FlLoSoFlA iN ЕросА MoDERNA

1. Caracteristica gепеrаlй а filosofiei

2, Filosofia
3. FiIosofia

еmрiristй. F. Васоп
ra{ionalistй. R. Descartes

moderne

1. Caracteristica gепеrаlй а filosofiei moderne
Cu sec. al ХVII-Iеа, iп istoria umппri incepe о поui реriоаdd, nutnit1 Ероса Моdегпй.
Este ероса it-t саге se instaurcazi relatiile capitaliste, ероса rечоluliilоr burghcze.
Totodat5, сц sec. ХVII itrcepe si поuа регiоаdi iп dezvoltarea filosollei, dcnurrriti

filosofie mоdеrпi.

а gепегаt tгаirsfопrrДri rаdiсаlе iп есопrlпtiе, ррЦ!Ц!!, rela|ii
in coпstiinta оаmепilоr. Urr fag]Ц- impofiant al sclrilrrbarri соцl|ii1l1рi ,soc,iale

Dezr,,oltaгet1 societtilii Ьuгghсzе

.srlciale" рrесum gi

а dcvenit ýtiinta, tlai ales stiintele experimelrtale matematice.
Irr fala gindirii filosofice s-аu pus uп ýir de llгоЬlеше de
socicll ;i .эliilt|d!g,
=о_гdiц
l) ргоЬlеша libertitii unrane, саrеча t-r analizatё de о sегiе cle fliosotl.

2) рrоЬlеша stгuсturii statului, а rqlзEilgI diпtгс pr"rterile de
З) сlаlэогагеа tltelotlelor de сuпоаýtеrе stiintitici а lurrlii.

A:rшtne апаli:сt

Epocii

si

t,c:cllyarett асеstог problerrre

ргесLllll

:

stat

а devenit obiect de studiu

pel-ttгtt

tllosoili

Мос'lепlе.

Dеzчоltагеа ýtiintei пlоdеrпе 9i tгаttsfЬптrагilе socialc, ргесum 9i slбbirea iritluerltel bi,yet,|qi.
au cotldus la о tloua rlt,ictllarc а flIosollei.
Daci in Ероса Nleclieyali filosctiu ега in aliarrta сч teologia^ iаr in Ероса Renaýterii - cu тrt{l
qt cuttoýtilt|ele tttltattifutre, apoi iп Ероса Моtlеrпi еа se qрliiц4, in рrirr-rul гАrlсl, ре ýtiittlti.
Substгatul gАrrdiгii 1llosofice iп aceastd регiоаdi este соlаЬоrагеа ; i colltopirea
metodelor matematice cu сеrсеtiгilе experimentale alc паtuгii.
Datoгita acestui Гарt s-a ibnnat un nou Цр de ,\tiiп{(i dеsрге пctlttl,ii, 9i a]lulllc stiinla
matematico

-

ехрегimепtаlй.

Stiinta mосlеrпi а паtuгii neagi оriсе explicalie teologic5 ;i intemeiaza о t-tott5 99]}99p_tl9 а
rraturii - сопсерtiа mесапiсistё.
Confbtrrr acestei cotlceptii itr паturй domind lagect c,cttt:alildlii, iаr 1egea obiectiva t-tесеsагii
cu саrасtег utliчегsаl este /eqea misСёrii. Nаtuга este explicatб рriп miýсаrеа mес:rпiсй.
Саrаtегistiсеlе prirlclpaie ale cunoasterii stiintifice sunt: obiecfiyifafea, necesitatea,
qi universalitatea.
СопfЬпп concep{iei mесапiсistе in паturi dorlirrй legea, саrе este щраr!ц] collsl(trll ,i
repetabil dintre fenotnelre. Legea poate fi reprezentati рriп rароtluri lnatetrratice.
in Ероса Моtlеrпi se dezvoltй tnecatiica, astгotlotniar, nratematiciie. Се1 саге desc]ride cll,tttttttl
in dezvoltarea stiintelor mоdегпе а fost N, Сореrпiс (|4'7З-I54З), саrс а dешопstгаt Ilrater-tlatic
noua conceptie cosmologicб - teoria hеliосепtriсё.
GaIileo Galilei (|564-1642) рuпе temelia mecanicii. Е1 сегсеtеаzd miýсаrеа 9i deirronstгeazб
сi miýсагеа este uпiсй in tot urriversul. Descoperi сё uп priпcipitt fundanrenta1, а\ пtec:cttticii
corpurrlor сегеsti este inertio.

Un alt сеrсеtбtог а1 perioadei este lsaak Newton (42-27), /izicicttt, tп(rleltlalic si ctsll,rлtrlttt
englez. Este intcгtrcictorul mecanicii clasice.
А forrnulat legea grачitu|iеi uпiуеrsпlе 9i а ехегсitаt о rntluenti iltrensЁ asLlpгa dezvoltdrii
gArrdirii filosoflce. iп principala sa орегd - ,.Pl,iltcipiile пtсtlеtцсtliсе alcJilo,so,fiei ttctlttrctle'' (1687) tьmulеаzё trei legi ale misсйrii, саrе fопrrеаzi tenrelia mecanicii qi fizicii clasice:
1egea inerJiei
/сgеа pгopo(ionalitatii fortei ýi ассеlеrёrii
/egerl egalitёlii actiunii gi reactiunii.

Dacd succeseie ciirr stiinta пrоdеrпй sцпt ull iЪрt inciubitabii, atunci liiosofia ittaitricazit ргоЬiеrпа
: culn din fuziunea ехреriепlД;i а calcului пtrlIetltcllic clpdtёrrr о сuпоstiпtri оЬiесtiчё, песеSаrё
qi uпivеrsаlё, adicй cunostinti stiitttificri.

а гбsрrtпdе la aceastd iпtrеl,lаге filosofii Epocii Nlосlеrпе irlccp а ccrcct4
metodele de сuпоаsfеrе. GАnditorii cёutau si еlаЬоrеzе о temelie чпiсё pettttu
Pentru

cLпlocl,rtere(I

sliitilifica а lчпii.

2

De асееа inteгesul prirrcipal ега indreptat in domeniul teoriei сuпоаýtеrii, Се ргеzilrtа рtlцsýЦ
cunoaýterii umanc, саrе suпt пit,elttrile, .forпtele, пtеlосlеlе cunoagtcrii, etc.
Dеsсореririlе stiintifice trеЬuiаu unificate, lёmчritе, trebuiau formulate atlunritc metode.
Astfel, ргоlrlеmа рriпсiраli in aceasti реriоаd1 este рrоьlеmа еlаt,оrагii metode!or
de cunoaýtere stiintificй а lumii.
Апumе iп doneniul teoriei сuпоаýtегii 9i араг deoscbrrile diпtrе difегilе c,oltc,cl2]{jj filosollce.
Accste deosebiri se bazcazd ре modul сum difЫili glnditoгi арrесiаzб fle гоluj experientei,
fie rоlui ratiunii in proccsul cunoaýterii stiintifice а lumii.
АstfЪl, Ероса Моdеrпi este rерrеzепtаtё de dtlui corrceplii filosofice ргiпсiраlе: empirism
si rationalism. дсеstе conceptii au pozitii opllse in геzоlчаrеа рrоьlешеi cttttoп$terii.

Еg!дЦismul
i:t,ot, а| !цщ

-

:

ехрегiеrrfi) este curelrtu1 filosofic. с!цtацrr sДщllа uпiсul
este ехDеriеп|сr" sau ссса сс сuпоаýtеm pгirr simtиri.
Соrtsщlg1 а сi сuпоаýtеrеа itrcepe сu orgcutele.yut:orictle, саге sunt tnai itnllotlatlte irr gдлqзýtgз_q
clccAt гаtiuпеа. Emtrirismul сопsidегi с7а rtttittпеtt tbarle des сrееаzб, cunoýtinte false.
Reprezetrtall|ii епtрirisпtului: F'. Васоп, Т. l{obbes, .I. Locke, G. Вегkеlе},. D. Hutlre.

(lat.

ettl|эil,io

Rationalismul (lat, , t,ctticl : iirteligen!i'} сuгеtrt filosofic, сопtЬп1-1 сагl-tiа ct_tl,toStintcle
stiirrtifice igi alt i:t,rlrul iп activitatea rп|iottalй. CorrsideФ cd currogtir.!e|e utlс_у!_rчtс sutlt сеlе
r:rtionale
9i са сlгgапеlе senzoriale rru pq]L сlа cut-to;tit-t{e adecvale.
Repгezeiltatl,\it ro{itlttctlistttului: R. Descatles, В. Spinoza, G. Leibniz.

Еппirisпtttl

аге 1а

bazi

l-1letodai

2.

iпduсtiчi, jаr rпtiоппlislпul * liretoda

tledrrctir,й.

Filosofia empirista. F. Васоп

Urrul din fЬпсlаtогЦ tllosofler t-поdегt,tе si iпtепrеiеtогul tllosofler emDiriste este cotrsicieгat
girrditorul englcz Е:здс:s_Дзщд (l561-1626).
Iпtеrеsеlе fllosoflce prirrcipale аlе lui Васоп sLlnt соllсепtгаtе аsuрга ргасtiсii si stiintei.
in illvitituTa sa el рIа!ц9у9дZа icleea сй ргirrсiраlа mаtоrlй а cuпottsterii stiirrtifige еs|е е-tрсriсп{tt
(experimentu1).

Васоп estc ргimui gArlclitor din Ероса Moderli cat,e еtёсtuеаzd о поui clasi|icore а ýtiirrtelor.
aga calititi sutletesti са: пrcпюriо, ittteligett|ttgi iпtпgiltutiu.
Е1 суtdgц!аzз ltt-trrdtoaгele tipuri de stiinte :
(in anticlritate aceasta а
1);tiinle istorice (сопсrеtе) - tnetrroria;

iп fuпсliе de

2) qtiinle Iilosofice (tеогеtiсе) inteligen{a;
fйсuЁо Aristotel. сu сагс
3) ;tiinle Doetice irrraginalia (creativitatea)
Bacoll tlu еstе cie асоrсi.;
Dupi Bacorr, filosofia este сеа mаi gelterulci sliilt{ci. dеоагесе еа аге uп obiect с'lс stutliu
deosebit, iпtгеit : Dumnezeu, щ!цщ qi omul.
Bacon cotrsidcrй сй curroaýterea stiintificй а паtuгii ii dd omului рutегi реlltгLl а stбpArri
fогtеlе naturii. Lui ii apar{irre afinnatia : ,лcullo{lslerea este рutеrе", iar рutеrеа se ехргitl,tа
in ргirпul rArrd in s|itttulrп,ea опrului сdtrе асtiuпе.
Cunoasterea fiг5 stiinti пu existi, iаr actiunea, dеоаrесе еа se sprijinI ре stiintй tru existit

йri

experiment.

Репtru cottstituirea unei noi stiinte este песеsаг de distnrs constrTctiile vechi stiintificc,
bazate ре sccllctslicci. ТrеЬuiе de eliberat spirituI uпttttt de greselile slцдI91 vcchi petttгr: са
el si роаtй геflесtа adecvat гealitatea. De асееа Bacon suptlne ullei сгitiсi гigttгоаsе чаIогilе
filosofice qi stiintifice сtпtiсе tri scrllaslice.
Antichitatea 1lu alre аutогitаtе репtгu Bacotr, petrtru сd este ..copilйria umarritatii", iаг scolastica
еstе abstraclit ;i igпоrеаzб сеrсеtаrеа luсrurilоr rеаlе.
Astfel, Bacon se pronunti iпrроtгiча scolasticii, fiind pгirrrrrl gацФlщ саге сl,iliс,r7 acest
gAndire medieval, bazat ре пrctоdеlе de gацdцq aie 1ui Aristotel.
de
Цр
Е1 а suрus criticii filosofia lui Aristotel 9i, in ptirrrul rArrd. logica iui Агistоtеl.
Bacon pune рrоЬlеmа metodelor с|е stutliu gi iпссаrс5 sir giscascё Lln lloll iпstrumепt сlе
gAnclire. optls celui arrstoleЦs. practicat de сопtеmроrапi.
Metodele vechi au fost expuse de Агistоtеl iп ,,Orguпt)tt". irnpotгiva acestei hrсгiгi. IJ:rctrIl
sсгiе luсrаrеа sa пumitб ,ф!!!9щ,!!!1!2ц", in саrе expulle bzrzele logicii iпr!дqt!уе trrоdегtrе.
Luсгагеа estc соtrrрцýl din 2 рйrti :
1) ргimа parle este dedicatб s.Цtjýli 9Iац_ЬI de сuпоаStсгс, а L(1c]lo1*
Гalse din ýtiirrta vcclre;
pal-te
2) а doua
- este ciedicatД noii metode cie сегсеtаrе iansati cie i]acotr.

3

Bacon сопsidегб са stiinta nu poate avea аdечiгuri constante, veýt-tice. Аdечirurilе diп sliiп|ri
qi stiiп{п adcvlrat5 incepe сч ilцс]оц11!!!, nu cll sigurапtц. ТгсЬuiе de inceput de la
schimbi
se
currostinte iпсlоiеlпiсе pentru а ajunge ia cullostirlte ,srgrл,c,.
Репtru оЬ(iпеrеа асlечйrului, Bacon corrsideri ci е пссеsаг de а se геГоппа mctoda. Ргirпui pas
а1 acestei rеГоtmе trеЬuiе si-l constituic curii{ireo iпtеlесtului de toatc erorile.

iп opinia lui Васоп, сuпоаýtеrеа stiintificй а lumii este irrsotitd de uпсlс erori care (iп сlс
Паturа omului, ýi ресаге Bacon ie пumеgtе ..itloli.
(..Icloli"- itlсhiпагс iп fi(a gгсsсlilог)
Bacon evidentiazй utmitоагеlе

4

tipuri cle ..idoli"

1) Idolii Tribului (Nearrrului) sunt preselile саге

:

se

datoгesc ilrсегсiгii de

а

cut-toaýte legile паlurii ргiп asctrrдnare cll otltul . Еlе se nasc din irrsaýi цаццазщqдсзýф, dirr taptul
с^ -,ЦJ!ц] sач песltпul оапtепilсlr" tinde sd сlеfЪппеzе сееа се vede.

2) Idolii Pesterii (Cavernei)

sut-tt ..idolii irldrvidцЦi" sr_rn erorile саге sc dдtоrз;s
сlогirrtеlог регsопаlе aie omului; sl-ttlt legate de сеrссtаrса irldividualД. сlе сut,tоаStеrеа ,цdц!d!аЦ
Гiccar-e clin ссгсеtitогi аге cunoitintele sale, edr-rcatia sa, сагасtегr_ll sdlr dirl саге i1.1]a_1, ittlLtt-t-,titttrеаjцпsuгi ?tl сегсеtаге.

Pietii

(Тiгgului)
З) Idolii
sllnt gre$ali. arori саге se fЬгtllсаzi iri гсzultаlLrl cr,.rllr_rtliciгii
сlаtl,tеtlilог ir-r activitate 1оr zilnici si se dаtоrеsс сiifеritоr iпtсrргеttlгi ale tttruia ;i acelura9i g,Lt\,ацi.
Dеsqqц 9ащýцц llu cu1]osc itrsemndtatea геаl5 а ctlvitrteloг. itr соmuпiсаrе ei aclesea щ]оgtl_t_чsq
ollieclul рriл,

-

сб сutlоаgtегеа cuvitltclor este сullоаýtегеа obiectuitr!
grсýеlilс
4) Idolii Теаtгului surlt
саге se dаtогеsс сгесliпtеi qщЬ9 iп ашацt_цt1 si lt_аql_i_цi
dirr tгесut; sunt gгеSеЦlе logicc саге inlocuiesc агguшеl]tагса rаtrqцаlё ргiп аutогitаtе.
( cle ехепtрlч: irr loc si агgtttпепtеzе. oatrrenii spun сй аýа este scris acolo. а5а а splts Sосгаtе sau l\!isttltq!.
геtЪгitоr la АгistФе.,| - invatatr-rra sa а t'ost bur-rЁ 1I-r tгесr,rt ).
1,tttlittle, АdiсД сопsiсlсгi

Аgасlаr. dupd Васоп. еlilпirrагеа асеstоrеI9ý9Ц itl ргосеsul
а1 сuпоаýtеrii сu аdсчАгаt stiintific:i а lunlii.

с!ц!цtls!ц.9i

este сгitgццI ргiпсi1"lаi

СопГопrr iпчДtаturii lr,ii Васоп, cuttouýtereo $tiitt|i|icri ч ltttt"tii tltt itlseatlltld о асllrtrаге
llцolic,ci а fарtеlоr. ci аlеgеrеа пteloclicci а Lцlог faDte сопсгеtс, ilr scopul 9lаЬоцq!_i Llllог
conceDtii gепеrаlе despre acestea.
iп aceasti ordrne сlе tclei, Bacon este considerat intetl,teietorul сuпоа9tегii enrDiriste, iэazali
experiett|ri.
ре

а 2-а а ,.Nрц]li Q!ЕLс!]JQ!!" este clescгisd rnetotla itttlt.tcliy(t lansatii clc
dерЬф а'Lutut-ог оЬstасоlеlог iп саlеа dоЬiпdiгii ulloI ýgд9ýЦд!9 .rigzr;,c ýi tl"l/c,.

irr parlea
mеtоdЙ сlе

l]цqlц1,

Astfel, Васоп а рus in evidetlti metotla ;tiinlei ехреrimепtаlе ;i inductive. Aceasta lо{aiсй
tlouй descrie cele trei tnolleltte ale сеrсеtйrii ;tiirr{lfice :

1) оlэsеrчагеа faptelor
2) fоппuiагеа unei ipoteze prin irrductie
З) чеrifiсаrеа ехреritпепtаlё а ipotezei cu ajutolul

ut-tui cAt tTtai trrаге

d" ftр:q.
Metoda inductivi incepe сu ехDеriплепtu[. Adica, pentru а сегсеtа сеча Bacotr соrrsidегi
пuпrdг

cir tгеьuiе de experimentat. Toate datele ехDеrimепtului se getterctli:ectzci рriп iпductict stiintificй,

саrе constй iп еliпiппrеu neesen{ialulli Et eyidetttiereu eserr{ialului.
Petrtru gепеrаliэсп,есt 1оr ;i organizarea rаtiопаlй а ехрегirrrспtdгii, Васоп lnaitrteazd

1) ТаЬеlа ,,ф_рIgZgдЁ" - iп са se inscriu datelc сс

2) Tabela

,,de

tabele

uпdе se inscriu datele irr саrе I'enotlrenul сегсеtdгЦ

comJraratie"

unde se inscriu datele in саге fenomenul сегсеtiгii este
plqzqn(, dаr пu cotTplet.

-

:

сlеsсгil-t tёtrопrепtll сегсеtitгii.

аЬsепti" -

,,de

1ipseste.

З) ТаЬеlа

3

Metocla lui Васоп estc iпdrерtаtй imроtгiча lrretodei aristotelicc а iluluc|iei, Aristotel cotr_stdem
сб о gецуtц]iэлцу poatc fi Йcu'li ре datele саге dctnonsitcazi .ltiечiгi_ri.
Bacon este imроtгiча acestei pozitii 9i derrronstгeaz5 са tlatele аu Irattlгй ditЪгitа. Noi tгеЬuiе

clasificdnr datele 9i sй delrronstrбrn саrс date urguпtепtееtzсi pozilia

(De exetllplu

:

este 9i lurninй

lurrrind

?

-

Rdspttпs

t-tоаstгД 9i саге g]дý llcrlgr7.

caldura. CAnd este lur-r-rirld - este ;i сirlduгб ? ;i viceversa
: 9i da 9i nu, [,una di lurnirrё, dаr пu dir сirlduга.)

:

сАпd este сtildr,rгi

Impofianta filosofiei 1rri Bacolr consti irr critica !Jцl!цk)!!ц!сJ l,echi stiintif]ce si ?tl
iпrluсtiеi са metocli е ýtiintei mоdепrе.

-

еr,idсtltiегс:а.

гlllJsL,lla

IаLl(r;tа!iэiа.

к. lJеSсаrtеS

rа| iollctl is пtulu i. рrесum qi а filosofi ei mоrIеrпе
dеrпе, este cotlsiderat qiпditогu1
ialccz Rene Descartes (159б-1650). А ibst matetnatician,
iari, fiziciatl
fizician si filosof.
D"r"чпЦБunе scopul sa-;i valorif'icc curloýtintele;*
ii".irЙЁаiп ýtiinti.
irrtemeieton_l

|^

+i

"ЙБ -

.-Cuпcl:ilill[ele lrebuie sii./ie Ьuпе, |леп|ru re:olyarect tll,оЬiепtе|оr Jlrclctice"

Mai

dc

sput-tea Descatles.

toate, Descartes аtгаgс ц!9ц!_а аsul]га mеtоt!еlоr de cunoaýtere. El
dctrrotrstrcazi сd metoclele din stiinta cot-ttetl,1poгarrii lui. tru sutrt роtгir,itс реl-ttгu Itд-djý]э,
сu a.iutorul lоr nu se pot tace dеsссlрегiгi.
Са q;i Васоп, l)escartes este ilnpotriva tjlosotlei ,s,colaslicc. irli1,1otгiva tttelo,,leot, ,ytiitllilitз
fblosite de aceasta. паlосlе се se bazau ре logicc1 lui Aгistotei.
I)аr sрrе deosebire сlе Bacotr, саrс S-a bazat irr fllosofia Sa рс ехраriсп|сi qi,s.апztt|ii,
tlеs,sдДgý iqi indreapti aterrtia asupra ratiunii 9i autoconstiintei.
РгоЬlеrпа cerrtralй la е1 este сuпоаýtегеа autentic:I а lurnii. Dcscatles tirldea si еlаЬогеzе
О metodi uпiчеrsаli de cultoctstere саге аr fi acccptati de toatc stiirltele.
Descartes a_iunge la concluzia сi cunostirrtcie cele tr-rai sigure sutrt itr пtаtеmаtiсrL Estc rl-rai
grеu sЙ te indoi de афечагur1],q matematce (r!e ехепцllu, са 2+2:4). Deci ;i nretoclete stiintitiqg
а|е пmlelllctlicii sunt cele пrаi potrivite репtru studii, pot seni dгерt ехеlпрlu pet-ttTu о
lltelo_dГt ytiiп{ificй.
Iclealul de stiinta la Dеsсагtеs еrа !etl!]!!!jc!.
Irl luСГirilе .-Rcguli рапП'll с,опсlчсеl,еtt sllit,ilttltti'" (16З0) st ..Disczrl,.\, Ll,\lIpl,LI tпclrlclei"'
(1бЗ7), Dcscaгtes lall.s,ect:ii 1loua sa viziune asupl,a mettldei ;tiilr{ifice.
Irritial рrорullе 2l de reguli de c,el,cclctl,e;tiiltIi.licci, ре саге rnai tarzir_r le rcdr_rcc 1a _l_
cor-rsidгArrcl сй" cu cat sunt rnai putitle rецuli. сu atat este tnai usоr dc а le uгt-t-tа, de а te
cotrcluce de ele. Ilegu!ile, spulle Dеsсагtеs. trеlэчiе ,sсi lie .sitlillle рсlllгll ttlili_ctt,e.
1) rеqulа evidentei *'Гоаtе ideile ре сагс 1е tblosirlr in сеrсеtаге tгеЬuiе sa 1lс
суiс.lепlе_ с,lсч,е 9i сii,уtiпсlе, аdеусirulе. Nu putet-t-l folosi
De altfы. toati tеоriа сrеаti de noi ча fi irldclieiriici:
2) геgulа analizei - Toate problerlrele ре care 1е exalrrinatn tгеЬuiе si tje tlit,i,ctle itl
с[епtullа. Aceasti operalie пе vа da posibilitate sй siпlрlifiсйпl рrоЬlеlllеlе. репtru са
iц1@1

colrtitrutul 1ог

3)

si fie

сlаl;

rеgulа sintezei - Este о opeTa{ie iпчетsй а ar-ralizei. Еа presupulle ttttil,ett
cttlloýliп!e!ol, oblinute in rezultatul arralizei. Astfel сйрitirтi uл, ol-siecl noir. ideai сагс este
соtlstгuit dupa legile garrdirii, obiecl tratrsparent. ilrteles de cujet;
4) rеgulа vеrifiсйrii - Presupune c,cllll1,olul pTocesului gAndirii, эl ttпсtli:сi5i il;irз:cl.
Pctitru а rre f-сгi de grсýеli. olniteri. Огiсс оiпitегс poate аduсс ]а rczu]tatc ircadcct aic.

;i

Avirid metoda pleg5titi pentru сеrсеtагс. Descafies iпсеаrсi sa rечаdi buzele filoso|iei

sai colrstruiasci о sistemй nouir filosoticй, саrе аr corespunde геаlitйtii.
El spunea сi icleile veclri filosofice sulrt atat de r-rrulte 9i incul,cate, cii tru-li pcr-tnit

si iritelegi

unde este adevcirtll gi urrde este .falsuL De асееа noua constructie tгebuie irrccputi de la
rечеdеrеа сuпоqtiп{еlоr.
Репtгu геаlizаrеа scopului рrорus, Descafies se folose;te de metoda filosotlca a|пdoietii.
Dеsсагtеs рurlе 1а iпdоiпlri toate currostintele ре саге le-a acuпulat апtегiсlг.
Descatles colrsiderl ci toate cunoýtintele рс саl,с le-a oblinut la ýcoala. suttt пеsigurе_
ltecolttroIctte. ittstt|icieпte, iаг utrele sлпt pйreri _false. Е1 decic]e сi este llесеstlг utl cotltrol а1
culloýtilltelor, реlttru r,еrifiсагеа stiintei adevdrate, реlltгu, сum scria Descal-tes : ..лt,r7 .ylctbile.s,c.
c,cl,ct ,yigttt,

1i

c,rlll.s,lctltl

iп

.ytiitlIci".

Cunostirrtele veclri, spulle Descatles, sutlt de огigiпе sепzоriпlri, acumulate ргitr s,zllzlzil.i,
daT serlzatiile sunt ile.yЦzlre, adesea suпl iпý,elciloare.
iп procesul адеЦz_еr datelor seпzcttiilor, el ajurrge 1а uппйtоаrеа concluzie : eu пrй iпdоiеsс
itr toate. Toate cur-roýtirrtele dеsрrе lцmез exlerioctl,ci ;i iпtаriоurй suпt iпсеrtе (r-resigilre"
iпdоiеlпiсе). ýi aturrci се este sigur, сqд! ?
se itrtгеЬа Descafies.
Гtiil.rаttс ,уiчzл, ihptui сй еu gапrlеsс, cir tni iпdoiesc. Dасй rr.i gапriеsс;;i lrra itttloiesc,
este slglll, са e-Tisl.
Din aceasta Descartes face urmёtоагеа afinnatie : dacd rпй indoiesc, inseatnni са gandesc.
iаr daci gаф9ý9 inseamtri сi exist. Aqa а aplrut ret"lurnita fraz'a а lui Dеsсагtеý : _,Gапdеsс
iltseamпci сri exist^^.

2

Astfel, рriп плеtос{а iпdoielii, Descaftes deduce doui аdечйruri neirrdoielnice сопsidсгаtе
са criterii (principii) аlе cunoaýterii autentice. Acestea sunt :

1)

gf,пdirед

са cxisterr{ё neindoielrlici

2) existenta lui

Dunrnezeu

Aq;a dаr, conýtiinta gindirii, dcci а sufletului, 1а Descartes, este nrai .ri.qч ll,r7 decat qqцýLiлttц
lrоаstгй despre lumеа exlarioal,ci.
La Dcscafies. existenta lui Dumnezeu este са criteriu аl obiectivitri{ii ;i varidicittitii
сuпоýtilrtсlог qtiirrlifice. Duрй Descarles. tot се esle ro|iottal existй 9i dincolo de gапdirе,
dеоаrесе lumea este о intocmire rаtiопаlй" еа fiind сrеаtё de Dumnezeu, iп baza icleilor elel,tle
diп l',tIitttlect сiiт,iпiL Ideile matemaii_ce q;i corrstruc{iile 1ogice, surrt iclei еtегпе 9i deci stiintifice.

In rdspurrsul la iпtrеЬаrеа cu рriviге lа origitlea

intreiti

oгigir-rc

а ассstоrа

ideilor (cuno;tirrtcior), Descartes adrnite

о

:

1) idci sens;itrile sunt cunostintele саl,е se dаtогеsс sillt|urilor. Acestea sllllt
confuze 9i r-iedestincte, sunt iclei intamplбtoare;
2) idei ".create de mine" - sunt culroýtirrtele саrе se dаtогеsс iпtсlg!ц_gц[g! otrlului.
Еlе. cie ase1lleilea. sunt песlаrе 9i deci lrestiintitlce;
3) idei ..inn:iscute" - sttllt culro;tinlele ,,Щ" iп sufletltl поstгu de Dunltrezcu.
Acestea sunt ulricele cur-ro;tilrle ,fixe, llecescп,e ;i obiectil,e, deci cutrostiп]1e attlclllic,e (siguгс;.
Рriп notiunea de idei ..ittltdscttte" Descatles ехрliсй existenla l uпtii exterioare. Descatlcs
сопsidеri cd Dumtrezcu tle сlЙ la lraýtere anunrite capacitЙti реl]tгu а gAndi.
Ideile ..ittttciscttte" sut-tt bogcilict intelectului, pl,iпcipiile de bazir dupi cat,e spiritul
gindeýte. Aceste idei per.tru оm sunt о moýtenire dumnezeiasc5, petrtru са acesta si iloatd
sa

t4lс]ýа_gц luInea.
lrrsa prirlcipala idee, сате existd ltr intelect. qi еа este .лilltldscttl[t'', este ideect de Duпtltezett.

ýi daca existi irl cuietul ornului iсlееu de DtпtllezeLt, spulle Descaftes. ilrseanrtli
Dulпllezett obiectiv (argurnent ontologic),

ci

exi,slci ;i

о

notiune сепtгаli iп filosotla lui Descartes. este notiutrea de ..Substanti", La Dеsсагtеs
Iulnea esle substпtttialri. Е1 dеtсrmiпd subslctll!ct са luсru, existerr{a сiruiа пu clepitlcle cic
tlimic altceva. in acest setls, la Descafies Dumцеzеu este substctlttп rlescil,arsitri а 1rir-rrir.
cale i;i arc саuzц sa iп s,itle itlsciýi.
Dupё Descatles, lumea rеаIi este alcatuita din alte Z tipuTi dc substtrnti
care existб iпеlерепсlепt una de alta 9i tlll sul1l desivAгsite. Acestea sutlt :
а) substarr{a

materialё - саrе este сrеаtоаrе dc lucruri

Ь) substarrla spiritualй

9i аrе са

trisituTi рrillсiраlа

itttiпderea (prin spatiul ре саrе il ocupa, рriп.fu.пlсi.lkцtgsi lltat.illle).
- саrе este сrеаtоаrе de spirit qi iпsuýiгеа principala а сdrеiа
este gfrпdirеа

Astfel, ijlosotia lui Descatles este о corrceptie filosot'ica dualisti despre iulrre. dеоагссс cl
caracterizeazб, substan{a пtct|el,ialci 9i сеа spirilualci са рriпсiрii .fttltсlапrcпtаlе аlе 1urTii,
it-ttге саrе se lnalrifЪsti о rеlаtiе dc actiurre r,есiргосi.
Legitura dirrtre aceste substante se datoTeýte lui Dumnezeu, саге este uIl 1-1l,.i l1l-tlltlltlt,
се pulle 1ulnea itr tпiýсаге.
Aceste 2 suЬstоп|е difeTite - lпаrеriаld qi s]эiritualii - creazl 2 lumi сu totul cliferite
- lumеа lucrurilor (соlрurilоr) qi Iumеп spiritelor - саrе au iпsusiгi deoscbite ;i сlс
existй paralel.
La Desca*es sttbstalt|ct :tlatel,ittlci este identificat5 cu llaturrr_ lll cal,c dоl-1lllсзс
lggi mecanice. саге pot fi cutroscute сu ajutorul ýtiitl{ei пtсtlепtсtliса.
Dupi Descatles, tru irutrrai lucruriIe пеtпsuflе|itе, dаг clriar qt рlапtеlе ,st ctttilttпlele sutlt
rrigte tnecanisnre (magirri) firй de stflel саrе se supun urюt legi пrcсппiса.
Mai rnult сhiаr, intreg Uпiуеrsul este аsеmепеа ulrej tlraýitli, utrui tlrccatlist,t-t Ltгiаý.
iп саrе totul furrcliorrcazё iп baza lеgilоr mecanicii.
Аstfёl, conceptia lui Descattes, estc 9i о corlceptic lttecatticistti сlсsргс luil-tc.