~Universul~

Steaua este un corp cosmic format din gaze inerte reţinute de atracţia gravitaţională proprie. Astronomii au calculat că în Calea Lactee sunt sute de miliarde de stele. mai ales lumină care este produsul direct al reacţiilor termonucleare interne. este una din sutele de milioane de galaxii care pot fi văzute cu ajutorul telescoapelor . . care emite radiaţii elecromagnetice. galaxiile şi conţinutul intergalactic. Sistemul solar se referă la Soare şi la toate corpurile ce se rotesc în jurul său. Aproximativ 8000 de stele sunt vizibile cu ochiul liber de pe Pământ. la rândul ei. Calea Lactee. Sistemul solar se termină acolo unde gravitaţia Soarelui este egală cu cea a stelelor vecine.Universul a luat naştere dintr-o explozie uriaşă acum 15 miliarde de ani si reprezintă totalitatea de energie şi materie. inclusiv Pământul.

. La suprafaţa acestor planete sa găsesc munţi. Venus. Toate planetele telurice au cam aceeasi structură: nucleu central metalic (fier) înconjurat de o manta. Marte. vulcani şi cratere.Aceastea sunt compuse din roci silicate.În jurul Soarelui se rotesc opt planete. Terra. canioane. Planetele se împart în două mari categorii: planete telurice şi planete gazoase. Ordinea lor de la Soare este bine să fie cunoscută de către oricine: Mercur.Planetele telurice se numesc aşa de la termenul latinesc al planetei Pamant: Terra. Saturn. Jupiter. Uranus şi Neptun.

dar restul materiei este gaz. Eris (fost 2003 UB313). În sistemul solar se gasesc patru planete gazoase: Jupiter. amestecate cu praf. . Makemake și Haumea. Venus. Pluto. hidrogen şi heliu. alte patru corpuri cereşti sunt numite planete pitice: 1 Ceres. Aceste planete pot avea un nucleu metalic. Saturn.Sistemul solar are patru planete telurice: Mercur. Terra şi Marte. Acestea sunt obiecte formate din gaze. În afară de cele opt planete. totul înghețat. ce nu au mai mult de 2500 km în diametru. Planetele gazoase sunt planetele care nu sunt compuse din materiale solide. Uranus şi Neptun.

Radia ția emisă de Soare ajunge la Pământ în 8. timp în care cu viteza luminii (300. Soarele este o stea ce strălucește datorită energiei ce se produce în interiorul său. Toate corpurile din sistemul solar primesc lumină și energie de la Soare.3 minute. un corp cosmic imens.3 minute.000 km/s) se parcug cei  150 milioane de km dintre cele două corpuri. Importanța sa pentru via ța de pe Terra nu poate fi subestimată: fără Soare noi nu am exista.Soarele este o stea. Astfel observăm Soarele cu o întârziere de 8. masiv. ce generează energie prin reac țiile nucleare ce se produc în nucleu. .

.

S-a observat că stelele au și mărimi diferite: cele mai mari stele sunt cele supergigante. Via ța lor este foarte scurtă. Dupa temperatură. S-a descoperit că unele stele hipergigante au avut inițial o masă mai mare de 250 de ori decât cea a Soarelui. supergigantele traiesc puțin. stelele pot fi fierbinți (cu temperaturi între 20.000 și 60. Cea mai mare si mai lumnoasa stea din galaxie este LBV 1802-20. există particule de gaz și praf.Toate stelele hipergigante devin supernove la sfar șitul vietii. între 10 și 50 milioane de ani. În acel loc.Stelele Povestea stelelor începe întrun nor imens de gaz (hidrogen) și praf. În acești nori. In ceea pe privește temperatura.000 grade (Kelvin). aflate într-o continuă agitație. Hipergigantele: sunt cele mai mari și mai masive stele.000 de grade). În funcție de temperatura stelei. putând ajunge și la 100 de mase solare. . formați odată cu galaxia noastră. trăind între 1 și 3 milioane de ani.Din cauza masei mari. stelele hipergigante pot avea între 3500 și 35. iar cele reci sunt ro șii. aceasta are o anumită culoare: stelele fierbinți sunt albastre. Stelele supergiante sunt cele mai mari și mai masive stele.000 de grade) și reci (cu temperaturi între 2000 și 3500 de grade). medii ca temperatură (cu temperaturi între 5000 și 10. se găsesc ingredientele din care se formează stelele. stelele medii ca temperatură sunt albe sau galbene.

Roiurile deschise sunt alcatuite dintr-un numar destul de mic de stele. Stelele alcatuind roiurile deschise sunt relativ tinere. de la cateva zeci la cateva sute. Roiurile sunt impartite in roiuri deschise si roiuri globulare. Conține peste 2000 de stele. Stelele din roi s-au format „recent”. . acum 220 milioane de ani.în noaptea de 13 iulie 2008. si din acelasi nor de H = nebuloasa . Imagine luată prin telescop 30 mm și cameră CCD.M11 Roiul stelar deschis M11 se află la 6200 ani lumină depărtare. Roiurile stelare Sunt aglomerari de stele. iar cerul văzut De pe o planetă aflată în roi ar avea mii de stele strălucitoare. unele roiuri deschise avand cateva zeci de milioane de ani. nascute cam in acelasi timp.

altele mai departe. Din aceasta cauza toate stelele par la aceeasi distanta.Constelatiile Conceptul de constelatie reprezinta o indicatie a locului de pe cer unde se poate afla un obiect cosmic. diferenta dintre ele fiind de marime. Vazute de pe Pamant toate stelele stralucitoare dintr-o constelatie par ca sunt legate fizic. adancimea in spatiu a fiecarei stele: unele sunt mai aproape. . Nu putem observa. doar privind.

de acum 4. Majoritatea acestor fragmente. dar numai 14.999 au primit nume proprii. sunt roci rămase de la formarea sistemului solar. zona numita centura principală. între 2. .3 unităţi Astronomice (345 milioane .Asteroizii Asteroizii.930 asteroizi (18 iulie 2008). În centura principală s-au descoperit 415.3 și 3.6 miliarde de ani. se găsesc între Marte și Jupiter. numiți și mici planete. Asteroidul 951 Gaspra.495 milioane km) depărtare de Soare. Imagine luata de sonda Galileo in 1991 .

Sunt corpuri formate din praf amestecat cu gaz inghetat. . Ele orbiteaza in jurul Soarelui la distante foarte mari. in regiunea numita Centura lui Kuiper si intr-o regiune numita "Norul lui Oort". un fel de "deşeuri cosmice". anuntand dezastre sau chiar sfarsitul lumii. dupa care nu se mai vedeau. Aceste "stele cu coada“ apareau din cand in cand pe cer. situata la marginea sistemului solar . gasindu-se in doua regiuni: dupa planeta Neptun.Cometele In trecut aparitia unei "stele cu coada" producea panica in randul oamenilor. se miscau cu repeziciune printre stele. Stim acum ca cometele sunt ramasite de la formarea sistemului solar.

Uneori ei chiar explodează. . producând o lumină puternică. Mai mult ca sigur că aţi văzut un asemnenea fenomen într-una din serile lungi de vară. Ca o comparaţie: cea mai rapidă armă lansează un glonţ cu o viteză de 1. Din acest motiv. Acesta este un meteorit.5 km/s. Cele mai mari bucăţi se numesc asteroizi şi comete iar cele medii ca mărime (de la bolovani imenşi până la praf foarte fin) se numetesc meteoroizi. Aceştia intră în atmosferă cu o viteză între 15 şi 65 km/s. Când meteoroizii intră în atmosferă cu această viteză enormă. Destul de rar. Toată această materie se afla în spaţiul dintr planete. Avem resturi rămase de la formarea planetelor. Aerul din jurul lor se încălzeşte la o temperatură de câteva mii de grade. aerul din jurul lor precum şi ei se aprind din cauza frecării cu aerul. meteoroidul nu arde complet în atmosferă şi o parte din el cade pe Pământ. Astfel noi vedem o dâră luminoasă pe cer. ce vin mărimi de la 1 atom până la sute de kilometri. numită bolid. cad milioane de meteorioizi. zilnic pe Terra. Meteoroizii se încălzesc atât de tare încăt se sfărâmă în atmosferă.Meteorii .stelele căzătoare Meteorii (denumirea ştiinţifică a stelelor căzătoare) se produc tot timpul. În sistemul solar există mult mai multe obiecte cosmice în afară de Soare şi planete. numită meteor.

.

fac parte din galaxia noastra.Galaxiile Galaxiile sunt toate stelele. Pe langa acestea. a modului in care ele sunt dispuse in univers dar si a modului in care interactioneaza una cu alta. . nebuloasele si roiurile stelare observate cand cerul este senin. este foarte importanta pentru ca ne arata cum a luat nastere universul si cum evolueaza el. s-au observat si alte obiecte cosmice: alte galaxii. Studierea acestor galaxii.

Exista doua mari tipuri de galaxii: spirale si eliptice. S-au observat galaxii spirale. . galaxii compacte.Cu timpul s-au observat multe feluri de galaxii. In afara de acestea mai exista un tip de galaxii: neregulate. asemanatoare cu galaxia noastra. de forma eliptica. astfel incat Astronomii au inceput sa le clasifice.dar si galaxii ce nu au o forma anume.

sonda Messenger survoleaza a doua oară planeta Mercur (la 200 km depărtare) 5 septembrie 2008 .sonda MESSENGER survolează pentru a treia oară planeta Mercur (la 200 km depărtare) 13 iulie 2009 .lansare naveta spațială Discovery 29 iulie .000 km depărtare) 6 octombrie 2008 .lansare naveta spa țială Discovery 4 noiembrie .Sondele spaţiale sunt ochii şi urechile noastre.sonda Epoxi trece pe lângă cometa 103P/ Hartley2 Sondele spatiale O mare parte din sistemul solar a fost explorată. utilizându-se sonde spaţiale.OPERAȚIUNI SPAȚIALE DEOSEBITE ÎN 2009 28 decembrie 2009 .telescopul spațial Herschel ajunge pe orbita de unde începe să facă observații 3 iulie 2009 . .lansare naveta spațială Endeavour 16 septembrie .lansare Lunar Crater Observation and Sensing Satellite (LCROSS) 14 mai 2009 .sonda Stardust survoleaza Terra (la 1. În prezent avem câteva sonde ce studiază unele dintre planetele din sistemul solar.sonda EPOXI (Deep-Impact) survolează Terra 10 noiembrie 2009 .sonda Lunar Crater Observation and Sensing Satellite (LCROSS) se va prăbu și intenționat pe Lună 30 septembrie 2009 .lansare telescop spațial Solar Dynamics Observatory 7 februarie .telescopul spațial Planck ajunge pe orbita de unde începe să facă observații 29 iunie 2009 .lansare Lunar Reconnaissance Orbiter (LRO) 17 iunie 2009 .lansarea telescopului spațial Planck 7 martie 2009 -lansarea telescopului spațial Kepler 17 februarie 2009 .sonda DAWN trece pe lângă planeta Marte (la 500 km depărtare) 14 ianuarie 2009 .000.sonda EPOXI (Deep-Impact) survolează Terra 17 iunie 2009 . ele ajung unde omul nu poate.sonda Rosetta trece pe lângă asteroidul Steins (la 1700 km de acesta) OPERAȚIUNI SPAȚIALE DEOSEBITE ÎN 2010 3 februarie .lansarea telescopului spațial Herschel 14 mai 2009 .lansare naveta spațială Endeavour 18 martie .sonda Cassini survolează satelitul Enceladus (la 96 km depărtare) 9 octombrie 2009 . În afară de acestea mai exista şi câteva telescoape spaţiale ce orbitează în jurul Pământului.sonda Rosetta survolează Terra pentru a treia oară 2 noiembrie 2009 .

Theia Reddington .