecutate. după executarea tranzacţiei la Bursă. de clearing şi de decontare ale DNVM reprezintă continuarea sistemului de tranzacţionare a Bursei şi respectiv este integrat cu sistemul Bursei pentru a asigura posibilitatea schimbului automatizat de date între DNVM şi Bursa. preţul pentru o unitate şi valoarea totală a contractului. În vederea realizării decontărilor mijloacelor băneşti. Interacţiunea Bursei cu Depozitarul Naţional de Valori Mobiliare (DNVM) Sistemele dipozitară.reprezintă data corespunzătoare numărului de zile lucrătoare de la data executării tranzacţiei la Bursă.9. care reprezintă înscrieri separate referitoare la toate tranzacţiile încheiate în cadrul unei şedinţe de tranzacţionare. f) date cu privire la comisionul datorat Bursei. După închiderea şedinţei de tranzacţionare SAIT de asemenea va genera următoarele rapoarte: a) Raportul general. e) numărul de acţiuni negociate. "Data decontării". b) data negocierilor şi data decontărilor. c) Raportul poziţiilor deschise. Înainte de începutul zilei de lucru a Bursei. în care vor fi indicate condiţiile contractului încheiat în procesul negocierilor. corectării şi confirmării informaţiei referitoare la tranzacţionarea valorilor mobiliare la Bursă. precum şi în stingerea obligaţiunilor de plată reciproce între Membrii Bursei. în perfectarea documentelor pentru executarea tranzacţiilor. expuse spre tranzacţionare în Sectia de bază a Bursei (total şi separat pentru fiecare Membru al Bursei). b) Registrul de vînzare . care certifică încheierea şi detaliile tranzacţiei. g) valoarea totală spre plată. care conţine date şi informaţii generalizatoare privind tranzacţiile executate cu valorile mobiliare ale fiecărui emitent. SAIT va genera separat pentru Membrul-Vînzător şi Membrul-Cumpărător cîte un Aviz de Contract.reprezintă totalitatea acţiunilor întreprinse de Departamentul specializat al Bursei în vederea colectării. numită şi împuternicită de BVM şi DNVM să efectueze transferurile monetare în cadrul tranzacţiilor cu valori mobiliare. executate în cadrul unei şedinţe de tranzacţionare. toţi Membrii Bursei vor deschide în mod obligatoriu un cont de decontare la banca de decontare. pe de o parte. rezervate pentru procesarea de către Registratorul independent a înscrierii referitoare la trecerea dreptului de proprietate pe numele cumpărătorului. pentru a-şi onora obligaţiunile de livrare a valorilor mobiliare şi de către Membrul-Cumpărător. clearing şi decontări practicate în cadrul BVM şi DNVM. atribuit de SAIT.reprezintă data executării tranzacţiei de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare în cadrul Bursei. Agentului de Bursă. executate la Bursă.cumpărare. pentru a-şi onora obligaţiunile de plată. Avizul de contract include următoarea informaţie: a) numărul de ordine al tranzacţiei. Noţiuni generale privind clearingul şi decontările la Bursă "Clearing" . "Decontarea" . pe de altă parte. pentru tranzacţiile bursiere. executate de către Membru la Bursă şi serveşte drept bază pentru a confirma oficial clientului său despre executarea ordinului de bursă.

Bursa este în drept să iniţieze procedura de cumpărare specială (buy-în special). în conformitate cu cererea de înregistrare.Onorarea de către Membru a obligaţiunilor de livrare a valorilor mobiliare Membrul-Vînzător. a disponibilului bănesc necesar acoperirii valorii tranzacţiei şi garantează că semnăturile pe Cererea de înregistrare a valorilor mobiliare sînt autentice. după forma stabilită. Membrul poartă responsabilitate deplină pentru livrarea valorilor mobiliare garantînd că: a) valorile mobiliare livrate sînt valabile. este obligat în termenul T+1 să prezinte Departamentului specializat al Bursei cererea tip de înregistrare a valorilor mobiliare. Bursa. cu poziţii nete negative (poziţii debitoare) în Raportul de compensare şi decontare finală. ora 12. Proceduri de decontare finală Bursa va emite ordine de plată în favoarea Membrilor creditori doar după recepţionarea de la Registratorul independent a notificării. nu sînt falsificate şi nici grevate cu careva obligaţiuni. pînă la ora 12. andosate de Bursă conform procedurii stabilite. emise de către Membrii debitori. că nu există suficiente disponibilităţi în contul de decontare al Membrului debitor. va transmite fiecăruia Raportul de compensare şi decontare finală. După efectuarea acestor verificări. Bursa va recurge la procedurile de decontare finală. separat pentru toate valorile mobiliare livrate. Bursa va expedia băncii de decontare bilanţul decontărilor finale. b) certificatele valorilor mobiliare materializate. nu mai tîrziu de momentul T+1. întocmit de Departamentul specializat al Bursei. adică acesta nu şi-a onorat obligaţiunile de plată conform compensărilor reciproce între Membri. Registratorului independent pentru a procesa transferul dreptului de proprietate în numele posesorului nou. b) persoana semnatară este posesorul înregistrat în Registrul acţionarilor şi este juridic aptă şi competentă să semneze. atunci Bursa este în drept să utilizeze mijloacele Fondului de garanţie. Membrul poartă responsabilitate deplină pentru existenţa în contul lui special. ora 15. În cazul. iar în cazul insuficienţei acestora şi să iniţieze procedura de vînzare specială (sale-in special). în care către momentul T+3 Membrul nu reuşeşte să-şi onoreze obligaţiunile de livrare a valorilor mobiliare. deschis în banca de decontare a Bursei. este obligat ca în termenul maximal admisibil T+1 să prezinte Departamentului specializat al Bursei următoarele documente standardizate: a) certificatele de livrare. în baza căreia banca de decontare va verifica conformitatea ordinelor de plată emise de către Membrii debitori în favoarea contului special al Bursei pentru respectiva dată de decontare. Toate transferurile de mijloace băneşti sînt definitive şi nu sînt rambursabile. în cazul în care nu există neconcordanţe şi plăţile au fost efectuate. c) semnăturile pe andosament şi pe procurile de transfer a valorilor mobiliare sînt autentice. în baza contractului încheiat între BVM şi banca de decontare. vor emite ordine de plată în favoarea contului Bursei deschis în banca de decontare şi le vor transmite spre executare băncii de decontare în termenul maximal admisibil T+2.00 va informa Bursa despre executarea decontărilor finale conform bilanţului decontărilor finale. după cum urmează: a) va emite ordine de plată în favoarea Membrilor cu poziţii nete pozitive (poziţii creditoare) în Raportul de compensare şi decontare finală şi le va transmite spre executare la Banca de decontare. odată confirmînd datele din Avizul de contract. . Membrii Bursei. precum că valorile mobiliare sînt înregistrate în numele posesorului nou. Dacă se constată. care confirmă livrarea conform Avizelor de contract incluse în Registrul de vînzare-cumpărare. Onorarea de către Membrii Bursei a obligaţiunilor de decontare a mijloacelor băneşti Membrul-Cumpărător. recepţionate de la Membrii-Vînzători şi Membrii-Cumpărători. În vederea stingerii obligaţiunilor reciproce între Membrii Bursei. sau procura de transfer ale valorilor mobiliare nematerializate în număr suficient pentru ca Membrul să-şi poată onora la data decontărilor obligaţiunile sumare de livrare. odată confirmînd datele din Avizul de contract. după recepţionarea de la Registratorul independent al extrasului din registru pe numele posesorului nou (termenul maximal admisibil T+6). cu poziţiile nete negative din bilanţul pentru decontarea finală a operaţiunilor. Îndată. b) Banca de decontare nu mai tîrziu de momentul T+7.00. Bursa va transmite setul de documente. Banca de decontare în termenul maximal admisibil T+3. Concomitent.00 va verifica şi va informa Bursa despre conformarea ordinelor de plată.

investitori strategici (urmaresc participarea in activitatea emitentului).riscul. Intermediarii financiari – categorii. Statul efectuiază plasari de VM p/u finanţarea deficitului bugetului central. jurid. Activitatea investiţională pe PVM este reglementată şi supravegheată de stat. în primul. plasează bani în instrumente financiare cu scopul de a obţine avantaje economice din exersarea drepturilor de revendicare a unei părţi din rezultatele exploatării şi funcţionării activelor care fac obiectul investiţiei sub forma profitului din investitii sau din diferentele preturilor de tranzactionare existenta in piata secundara sub forma profiturilor sau castigurilor de capital.10. Investitorii şi investiţiile – caracteristică.lichiditatea. . Participanţii pe piaţa de capital. proprii temporare libere în VM p/u a obţine profit. imediat. Emitenţii de valori mobiliare. caracteristici.. participantii profesionisti (dealeri). Criterii care sunt luate în calcul de către investitori: .profitul din cresterea de capital In functie de gradul implicării în activitatea de management a emitentului sau a interesului privind natura bunului economic produs: 1) Investitorii strategici. * arbitru suprem în cadrul litigiilor pe PC.un profit cît mai înalt. Participanţii PC sunt persoane care au depus cerere la DNVM şi corespund criteriilor: a)sa activeze cel puţin 1 an b)licentă valabila c)cont de decontare deschis în banca de decontare indicată în depozitar. calitatea depinde de statutul emitentului. şi în calitate de vînzător a acţiunilor statului în cadrul procesului de privatizare. rezultatul ec. 3)arbitrii. Ei alocă cea mai mare parte din portofoliu în depozite bancare sau obligaţiuni.Mai apare în calitate de: * emitent în cazul emisiunilor HVS. Statul în calitate de participanţi la piaţa de capital.. institutionali (pers jr). SUNT: 1) statul 2) emitenţii 3) PP 4) investitorii 5)organizatiile de stat Statul pe PC apare în calitate de PP. pe timp scurt. . În funcţie de riscul asumat. atragere şi protecţie. . conferite de VM.profitul din investitii . * reglator în cadrul elaborării contractului şi respectări actelor normative. Prin investiţie în sens larg se înţelege orice plasament financiar în active reale sau financiare în scopul obţinerii de profit.orice persoană fiz.Clasificarea investitorilor: . nu dispune de licenţă. scopuri: 1) siguranţa op. Investiţiile se realizează urmărind urm. rezidenti şi nerezidenti care urmăresc scopul investirii mijl. D)sa nu aibă în componenţă persoane condamnate p/u falsificari. operatiuni de arbitraj (obtinerea profitului in dependenta de piata). 2)speculator: pe timp lung. Investitorii. investitorii se pot împărţi în 4 mari categorii.dupa atitudinea fata de investitie: investitori agresivi (urmaresc cit mai curind recuperarea investitiei). Emitentul livrează pe PVM VM. .persoană juridica care desfăşoara unul sau mai multe genuri de activitate profesională pe PVM. 3) lichditatea investiţiilor.perosoane fz/jr care dispune de resurse financiare temporar libere si sunt predispusi a le aloca pt procurarea de titluri financiare. investitori pasivi (urmareste profit constant). fin. mituiiri.Dupa statul investitorului: individuali (pers fz) . 1 Investitorii. 2) Investitorii de portofoliu. In functie de Scopul investitiei distingem investitori: 1)conservator (hedger).persoana fizică sau juridică care. de investire 2) profitabilitatea investiţiei.Dupa tipul de operatiuni: operatiuni speculative (obtinerea profit in dependenta de timp). .siguranţa. PP. fin. Participanţii pe piaţa de capital. cantitatea şi caracteristica VM. mulţumindu-se în schimb cu randamente modeste.durata . rând asumându-şi riscul nerealizării. Emitentii – pot fi persoane juridice sau organul puterii locale sau centrale. 1) Investitorii conservatori urmăresc cu prioritate protejarea capitalului investit. . Investitor. noţiuni.Dupa scopul lor: investitori de portofoliu ( urmaresc obtinerea profitului). care emit VM şi îşi asumă obligatii faţă de deţinătorii de VM în ce priveşte solicitarea drepturilor acestora. . .

combinând investiţiile riscante cu cele sigure. Iar. fiind dispuşi săşi asume riscul de a pierde o mare parte din capitalul investit. pentru a asigura valorificarea acestora în calitate de capital. rolul acestuia este de a concentra economiile. O posibila structurăa de portofoliu ar fi să investească 60% în acţiuni. generic. Obiectivul lor este de a căuta acţiuni subevaluate la preţuri foarte mici. instituţiile care gestionează fondurile de pensii. Cum intermediarii acţionează în esenţă după principiul clasic al băncilor. dacă vârsta de pensionare este aproape. urmînd să le distribuie utilizatorilor de fonduri. însă nu cu orice preţ. îndeplinesc. ei pot atinge expuneri semnificative şi pe acţiuni mai riscante. La capitolul acţiuni. care cumpără şi păstrează valorile mobiliare cu scopul de a-şi asigura câştiguri de capital pe termen lung. Dar şi câşigurile sunt cu mult peste aşteptări. Acest grup de investitori are un impact redus asupra preţului zilnic al valorilor mobiliare. şi emit propriile active către utilizatorii de fonduri. companiile de asigurări. Investitorii instituţionali sunt societăţi sau instituţii care fac tranzacţii de dimensiuni mari. investitorul trebuie să aibă foarte multă răbdare. intermediarii financiari nu revînd activele pe care le cumpără. deoarece situaţia se va înrăutăţi de multe ori înainte ca ea să devină mai bună. Un astfel de stil poate fi adecvat pentru orice investitor cu apetit scăzut de risc. c) profesionesti Investitorii individuali sunt persoane fizice sau juridice care fac tranzacţii de dimensiuni modeste pe piaţa titlurilor financiare. Un astfel de invesititor alocă banii în mai multe tipuri de instrumente fnanciare. care încearcă să valorifice mişcarea cursului bursier în vederea obţinerii unui profit. băncile comerciale. orizontul optim de investiţie pentru o astfel de strategie este de 15 ani şi chiar mai mult. Ei nu uită niciodata să se protejeze faţă de pierderile majore. deoarece activele financiare originare sînt emise numai către un intermediar financiar (şi nu către public).Potrivit experienţei occidentale. 4)Ultima categorie investitori este reprezentată de cei care merg împotriva tendinţei pieţei. ei se numesc. acestea sînt datorii ale clienţilor faţă de instituţiile bancare şi nu faţă de economisitorii care au deţinut iniţial activele cumpărate de intermediar. Printr-o astfel de schemă.Pentru ca această strategie să funcţioneze. Acestia alocă până la 95% din bani în acţiuni. pe care le vînd pe piaţă. uniunile de credit. De exemplu. o bancă comercială atrage depozite (îndatorîndu-se faţă de depunători) şi acordă împrumuturi (creîndu-şi creanţe faţă de clienţii lor. Principalele categorii de intermediari financiari sînt: băncile comerciale. creîndu-şi datorii (pasive) faţă de aceştia. Acestea sunt persoanele care cumpără acţiuni cărora nimeni nu le acordă atenţie. ca formă tradiţională a intermediarilor financiari. ei pot investi din când în când şi în acţiuni mai riscante. pe lîngă funcţia principală de creare de credit în economie . cum ar fi cei care au investit deja foarte mulţi bani în propria afacere sau trebuie să aibă grijă de o persoană în vârstă. combinată cu răbdarea de a păstra o acţiune în portofoliu chiar şi în perioadele mai puţin bune. băncile mutuale de economii. Investitorii agresivi caută permanent acţiunile cu cel mai mare potenţial de creştere. instituţii (societăţi) bancare. deoarece acestea tind să îşi modifice valoarea mai încet decât restul acţiunilor. preferă companiile solide şi cu capitalizare foarte mare. b) instituţionali. Acestă abordare. fondurile mutuale etc.2) 3)   fiind reticenţti în a investi în acţiuni. In functie de statut investitorii se împart în trei mari categorii: a) individuali. ci creează noi active. Acesta strategie este justificată în cazul persoanelor cu responsabilităţi financiare importante. 30% în obligaţiuni şi 10% în depozite la bancă. o astfel de strategie este prudentă. este cea mai profitabilă pe termen lung. Investitorii moderati au ca obiectiv să îşi crească valoarea portofoliului. De exemplu. Cu alte cuvinte. societăţile de asigurare. Aceştia pot fi: investitori pasivi pe termen lung. în speranţa că ele vor reveni în timp la adevărata lor valoare. utilizatorii de fonduri). Piaţa financiară intermediată poate fi privită şi ca o piaţă privată. negociatori activi. eventualele pierderi din acţiuni vor fi mereu atenuate de dobânzile sigure pe care le generează depozitele şi obligaţiunile. atunci când decid în cele din urmă să-şi asume riscuri mai mari. O astfel de abordare necesită pe lângă multă experienţă şi o cercetare amănunţită pentru a identfica o acţiune subevaluată. organismele de plasament colectiv. Deci instituţiile bancare schimbă natura activelor financiare care sînt distribuite pe piaţă. În plus. casele de economii şi împrumuturi. societăţile de investiţii. Desi nucleul portofoliului îl formează acţiunile emise de companiile solide. deoarece dacă bursa scade. e posibil să nu aibă timp să îşi revină într-o perioadă atât de scurtă. Aceştia cuprind: băncile. O astfel de categorie de investitori exercită o influenţă semnificativă asupra volumului tranzacţiilor şi preţului instrumentelor financiare Intermediarii financiari se definesc prin faptul că mobilizează fonduri (active financiare) de la deţinătorii de bani (economisitorii). deşi preferă blue-chip-urile (companiile renumite). emiţînd propriile active.

desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare) e) de depozitare (activitate de prestare a serviciilor de păstrare a valorilor mobiliare şi/sau de evidenţă a drepturilor deponenţilor asupra valorilor mobiliare. Un fond mutual este format prin colectarea banilor a numeroşi mici investitori de către o societate de investiţii.sustinerea balantei de plati .cresterea valorii de piata a intreprinderii .extinderea activitatii . 4 Intermediarii . gestiunea fondurilor pentru clienţi. a mijloacelor băneşti destinate investirii în valori mobiliare. SA. a valorilor mobiliare şi a mijloacelor băneşti obţinute ca rezultat al administrării fiduciare a valorilor mobiliare) d) de ţinere a registrului. Participa atit la emisiunea de VM cit si la procurarea lor sau la intermedierea lor.sustinerea paturilor social vulnerabile. în numele şi din cont propriu. desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. operaţiuni cu active monetare etc. Scopul emisiunii titlurilor de stat: .finantarea urmerilor situatiilor exceptionale . obligatiuni de stat (cu rata dobinzii fixa/flotanta.Participanţi profesionişti la piaţa valorilor mobiliare – persoane juridice constituite în forma juridică de organizare de societate pe acţiuni. În licenţa pentru desfăşurarea activităţii profesioniste pe piaţa valorilor mobiliare se vorspecifica expres activităţile de bază şi conexe. Scopurile emisiunii titlurilor corporative: . precum şi în baza procurii pentru efectuarea tranzacţiilor menţionate.modernizarea procesului tehnologic . cum sînt: efectuarea de plăţi şi decontări interne şi internaţionale. eliberînd clienţilor lor titluri la acel fond şi asigurînd gestiunea acestuia.   (atragerea de depozite şi acordarea de credite) şi alte funcţii.sustinerea proiectelor invetitionale in diferite ramuri ale Economiei .cresterea bunastarii actionarilor Statul in calitate de participant emite: bon de trezorarie (scadenta pina la 1 an.onorarea obligatiunilor anterioare .acoperirea deficitului bugetar . desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare) .finantarea activitatii curente . în calitate de mandatar sau de comisionar ce activează în baza contractului de mandat sau de comision.activitate de colectare. scadenta>1). înregistrare. precum şi de furnizare a datelor din registrul deţinătorilor de valori mobiliare nominative.onorarea obligatiunilor financiare interne/externe contractate anterior . 3 Statul . 2 Emitentii – statul/SA care pun incirculatie VM pt finantarea activitatii. SA/Corporativele emit actiuni si obligatiuni. Actiunile formeaza capitalul propriu iar obligatiunile formeaza capitalul imprumutat.formarea rezervelor . emise cu cupon zero). Pe piaţa valorilor mobiliare pot fi desfăşurate următoarele activităţi de bază: a) de brokeraj (activitate de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare.fructificarea investitiilor .finantarea datoriei de stat . desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. pentru vînzarea lor ulterioară în scopul obţinerii de profit ) c) de administrare fiduciară a investiţiilor (activitate desfăşurată de administratorul fiduciar participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare conform contractului de administrare fiduciară a următorului patrimoniu transmis acestuia: valorilor mobiliare. consultanţă de specialitate. care desfăşoară în exclusivitate activităţi profesioniste pe piaţa valorilor mobiliare după obţinerea licenţei eliberate de Comisia Naţională.majorarea capitalului statutar . în cazul în care contractul nu stipulează împuternicirile mandatarului sau ale comisionarului) b) de dealer (activitate de cumpărare a valorilor mobiliare. care îi plasează ca fond colectiv pe piaţa titlurilor financiare.sustinerea proiectelor investitionale . prelucrare şi păstrare a datelor în vederea constituirii şi funcţionării sistemului de ţinere a registrului deţinătorilor de valori mobiliare nominative.

titularului de licenţă i se acordă dreptul de a desfăşura următoarele activităţi conexe: a) de underwriting (activitate de mediere la emisiuni. precum şi în efectuarea decontărilor prin transferarea mijloacelor băneşti şi livrarea valorilor mobiliare. c) de consulting -activitate de prestare de către participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare a serviciilor auxiliare de consultanţă a clienţilor în domeniul activităţii licenţiate. e) activitatea de depozitare de bază cu activitatea conexă de consulting. în vederea promovării ofertei publice primare şi plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului.) g) de depozitar central (participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare. d) activitatea de ţinere a registrului de bază cu activitatea conexă de consulting. Genurile de activitate profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare din RM. Cumularea Genurilor de Activitate (activitate de baza +conexe) a) activitatea de brokeraj de bază cu activitatea conexă de consulting investiţional. orientată spre crearea infrastructurii şi prestarea serviciilor care asigură efectuarea tranzacţiilor civile cu valori mobiliare între participanţii la piaţa valorilor mobiliare. c) activitatea de administrare fiduciară a investiţiilor de bază cu activitatea conexă de consulting investiţional. b) de clearing şi decontare.activitate desfăşurată de către participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare privind recomandarea personală dată unui client în legătură cu una sau mai multe tranzacţii cu valori mobiliare. care desfăşoară în exclusivitate activităţi profesioniste pe piaţa valorilor mobiliare după obţinerea licenţei eliberate de Comisia Naţională. 11. criterii de licenţiere. h) de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele i) de consulting investiţional . verificare şi corectare a informaţiei privind tranzacţiile de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare. h) activitatea de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele de bază cu activitatea conexă de consulting. i) activitatea de consulting investiţional.activitate desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. de ţinere a registrului ca activităţi de bază şi activitatea de consulting ca activitate conexă. în perfectarea documentelor pentru executarea tranzacţiilor. În licenţa pentru desfăşurarea activităţii profesioniste pe piaţa valorilor mobiliare se vorspecifica expres activităţile de bază şi conexe. care prestează servicii de evidenţă a drepturilor deponenţilor asupra valorilor mobiliare. desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare în numele emitentului. Genurile de activitate profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare din RM.f) bursieră pe piaţa valorilor mobiliare (activitate organizată a pieţei valorilor mobiliare. desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. Participanţi profesionişti la piaţa valorilor mobiliare – persoane juridice constituite în forma juridică de organizare de societate pe acţiuni. caracteristici. Participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare – categorii. b) activitatea de dealer de bază cu activităţi conexe de brokeraj. în calitate de mandatar sau de comisionar ce activează în baza . j) de fond de investiţii. de clearing şi decontare a tranzacţiilor efectuate pe piaţa bursieră. f) activitatea bursieră pe piaţa valorilor mobiliare de bază cu activităţi conexe de clearing şi decontare şi de consulting. În funcţie de activitatea de bază desfăşurată conform licenţei obţinute. j) activitatea de fond de investiţii. de clearing şi decontare. desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. de underwriting şi consulting investiţional. în stingerea obligaţiilor reciproce între participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare în cadrul decontărilor cu valorile mobiliare tranzacţionate. g) activitatea depozitarului central de valori mobiliare acordă titularului ei dreptul de a desfăşura activităţile de depozitare. Pe piaţa valorilor mobiliare pot fi desfăşurate următoarele genuri de activităţi de bază: a) de brokeraj (activitate de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare. care constă în efectuarea operaţiunilor de colectare. O persoană juridică poate să deţină o singură licenţă pentru activitate profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare.

desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare în numele emitentului. prelucrare şi păstrare a datelor în vederea constituirii şi funcţionării sistemului de ţinere a registrului deţinătorilor de valori mobiliare nominative. în stingerea obligaţiilor reciproce între participanţii profesionişti la piaţa valorilor mobiliare în cadrul decontărilor cu valorile mobiliare tranzacţionate. a valorilor mobiliare şi a mijloacelor băneşti obţinute ca rezultat al administrării fiduciare a valorilor mobiliare) d) de ţinere a registrului. în cazul în care contractul nu stipulează împuternicirile mandatarului sau ale comisionarului) b) de dealer (activitate de cumpărare a valorilor mobiliare. orientată spre crearea infrastructurii şi prestarea serviciilor care asigură efectuarea tranzacţiilor civile cu valori mobiliare între participanţii la piaţa valorilor mobiliare. precum şi de furnizare a datelor din registrul deţinătorilor de valori mobiliare nominative. de ţinere a registrului ca activităţi de bază şi activitatea de consulting ca activitate conexă. pentru vînzarea lor ulterioară în scopul obţinerii de profit ) c) de administrare fiduciară a investiţiilor (activitate desfăşurată de administratorul fiduciar participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare conform contractului de administrare fiduciară a următorului patrimoniu transmis acestuia: valorilor mobiliare. în numele şi din cont propriu. e) activitatea de depozitare de bază cu activitatea conexă de consulting. c) activitatea de administrare fiduciară a investiţiilor de bază cu activitatea conexă de consulting investiţional. b) de clearing şi decontare.   contractului de mandat sau de comision. care constă în efectuarea operaţiunilor de colectare. desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. c) de consulting -activitate de prestare de către participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare a serviciilor auxiliare de consultanţă a clienţilor în domeniul activităţii licenţiate. g) activitatea depozitarului central de valori mobiliare acordă titularului ei dreptul de a desfăşura activităţile de depozitare. în perfectarea documentelor pentru executarea tranzacţiilor. desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. j) de fond de investiţii.) g) de depozitar central (participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare. care prestează servicii de evidenţă a drepturilor deponenţilor asupra valorilor mobiliare. de underwriting şi consulting investiţional.activitate desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare. h) de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele i) de consulting investiţional . de clearing şi decontare. În funcţie de activitatea de bază desfăşurată conform licenţei obţinute. b) activitatea de dealer de bază cu activităţi conexe de brokeraj. precum şi în efectuarea decontărilor prin transferarea mijloacelor băneşti şi livrarea valorilor mobiliare. f) activitatea bursieră pe piaţa valorilor mobiliare de bază cu activităţi conexe de clearing şi decontare şi de consulting. verificare şi corectare a informaţiei privind tranzacţiile de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare. d) activitatea de ţinere a registrului de bază cu activitatea conexă de consulting. a mijloacelor băneşti destinate investirii în valori mobiliare. precum şi în baza procurii pentru efectuarea tranzacţiilor menţionate. . Cumularea Genurilor de Activitate (activitate de baza +conexe) a) activitatea de brokeraj de bază cu activitatea conexă de consulting investiţional.activitate de colectare. titularului de licenţă i se acordă dreptul de a desfăşura următoarele activităţi conexe: a) de underwriting (activitate de mediere la emisiuni. înregistrare. desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare) f) bursieră pe piaţa valorilor mobiliare (activitate organizată a pieţei valorilor mobiliare.activitate desfăşurată de către participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare privind recomandarea personală dată unui client în legătură cu una sau mai multe tranzacţii cu valori mobiliare. în vederea promovării ofertei publice primare şi plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului. desfăşurată de participantul profesionist la piaţa valorilor mobiliare) e) de depozitare (activitate de prestare a serviciilor de păstrare a valorilor mobiliare şi/sau de evidenţă a drepturilor deponenţilor asupra valorilor mobiliare. de clearing şi decontare a tranzacţiilor efectuate pe piaţa bursieră.

In sens restrans.conceptia prohibitiva. prezentarea cu întîrziere a dărilor de seamă.conceptia liberala defineste ca tranzactie bursiera orice afacere incheiata. conceptia care tinde sa se impuna este cea liberala. Principiul pe care se bazează astfel de operaţiuni este acela de a cumpăra ieftin şi de a vinde scump. O persoană juridică poate să deţină o singură licenţă pentru activitate profesionistă pe piaţa valorilor mobiliare. 3. P/u a obţine licenţa e necesar să depui un set de acte: certificatul de înregistrare de stat a societăţii.actiuni. Licenţa se eliberează pe un termen de 5 ani. tranzactiile de bursa includ contractele incheiate in incinta buselor de valori. Vom intelege deci prin tranzactie bursiera . nerentabilă a PP. Urmărind chiar obţinerea unui profit din diferenţe de cursuri. se încearcă conservarea valorii activelor şi chiar obţinerea unui câştig. activ. depăşirea termenul de înlăturare a încălcărilor depistate. incheiate pe piata secundara. 2) pierderea licenţei – se publică anunţ în monitorul oficial şi în aceeaşi termeni se eliberează duplicatul. Aceştia vând titluri pe cont propriu. Licenţa poate fi suspendată din cauza: 1. 12. având drept scop obţinerea unui profit din diferenţa de cursuri între momentul încheierii şi momentul lichidării operaţiunii. dar cu conditia ca acestea sa fie realizate intre membrii bursei si prin intermediul agentilor de bursa recunoscuti. Definirea. pierderea parţial şi temporară a capacităţii de a desfăşura genul de activitate. fie in afara acesteia. obligatiuni. creatorii de piaţă acţionează.se disting operatiunile specifice pe pietele de tip american si cele de tip european. nerespectarea datelor în cadrul controalelor. eliberat de inspectoratul de stat. precum şi din intenţia de modificare a structurii portofoliului de valori mobiliare deţinute sau pentru transformarea activelor financiare în lichidităţi.h) activitatea de estimare a valorilor mobiliare şi a activelor ce se referă la ele de bază cu activitatea conexă de consulting. deoarece evoluţia cursului bursier nu poate fi anticipată cu precizie. executive. PP este informat despre suspendarea licenţei în 30 zile. . de constituire. respectiv cumpără când oferta este excedentară. copia certif. a angajaţilor. incluzand si operatiunile incheiate in afara bursei. termenul de suspendare a licenţei nu poate depăşi 6 luni. de calific. In conditiile extinderii si diversificarii pietei bursiere in ultimele decenii. generate de interesele vânzătorilor şi cumpărătorilor.agentii de bursa -si in conformitate cu regulamentul si uzantele bursiere. Acestea izvorăsc din nevoia de deplasare a capitalurilor disponibile. 4. Licenţa poate fi deteliorată: 1) în termen de 10 zile se depune cererea privind eliberarea duplicatului cu anexarea formularului deteriorat. propriu. de catre persoane abilitate. în mod corespunzător. Criterii de licentiere: Comisia Naţ. Etapele unei tranzacţii bursiere.orice contract de vanzare-cumparare de titluri si alte active financiare. d) operaţiuni speculative. În condiţiile unei pieţe instabile. 7. cu conditia de a inregistra operatiunea la bursa. fie in bursa. acordă licenţe p/u aceste activităţi ale PP. operaţiunile de bursă pot fi clasificate. 5. . e) operaţiuni cu caracter tehnic. încălc. care considera operatiuni de bursa contractele ce sunt incheiate in incinta bursei in timpul sedintelor oficiale.conceptia restrictiva largeste sfera de cuprindere a tranzactiilor de bursa. prin care se urmăreşte evitarea pierderilor generate de evoluţia nefavorabilă a cursului bursier. Pentru a da definitia unei tranzactii bursiere putem sa analizam mai multe orientari. prin intermediul agentilor de bursa si in conformitate cu regulamentul institutiei respective. i) activitatea de consulting investiţional. doc. . criteriile de clasificare a tranzacţiilor bursiere. în sensul echilibrării pieţei. Contractantul îşi asumă. după cum urmează: a) operaţiuni simple. . ce confirmă alegerea org. de catre intermediarii autorizati. prin care se urmăreşte obţinerea unui câştig din diferenţa de cursuri. 2. indiferent daca este vorba de bursa propriu-zisa sau de pietele interdealeri.. 6. cerinţelor stabilite de mărimea cap. încălc. doc. legisl. bancare ce confirmă formarea capitalului propriu. b) operaţiuni de arbitraj. In cazul pietelor de tip american tranzactiile pot fi. j) activitatea de fond de investiţii. Clasificare: După scopul urmărit. Cei care efectuează astfel de tranzacţii joacă rolul de creatori de piaţă. actele contabile. care sunt efectuate de agenţii de bursă pentru menţinerea echilibrului şi stabilităţii pieţei. certif. In ceea ce priveste tranzactiile cu titluri financiare primare. implicit. fără ca practic arbitrajorul să-şi asume riscul preţului. atunci când se manifestă o cerere neacoperită pe piaţă. Acestea sunt operaţiuni de hedging. c) operaţiuni de acoperire. şi un risc. 3) rectificarea datelor din licenţă.

contravaloarea titlurilor financiare cumparate. dar nu si obligatia.. . In esenta. cumparatorul de call va fi avantajat. in schimb scade valoarea optiunilor put. In ceea ce priveste momentul executarii contractului in principalele centre bursiere se practica urmatoarele tipuri de tranzactii: .cu lichidare pe baza de aranjament special. Si invers. in general mari institutii financiare. cu fonduri banesti. Elementul critic este evolutia cursului valutar: in cazul cresterii acestuia ( peste marimea primei). urmand sa fie executat la o data fixa. intr-una din lunile urmatoare. a obligatiei de a cumpara sau vinde o suma in valuta sau titluri financiare la o data viitoare. Din acest punct de vedere deosebim: 1. dar spre deosebire de cele cu reglementare lunara. intre ziua incheierii contractului si scadenta acestuia.la termen sau cu reglementare lunara ( a reglement mensuel). In ceea ce priveste optiunile pe instrumentele financiare pot fi deosebite optiuni de cumparare ( call) si optiuni de vanzare ( put). In cazul operatiunilor cu optiuni pentru contracte futures. la un curs de exercitare stabilit. de a cumpara la o anumita data. optiunea put da dreptul cumparatorului la vanzarea valutei respective.cu lichidare imediata (cash delivery) cand executarea (predarea/ plata titlurilor) are loc chiar in ziua incheierii contractului de bursa. In cazul optiunii pe indici de bursa. . . ci obtinerea unei diferente favorabile la cursul de schimb ( daca s-au tranzactionat valute) sau la dobanda ( in cazul titlurilor financiare). executarea contractului sau abandonarea acestuia prin plata unei prime catre vanzator. La operatiunile cu optiuni pe valute cumparatorul unei optiuni call are dreptul. valoare optiunilor call pe acel contract creste.pe bani gheata. . dar nu mai tarziu de o data specificata. La exercitarea optiunii vanzatorul acesteia plateste cumparatorului sau primeste de la acesta (in functie de evolutia pietei) o suma egala cu diferenta dintre pretul curent al contractului futures si pretul de exercitare a optiunii. atunci cand investitorii primesc din partea societatii de bursa (brokerului) cu care lucreaza un credit pentru incheierea si executarea contractului de bursa. Daca pretul contractului futures creste. Un rol deosebit pe pietele bursiere au capatat in ultimele doua decenii operatiunile cu titluri financiare derivate. el isi asuma in mod . cand pretul futures scade.cu lichidare normala. Optiunea poate fi valorificata direct. care se incheie la bursa la un moment dat. in cazul scaderii cursului. pretul fiind stabilit in momentul incheierii contractului.operatiunile conditionale (a prime) se executa la termen. contra unei plati numita prima (pretul optiunii). ceea ce duce la livrarea/plata efectiva a valutei. (when issued) utilizata pentru titlurile care poarta o data fixa de emisiune. La bursele europene se practica urmatoarele tipuri de tranzactii: . sisteme de tranzactionare Cea mai frecventa clasificare a tranzactiilor bursiere se efectueaza dupa scopul efectuarii lor.in marja. creste valoarea optiunilor put si scade valoarea optiunilor call. dar inca n-au fost emise.cu lichidare la emisiune. cu un anumit pret (prima). La exercitarea optiunii. respectiv acelea in care executarea contractului are loc imediat (in cateve zile) de la incheierea acestuia in bursa.la vedere (au comptant). Operatiuni speculative. cumparatorul de put va fi avantajat. . operatiunea futures consta in asumarea prin contract de catre participanti. prin care se urmareste obtinerea unui profit din diferenta de cursuri intre momentul incheierii si momentul lichidarii operatiunii (executarii contractului ). prin vanzarea ei ca titlu financiar sau prin exercitare. vanzatorul ramanand in pierdere. (regular settlement) care trebuie sa fie facuta intr-un anumit numar de zile de bursa din momentul incheierii contractului (3-5 zile).pentru a lichida contractul la o scadenta determinata. atunci cand investitorii trebuie sa acopere integral. valoarea contractului asupra caruia poarta optiunea este determinata prin inmultirea nivelului cotat al indicelui cu un multiplicator specificat de bursa. permit cumparatorului sa aleaga intre doua posibilitati. cumparatorul optiunii are dreptul de a cumpara (call) sau de a vinde (put) un anumit contract futures. diferenta dintre nivelul cotat si valoarea curenta a indicelui este inmultita cu multiplicatorul respectiv pentru a se determina suma ce trebuie platita catre sau de catre cumparatorul optiunii de catre/ catre vanzatorul acesteia. pentru o data de exercitare. o anumita valuta. obiectivul principal al contractului nu este primirea sau livrarea efectiva a valutei sau hartiilor de valoare. In mod similar. Clasificarea tranzactiilor bursiere. respectiv contractele futures si cu optiuni pe instrumentele financiare (financial futures and options). numita ziua lichidarii. .

arbitrajorul sa-si asume riscul pretului. Aceste operatiuni sunt cunoscute sub denumirea de hedging si prezinta doua variante de baza. cel care vinde futures la bursa dispune de titlurile respective sau urmeaza sa le primeasca ferm pana la scadenta contractului la termen. unde titlul coteaza mai scump. In cazul cand hedgingul este cumparator. practic. de exemplu. functia de concentrare a ordinelor de vanzare/ cumparare si de asigurare a lichiditatii pietei revenind agentilor de bursa care actioneaza ca intermediari de titluri (brokeri). Operatiuni cu caracter tehnic. a la hausse ) anticipeaza o crestere a cursului si da ordin de cumparare futures sau la termen. Operatiuni de arbitraj. prin care se urmareste obtinerea unui castig fara ca . incasand diferenta de pret. Pietele interdealeri (OTC) sunt prin definitie piete de negocieri. Bursele de valori sunt. Un exemplu il constituie sistemul NASDAQ din SUA. dar castiga la bursa deoarece are o pozitie de debitor si piata a scazut. a fost utilizat si la bursa din Paris. cursul valutar. castigand diferenta dintre cele doua cursuri. Belgia sau Israel. cel care cumpara futures la bursa are o obligatie ferma de predare a titlurilor la termen. respectiv cumpara cand oferta este excedentara. daca pretul titlurilor creste. Urmarind obtinerea unui profit din diferenta de preturi ei actioneaza implicit in sensul echilibrarii pietei. Negocierea tilurilor se realizeaza de regula prin licitatie deschisa ( open outcry): piata este strigata si agentii de bursa contacteaza direct. Cei care fac astfel de operatiuni joaca rolul de “creatori de piata” (market makers). Ca atare.corespunzator. definite in functie de natura pietei bursiere. In raport cu aceste doua situatii. care “tin piata” (market makers). cum sunt cele din Austria. In hedgingul vanzator. In esenta. adica anuntat spre licitare. de aceea. In cazul unor burse se utilizeaza insa si procedura contractarii prin licitatie inchisa. bursa se mai numeste si piata de intermediere (agency market). 3. unde are o pozitie de creditor si piata a crescut. Dupa modul de functionare si organizare a pietelor bursiere. in cazul contractelor futures sau la termen speculatorul “la scadere” (bear sau a la baisse) mizeaza pe o scadere a cursului titlului pe care lucreaza. se cumpara un titlu pe o piata. el inregistreaza o pierdere la portofoliul sau de titluri. Operatiuni de acoperire. adica executarea ordinelor transmise de clienti catre societatile de bursa. pana la noile reglementari din 1988. ca debitor al acestora. pana la scadenta contractului cursul scade.piete de auctiune . care sunt efectuate de agentii de bursa pentru a mentine echilibrul si stabilitatea pietei. prin care cel care le realizeaza doreste sase acopere impotriva riscului de pret ( pretul marfii. Astfel. o piata intermitenta opereaza cu oferte simultane de vanzare/cupmarare. Principiul director in aceste operatiuni este cel al oricarei afaceri: “cumpara mai ieftin decat vinzi” ( buy low. in forma lor pura. luand o pozitie “lunga” in bursa (long).piete de negocieri. 4. dar va castiga la bursa. dar acestea pot fi incadrate in cateva modele de baza. Daca pana la scadenta cursul creste. el inregistreaza o pierdere. el va da un ordin de vanzare futures sau la termen. in scris (written auction). precum si modul de functionare a acesteia. 2. unde acesta se coteaza mai ieftin si se revinde concomitent pe alta piata. Momentul esential al tranzactiei bursiere este incheierea contractului. pot fi deosebite trei sisteme de tranzactii: Pietele bursiere intermitente (call markets) reprezinta sistemul de tranzactii tipic pentru o piata de auctiuni. daca. . In prezent el este utilizat cu precadere la bursele de mai mica anvergura si cu o orientare relativ conservatoare. pe cale verbala. castigand diferenta de pret. intre activitatile de intermediere de titluri si cele de comert cu titluri. bursele de valori din diferite tari prezinta de regula combinatii specifice intre modelul pietelor de auctiune si cel al pietelor de negocieri. Dupa natura lor pietele bursiere se impart in doua mari categorii: . sell high). de aceea aceste piete se mai numesc si piete de dealeri. unde confruntarea cererii cu oferta si asigurarea lichiditatii se realizeaza prin concurenta unui mare numar de comercianti de titluri (dealeri). ordinele fiind concentrate si executate in acelasi timp: momentul cand titlul care face obiectul tranzactiei este “chemat” (de aici denumirea de call ). speculatorul la crestere ( bull. cursul titlurilor) urmarind in principal conservarea valorii activelor sale in conditiile unei piete instabile si nu obtinerea unui profit. el isi va acoperi pozitia printr-o cumparare cu aceeasi scadenta. luand o pozitie “scurta” (short). O forma a operatiunii de arbitraj este spreadingul: un investitor cumpara titluri pentru scadenta t1 si face concomitent o vanzare pentru scadenta t2. bazandu-se pe diferenta favorabila dintre cele doua cursuri. De exemplu. Invers. piete de auctiune. un risc deoarece evolutia cursului bursier nu poate fi anticipat cu certitudine. el va face o vanzare pentru aceeasi scadenta. ei vand titluri in cont propriu atunci cand se manifesta o cerere neacoperita pe piata. In practica internationala exista mai multe modalitati concrete de tranzactionare. in cazul in care cursul titlurilor scade.

pretul este majorat. In practica. ca si efectuarea negocierilor propriu. se permite contractarea in sistemul continuu pentru titlurile cu dever mare.zise si incheierea contractelor de bursa sunt in sarcina agentilor de bursa. In alta situatie. adica indeplinirea obligatiilor si obtinerea drepturilor rezultate din tranzactie.executarea contractului. in urma carora agentii de bursa isi fac cunoscute ofertele de vanzare/cumparare. . realizarea efectiva a unei operatiuni bursiere presupune urmatoarele etape: . au fost colectate noi oferte de vanzare/ cumparare. concomitent sau succesiv. In cazul pietelor de auctiuni cu functionare continua. Pentru fiecare titlu contractatea se face intr-un interval de timp limitat dupa strigare. Acesta poate fi un cont in numerar sau cash. dar mecanismul lor se regaseste si in cazul burselor de valori.Functia de colectare a ordinelor si de prezentare a lor centralizata pe piata. ca si activitatea unor societati financiare puternice asigura atat lichiditatea. Indiferent de natura tranzactiei si de sistemul tranzactional. dupa ce tranzactiile call s-au incheiat. Ca atare. pe anumite piete intermitente. se formeaza la fiecare strigare un pret unic. cursul maxim. cei care vor sa efectueze tranzactiile pe piata OTC se pot adresa direct unei firme care indeplineste rolul de market maker pe acesta piata. realizarea efectiva a unei operatiuni bursiere presupune urmatoarele etape: . prin societati de bursa. Acestia centralizeaza in carnetele de ordine (order books) toate ordinele primite. cursul minim si cursul de inchidere.. . intre cererea si oferta care se prezinta pe piata. dar nu se fac cunoscute celorlalti participanti la negocierea din bursa decat in momentul in care piata a fost “chemata”. ordinele de bursa Pentru efectuarea oricarei tranzactii bursiere vanzatorul/cumparatorul de titluri trebuie sa intre in legatura cu un agent al pietei bursiere. care lucreaza fie in incinta bursei de valori. fie pe piata interdealeri (OTC).impune existenta unui disponibil care sa acopere nevoile de finantare a operatiunii. Desigur. bursa de valori nu va publica un curs oficial. in cazul in care strigarile de cumparare depasesc ca volum pe cele de vanzare. pret care asigura echilibrul in momentul respectiv. in sistemul call se permite oricand reactivarea unui titlu (stigarea din nou ). numit cursul oficial al bursei si toate tranzactiile se incheie la pretul respectiv. Pietele bursiere mixte sunt sisteme de tranzactii in care se utilizeaza. Negocierea dintre brokeri se desfasoara sub coordonarea unui functionar al bursei (seful de licitatii) a carui sarcina este sa vegheze la stabilitatea unui pret reprezentativ. intre timp. totodata. adica indeplinirea obligatiilor si obtinerea drepturilor rezultate din tranzactie. apoi se trece la strigarea altui titlu. urmata de contractari etc. In acest scop. prin stabilirea legaturii intre client si societatea de bursa si transmiterea de catre primul a ordinului de vanzare/cumparare. se urmareste determinarea acelui pret care maximizeaza volumul tranzactiilor. prin intermediul caruia se asigura reglementarea fianciara a operatiunii. se poate relua strigarea la acele valori pentru care.ca si un cont utilizabil prin cecuri . colectarea ordinelor in bursa se face. ci de regula mai multe cursuri: cel de deschidere. . procedura intermitenta si. este cazul Bursei de la Viena. prin stabilirea legaturii intre client si societatea de bursa si transmiterea de catre primul a ordinului de vanzare/cumparare. Avantajul acestui sistem este ca asigura “fixarea” unui curs de echilibru al pietei. cat si continuitatea pietei. Indiferent de natura tranzactiei si de sistemul tranzactional. Caracteristica definitorie a acestor piete este faptul ca ordinele de vanzare/ cumparare de titluri pot fi plasate tot timpul cat piata este in functiune.executarea contractului.initierea tranzactiei. ci la preturi care se modifica in tot timpul sedintei de bursa in raport cu cererea si oferta de titluri ce se manifesta in fiecare moment. Astfel. in principiu. dupa epuizarea titlurilor cotate. Pietele bursiere continue sunt tipice pentru pietele de negocieri. 1nitierea operatiunii. dupa ce negocierile la “chemarea” oficiala au fost incheiate (Geneva). in cazul opus.initierea tranzactiei. respectiv negocierea si incheierea contractului de catre agentii de bursa. piata functioneaza in pasi succesivi si nu in mod continuu (de aici denumirea de piata intermitenta). respectiv. redus. raspandirea titlurilor in masa de investitori. . Deci pe pietele call. Prima faza in procesul initierii unei tranzactii este deschiderea de catre firma broker a unui cont in favoarea clientului. O alta caracteristica a pietelor continue este faptul ca tranzactiile nu se incheie la un curs unic. pana se ajunge la un curs care echilibreaza piata. . iar volumul mare al pietei. Etapele unei tranzacţii bursiere. membrii bursei pot da direct ordinele brokerilor lor aflati in sala de negocieri. continua. care .perfectarea tranzactiei. In acest caz. respectiv negocierea si incheierea contractului de catre agentii de bursa.perfectarea tranzactiei. iar contractarea are loc pe o baza continua. conducatorul licitatiei face propuneri de pret.

. In caz contrar ei sunt raspunzatori pentru a fi “pierdut piata”.) . daca brokerul poate cumpara titlurile la un pret mai mic sau le poate vinde la un pret mai mare. Un ordin de vanzare “la piata” trebuie executat la cel mai mare pret existent cand brokerul de incinta primeste ordinul. in acest sens. eventual. in practica s-au consacrat cateva tipuri de ordine: Ordinul “la piata” este un ordin de vanzare/cumparare la cel mai bun pret oferit de piata. atata timp cat piata functioneaza. dimpotriva cursul titlului creste. ori renuntarea la executare. acesta notand in momentul executarii ordinului principalele elemente ale tranzactiei incheiate.la pretul stabilit de client . ordinelor de bursa le sunt asociate si alte instructiuni pentru brokeri: . Cea mai importanta indicatie este cea legata de pret. Daca pretul creste la acest nivel. toate ordinele sunt considerate “la zi”. Trebuie de specificat faptul ca clientul are posibilitatea sa anuleze sau sa modifice ordinul sau oricand inainte de executarea contractului.instructiunea “executa sau anuleaza” ordona cumpararea/ vanzarea imediata si completa a unui anumit volum de titluri.instructiunea “totul sau nimic” exprima dorinta clientului de a cumpara/vinde un volum important de titluri la un anumit curs si intr-o perioada precizata. dar astfel de situatii sunt rare. Ordinul de la clienti este de fapt o oferta ferma (in cazul vanzarii). Acest ordin nu poate fi executat decat daca piata ofera conditiile precizate prin ordin. ordinul poate fi dat pe o saptamana.tipul tranzactiei ( operatiune cash. respectiv cursul la care se ofera sau se comanda produsul bursier. Din acest punct de vedere. . in anumite conditii comerciale. un ordin stop de vanzare este plasat la un pret inferior nivelului curent al pietei pentru prezervarea profitului obtinut la un titlu cumparat anterior cu un pret mai mic sau reducerea pierderii la anumite titluri detinute de client. ordinul trebuie sa cuprinda o serie de elemente: . daca nu se specifica altfel. similar. Pierderea suferita de client va fi astfel limitata la diferenta dintre cursul la care se face tranzactia si cel la care s-a luat pozitia short. ordinele de vanzare la preturi mai mici vor fi executate inaintea celor la . prin legatura personala sau. Prin prioritate de pret se intelege faptul ca agentii de bursa trebuie sa execute ordinele de cumparare la preturi mai mari inaintea celor date la preturi mai mici.A doua faza a initierii tranzactiei bursiere este plasarea ordinului de catre client. frauda) brokerului sau de bursa. respectiv o comanda (in cazul cumpararii) avand ca obiect tranzactionarea unui anumit volum de titluri financiare. cu atat mai mult cu cat piata merge mai sus. se spune ca “a pierdut piata”. El devine un ordin de vanzare/ cumparare la piata. De exemplu un client vinde pe “datorie” actiuni la 28 anticipand o scadere in valoarea titlului. iar firma de brokeraj este obligata sa -l despagubeasca pe client pentru pierderile suferire de acesta din eroarea profesionala ( sau. Un ordin stop sau de limitare a pierderii actioneaza oarecum in sens contrar ordinului cu limita de pret. mai frecvent. respectiv creste/scade la nivelul specificat. iar in cazul in care el nu a putut fi executat . daca. inseamna ca ordinul este valabil numai pentru sedinta de bursa din ziua respectiva. el este obligat sa o faca imediat. respectiv pretul minim pe care il accepta in calitate de vanzator. una din obligatiile esentiale ale brokerilor este respectarea regulilor de prioritate. . Un ordin limita este cel in care clientul precizeaza pretul maxim pe care intelege sa-l plateasca in calitate de cumparator. Prin urmare. ordinul devine automat la piata si brokerul este obligat sa cumpere la cel mai bun pret. urmarindu-se reducerea pierderii la o pozitie de vanzare luata anterior. acelasi formular se afla si in posesia agentului din incinta bursei. ordinul este executat numai daca piata ofera atat conditiile de cantitate.instructiunea “ la inchidere” inseamna ca ordinul trebuie sa fie executat imediat inaintea inchiderii sedintei de bursa. .instructiunea “bun pana la anulare” sau “ordin deschis” inseamna ca ordinul ramane valabil pana cand clientul il anuleaza sau pana cand tranzactia a fost executata. daca scaderea se produce. Ordinul “la piata” poate fi executat oricand.va fi anulat de broker. aceasta inseamna ca.cantitatea oferita sau comandata (numarul de “contracte”) . In general. Ordinele primite de la client de brokeri sunt inscrise intr-un formular special numit tichet de ordine. In executarea ordinelor de bursa. futures etc.scadenta (in cazul contractelor la termen). cat si cele de pret. pentru o luna sau pana la o anumita data.sensul operatiunii (vanzare/cumparare) . atunci cand pretul titlului evolueaza in sens contrar asteptarii clientului. Astfel. el va inregistra un profit deoarece este debitor pe un titlu mai ieftin.instructiunea “la deschidere” inseamna ca ordinul trebuie executat imediat ce bursa a fost deschisa ( de exemplu in primele 30 secunde). .produsul bursier (specipificarea titlului financiar care face obiectul ordinului) . Un ordin stop de cumparare este plasat la un nivel superior cursului curent al pietei. telefonica cu brokerul. de exemplu 29. el poate pierde. Practic un ordin de cumparare “la piata” impune obtinerea celui mai scazut pret existent in bursa la momentul cand brokerul de incinta primeste instructiunea de executare a ordinului. Daca brokerul nu reuseste sa execute ordinul in conditiile respective.instructiunea “la zi”. Unui ordin cu limita de pret ii este asociata intotdeauna clauza “la un pret mai bun”. el plaseaza un ordin stop la . Pentru a se proteja impotriva sporirii cursului.

In conditiile deverului actual de la burse aceasta modalitate este. care striga titlul ce urmeaza a fi negociat. Unul din sistemele de tranzactii complet automatizat a fost instituit la Toronto in 1977 (Computer Assisted Trading System). deci executarea ordinelor de bursa. ea presupune transmiterea titlurilor de la societatea de bursa care a vandut la societatea de bursa care a cumparat si transmiterea in sens invers a contravalorii titlurilor pentru fiecare din contractele care au fost incheiate in bursa. Contactarea are loc atunci cand un agent de bursa care a strigat cotatiile sale primeste un raspuns afirmativ din partea altui agent de bursa.livrarea titlurilor are loc printr-un curier. Procesul prin care aceste obligatii interdependente sunt indeplinite se numeste executarea contractului sau lichidarea tranzactiei. participantul cu sold negativ trebuind sa faca livrarea. Negocierea electronica presupune utilizarea tehnologiei moderne in procesul de transmitere a ordinelor si de prezentare a acestora in bursa. Contractarea are loc atunci cand un agent de bursa tert accepta o cotatie inscrisa pe tabla. cat si pe cele continue. Sydney) a primelor doua cele mai bune preturi de vanzare si cumparare. alocandu-se pentru fiecare o rata din volumul disponibil al pietei. prioritatea de volum . Negocierile sunt deschise de un functionar al bursei. Negocierea prin inscrierea pe tabla presupune prezentarea ordinelor astfel incat ele sa poata fi vazute de toti agentii de bursa care participa la sedinta respectiva. se face diferit pe diferite piete. iar cel cu sold pozitiv avand dreptul la primirea . unde iau loc agentii de bursa si striga preturile de vanzare/cumparare.prin intermediul mecanismului bursier . precum si cu procedura specifica fiecarei burse. Blocurile de titluri sunt contracte de volum mare (10 mii de actiuni sau mai multe) si. cea referitoare la livrarea/ primirea titlurilor. in afara salii principale de negocieri a bursei. el contine ordinele repartizate in raport cu gradul lor de negociabilitate. cumparatorii cu cele mai mari preturi si vanzatorii cu cele mai mici preturi vor fi serviti primii. urmand apoi ca tranzactia sa fie raportata la bursa dupa ce aceasta a fost incheiata. Negocierea “in groapa” este o varianta a metodei descrise mai sus. practic. Lichidarea centralizata ( prin clearing) utilizeaza principiul compensarii obligatiilor de acelasi fel si de sens contrar: vanzarile facute in bursa sunt compensate cu cumpararile. In practica s-au consacrat mai multe modalitati de negociere: Negocierea pe baza de carnet de ordine presupune centralizarea de catre agentii de bursa a ordinelor primite de la clienti intr-un document numit carnet de ordine.cand mesagerul preda titlurile.a doua ordine de sens contrar (vanzare/cumparare). in raport cu sistemul de tranzactii adoptat. de regula. Este una din metodele cele mai spectaculoase de negociere si se practica pentru titlurile sau produsele financiare care se bucura de un dever mare la bursa (in prezent este cazul contractelor futures si optiunilor). Executarea tranzactiei Intalnirea . dar contractarea blocurilor de titluri se realizeaza separat. foarte aglomerat. In principiu exista doua sisteme de lichidare a tranzactiilor: .regula complementara la prioritatea in timp . Aceasta genereaza in sarcina partilor contractante obligatia de predare a titlurilor . asa cum aceasta este consacrata in regulament. Contractarea are. astfel incat participantilor la tranzactii le revine obligatia de a regla soldurile astfel rezultate. La NYSE formeaza asa-numita “piata de sus”. deoarece dimensiunea contractelor este atat de insemnata incat poate influienta situatia pietei. inutilizabila: ea ar presupune procesarea zilnica a unui numar mare de contracte care poate sa mearga de la cateva sute la cateva sute de milioane. negocierea lor este supusa unui regim special: in tranzactii se tine seama de informatiile venite din sala de negocieri. putand actiona in cont propriu (dealeri) sau un contul unor terti (brokeri). continand aceleasi conditii referitoare la scadenta. Negocierea prin anuntarea publica a ordinelor se practica atat pe pietele intermitente. intr-un spatiu special amenajat din incinta bursei. Lichidarea directa (cash and carry) a fost utilizata mai ales in perioadele de inceput ale bursei de valori. . se procedeaza conform urmatoarelor reguli: prioritatea in timp inseamna ca primul ordin plasat va fi primul executat. Carnetul de ordine poate sa fie deschis pentru consultare de catre agentii de bursa terti sau inchis unde numai pretul si volumul celor mai bune cotatii sunt anuntate in bursa. Aceasta se realizeaza prin inscrierea pe un tabel electronic (Toronto) sau cu creta (Hong Kong. Apoi agentii de bursa anunta cu voce tare preturile lor de vanzare sau cumparare si cauta parteneri interesati. Este vorba de doua activitati de compensatie: in primul rand. de regula. Mecanismul lichidarii presupune urmatoarele faze principale: . “Groapa” este un spatiu semicircular. brokerul cumparatorului ii elibereaza un cec continand contravaloarea acestora. duce la perfectarea contractului. aceasta regula se aplica atunci cand piata nu permite executarea integrala a ordinelor.prin lichidare directa sau prin lichidare centralizata ( clearing). Negocierea pe blocuri de titluri are loc.preturi mai mari.pentru vanzator si de plata a pretului acestora .compararea documentelor privind contractul: brokerul vanzatorului il contacteaza dupa sedinta de bursa (telefonic) pe brokerul cumparatorului si are loc verificarea inscrisurilor care atesta incheierea contractului. In cazul ordinelor date la acelasi pret.pentru cumparator.arata ca primul ordin executat va fi cel cu volumul cel mai mare. Executarea pro rata inseamna ca toate ordinele la acelasi pret vor fi executate in raport cu volumul lor. un caracter bilateral si se produce atunci cand un agent de bursa a raspuns favorabil la oferta facuta de altul. volum si pret. Electronizarea poate merge mai departe cuprinzand executarea ordinelor si lichidarea contractelor. Negocierea contractului Incheierea contractelor . . acest din urma caz este ilustrat de bursele de la Zurich si Budapesta. Cu alte cuvinte.

pentru a lichida contractul la o scadenta determinata. Primul sistem de clearing a fost organizat in Germania ( Francfurt) in 1867. casa de compensatie da instructiuni institutiei care pastreaza titlurile de a preda titlurile care fac obietul contractului de la detinator catre cumparator. care functioneaza ca antrepozit central pentru toate titlurile detinute de membrii sai. dar nu mai tarziu de o data specificata. Tranzacţiile pe bani gata se fac pe baza contului cash deţinut de client la firma broker. Prin urmare. Casa de depozit este organismul care asigura pastrarea centralizata a titlurilor membrilor sai. (regular settlement) care trebuie sa fie facuta intr-un anumit numar de zile de bursa din momentul incheierii contractului (3-5 zile).cu lichidare normala. In acest caz. care efectueaza compensatiile si determina soldurile creditoare/debitoare ale membrilor sai referitoare la titluri si. garantand securitatea acestora si permitand circulatia lor operativa. Acest proces de transfer presupune efectuarea formalitatilor privind inregistrarea noului proprietar al titlurilor.Prin procedura traditionala a livrarii/ primirii fizice a titlurilor. in al doilea rand. Lichidarea centralizata presupune interventia a doua organisme specializate: casa de depozit. In ceea ce priveste momentul executarii contractului in principalele centre bursiere se practica urmatoarele tipuri de tranzactii: .cu lichidare la emisiune. În primul caz predarea/plata titlurilor se realizează în chiar ziua încheierii contractului de bursă. prestand pentru membrii sai inregistrari in cont.serviciile legate de lichidarea tranzactiei.cu lichidare pe baza de aranjament special. un investitor care a cumpărat titluri cash este obligat să depună în contul său contravaloarea acestora în limitele termenului stabilit pentru lichidarea normală .in marja. în raport cu Regulamentul bursei. clientul care vinde cash trebuie să predea titlurile contractate în cadrul aceluiaşi termen. in unele cazuri bancile asigura serviciile de clearing pentru titluri. Clearing si decontare Clearingul banesc se face prin creditarea/debitarea conturilor deschise de casa de compensatie pentru vanzatorii/cumparatorii de titluri. (when issued) utilizata pentru titlurile care poarta o data fixa de emisiune. Inreaga activitate de executare a contractului se realizeaza prin intermediul societatilor de bursa.titlurilor. “depozitul” de titluri imbraca forma unei 13. simetric. Practic casa de compensatie isi asuma toate obligatiile de a face plati membrilor sai. . cel mai frecvent. marcate intr-un sistem computerizat de conturi. obligatiuni sau alte inscrisuri. .pe bani gheata. depozitarea se poate face atat pentru titlurile materializate sub forma de certificate de actiuni. atunci cand investitorii trebuie sa acopere integral. Clearingul titlurilor poate avea loc in doua moduri: .cash şi în marjă. Scopul crearii acestei institutii este de a rationaliza procesul de pastrare si livrare a titlurilor. cu fonduri banesti.cu lichidare imediata (cash delivery) cand executarea (predarea/ plata titlurilor) are loc chiar in ziua incheierii contractului de bursa. vărsînd suma respectivă în contul său la broker. atunci cand investitorii primesc din partea societatii de bursa (brokerului) cu care lucreaza un credit pentru incheierea si executarea contractului de bursa. care poate fi organizata ca un departament al bursei. iar transferul are loc prin creditarea/debitarea conturilor de titluri. participantii la piata bursiera. . ca o firma cu statut de filiala a bursei sau ca o organizatie independenta de bursa. Termenul de executare diferă la contractele cu lichidare imediată (cash delivery) şi respectiv la cele cu lichidare normală (regular settlement).Prin procedura reglementarii in “contul electronic”. dar inca n-au fost emise. . cea privind lichidarea baneasca. . Tranzacţii cu titluri primare practicate pe pieţele de tip american . In acest caz. primind contravaloarea integrală a acestora în contul său. Fiecare bursa de valori lucreaza cu o casa de compensatie. si casa de clearing.5 zile . Casa de compensatie (clearing) joaca rolul central in mecanismul derularii. respectiv la fondurile banesti corespunzatoare. cat si pentru titlurile sub forma electronica. neexistand o relatie directa intre vanzatorii si cumparatorii de titluri. In cazul pietelor de tip american tranzactiile pot fi. În al doilea caz. . termenul este de cîteva zile.dar în nici un caz să nu depăşească 7 zile. În acest caz un investitor poate cumpăra titluri financiare cu condiţia să plătească integral contravaloarea acestora. La NYSE. el este stabilit la cinci zile bursiere pentru executare între brokerii vînzători şi brokerii cumpărători şi la şapte zile pentru reglarea raporturilor între clienţi şi brokerii lor. . fara existenta si circulatia unor inscrisuri de tipul certificatelor de actiuni. in schimbul preluarii tuturor drepturilor acestora de a primi incasari rezultate din tranzactiile incheiate in bursa. contravaloarea titlurilor financiare cumparate. respectiv dreptul de incasare de catre cel cu pozitie neta de vanzator si obligatia de plata din partea celui cu pozitie neta de cumparator. de exemplu.

un credit pentru realizarea operaţiunii bursiere. Orice diferenţă nefavorabilă rezultată din aceste operaţiuni (cînd lichidarea poziţiei prin vînzarea titlurilor se face la un curs mai redus decît cel la care au fost cumpărate sau cînd cumpărarea acestora se face la un curs mai mare decît la angajarea poziţiei) este suportată de client. .pentru una şi aceeaşi primă aferentă a trei scadenţe diferite. constatând în prima plătită. preţul contractului este cu atât mai mare. ceea ce înseamnă că până la data respectivă marja contractului. . for cash) de la bursele de valori nu trebuie confundate cu tranzacţiile cash de la bursele de mărfuri. În forma lor clasică tranzacţiile cu primă prezintă următoarele caracteristici: .cumpărătorul îşi asumă obligaţia de a plăti vânzătorului o primă. acestea din urmă.preţul tranzacţiei este predeterminat. cu cât scadenţa este mai îndepărtată. care se incheie la bursa la un moment dat. Diferenţa până la valoarea contractului este constituită de împrumutul pe care clientul îl obţine de la broker pentru tranzacţia respectivă. iar acesta nu a predat integral titlurile în şapte zile. . Altfel spus. La bursele europene se practica urmatoarele tipuri de tranzactii: . firma broker cumpără titlurile de pe piaţă. . numita ziua lichidarii. . numite şi tranzacţii spot (engl. Aceste titluri ce servesc drept garanţie se numesc colateral. .riscul asumat de operator atunci când lucrează pe poziţia descoperit este limitat la mărimea primei. cash/spot commodity). . Pentru efectuarea unor astfel de tranzacţii clientul trebuie să ofere o garanţie iar aceasta este reprezentată de titlurile care fac obiectul contractului şi care rămân la broker. care pe măsura apariţiei unor noi produse bursiere au fost în mod treptat înlocuite.prima reprezintă pierderea maximă pentru cumpărător. Acesta trebuie să depună în termenul prescris pentru lichidarea normală numai o parte din contravaloarea acestor titluri. în cazul renunţării la contract. Dacă investitorul doreşte să intre în posesia titlurilor el trebuie să restituie creditul inclusiv dobânda adică să anuleze debitul său la broker.contractul nu poate fi lichidat la scadenţă. respectiv contractele futures si cu optiuni pe instrumentele financiare (financial futures and options). Prin tranzacţiile în marjă se creează o capacitate financiară suplimentară pentru client. Contul de siguranţă se deschide atunci când un client cumpără mai multe titluri cu aceeaşi sumă de bani sau acelaşi număr de titluri cu o sumă iniţială mai mică. executarea contractului sau abandonarea acestuia prin plata unei prime catre vanzator. Un rol deosebit pe pietele bursiere au capatat in ultimele doua decenii operatiunile cu titluri financiare derivate.scadenţa tranzacţiei este fixă. trebuie menţinută. 14 Tranzacţii cu titluri primare practicate pe pieţele de tip european – pe piaţa cu reglementare imediată şi cu reglementare lunară: cu primă. se referă la contracte încheiate cu intenţia de a fi executate imediat în natură. intr-una din lunile urmatoare. clientul cumpărător primeşte titlurile în acelaşi interval de şapte zile şi beneficiază de toate drepturile pe care acestea le conferă. Tranzacţiile în marjă reprezintă o variantă a tranzacţiilor la vedere. la cursul curent. permit cumparatorului sa aleaga intre doua posibilitati. cu contracte pe opţiuni.la vedere (au comptant). caz în care. respectiv acelea in care executarea contractului are loc imediat (in cateve zile) de la incheierea acestuia in bursa. În urma executării contractului. . în vederea predării acestora la casa de compensaţie. Tranzacţiile pe bani gata (engl. Acesta nu trebuie să achite firmei broker contravaloarea titlurilor. urmand sa fie executat la o data fixa. Constă în cumpărări de titluri primare pe datorie. . în anumite limite.În cazul în care clientul nu îşi respectă această obligaţie. Clientul vînzător primeşte integral contravaloarea titlurilor vîndute şi poate dispune de fondurile respective. Aceste titluri sunt folosite ca gaj pentru împrumut.operatiunile conditionale (a prime) se executa la termen. stelajul. tranzacţiile spot au ca obiect o marfă prezentă. pe marile pieţe bursiere. Mecanismul acestui tip de tranzacţie constă în următoarele: investitorul dă ordin de cumpărare a unui volum de acţiuni. adică prin livrarea efectivă a bunului şi plata contravalorii acestuia. brokerul acordă clientului său. Dacă brokerul a vîndut titluri executînd ordinul clientului. brokerul va proceda la lichidarea poziţiei clientului său prin vînzarea titlurilor respective la valoarea lor de piaţă din momentul în care obligaţia scadentă de depunere a fondurilor nu a fost îndeplinită. Se produce astfel efectul de levier. În funcţie de nivelul marjei aceasta poate cu o anumită sumă avansată în operaţiune să câştige ori să piardă mai mult decât într-o tranzacţie cash. existentă în momentul încheierii contractului şi care urmează să fie livrată imediat. dar spre deosebire de cele cu reglementare lunara.la termen sau cu reglementare lunara ( a reglement mensuel). fiind dat de cursul la termen prestabilit pentru scadenţa aleasă. Tranzacţiile cu primă sunt operaţiuni bursiere de tip condiţionat.

deoarece cumpărătorul dispunând de alternative ale deciziei sale. productia şi situatia financiara. Declinul ciclurilor activităţilor sau schimbărilor psihologice temporare în cotarea pieţei ar putea avea efect mărit asupra preţului real al acţiunilor decît rata de creştere a profitului prognozată sau atinsă. produce efectul invers. c) tranzacţie cu primă de tip hedging. Rezultatul analizei fundamentale este valoarea coractă a VM. trebuie .să compenseze avantajul pe care îl acordă vânzătorul. inclusiv orice factor care afectează oferta şi cererea pentru produsul sau serviciul de referinţă. 3. Acesta poate fi cumpărător al valorii mobiliare la preţul cel mai mare prevăzut în stelaj sau vânzător la preţul cel mai mic prevăzut în stelaj. Analiza fundamentală – se bazează pe analiza situaţiei companiei. Stelajul este folosit şi ca modalitate de acoperire împotriva riscului de pierdere din fluctuaţia cursului pentru valorile mobiliare deţinute în portofoliu.Relaţia dintre preţul curent al acţiunii şi performanţele pieţei. Dezavantajele analizei fundamentale Previziunile variabilelor fundamentale. Dacă până la scadenţă cursul de piaţă al acţiunilor nu fluctuează semnificativ. La orice curs situat între bornele stelajului. în timp ce vânzătorul stelajului anticipează o fluctuaţie puternică a cursului titlului tranzacţionat. un analist al unei companii cotate la bursă studiază: oferta şi cererea pentru produsele . acesta mizează pe stagnarea în viitor a cursului acţiunilor tranzacţionate.Disciplina: orice încercare de a estima valoarea intrinsecă duce la micşorarea lipsei de claritate în luarea deciziilor privind oportunitatea unei investiţii 2. Schimbarea pulsului pieţei şi ciclurilor pieţei. de mediu. dar operatorul poate executa contractul chiar în lichidarea lunii următoare încheierii tranzacţiei. stelajul are caracteristicile unei tranzacţii condiţionate la termen. Analiza fundamentală identifică şi măsoară factorii care determină valoarea intrinsecă a unui instrument financiar.Riscul: Diferenţa reală sau prima de risc va diferi în funcţie de calitatea acţiunilor. în funcţie de evoluţia cursului. deoarece la scadenţă. Stelajul comportă două cursuri. devidendelor şi profitului ce se poate fi sau nu să fie atinsă datorită influienţei factorilor externi. modele de prognozare. mai mare decât pe piaţa cu reglementare lunară. în sensul creşterii sau descreşterii acestuia. Operatorul care a achiziţionat un stelaj are dreptul ca la scadenţă să-şi stabilească poziţia. creşterea.tranzacţiile cu primă se încheie pentru o cantitate de 100 titluri. separate printr-un ecart. Din acest punct de vedere. cum ar fi climatul general economic şi politic. bazată pe factori economic. operatorul înregistrează o pierdere. Avantajele analizei fundamentale 1. politici. de regulă. precum şi pe alţi factori şi date statistice relevante. sau într-una din următoarele cinci luni până la scadenţă. dar nivelul cererii rămâne acelaşi. Analistul cerceteaza costurile marja profitului. 14. operatorul are obligaţia să execute contractul. Analiza fundamentala vizeaza. Tranzacţiile de tip stelaj sunt operaţiuni care combină caracteristicile tranzacţiilor ferme cu cele ale operaţiunilor de tip condiţionat.Analistul pe probleme fimdamentale studiaza conditiile de dezvoltare a anumitor domenii de activitate şi a anumitor societati. explicarea mişcarii cursurilor pe termen mediu şi lung. Analiza se aplică raportului pret/beneficiu trecut şi prezent pentru determinarea celui mai potrivit multiplicator.. stabilizarea şi declinul. cumpărătorul stelajului se confruntă cu o pierdere. Analistul trebuie sa studieze toate aceste caracteristici in diferite etape ale ciclului activitatii societatii Aceste stadii sunt urmatoarele: dezvoltarea. trebuie de ţinut seama că estimarea venitului.prin diferenţele de preţ . Dacă există o reducere a ofertei. Sunt trei metode de estimare a VM în analiza fundamentală şi anume: Metoda veniturilor Metoda de piaţă Metoda activelor nete porneşte de la premisa că o VM costă atît cîte active îi revin. Tipuri de tranzacţii cu primă pot fi: a) tranzacţie cu primă în scopul obţinerii de câştig.Obiectivele analizei fundamentale sunt sa evalueze activele unei societati ori sa estimeze profiturile posibile ale societatii in urmatorii ani. Analiza fundamentală este metoda de previzionare a mişcărilor viitoare ale preţului unui instrument financiar. Stelajul reprezintă o tranzacţie fermă. de natură a afecta semnificativ oferta şi cererea pentru indiferent care ar fi suportul instru mentului finaciar respectiv. Dacă considerăm tranzacţia de stelaj din punctul de vedere al vânzătorului. b) tranzacţie cu primă de tip arbitraj. Limita inferioară şi cea superioară a cursului sunt denumite bornele stelajului. . atunci se va înregistra o creştere a preţurilor de piaţă. De exemplu. performanta managerială.preţul de cumpărare într-o tranzacţie cu primă este. Analiza fundamentală – principii. Vânzătorul unui stelaj apreciază că până la scadenţă cursul valorilor mobiliare tranzacţionate va fi stabil. indiferent de poziţia adoptată. O creştere a ofertei. Tranzacţia de stelaj se încheie pe termen de 6 luni. în aceleaşi condiţii de cerere. instrumente.

 Determinarea coeficienţilor de rentabilitate şi profitabilitate a societăţii. prin preţ. figuri de trend. al urşilor– mişcarea descendentă a preţurilor. calitatea managementului şi a politicilor acestuia. tendinţelor şi pieţelor de desfacere a producţiei finite. instrumente. analistul construieşte un model. Sarcina principală a analizei tehnice este det trendului pentru utilizarea în comerţ. cererea şi nivelul stocurilor. condiţiile economice generale. perspectivele şi planurile competitorilor săi. care ar permite luarea deciziilor investiţionale corecte. preţurile se mişcă în mod orientat.sau serviciile respectivei companii. atunci acesta ar trebui să scadă. înţelegerea viitorului se bazează pe cunoaşterea trecutului. reviste. atunci preţul de piaţă al acţiunilor va refelecta acest fapt şi va creşte în viitor. Dar preţul acţiunii este influienţat nu numai de veniturile viitoare. nu se mişcă. Una dintre dificultăţile analizei fundamentale constă în asigurarea acurateţei măsurării corelaţiei dintre variabile.ce titluri. luînd în consideraţie realităţile economice şi politice.analiza propriu-zisă a activităţii emitentului în vederea determinării corelaţiei dintre valoarea de piaţă şi valoare patrimonială a acţiunilor. să evaluieze activitatea de producere. producţia sau culturile planificate. în timp ce la creşteri neconcordante ale cererii. istoria se repetă. preţurile tind să înregistreze scăderi.  Determinarea structurii sortimentului. preţurile tind să înregistreze creşteri. la creşteri neconcordante ale ofertei. structurii capitalului acţionar. pieţele au. performanţele istorice şi previzionate ale acesteia.  Determinarea structurii şi gradului de lichiditate a mijloacelor.  Determinarea structurii surselor de finanţare a activităţii societăţii. în ceea ce priveşte mărfurile. Termenul trend înseamnă o anumită direcţie de mişcare a preţurilor. Majoritatea investitorilor nu dispun de timp şi de cunoştinţe pentru a efectua analiza fundamentală a titlurilor interesate. analistul o compară cu preţurile curente şi decide dacă preţurile ar trebui să urce sau să coboare. Analiza fundamentală presupune studiul problemelor financiare ale activităţii emitentului. activelor societăţii. pentru a determina valoarea curentă şi de perspectivă a respectivului instrument. O importanţă deosebită în cadrul analizei fundamentale a titlurilor financiare au următoarele laturi:  Determinarea capacităţii de concurenţă a societăţii emitente. în plus. apoi să determine orice tendinţe în activitatea companiei ce ar putea influienţa fluctuaţia preţului de piaţă al acţiunilor. practic. Esenţa axiomei constă în faptul că toată informaţia necesară pentru luarea unei decizii investiţionale raţionale se conţine în preţul de piaţă al acţiunii. prognozele şi condiţiile climatice. analistul trebuie să facă estimările respective bazat pe experienţă. disponibilităţile de produse înlocuitoare. cât şi ca dezavantaj (în funcţie de corelarea în timp). În aceste condiţii ei apelează la serviciile agenţiilor informaţionale şi la sursele de informatizare în masă . Analiza tehnică – principii. Dacă preţul este în mod curent peste valoarea intrinsecă. nevoie de timp pentru a recunoaşte că preţurile nu mai sunt în linie cu valoarea. Iniţial investutorul trebuie să studieze situaţia financiar-economică a societăţii în baza rapoartelor financiar-contabile. ceea acţionează atât ca avantaj. ci şi de riscul aferent investiţiilor. în ultimă instanţă. emisiuni televizate. Din astfel de date. condiţiile economice. politicile guvernamentale. radiou. Din punctul de vedere al analizei tehnice. Analiza tehnică a pieţei VM presupune studierea informaţiei interne a bursei de valori. un analist studiază datele statistice referitoare la: preţuri. etc.Există trei tipuri de trend: al taurilor– mişcarea ascendentă a preţurilor. planurile sale de viitor.ziare. rentabilitatea emitentului. statisticile industriale. tipologia trendurilor. Adepţii acestei şcoli consideră că preţul acţiunii este influienţat în cea mai mare măsură de eficienţa activităţii societăţii emitente. atunci acesta ar trebui să urce. în sensul . Analiza tehnică se bazează pe trei principii: Mişcările pieţei iau în consideraţie totul. constituirea şi analiza graficelor de modificare a volumului tranzacţiilor şi nivelului cursurilor acţiunilor în scopul prognozării mişcării preţurilor de scurtă durată. Analiza tehnică – este utilă în cadrul BV pentru a prevedea preţul de viitor. 15. dacă preţul este în mod curent mai mic decât valoarea intrinsecă. 2) etapa de bază . adesea. Ideea de bază este aceea că. Analiza tehnică Analiza fundamentală răspunde la o serie de întrebări legate de situaţia curentă financiară a societăţii şi în principal determină "ce" ar trebuie să cumpere sau să vîndă investitorul. dat fiind faptul că este o procedură economică specifică. Odată valoarea intrinsecă estimată. oferta. Dacă perspectivele de dezvoltare a societăţii sunt stabile. Totul este supus ciclitatii. . lateral– preţul. dezvoltările politice. Premisa de bază este că. Analiza se efectuiază în două etape: 1) analiza situaţiei în ramură. perspectivele de utilizare. pieţele tind să anticipeze evenimentele şi să le sancţioneze anticipat. în mod inevitabil.

Folosind pe larg instrumentariul analizei tehnice. cît şi neraţionali. dat fiind faptul că dunamica preţurilor este supusă anumitor legităţi care de regulă au caracter constant. adepţii analizei grafice susţin părerea precum că:  Analiza pieţei poate fi efectivă. Principalele dezavantaje sunt: 1. analiza tehnica se face mult mai rapid decat orice fel de analiza. care în sine cuprinde influienţa tuturor factorilor pieţei. mai devreme sau mai tîrziu se vor reflecta în relaţiile apărute dintre cererea şi oferta de titluri.prin utilizarea indicatorilor statistici. previziunea viitorului se face tinind cont doar de trecut. decizia adoptata este mult mai obiectiva şi mai concreta. La baza analizei tehnice stau următoarele raţionalităţi:  Venitul obţinut pe piaţa valorilor mobilaire este rezultat de confruntarea directă a cererii şi ofertei de capital. adică orice evoluţie a pieţei este caracterizată de trend şi se încadrează în următoarele caracteristici:  trendul taurului (bullish) . analiza tehnica foloseşte liniile de rezistenta şi de sustinere pentru a detecta semnale de vînzare şi de cumparare inainte de a avea loc schimbarile de tendinta previzibile. stihiinici sau nu.creşterea preţurilor. problema implementării analizei tehnice este legată de lipsa unei statistici adecvate privind operatiunile cu activele financiare. determina volumul de cumpărări/vînzări. după părerea adepţilor acesteia. indicatorii statistici si graficele cursurilor şi volumului se completeaza intr-o perspectivă pe termen scurt.  Analiza determină trendul şi mişcarea viitoare a acestuia. 4. analiza tehnica utilizeaza informatii despre cursuri. altele la determinarea evoluţiei indicilor bursieri şi al treilea grup de modele se utilizează la determinarea căilor de cumulare a diferitor active financiare. În Republica Moldova. 2.Obiectivele urmărite prin analiza tehnică pot fi reprezentate astfel: a)proiectarea în viitor a comportamentului trecut şi actual al cursului titlului. Fondator al şcolii analizei tehnice în unanimitate este considerat Chearlz Dow.  Orice modificări ale factorilor externi. 2. Avantajele analizei tehnice 1. iar teoria sa este una dintre cele mai cunoscute şi vechi teorii în cadrul şcolii analizei tehnice. Fiind preferabila recurgerea la grafice şi la analiza fundamentală. în mos deosebit precăutîndu-se aşa componente ca preţul şi volumul tranzacţiei. 4. inclusiv actiuni. 3. ci a analizei fundamentale. amplă şi corectă doar în cazul studiului aprofundat al construcţiilor grafice ale evoluţiei preţurilor.preţul nu este determinat de vreo evoluţie semnificativă spre creştere sau descreştere.  Părţi diferite ale graficului se pot repeta. analiza cărora nu este obiectul analizei tehnice.  trendul ursului (bearish) . şi respectiv pe graficul preţurilor tranzacţiilor încheiate.  Preţurile pe piaţa de capital se schimbă conform trendului ce se caracterizează printr-un ciclu de viaţă. utilizarea graficelor constituie un avantaj in elaborarea unei analize.scăderea preţurilor. „un desen face mai mult decat un intreg discurs". C)urmărirea tendinţei actuale pentru a stabili cînd o variaţie de preţ va indica un punct de întoarcere. care la rîndul său constituie baza de date pentru prognozarea evoluţiei pieţei. Analiza tehnică se bazează pe concepţia că preţul instrumentelor şi titlurilor financiare este determinat de cererea şi oferta pe piaţa valorilor mobiliare. analiza fundamentală este utila investitorilor pe termen lung.  Cererea şi oferta sunt influienţate de o multitudine de factori atît raţionali. 3.  trendul orizontal sau lateral (flat). Cand vrem sa realizam o analiza pe termen lung. Este important de evidenţiat faptul că modele analizei tehnice se împart în trei mari grupări: unele sunt folosite la prognozarea preţurilor viitoare ale diferitor instrumente financiare. Din punct de vedere tehnic mişcarea pieţei se reflectă pe calea construirii graficelor. Din această cauză analiza tehnică de cele mai multe ori era numită analiză grafică. se poate prognoza evoluţia preţurilor titlurilor pe piaţa financiară. indicatorii statistici nu sunt de prea mare utilitate.  Situaţiile pe piaţă sunt supuse unei ciclităţi ceea ce permite de a previziona preţurile viitoare ale titlurilor. Totodată analiza tehnică cuprinde analiza rezultatelor tranzacţiilor efectuate pe piaţă.. B)cercetarea şi urmărirea mişcărilor ciclice ale pieţei. În esenţă. Dow a fost fondatorul companiei Dow Jones şi redatorul revistei "Wall Street Journal" pînă în anul 1900.analiza tehnica este singura metodologie pe care o poate utiliza investitorul pentru a lua decizii pe termen scurt. volume şi toate elementele pe care piata le furnizeaza pentru elaborarea graficelor şi indicatorilor statistici. Teoria lui Dow are la bază studiul trendurilor pieţei în .

Determinarea de taur a apărut din analogia cu taurul care ridică preţul cu coarnele sale. analistul tehnic este capabil de a determina piaţa să lucreze pentru el. De regulă. ce activează în domeniu la un preţ foarte mic sau chiar gratis. specialiştii în analiza grafică nu-şi pun drept scop depistarea cauzelor care au contribuit la majorarea sau scăderea preţurilor titlului. Un flat îndelungat prevesteşte o furtună a preţurilor pe piaţă – mişcarea puternică a preţurilor în sus sau jos. evoluţia pieţei este studiată în limitele a trei intervale de timp.  . Totul pe piaţă este supus influienţei tendinţelor economice. Orice cauze care ar putea influienţa cotaţiile titlurilor. Pentru majoritatea acestor grafice datele iniţiale sunt compuse din preţurile de deschidere şi închidere a pieţei. 2. mai rar . ea nu ia în consideraţie deplasarea în timp. creînd o piaţă unică în felul său şi totodată ciclică din punct de vedere a evoluţei sale. Analiza pieţei se efectuiază cu ajutorul graficelor . Preţul de piaţă ia în consideraţie totul. deci funcţia acestora constă în simplificarea procedurii de determinare şi urmărire a tendinţei pe parcusul perioadei sale de existenţă.este important de a studia foarte amănunţit şi aprofundat mişcarea preţurilor titlului în cauză sau a pieţei în ansamblu. în mod obligator îşi vor găsi reflectare în preţul de piaţă al titlului dat. mai rar “whipsaw”. Ele doar reflectă tendinţa curentă de creştere sau micşorare. valoarea maximă. Reeşind din specificul său economic graficele nu pot influienţa evoluţia pieţei. Sunt cunoscute trei tipuri de linii de trend:  Trendul taurului – preţurile se mişcă în sus (cresc). Deasemeni se analizează pasul mic . Noţiunile de tendinţă sau trend constituie baza analizei tehnice. companiile de brokeraj. Concepţiile de bază în cadrul întregului spectru de concepţii ale analizei tehnice sunt considerate următoarele: Principiile fundamentale ale analizei tehnice. diagramelor în bare.  Trendul lateral – în cadrul acestui trend nu se observă vreo mişcare a preţului în sus sau jos. De regulă această mişcare a trendului este numită “flat”. psihologic. lumînărilor etc.construirii graficelor liniare. Informaţia analitică în domeniul dat este asigurată analiştilor de către agenţiile investiţionale.un an. Trendul ursului . 1. Mai mult ca atît. Reeşind din aceasta . Concepţiile de bază ale analizei tehnice.preţurile se mişcă în jos (scad). Intervalul de bază se numeşte primar şi determină mişcarea preţului pe parcursul cîtorva ani.unicul obiectiv necesar pentru analiză şi prognoză.general şi în parte pentru fiecare titlu financiar interesat. Deci în centrul atenţiei se axează studiul grarficului preţului . Analiza tehnică studiază factorii de bază ce influienţează dinamica preţurilor de piaţă ale titlurilor. Mişcarea preţurilor este supusă tendinţelor pieţei. minimă şi medie a valorii mobiliare analizate.piaţa. căzînd de sus peste el cu tot corpul său. Scopul de bază al construirii graficelor dinamicii preţurilor constă în depistarea acestor tendinţe la momentul apariţiei lor şi iniţierea tranzacţiilor în direcţia evoluţiei lor. uneori staţionare a preţului de piaţă. Majoritatea metodelor analizei tehnice sunt aplicabile ulterior depistării tendinţelor preţurilor. histogramelor. Această presupunere este baza analizei liniilor de trend şi este pilonul analizei tehnice. băncile. Orice fluctuaţie a preţului este motivată de înregistrarea cărorva evenemente a factorilor din exterior. Dar.este o direcţie bine determinată a mişcării preţurilor. Trend . este foarte greu de a influienţa situaţia . se studiază fluctuaţiile preţurilor tranzacţiilor pentru diferite sesiuni bursiere megieşe . înglobate într-o tendinţă generală de creştere sau scădere.deja este inclus de piaţă în preţul activului analizat. Esenţa acestei afirmaţii constă în faptul că orice factor ce poate influienţa preţul – economic. În practică nu pot exista titluri şi perioade de timp în care s-ar negocia acestea şi trendul dinamicii preţului de piaţă ar contura o linie dreaptă.modificările înregistrate pe parcusul a două şi mai multe săptămîni. durata acestui interval poate fi limitată la perioada de circulaţie a titlului financiar. Necătînd la simplitatea acestei afirmaţii. depistînd potenţialele direcţii de evoluţie a pieţei.fluctuaţiile intervalelor mici. în intervalul de cîteva ore şi poate chiar mai mult. de aceea mişcarea pieţei este determinată de a multitudine de fluctuaţii. Analizînd graficele preţurilor şi o multitudine de indicatori suplimentari. care corectează evoluţia de bază a trendului. Luînd în consideraţie cele expuse mai sus. În cazul dat ursul de parcă influienţează preţul în scopurile proprii. din momentul primirii informaţiei şi pînă la înregistrarea influienţei acesteia asupra preţului de piaţă. politic.

Graficul în bare Graficul prin bare este cea mai comună metodă utilizată de analiştii tehnici vestici pentru reprezentarea acţiunii preţului. cei mai numerici pe piaţă. Spre exemplu. poziţiile nereglementate (open interest) şi majoritatea indicatorilor) • Grafice prin bare (preţul de deschidere/maxim/minim/de închidere) • Grafice prin punct şi cifră (modificările de peţuri) • Histograme (volum şi unii indicatori) Cele mai des utilizate de participanţii pieţei în determinarea sensului operaţiunilor de vînzare/cumpărare sunt graficele liniare şi în bare. reflectă comportamentul maselor de participanţi pe piaţă pentru un termen determinat. Unele bare indică preţurile de deschidere/maxim/minim/de închidere . În orice moment taurii cumpără. americanii mai des folosesc în analiză graficul X-O. Graficele. minim şi de închidere pentru datele istorice şi. iar urşii vînd. ca o serie de bare verticale. în cele mai multe cazuri. bara de perioadă indică preţurile maxim. tensionează acţiunile şi ale taurilor şi ale urşilor. cînd se observă scăderea preţurilor mai mult şi cu o intensitate mai mare decît majorarea acestora. . însă preţurile de deschidere nu sunt întotdeauna disponibile în cazul datelor istorice. decît scad. ca:  Este mult mai probabil că trendul puternic va continua decît îşi va schimba direcţia. în aşa fel creînd un preţ mediu ce întruneşte aşteptările şi dorinţele celor trei categorii în acelaşi timp. Cu toate că pot fi evidenţiate şi preferinţe ale participanţiilor în dependenţă de stat sau regiune.sînt în aşteptarea momentului potrivit pentru a iniţia operaţiunea fie de cumpărare. preţurile maxim. fie de vînzare. Dar în cadrul trendului taurului preţurile cresc mult mai rapid şi mai mult. Perioada poate fi oricare.în special pentru instrumentele tranzacţionate la bursă -. în esenţă. Preţul Timpul Se recomandă de a utiliza graficul liniar pentru construcţiile ce reflectă tendinţele pieţei pe termen scurt începînd cu momentul pic al pieţei pînă la căteva minute.patrulateri. dacă liniile de trend există (dar practica de peste 100 ani ne demonstrează acest fapt). comerianţii japonezi folosesc cu precădere graficul lumînărilor japoneze. Astfel. între un minut şi un an.  Trendul se va mişca în aceeaşi direcţie pînă nu va slăbi. Un grafic prin bare trasează datele privind activitatea instrumentului pentru fiecare perioadă. Preţul maximal (High) Preţul de deschider e (Open) Preţul de închidere (Close) Preţul minimal (Low) Graficul în bare este recomandat pentru construirea tendinţelor pentru perioade mai mari de 5 minute. Graficul liniar. iar a treia categorie de paticipanţi .De regulă preţurile nu oscilează strict liniar în sus sau jos. Inversă este situaţia în cadrul trendului ursului. atunci faţă de acestea pot fi aplicate legile de bază ale mişcării. europenii însă folosesc mai des graficul în bare. în timp real. Tipurile de grafice includ: • Grafice prin linii (numai pentru preţuri de închidere. în funcţie de orizontul de timp al analizei. Existenţa acestei categorii de participanţi. minim şi ultimul.

ale cănii limite sunt date de cursurile de închidere şi de deschidere ale zilei respective. Open Open Close Preţul minimal (Low) * un dreptunghi vertical (corpul). într-o zonă caroiată. în practică. Abscisa are o semnificaţie cu totul particulară. deoarece are un suport informaţional mai mare. iar un curs de închidere inferior unuia de deschidere corespunde unei zile de energie pozitivă (zi Yang sau zi pozitivă). Graficul corespunzător va fi format din mai multe desene standard. ca de obicei. Deosebirea de bază a acestui mod de reflectare a informaţiei este inexistenţa abscisei timpului şi coloana nouă este construită nu în dependenţă de perioada de timp ci în dependenţă de redirecţionarea . care au însă elemente comune Preţul maximal (High) Close Acest tip de grafice se poate contrui în locul celui în bare. şi se recomandă spre utilizare doar după însuşirea tuturor celorlalte metode de analiză tehnică. negativă şi Yang. Axioma metodei rezidă în interpretarea că o piaţă este economic pozitivă dacă se înregistrează evoluţii ascendente ale cursurilor titlurilor (sau ale indicelui general). fiind utilizată de analiştii tehnici japonezi. analiştii japonezi realizează o similitudine între comportamentul bursier al unei zile şi infuziile de energie corespunzătoare. axa temporală. Graficul X-O. Plecând de la concepţiile chinezeşti despre cele două tipuri de energie (Yin. se alege un factor de multiplicitate egal cu 3. Reprezentarea grafică prin metoda candlesticks permite evidenţierea evoluţiei de asamblu a unei zile bursiere (de creştere sau scădere). prin compararea cursului de închidere cu cel de deschidere. * culoarea corpului.închidere). Metoda de reprezentare grafică prin candlesticks (sfeşnice) este oarecum similară celei prin bare. denumite umbre. Trecerea de la o serie de caractere "O" la una de caractere "x" (sau invers) se realizează prin raportul caracterelor apropiate în coloana următoare. nereprezentând. un curs de închidere superior celui de deschidere corespunde unei zile cu energie negativă (zi Yin sau zi negativă). în general. reprezentând evoluţia bursieră a zilei: pozitivă (dreptunghi alb) sau negativă (dreptunghi negna). Astfel.Lumînările japoneze. Totuşi. denumită unitate variaţională. Ordonata reprezintă valorile cursului bursier al unui anumit titlu mobiliar. pozitivă). Interpretarea acestui factor este că o modificare a tendinţei nu poate fi luată în considerare decât dacă este bine marcată. * bare verticale pe linia mediană a dreptunghiului. Acest grafic este foarte specific. umplută alternativ cu mai multe sau mai puţine caractere "x" sau "O".Acest tip de grafic se reprezintă. Se va trece un caracter "x" pentru fiecare unitate pozitivă (creşterea cursului) şi un "O" pentru fiecare unitate negativă (scăderea cursului). dar în afara acestuia. reprezentând cursurile extreme ale zilei respective (situate în afara intervalului deschidere . pragul de modificare a tendinţei nu este sesizat decât dacă variaţia cursului este egală cu un multiplu al unităţii variaţionale. Aceste caractere sunt trecute de fiecare dată când cursul variază cu o valoare apriori stabilită. Graficul se prezintă sub forma unei juxtapuneri de coloane.

A doua etapă o constituie construcţia propriu-zisă a indicelui. În toate cazurile numărul de titluri tranzacţionate este mai mare decât numărul de titluri reţinute. Orice valoare a indicelui. O astfel de situaţie apare şi la BVB unde sunt calculaţi în valută doi indici: BET şi BET-C. mai mari de 1 17 Definirea şi semnificaţia indicelor bursieri. Construcţia unui indice presupune parcurgerea mai multor etape: 1. 2. a societăţilor cotate la bursă. este superioară ofertei. Stabilirea compoziţiei indicelui. ceea ce presupune determinarea eşantionului de valori mobiliare reţinute din totalul titlurilor tranzacţionate la un moment dat. peste sau sub valoarea de referinţă. Este obligator de construit acest grafic adăugător celorlalte. Indicele bursier este un indicator statistic care reflectă evoluţia în timp a pieţelor de valori mobiliare. ţa bursieră Denumirea indicelui Conţinutul Utilizarea . Primul indice bursier a fost Dow Jones Industrial Average apărut la Bursa din New York în 1896. Modul de formare şi calculare a indicilor bursieri. acest lucru indicând o activitate pozitivă. Creşterea indicelui bursier reflectă faptul că cererea de valori mobiliare. fiind calculate doar preţurile de piaţă ale titlurilor ce formează eşantionul. Acesta a fost urmat de indicele britanic FT-SE 30. pentru asigurarea compatibilităţii în timp a indicilor. În economiile caracterizate de rate ridicate ale inflaţiei. Eşantionul poate fi mai larg sau mai restrâns. b) acordarea unei ponderi proporţionale cu capitalizarea bursieră. FAZ etc. astfel încât produsul dintre numărul de titluri dintr-un tip şi preţul acestuia să fie constant. 3. la care indicele se exprimă printr-un număr de puncte (100 sau 1000). de indicele Nikkei şi alţi indici care aparţin primei generaţii de indici în structura cărora sunt cuprinse acţiuni ale căror emitenţi aparţin aceluiaşi domeniu de activitate (de regulă industrial) şi ca urmare au o capacitate de reprezentare a pieţei bursiere limitată.O O O XOXOXO XOX XO X X X Graficul Volumelor. c) neacordarea unei ponderi. tipologia indicelor bursieri. aceştia sunt calculaţi. Stabilirea datei de referinţă. indică o creştere respectiv o scădere pe piaţa bursieră. O etapă nouă în construcţia indicilor bursieri a fost reprezentată de apariţia indicilor din generaţia a doua care includ un număr mult mai mare de titluri din diferite sectoare ale economiei conducând la o caracterizare mai bună a pieţei bursiere. Există trei tipuri de ponderare în cadrul indicelui bursier: a) acordarea din construcţia indicelui a unei ponderi egale fiecărei componente din eşantion. Poate include statistica operaţiunilor bursiere pe parcusul cîtorva minute şi mai mult Este mai important în cazul perioadelor îndelungate. Introducerea indicilor bursieri derivă din necesitatea urmăririi evoluţiei în ansamblu a pieţei respective. Topix. pe lângă moneda naţională şi în valută. Astfel de indici sunt: FT 100. în care sunt stabilite ponderile diferitelor elemente în cadrul eşantionului.

există: . .Dow Jones "Media" cursurilor celor mai Indică maritendinţa 30 bursei de pe Wall Street de titluri industriale americane NYSE Composite Capitalizarea bursieră a celui Bun mai indicator al tendinţei de ansamblu pentru important segment al pieţeititlurile New importante York-eze: NYSE Standard & Poor's Capitalizarea bursieră a 500Indice de titluri considerat de către specialişti drept cel cotate la NYSE.indici specifici pieţei extrabursiere. . cu secţiunile I şi II de la TSE (peste valabilitate mai mare pentru firmele de mărime 1500 titluri) Media geometrică a cursurilor Indicator celor instantaneu.indici pentru titlurile emise de fondurile mutuale şi alte instituţii ale pieţei de capital.indici pentru acţiuni. b) După valorile mobiliare în raport cu care se calculează: .indici specifici pieţei bursiere. ponderate cu capitalizarea bursieră Capitalizarea bursieră a 239Indicator de titlurimai amplu decît CAC40 şi deci mai (sau CAC general) incluse pe piaţa la termen (RM) reprezentativ şi la pentru ansamblul pieţei Indicii bursieri pot fi grupaţi după următoarele criterii: a) În funcţie de tipul pieţei de capital în care sunt calculaţi. cel mai utilizat la Londra mai mari 30 de titluri listate FTSE-100 (sauCapitalizarea Footsie) bursieră a celor Indicator mai de tendinţă valabil pentru urmărirea mari 100 de companii marilor corporaţii furt Media cursurilor bursiere aIndicator 100 de reprezentativ pentru economie mari titluri (curs ponderat cu deoarece include titluri provenind din 15 valoarea nominală) sectoare diferite de activitate Media cursurilor bursiere aIndicator 30 de instantaneu de referinţă pentru mari tiluri (curs ponderat cuurmărirea valoareatendinţelor de pe piaţa germană Media cursurilor celor mai Indicator mari 40 instantaneu de referinţă pentru piaţa de companii de pe piaţa la termen. c) După gradul de cuprindere: .indici pentru obligaţiuni. .indici generali ai pieţei ce cuprind acţiuni aparţinând mai multor domenii de activitate. AMEX şi mai pe OTC reprezentativ pentru evoluţia de ansamblu Nikkei (sau Nikkei Media Dow cursurilor a 225 de titluri Reprezintă aproape 50% din capitalizarea cuprinse în prima secţiune bursieră la Tokyoa primei secţiuni la TSE Stock Exchange (TSE) Capitalizarea bursieră a prmei Reprezentativ pentru tendinţa de ansamblu a secţiuni la TSE Capitalizarea bursieră pentru Indicator mai amplu decît Topix. .

societăţi de consultanţă şi alte instituţii financiare. eliberarea licenţilor petru activităţile pe PVM. 2. reglator în cadrul elaborării şi controlului respectării a actelor normative 5. Ministerul Economiei. Scopurile reglementării 1. Reglement externă presupune conformareaactivităţii perticipantului a diferitor: acte de stat. 3. alegerea pp prin prisma eliberării licenţelor.indici sectoriali ce reflectă evoluţia unui singur sector al economiei. emitent în cazul emisiunilor HVS 3. elaborarea şi practicarea unui sistem de sancţiuni şi amenzi pentru încălcarea normelor legislative. Nivelul 2: organele de stat de reglementare şi control asupra pieţii CNVM. constituţie b) conformarea cu diferite acte normative. Cadrul instituţional şi legal ce reglementează şi supraveghează PVM Reglementare PVM presupune stabilirea unei ordine. asigurarea transparenţei şi corectitudinii operaţiunilor efctuate pe piaţă.PP PVM apare în calitate de vînzător al acţiunilor statului în cadrul procesului de privatizare. .cedetermină specificul activităşiiparticipantului.auxiliare Nivelul 3: formele de reglementare de stat a pieţii care pot fi: gestiunea administrativă de stat a pieţii de capital care se realizează prin urm că. Împuternicirea organelor de stat în reglementarea pieţei valorilor mobiliare. BNM. . .indici din generaţia a doua ale căror caracteristici principale sunt: număr mare de societăţi cuprinse din domenii de activitate diferite.: stabilirea unor cerinţe obligatorii faţă de participanţii pieţii. Reglementarea de stat a PVM Statul pe piaţa de capital apare ca: 1. actv investiţionale. actte instrucţiuni emise de organul de stat c)conformarea cu acordurile bilaterale şi internaţionale semnate între state. Reglement pieţii cuprinde toate tipurile de activ şi op efectuate pe piaţă: actv. înregistrarea perticipanţilor pieţii şi a VM emise de ei.Procesul de reglement pe piaţa de capital constă din: crearea bazei legislative de creare a pieţii. apărarea participanţilor pieţii de diferite acţiuni de escrocherie.indici calculaţi de către societăţi de valori mobiliare. 2. ponderate cu capitalizarea bursieră sau cursul bursier. legităti de activitate a tuturor participanţilor pieţii şi operaţiunilor efectuate între ei şi organizaţii de mediere împuternicit Reglementarea PVM cuprinde toate categoriile de participanţi ai pieţii şi anume: a)Emitenţi b)Investitori c)Participanşi profesionoşti d)Statul şi organizaţiile de Stat Reglement activităţii participanşilor pieţii poate fi efectuată pe cale internă şi externă. . actv de administrare fiduciară. investitor gestionează portofoliile de proporţii de acţiuni cei aparţin 4. reguli.asigurarea unui proces transparent şi corect de formare a preţurilor de piaţă la VM în bază de confruntare a cererii şi ofertei. f) După evoluţia în timp: .influenţarea pieţii cu scopul atingerii anumitor obiective publice 7. Reglementarea de stat presupune totalitatea operaţiunilor întreprinse de către organul de stat în scopul atingerii obiectivelor strategice. actv. în dependenţă de situaţii crearea unor noi segmente pe piaţă unor noi instrumente fin.indici calculaţi la sfârşitul zilei de tranzacţionare. . parlament (în RM guvernul nu are atribuţie la PVM). Reglement internă presupune conformarea acţiunilor participantului normelor interne stabilite de acesta: a)Statutul b)Diferite regulamente interne. 4. 6. 5. legi coduri. . 18 Cadrul legal ce determină aspectele funcţionării pieţei de capital în RM: Constituţia RM.indici calculaţi în timp real de obicei la intervale de timp cuprinse între 15 secunde şi un minut. Codul Civil. Regl.arbitrul suprem în cadrul litigiilor pe PVM. speculative. regulamente. menţinerea ordinii publice pe piaţă şi crearea unor condiţii optimale de activitate pentru toţi participanţii pieţii.crearea unei pieţe eficiente care ar stimula activ. Particip. organizaţiile de autoreglemntare sinestătător pot decide crearea unei organizaţii care le va apăra interesele reglementarea publică. de emisiune a valorilor VM.indici din prima generaţie calculaţi sub forma unei medii aritmetice. pieţii este efctuată de organe şi organizaţii împuternicite cu funcţiile respective: a)reglement de stat a pieţii asigurată de organele de stat în competenţa cărora intră în totalitate sau parţial funcţiile de reglementare a pieţii. gajul VM. Ministerul Finanţelor. guvern. propunerea unor noi tehnici de circulaţie şi tranzacţionarea a VM. acte normative. Profesioniste. Sistemul de stat de reglementare este format din 3 nivele: Nivelul 1: catele normative şi legislative de stat. asigurarea egalităţii drepturilor.. d) După intervalul de timpul la care sunt calculaţi: . Departamentul Privatizării.de bază. B)eglement de către participanţii profesionişti la PVM sau de către organele de autoreglementare în acest sens. organele de stat pot transmite o parte din funcţiile de reglementare organizaţiilor de autoreglementare.indici oficiali calculaţi de instituţiile sau organismele abilitate prin reglementările pieţei de capital respective.indici calculaţi de publicaţii financiare. pe de altă parte.indici calculaţi de instituţii ale pieţei de capital în colaborare cu publicaţii financiare. legile organice e piaţa valorilor mobiliare. Ei şi ar garanta remunerarea adecvată a riscurilor. sau prin intermediul cunoaşterii opiniei publice asupra problemei pieţii. e) În funcţie de instituţia care calculează indicele: .

. in absenta acestuia.In cazul in care C.V. reforma si privatizare a Camerei Deputatilor si a Comisiilor pentru buget.N.M. C.N.V.N. unul dintre vicepresedinti.M.V.M. cu exceptia situatiilor cand reprezentarea legala. atribuţii.N.Hotararile adoptate sunt obligatorii pentru toti membrii C.M. acte emise. la care se iau decizii privind politica generala a pietei de capital. b) sa ceara convocarea sedintelor consiliilor de administratie sau a adunarilor generale ale actionarilor si sa propuna puncte pe ordinea de zi a acestora. membrii care au votat impotriva si cei absenti pot consemna opinia separata in procesulverbal al sedintei respective.M.M. va putea:a) sa convoace si sa audieze administratori. C. in cazul indisponibilitatii acestuia.g) adoptarea masurilor necesare pentru evitarea aparitiei riscului sistemic pe pietele reglementate. este sesizata sau se autosesizeaza si constata ca influenta unui actionar prejudiciaza administrarea prudentiala a unei societati de administrare a investitiilor sau a unei societati de investitii ori supravegherea eficace a activitatii acestora.Obiective fundamentale-C. denumita in continuare C.N.M.M.V. aceasta poate adopta masura suspendarii exercitarii dreptului de vot pentru o parte din actiunile acestuia. este o autoritate administrativa autonoma cu personalitate juridica care isi desfasoara activitatea in baza Legii nr 52/1994 cu completarile si modificarile ulterioare respectiv.c) in cazul in care actionar este un fond deschis de investitii.Autoritatea C.b) in cazul in care actionar este o persoana juridica. abuzive si frauduloase. specificand si termenul pentru raspuns:a) numele si datele de identificare ale actionarilor.N.N. numele si datele de identificare ale societatii de administrare a investitiilor care il administreaza. finante si banci ale celor doua Camere.N.b) promovarea increderii in pietele reglementate si in investitiile in instrumente financiare.M.f) stabilirea standardelor de soliditate financiara si de practica onesta pe pietele reglementate. Numirea si revocarea acestora se fac de catre Parlament in sedinta comuna a celor doua Camere. 514 din 12 iulie 2002 pentru aprobarea Statutului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare.N.M.Numirea membrilor C. este compusa din 7 membri.N.M. finante si banci ale Senatului si Camerei Deputatilor. precum si institutiile si operatiunile specifice acestora.V.V. incluzand persoanele care controleaza aceasta entitate. C. este subordonata Parlamentului si prezinta rapoarte acestuia prin comisiile pentru buget.c) sa solicite instantelor de judecata sa dispuna convocarea sedintelor consiliilor de administratie ori a adunarii generale a actionarilor in cazul in care persoanele obligate prin lege nu s-au conformat prevederilor legale. Comisiei pentru politica economica.gestiunea indirectă a reglem PVM vizează utilizarea de către stat a pîrghiilor economice. revine unuia dintre vicepresedintii acesteia.N. precum si alte informatii utile in legatura cu acestia. in caz de partaj egal al voturilor este decisiv votul presedintelui sau. pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate.V. Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare.e) prevenirea manipularii pietei si a fraudei si asigurarea integritatii pietelor reglementate..V.V.V.V. se face la propunerea comuna a Comisiei economice a Senatului. numele si datele de identificare ale actionarilor acesteia.V. capitalul statului resursele şi patrimoniul statului 19 Comisia Naţională a Pieţei Financiare – autoritate autonomă a administraţiei publice de reglementare. C.M.N. precum si alte informatii utile in legatura cu acestia. ca autoritate administrativa autonoma si ca persoana juridica de drept public si in raporturi de drept comun.M.c) asigurarea protectiei operatorilor si investitorilor impotriva practicilor neloiale.V..h) prevenirea afectarii egalitatii de informare si tratament al investitorilor sau al intereselor acestora. funcţii. Presedintele.C. sisteme de impozitare stabilirea unei taxe politica minetară.V.V.N.V. supraveghere şi control a pieţei valorilor mobiliare. Membrii C.N.V. are drept obiective fundamentale:a) stabilirea si mentinerea cadrului necesar dezvoltarii pietelor reglementate.N. cu nominalizarea functiilor. dintre care un presedinte. se intruneste in prezenta a cel putin 3 dintre membrii sai.M. auditori. este obligat sa .M.V. 2 vicepresedinti si 4 comisari.N.C. respectiv vicepresedintele care a condus sedinta.N.V. dar nu pentru mai mult de 50% din totalul detinerii.N.M.N.M. reglementeaza si supravegheaza piata de capital. se va intruni valabil in prezenta a cel putin 5 membri. are sediul central in municipiul Bucuresti si isi poate deschide reprezentante in functie de necesitati.In cazul sedintelor C. in absenta presedintelui si vicepresedintilor.M. absenti pot vota in scris. poate solicita societatii de administrare a investitiilor si societatii de investitii. se atribuie comisarului celui mai varstnic. cel al vicepresedintelui care conduce sedinta. incluzand presedintele sau.Presedintele este reprezentantul de drept al C. Legea nr.Hotararile sunt adoptate cu votul a cel putin 5 membri ai C.C.In exercitarea atributiilor si prerogativelor cu care a fost investita C.d) promovarea functionarii corecte si transparente a pietelor reglementate.M. directori executivi si orice alte persoane care au legatura cu activitatea organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare.N. Compunerea si functionarea C. se exercita pe intregul teritoriu al Romaniei.V.M.In caz de indisponibilitate temporara a presedintelui reprezentarea legala a C.

Indeplinirea sau omisiunea indeplinirii cu buna-credinta si fara neglijenta a oricarui act sau fapt in legatura cu exercitarea.N. au obligatia sa notifice de indata. chiar daca a votat impotriva.2.c) prin revocare de catre Parlament in urmatoarele situatii:1.b) prin demisie. ramasa definitiva d) prin inlocuire. cand cvorumul prevazut mai sus nu poate fi intrunit. Pana la decizia Parlamentului membrul C.N. Parlamentului aparitia oricareia dintre situatiile de incompatibilitate.V. una din rudele apropiate este ales Presedinte al Romaniei.Membrii C. in varsta de minimum 30 de ani.V. in conformitate cu prevederile alineatelor precedente. va fi informat in prealabil Parlament. inceteaza in urmatoarele situatii:a) la expirarea termenului pentru care a fost numit.Calitatea de membru al C. cu domiciliul stabil in Romania. modificata sau revocata de catre C. in scris. la aparitia unei incompatibilitati sau a unui impediment (se demonstreaza faptul ca a fost declarat falit. in conditiile legii. este suspendat de drept.V. cu exceptia situatiei in care au votat impotriva unei hotarari si au consemnat opinia separata in procesul-verbal.V.M.Membrii C.N.M. Presedinte al Parlamentului.N. numiti conform prevederilor prezentului articol sau a persoanelor delegate de aceasta in acest sens. a membrilor C. hotararea va fi adoptata cu majoritatea simpla a membrilor prezenti.M.N.V. urmand sa fie confirmata. In cazul declansarii cercetarii penale impotriva membrilor C.N. dupa caz. a atributiilor de supraveghere si control nu poate atrage raspunderea civila sau penala.M.M. etc). impotriva acestuia a fost pronuntata o condamnare penala cu pedeapsa privativa de libertate.semneze actele ce decurg din hotararea adoptata.V.In situatii de urgenta. trebuie sa fie cetateni romani.M. . Ei raspund pentru activitatea lor in mod solidar.N. in prima sedinta.M. isi exercita mandatul potrivit legii. indiferent de numarul acestora.V. si va fi astfel pusa in aplicare.M.Membrii C.N.V. cu o buna reputatie si pregatire profesionala in domeniul economic sau juridic. avand o vechime in specialitate de minimum 5 ani..

h) penalitati stabilite prin reglementari proprii ca sanctiuni patrimoniale i) donatii. creste si se dezvolta. practic. le-a inregistrat in domeniu schimburilor si al organizarii pietei. cuprinsa intre sfirsitul secolului al XIXlea si inceputul sec XX. precum si asupra institutiilor si operatiunilor specifice acestora. care este publicatia oficiala a acesteia. Societatile bancare si alte institutii de credit supuse supravegherii Bancii Nationale ale Romaniei nu pot efectua si nici nu pot face intermediere de valori mobiliare pe cont propriu si nici pe contul tertilor.N.N. multiplicare. Actele publicate in acest buletin sunt opozabile tertilor. precum si cu alte autoritati si institutii publice. cat si confidentiale cu Banca Nationala a Romaniei.N.V. in conditiile prezentei legi. de necontestat.bursele moderne sunt rezultatul uni proces indelungat evolutiv.k) orice alte surse legale.M.5% din valoarea ofertelor publice de vanzare. In vederea indeplinirii obiectivelor sale privind protectia operatorilor si investitorilor impotriva practicilor neloiale.08% din valoarea tranzactiilor derulate pe orice piata reglementata. In a doua jumatate a secolului al XIX-lea. la societati de valori mobiliare care vor functiona sub supravegherea CNVM. Aparitia si dezvoltarea burselor este o consecinta fireasca si. va edita si va publica periodic un buletin.Colaborarea cu autoritatile statului si cu alte institutii publice-C.M. bursa de pe Wall Sreet. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. o martuire a progreselor pe care societate.M.b) o cota de 0.N.M. in evolutia sa. CNVM poate autoriza numai persoane juridice romane sa se angajeze in activitati specifice privind intermedierea de valori mobiliare in Romania. potrivit prezentei legi. Veniturile C. se finanteaza integral din venituri extrabugetare. va supraveghea in timp real si periodic institutiile. indeplenind pentru prima data cele trei conditii esentiale entru o mare piata financiara: 1)moneda natioanla era foarte puternica. In aplicarea prevederilor prezentului articol aceste autoritati nu vor invoca secretul de serviciu sau orice alta obligatie legala de pastrare a confidentialitatii informatiilor detinute. 2) prosperitatea economica a tarii era inegalata. intrun ritm specific american. j) activitati de editura. fondata in 1531.M. ea a . mai bine de un secol. Dupa Anvers.V. regimul juridic aplicabil secretului de serviciu.C. prin care se stabilesc modalitatile concrete de efectuare a schimbului acestor informatii. totodata. un act individualg) tarife percepute pentru prestarea de servicii catre entitati supravegheate sau terte persoane.d) o cota de 2% din valoarea ofertelor publice de cumparare-preluaree) tarife sau comisioane pentru tranzactiile derulate pe pietele reglementate de instrumente financiare derivate.M.V.V. pe pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate sau in legatura cu institutiile ori operatiunile acestora. 20 Evoluţia sistemului bursier internaţional şi componentele pieţei internaţionale de capital. bursa de la Amsterdam va detine.V.N. Prima bursa in aspectul sau actual.N.f) tarife si comisioane percepute la activitati pentru care se emite de catre C. cea mai importatnta piata financiara din lume.N. Surse de finantare. Consiliul Concurentei.M.N.N.c) o cota de 0.N. poate face schimb de informatii atat publice.. Nici o persoana fizica nu se poate angaja in intermedierea de valori mobiliare fara autorizatie din partea CNVM.In vederea indeplinirii obiectivelor sale fundamentale C.V. suportate de catre cumparator. colaboreaza cu Banca Nationala a Romaniei.c) interpretarea oficiala a reglementarilor proprii care guverneaza pietele reglementate si entitatile supravegheate.parisul a avut.M.V. precum si pentru functionarea corecta si transparenta a pietei. la rindul sau . circulind pe o arie foarte extinsa in Europa celor vremuri. Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. rolul de cea mai importanta piata financiara. prosperitatea la care participa o mare parte a populatiei. operatorii si operatiunile de pe piata de capital si de pe pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate. pietelor reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate. Ele pot participa.N. fara a se limita la acestea:a) reglementarile adoptate de C. Membrii si angajatii C. publicitate.V.C.M. poate incheia acorduri de schimb de informatii cu alte autoritati publice. prevenirea manipularii si evitarea aparitiei riscului sistemic pe pietele reglementate.C.M. poate infiinta o Camera arbitrala in scopul rezolvarii litigiilor izvorand din contractele incheiate pe pietele de capital. banca de la amsterdam tinea practic.b) comunicate si acte cu privire la pietele reglementate.N. casa intregii Europe.C. operioada de glorie ca piata financiara. va fi consultata in prealabil cu privire la actele normative ale autoritatilor publice cu impact asupra pietei de capital.1% din valoarea activului net al organismelor de plasament colectiv in valori mobiliare. londra devine in locul Amsterdamului. Consiliul Concurentei. Buletinul va contine.V.V. cu exceptia pietelor reglementate de instrumente financiare derivate. provin din:a) o cota de 0. C. 3) organizarea bancara era foarte puternica. indeosebi dupa primul razboi mondial. La inceputul acestui secol.M.V. este considerat a fi cea de la Anvers. vor respecta. Numeroase lucrari stiintifice semnaleaza existenta unor forme incipiente ale bursilor inca din perioada greco-romana. autoritatile judecatoresti si cu alte autoritati si institutii publice in vederea indeplinirii obiectivelor sale.V. Bursa americana a avut inca de la inceput o faima rea .M.C. in privinta informatiilor obtinute in cursul sau ca urmare a exercitarii atributiilor si care nu au devenit accesibile publicului larg.

fost considerata o „marea vrajetoare”. si a ramas adinc intiparita in constiinta oamenilor prin efectele pe care le-a produs in timpul crizei din 1929. . mai periculoasa decit chiar Far West-ul. piata americana a inceput sa inspire tot mai multa incredere multumita prestigiului dolarului. dupa al doilea razboi mondial.