UNIVERITATEA TRANSILVANIA BRASOV

FACULTATEA DE INGINERIE MECANICA

MATERIALE CU MEMORIA FORMEI

POPESCU RADU GEORGIAN
AM 1937

................ Tipuri de elemente active din aliaje cu memoria formei .................... MECANISMUL MEMORIE MECANICE ........................... Aplicații ..2.............................. 12 1 ...2................................................................................................ 9 3...................................... 4 1.............................. 2 1.......3..............................................1.................... Introducere ...............................................................POPESCU RADU GEORGIAN AM 1937 Cuprins 1......................1..................................................... Materiale cu efect de memorare a formei .............................4...................................... ALIAJE CU MEMORIA FORMEI............... 2 1............................................................................... ACTUATORI PE BAZĂ DE ALIAJE CU MEMORIE .. 5 2........... Efectul de memorare a formei . 6 3............... Avantajele şi dezavantajele actuatorilor pe bază de aliaje cu memorie ..... 2 1...... 9 3...

electro şi magnetoreologice etc. numită generic austenită. magnetostrictive.SME).SMA) se încadrează în categoria aşa numitelor materiale ”inteligente”. obţinut dintr-o soluţie solidă stabilă la temperaturi înalte. martensita şi austenita precursoare coexistă. se realizează în două etape: a. Introducere Aliajele cu memoria formei . . Denumirea transformării provine de la produsul de reacţie – martensita – un microconstituent din oţelul călit caracterizat printr-un model acicular sau aciform. Martensita ia naştere în urma răcirii din faza precursoare.2. ca urmare a unei transformări reversibile martensită-austenită.transformarea martensitică. transformarea martensitică este o transformare fără difuzie la care atomii sunt rearanjaţi într-o structură cristalină nouă. de a reveni la o formă/dimensiune memorată. Efectul de memorare a formei Memoria formei . În general. Actuatorii realizaţi cu astfel de materiale au în structură unul sau mai multe elemente active. fără modificarea chimică a matricii. Astfel în figura a este 2 .POPESCU RADU GEORGIAN AM 1937 1.reprezintă proprietatea termomecanică a unor anumite materiale.austenita pe bază de Feγ. cu reţeaua cristalină cubică cu feţe centrate (cfc) – şi a fost observată pentru prima dată la oţelurilecarbon. în special a anumitor aliaje. Din punct de vedere cristalografic. transformarea din austenită în martensită. mai stabilă. determinată de manifestarea efectului de memorare a formei – EMF (Shape Memory Effect .1. Memoria formei reprezintă proprietatea termomecanică a anumitor aliaje de a reveni la o formă şi dimensiuni “memorate”. în anumite condiţii de temperatură. cu deformaţie limitată controlată. alături de materialele piezoelectrice. Într-un anumit interval de temperatură. ca urmare a unei transformări reversibile martensită-austenită. Deformarea reţelei cristaline → constă în mişcarea tuturor atomilor pe distanţe foarte mici a cărei rezultat este o nouă structură martensitică. prin deplasări pe distanţe scurte. ALIAJE CU MEMORIA FORMEI 1. Fenomenul principal care a fost pus în legătură cu comportamentul de memoria formei este cunoscut de peste 100 de ani şi perpetuează amintirea ilustrului metalograf german Von Martens . în anumite condiţii de temperatură.AMF (în engleză Shape Memory Alloys . 1.

POPESCU RADU GEORGIAN AM 1937 reprezentată structura cubică specifică austenitei. Prin răcire are loc transformarea austenitei în martensită. reorientarea prezentându-se ca o imagine în oglindă a obiectului considerat. de câteva ori mai mare decât forţa necesară pentru deformare. Maclarea asigură o acomodare într-o manieră reversibilă. romboidală. de-a lungul unui anumit plan. Partea rotită a cristalului poartă numele de maclă. Dacă nu este împiedicată. materialul devenind din nou deformabil. jucând un rol hotărâtor în manifestarea fenomenului de memorare a formei. b. Atomii nu părăsesc poziţiile lor de echilibru stabil. specifică fazei martensitice din d. Reţeaua cubică se “relaxează” la forma romboidală prin procesul de maclare. Prin maclare o parte din cristal se reorientează în raport cu cealaltă. Forfecarea reţelei → Forfecarea reţelei este o etapă de acomodare. numit plan de maclare. revenirea la forma originală are loc cu o forţă remarcabilă. Alunecarea este un proces permanent. ce poate fi realizată prin două mecanisme: alunecare sau maclare. iar în b şi c este reprezentată trecerea către structura. 3 .

transformarea martensitică debutează la temperatura Ms (martensite start) şi devine completă la temperatura Mf (martensite finish).3. 4 . iar transformarea totală a structurii materialului în austenită are loc la temperatura A f (austenite finish). depind de compoziţia aliajelor şi de condiţiile de fabricare. număr de cicluri de funcţionare. a compoziţiei sale chimice şi a tratamentului termomecanic de educare sunt condiţionate de cerinţele impuse următorilor parametri funcţionali: temperatură de transformare. În urma procesului de răcire. cursă utilă. forţă/cuplu. histerezis. care caracterizează efectul de memorare a formei. preţ. Limitele intervalului de temperaturi. Temperatura de transformare este foarte sensibilă la raportul în care sunt dozate componentele aliajului cu memoria formei.POPESCU RADU GEORGIAN AM 1937 Transformarea între cele două faze este însoţită de histerezis termic şi se realizează într-un interval de temperatură. Primele cristale de austenită îşi fac apariţia la temperatura As (austenite start). rezistenţă mecanică şi la coroziune. Tipuri de elemente active din aliaje cu memoria formei Alegerea aliajului. 1.

Ti. Ti. In-Cd. Dintre aceste aliaje. Fe-Cr. Fe-Ni-CoTi. forma geometrică depinde atât de metodele de acţionare (încălzire) şi de relaxare (răcire). Fe-Ni. Ag ). Zr. la care memoria formei este de mică amplitudine.POPESCU RADU GEORGIAN AM 1937 Stabilirea caracteristicilor geometrice ale elementelor active (forma. lungimea şi secţiunea transversală) se realizează. 5 . Fe-Mn-Si. Zr. Co. scurtare. Fe-Ni-Cr. astfel încât generează variate tipuri de mişcări. îndoire.  aliajele cu transformare cubică-tetragonală: In-Ti. aceasta fiind dependentă. cum ar fi : Fe-Pt. dar şi de viteza de răspuns. răsucire. Mn-Cu. secţiunea transversală este determinată de forţa sau cuplul impuse actuatorului.4. la rândul ei. de temperatura mediului în care operează actuatorul. Ele asigură un raport lucru mecanic/volum ridicat. 1. datorită unei deformări omogene mici la transformare.  aliaje pe bază de metale nobile ( Au. sunt cele mai răspândite având proprietăţi favorabile unei game largi de aplicaţii. pe baza următoarelor consideraţii: lungimea este determinată de cursa impusă şi de structura mecanică asociată actuatorului. Materiale cu efect de memorare a formei Principalele grupe de materiale care prezintă efect de memorarea formei sunt:  aliajele pe bază de Fe.  aliajele cuprului şi aliaje Ni-Ti. cele pe bază de Cu şi Ni-Ti au fost cel mai mult studiate.dependente de viteza impusă cât şi de preţul actuatorului.  unele metale pure: Co. Mn-Si. au capacitatea de a reveni la forma memorată prin alungire.

ceea ce da un numar maxim de 24 de variante. Variantele sunt acomodate prin maclare. atrage alungirea materialului. 1 si 2 care. pentru a se înscrie în spatiul de care dispun în cadrul matricei austenitice (mult mai dura si mai rigida). se considera ca s-a format un grup de patru variante de placi autoacomodante de martensita indusa termic. Practic. se dezvolta variantele de martensita cele mai favorabil orientate în raport cu legea lui Schmid. practic. Majorarea tensiunii. Într-un graunte cristalin pot fi observate pâna la sase grupuri diferit orientate. formarea perechii 1-4 atrage automat formarea perechii 2-3. MECANISMUL MEMORIE MECANICE Se considera un graunte. Deci la aplicarea tensiunii σ1 rezulta o demaclare partiala a grupului de variante de placi de martensita. supus la tractiune. σ1. Continuarea solicitarii duce. În urma racirii. La aplicarea unei tensiuni de întindere. În figura (a) se observa ca deformatiile produse de perechile de variante aflate în „relatie de maclare” sunt egale si de semn opus. În felul acesta variatia macroscopica totala de volum este nula. al unui AMF policristalin. În figura (b) aceste variante au fost considerate 3 si 4.). 6 . pâna la valoare σ2.POPESCU RADU GEORGIAN AM 1937 2. Daca pâna la sfârsitul încarcarii nu intervine alunecarea. Se observa ca dezvoltarea acestora se face pe seama celorlalte variante. dispar. într-o prima etapa la deformarea elastica a variantei celei mai favorabil orientate. fata de axa tensiunii. (la T = ct. la descarcare se produc aceleasi fenomene în ordine inversa. concomitent cu demaclarea completa a grupului care se transforma într-o singura varianta – 4 care are orientarea cea mai favorabila. cu structura martensitica multivarianta. ceea ce înseamna ca ele îti ajusteaza reciproc volumul.

în urma alunecarii reciproce a placilor variantei celei mai favorabil orientate. în urma unei încalziri pâna deasupra punctului critic Af. (deformarea plastica ireversibila).POPESCU RADU GEORGIAN AM 1937 În cazul în care intervine alunecarea. 7 . la un moment dat se produce ruperea. daca nu este depasita o anumita limita a deformatiei aplicate în stare martensitica. aceasta poate fi recuperata prin EMF. Daca chiar si aceasta limita este depasita.

Prin cumularea acestor alunecari succesive a rezultat o alungire totala la rupere de 2. Prin difractie de raze X. la aplicarea unei tensiuni de întindere de 60 MPa. ocupa o proportie de cca. 69 % din cantitatea totala de faza. 8 .POPESCU RADU GEORGIAN AM 1937 S-a prezentat o suprafata de rupere a probei policristaline de AMF Cu-Zn-Al-Fe aflat în stare complet martensitica. Placile variantei celei mai favorabil orientate au alunecat reciproc. a probei martensitice.07 %. a fost identificata varianta (009) de martensita 2 care.

POPESCU RADU GEORGIAN AM 1937 3. 9. controlul temperaturii motorului. controlul combustibilului. deschiderea clapetei de la radiator. ACTUATORI PE BAZĂ DE ALIAJE CU MEMORIE 3. Pe langa actuatorii termici. Cele mai reusite aplicatii. 5. precum si 9 . 8. reglarea suspensiei. pentru actionarea dispozitivelor de protectie a farurilor de ceata si sistemul de racire al motorului (Nissan). cuplarea ventilatorului. etc. 2. 3. supape de reducere a emisiei de fum. saibe de reducere a zgomotului. 7.1. controlul climatizarii la bord. aerisirea frânelor. Printre aplicatii se numara: compensatori termici de putere. din industria de autovehicule. cum ar fi cei produsi în Japonia. reducerea zgomotului. industria de autovehicule utilizeaza o serie de actuatori electrici cu memoria formei. 4. ale actuatorilor termici cu memoria formei sunt supapele de reglare automata a presiunii uleiului în sistemele de transmisie si comutatoarele electrice ale ventilatorului din instalatiile de racire. Aplicații Industria de automobile utilizeaza actuatori termici cu memoria formei în urmatoarele scopuri: 1. controlul transmisiei. 6.

Pentru a evita acest inconvenient. atunci când este încalzit electric.POPESCU RADU GEORGIAN AM 1937 actuatorii care controleaza presiunea de apasare a stergatoarelor de parbriz sau sistemele de încuiere. comprimând arcul din otel pentru restabilire (7). cremaliera antreneaza în miscare de rotatie pinionul (4) care transmite miscarea la sectorul dintat (5). se roteste si încuietoarea (6) care asigura blocarea propriu-zisa. Singura problema a acestor mecanisme este riscul ridicarii accidentale a Tamb (de exemplu în urma expunerii îndelungate la soare) care poate declansa blocarea sistemului de închidere. etc. busonului de umplere al rezervorului de combustibil. din industria de autovehicule. atât centrale cât si localizate la nivelul capotei. Un alt exemplu de aplicatie a actuatorilor electrici cu memoria formei. ceea ce le expune la lovirea accidentala cu pietre. s-a conceput un dispozitiv de protectie 10 . Acestea sunt montate întotdeauna în fata masinii. estedispozitivul de protectie a farurilor de ceata. cât mai aproape de carosabil. Actuatorul este reprezentat prin arcul elicoidal din AMF (1) care. Odata cu acesta. împinge cremaliera culisanta (2). În timp ce culiseaza pe tija-suport a opritorului (3). în mod inopinat. În figura urmatoare este prezentat un exemplu de mecanism de închidere centralizata. comandat printr-un actuator electric cu memoria formei.

resortul din AMF (1). resortul din AMF se raceste rapid.POPESCU RADU GEORGIAN AM 1937 a lampilor. deschizându-le. este încalzit electric si se contracta prin EMF dupa directia (8). care functioneaza conform principiului din urmatoarea figura: Atunci când lampa de ceata (2) este aprinsa. care este legat în serie cu lampa. Aceasta miscare coboara cadrul (6) care. rolul actuatorilor electrici cu memoria formei fiind acela de-a mari presiunea de apasare a stergatoarelor. odata cu cresterea vitezei lor de functionare. printr-un sistem de pârghii de gradul I. devine martensitic (deci mai moale) si este alungit din nou de resortul de restabilire (4) care ridica cadrul (6). Un principiu asemanator se aplica în cazul stergatoarelor de parbriz. coborând jaluzelele si mentinându-le în aceasta pozitie. comandat de un resort din AMF. roteste jaluzelele (5) în directia (7). 11 . Odata cu stingerea lampilor de ceata.

care justifică utilizarea lor în aplicaţii sunt:  greutate şi volum redus.  complexitatea schemelor pentru controlul precis.  posibilităţi de miniaturizare şi număr redus de componente în mişcare.  răspuns lent la răcire.  curenţi de activare relative mari.  simplitate constructivă. 12 .  performanţe funcţionale raportate la gabarit.  nu este necesară lubrifierea.  silenţiozitate.  rezoluţie bună la poziţionare.  operare fără poluare.2.  necesitatea utilizării unor materiale termorezistente şi/sau termoizolatoare. AM 1937 Avantajele şi dezavantajele actuatorilor pe bază de aliaje cu memorie Principalele avantaje ale actuatorilor pe bază de aliaje cu memoria formei. superioare. Dintre dezavantajele acestor actuatori amintim:  randament energetic scăzut .  rezistenţă mecanică şi la coroziune a elementelor active.POPESCU RADU GEORGIAN 3.  biocompatibilitate.  număr mare de cicluri de funcţionar.  influenţa temperaturii mediului. ceea ce determină o frecvenţă redusă a ciclurilor de încălzire – răcire.  acţiune direct liniară.