Reanexarea Basarabiei si formarea RSSM(1940

)
Anexarea teritoriilor rominesti de catre URSS a fost insotita de invdarea acestiu spatiu de numerose
trupe militari si ale NKVD-ului de reprezentantii ai partidului bolsevic si ai guvernului de la
Kremlin, care aveau misiune de a reorienta radica viata politica , sociala, economoca si culturala din
tinut. La 10 iulie 1940, conducerea de partid la Moscova a reprezentat sovietul Suprem al URSS
propunerea de creare a RSSMoldovenesti. La inceputul lunii august 1940 la Moscova a avut loc
sesiunea a VII-a a Sovietului Suprem al URSS. La ea a sosit o delegatie unica de 30de personae din
Basrabia si nordul Bucovinei. O data cu instaurarea regimului sovietic in Basarabia si in nordul
Bucovinei au inceput crimele contra populatiei bastinase: genocide, foamete, deportari. Numai in
perioada dintre 28 iunie si 4 iulie 1940, in judetele Cernauti, Chisinau, Cetatea Alba si Balti au fost
arestate 1220 de personae din vechea administratie. Dupa proclamarea RSSM, au inceput
transformarile menite sa schimbe economia de piata cu cea socialista. Schimbari s-au propus in
domeniul spiritualitatii in care statul sovietic a urmarit scopul deznationalizarii si rusificarii
populatiei. Din primul an de administratie sovietica, Basarabia a devenit o sursa de fata de munca
ieftinita pentru santierile industriale si minele de carbine din diferite regiuni ale URSS. In anii
1940-1941 in Basarabia au fost operate substantele modificari politice, economice, sociale, culturale,
demografice in directia sovietizarii si comunizarii a cesteia, cu grave consecinte pentru populatia
provincieii.

Relatiile internationale in perioada interbelica
Potrivit tratatului de pace de la Paris (Sistemul Versailles),relatiile internationale in perioada
interbelica trebuiau sa fie reglate de catre societatea natiunilor cu sediul la Geneva.
Acesta trebuia sa se ocupe de rezolvarea oricarui conflict pe cale diplomatica.Din nefericire,cea mai
mare putere a lumii,S.U.A,a refuzat sa se implice in aceasta organizatie,rezumandu-se la a oferi
credite pentru reconstructia statelor afectate de razboi.
Ca urmare,eficienta acestei organizatii a fost destul de restransa,mai ales in conditiile aparitiei
regimurilor totalitare fascist si comunist.
O prima problema a lumii interbelice a reprezentat-o Rusia comunista,denumita din 1922 U.R.S.S
Rusia s-a retras din razboi in 1917.Ea nu a participat la tratativele de pace,iar hotararile ce o priveau
au fost semnate de Consiliul Celor 4.Din acest motiv,rusii au refuzat sa recunoasca hotararile luate
aici si au cautat sa-si recupereze teritoriile cedate Romaniei,Poloniei si Statele Baltice.
O alta problema a reprezentat-o statele fasciste.Italia sub conducerea lui Mussolini,Germania lui
Hitler,si apoi restul statelor care au fost atinse de extrema dreapta,inclusiv Ungaria,au dezvoltat
teoria "Spatiului Vital".
Din nefericire in anii 30' Germania,Italia si Japonia vor semna o intelegere de colaborare denumita
Axa Roma-Berlin-Tokio.
Asfel,Germania a ocupat Austria sia trecut la dezmembrarea Cehoslovaciei (1928).Italia a invadat
Etiopia,iar Japonia a pus stapanire pe partea de Sud-Est a Chinei numita Manciuria.
In aceste conditii devenea clar ca sistemul de securitate propus de Societatea Natiunilor a esuat si ca
omenirea se afla in pragul unui nou razboi mondial.

Din cele 494 de scoli gimnaziale care functionau in cuprinsul republicii. Pentru prima dată în istoria acestui ţinut. in regiunile Arhanghelsk. 2800 de semanatori. iar 52 de scoli de rang liceal. evreieşti. Partidul Naţional Moldovenesc încă din martie 1917 a înaintat cerinţa cu privire la naţionalizarea şcolilor. doar 18 erau rominesti. fregventate de peste 800 de studenti.vara anului 1933.174. in gricultura RASSM functionau doar 329 de tractoare. bulgare si germane si sau tiparit manuale si diverse lucrari in limba romana literara. dintre care 2000 de familii au fost deportate pe insula Solovki. In RASSM au fost depistate neasteptat circa 3. In anii 19311932 in Transnistria a fost o foamete cumplita. a fost lichidat caracterul lui colonial rusesc. nemţeşti. 13 manastiri. În afară de şcolile ruseşti. Fiecărui elev i s-a oferit posibilitatea de a studia în limba sa maternă. iar in cea cooperatista.500 de oameni. forţele spiritualităţii româneşti. Anume în 1918-1940 s-a constituit aici o adevărată intelectualitate naţională.000 de oameni sin cauza foametei. asemanatoare celei din 1925. Foametea declansata in RASSM a fost dezasturoasa. Colectivizarea fortata. umane şi sociale s-au materializat într-un salt calitativ care s-a produs în perioada interbelică. In a doua jum a anilor ’30 a fost marcata de declansarea unei ample campanii de epurare a organelor de partid si de stat a RASSM. doar 140 erau rominesti. toate centatele la Tiraspol. Au murit circa 20. precum şi la crearea şcolilor primare şi medii româneşti. La finele anilor ’20. Colectivizarea agriculturii a fost realizata in conditiile unei baze tehnico-materiale rudimentale. Este semnificat si facput ca potrivit legiii fundanmentale a RASSM din 1938 stema de stat a RSSM este stema de stat a RSSUcrainene. atingind apogeul in primavara. 900 de preoti si 400 de calugari. Oamenii care incercau sa emigreze erau secerati de gloante sau inecindu-se in apele fluviului. Limba romina a fost introdusa ca limba de stat in toate scolile ucrainene. au fost deschise şcoli naţionale româneşti. confiscarea prin violenta a cerealelor. ruse. Astfel in 3 luni ale anului 1932 au trecut Nistruingradit de granicerii sovitici cu sirma ghimpata pe uscat si in apa. intrecare industria de conservare sic ea vinificatie deveneau un loc preponderent. vastele acumulări culturale. iar in Uraina peste 6 milioane de oameni. In 1917 in tinuturile dintre Nistru si Bug erau aproape 1000 bde biserci si case de rugaciuni.400 eau romini. Institutul pedagogic si Politehnica. In proprietata statului se aflau doar 31 de intreprinderi. naţionale. precum si a lipsei oricaror premise obiective. In 1932 a fost admisa folosirea limbii romine in forma ei nationala. .1300de familii sau circa 4. doar 23. Nu întîmplător deja în Constituţia României din 1923 a fost introdus dreptul la învăţătură. Guvernul României a înţeles de la bun început necesitatea răspîndirii ştiinţei de carte în mediul basarabenilor drept condiţie indiscutabilă a progresului general al statului românesc.200 de gospodarii de giaburi. După 1918 s-au produs schimbări colosale în sistemul învăţămîntului public din Basarabia.256 intreprinderi industriale. Din cei 100. Tomsk etc. precum si seceta din anii1931-1932 au provocat declansarea foametei in rindul populatiei RASSM.RASSM(1924-1940) La mijlocul anilor’20 in RASSM functionau 3. evreiesti. Dezvoltarea învăţămîntului public în Basarabia în perioada interbelică (1918 – 1940) Revenirea Basarabiei în anul 1918 la neamul românesc a asigurat pe parcursul întregii perioade de pînă în 1940 o adevărată renaştere naţională şi spirituală a românilor basarabeni. In anul 1937 in RASSM functionau deja 217 intreprinderi industriale de proportii si arteluri wlw copwratiei mestesugaresti. precum si drapelul de stat al RASSM este drapelul de stat al RSSUcrainene. cu lafavet latin.300 elevi citi urmau cursurile scolilor primare gimnaziale si leceale.

în România – 22%. zootehnicienilor l-au jucat şcolile medii agricole de specialitate. în Basarabia erau 10 şcoli normale cu 1932 elevi (1300 băieţi şi 632 fete). gimnazii. Orhei. în Basarabia funcţionau: Şcoala naţională de viticultură din Chişinău. au fost revăzute programele de studii. frumoase. Purcari. în Basarabia au funcţionat circa 30 de şcoli medii. Soroca. Dacă pînă în 1918 cursurile se ţineau în ruseşte. şcoala de contabilitate ( director A. S-a dezvoltat învăţămîntul mediu de specialitate pentru pregătirea cadrelor pedagogice. 57) şi lichidarea deosebirilor dintre şcolile săteşti şi cele de la oraş. din care ultimii ani erau destinaţi învăţămîntului practic. Cricova. gimnaziul industrial SON ( directoare A. în 1926 vorbim de circa 4000 ha. nouă şcoli primare cu program propriu (1640 elevi).4% din populaţie. s-a majorat numărul elevilor de la 400 în 1918 la 700 în 1926. liceul industrial de fete ( directoare A. şcolile normale clădiri mari. Cupcui. licee. se introducea învăţămîntul primar şi secundar obligatoriu. Floreşti. Numărul şcolilor profesionale a crescut de la 9 în 1919 pînă la 19 în 1926. În 1927. în Chişinău funcţionau: gimnaziul industrial casnic ( directoare E. 4) asigurarea fiecărei şcoli cu cadre didactice (un învăţător la 50 de copii). Către anul 1926 funcţionau două şcoli particulare speciale. Ionescu).introducerea limbii române ca limbă oficială în administraţia Basarabiei. luminoase. 3) construirea în fiecare localitate rurală a unei şcoli săteşti. naţionalitatea şi rasa lor. care la început avea trei-patru săli de clasă. Gore. V. cu 275. Dacă în 1917 şcolile agricole aveau 950 ha de pămînt. Negrescu). În Basarabia s-a dezvoltat şi învăţămîntul particular. Către anul 1924. 39 şcoli particulare cu programul statului (4500 elevi). iar numărul elevilor. în Basarabia au fost deschise 189 şcoli urbane şi 1721 şcoli rurale. indiferent de sexul. Munteanu). 45 grădiniţe de copii particulare.4%. Între anii 1918 şi 1940. Aproape în fiecare sat s-a ridicat cîte o clădire pentru şcoala primară. patru şcoli comerciale de stat pentru cursul inferior. Ismail. Un anumit rol în pregătirea cadrelor de muncitori l-au jucat şcolile de meserii din Bălţi. în Transilvania (1900) – 41. în Basarabia funcţionau deja mai mult de 1700 de şcoli primare naţionale. prevedea următoarele sarcini: 1) îmbunătăţirea învăţămîntului rural pentru majoritatea populaţiei Basarabiei. După Unirea din 1918. Grinăuţi. Programul Partidului Naţional-Liberal.3%. în Bucovina – aproape 45%.637 de locuri. Deja către anul 1920 în Basarabia începe un mare proces de construcţie a localurilor pentru şcolile săteşti. o şcoală pentru cursul superior comercial şi două şcoli pentru preparaţiile practice. Brînzeni şi şcoala de viticultură din Saharna – cu trei şcoli mai mult decît în anul 1918. inclusiv în Basarabia: se aproba dreptul la învăţătură pentru toţi copiii. Manzîr. după Unire s-a trecut la limba română. 2) lichidarea analfabetismului. mai apoi ridicîndu-se şi pentru şcolile secundare. o cancelarie pentru profesori. ştiutori de carte erau numai 19. Stroescu primele cursuri pentru învăţătorii de limba română din Basarabia. se trasa trecerea la învăţămîntul de 7 ani în timp de 5 ani (art. Datele statistice din anul 1897 arată că. La 26 iulie 1924 a fost promulgată Legea cu privire la învăţămîntul primar şi secundar al statului românesc. un cabinet pentru directorul şcolii. ceea ce însemna că aproape în fiecare sat a fost deschisă cîte o şcoală. o . şcolile inferioare de agricultură din Cucuruzeni. cu o durată de 7 ani. iar între moldoveni numai 10. În afară de aceasta. în Basarabia. respectiv de la 175 la 1048. s-au introdus programe noi analitice. În iunie – iulie 1917 au fost organizate de către P. Către anul 1940. În 1927. Un anumit rol în pregătirea agronomilor. adoptat la 27 noiembrie 1921. ideea şcolii naţionale a fost realizată fără nici un obstacol din partea autorităţilor statului. De asemenea. Cetatea Albă. viticultorilor. 21 licee de băieţi (1402 elevi) şi 14 licee de fete (3225 eleve). Antonescu). Această nouă “constituţie” a statului prevedea măsuri concrete pentru dezvoltarea învăţămîntului în tot statul românesc.

Nicu. Şcolile primare. şcoli pentru pregătirea conducătorilor şi educatorilor grădiniţelor de copii.8% (74% pentru băieţi şi 66% pentru fete). La Liceul de băieţi “Alexandru Donici” din Chişinău activa “Societatea pentru studierea limbii şi literaturii române” condusă de profesorul Al. Între anii 1918-1940 sau construit clădiri pentru circa 50 grădiniţe pentru copiii români. unitatea imperiului rus. Liceul comercial de băieţi (director Eberman). Seminarul de Teologie. Gimnaziul industrial casnic (directoare E. În sistemul didactic deja în anul 1926 s-au încadrat 4917 învăţători. gimnaziu desfăşura o vastă activitate de educaţie şi culturalizare. inclusiv din Basarabia. Era insuficient numărul de şcoli şi de învăţători. evrei. Hasdeu” (director V. Se deosebeau prin calitatea pregătirii elevilor Liceul militar “Regele Ferdinand I” ( director C. 13 şcoli de fete. Liceul “B. Liceul de fete “Principesa Dadiani” (director R. ucrainieni. unitatea duhovnicească. şcoli primare pentru handicapaţi. S-a dezvoltat o reţea întreagă de şcoli speciale. P. inclusiv 17 şcoli mixte. Antonescu). România a construit în 10 ani cît n-a constuit regimul ţarist rus în mai bine de 100 de ani. I. Uşinevici Dumitrescu) şi altele. Sistemul de învăţămînt românesc era prielnic naţionalităţilor conlocuitoare. şase şcoli evreieşti. de 70. secundare. disciplinaţi. N. eroismul în lupta de veacuri pentru supravieţuire. către anul 1940 funcţionau 50 şcoli primare. corul elevilor. evreieşti şi germane. liceele au fost asigurate cu cadre bine pregătite. Aceste şcoli au fost deschise în fond de reprezentanţii populaţiei ruseşti. gimnaziile. Fiecare liceu. Consecinţe pozitive a avut studierea obiectelor în limba maternă. Galin). Copiii de moldoveni nu erau “sălbatici” cum striga V.6% din tot numărul copiilor (58. Au existat şi greutăţi prin care a trecut învăţămîntul public din Basarabia. trei gimnazii. fostul deputat din Basarabia în Duma rusească în 1911. Liceul de fete “Regina Maria” (directoare A. Programele unice româneşti au contribuit la încadrarea reuşită a învăţămîntului din Basarabia în sistemul de învăţămînt românesc. 11 licee. Purişchevici. stăruitori. Gimnaziul “Mihai Eminescu” (director N. Numai în Chişinău. erau talentaţi. Statistica Ministerului de instrucţiune din 1925 recunoştea că.000 de învăţători. au fost deschise 26 grădiniţe cu un contingent de 1180 copii. acum la baza conţinutului sistemului de învăţămînt au fost puse ideile patriotice ale neamului românesc. se propaga ideologia colonială rusă (misiunea de “eliberare” a Rusiei ţariste în Balcani. Harea). iar pe întreaga Românie. Şcoala normală de învăţători “Mihai Viteazul”. S-a schimbat complet conţinutul teoretic şi ideologic al învăţămîntului. În 1932 frecvenţa în Basarabia constituia 53. care-şi cucerise un mare prestigiu în Europa. Moroşanu). Pînă în 1917 în Basarabia nici nu se ştia de grădiniţe de copii. ruşi şi alte naţionalităţi. Numai din 1918 pînă în 1924. Liceul eparhial (director M. la care nici nu se putea visa pînă în 1918: şcoli-internat de băieţi.şcoală medie particulară (168 elevi) şi nouă licee particulare de băieţi (598 elevi). România a creat o bază materială bună pentru şcolile Basarabiei. ceea ce e de 12 ori mai mult decît în anii 1919-1920. Negrescu). Cealîc). Nu fiecare ţăran basarabean avea posibilitatea de a-şi da copiii la şcoală. în şcolile din Basarabia. în Basarabia.). În anii 1918-1940 au fost construite 1760 clădiri noi pentru şcoli. aspirau spre o cultură naţională românească bogată. pentru a completa toate golurile din învăţămîntul primar şi a trece la sistemul de 7 clase în toate şcolile din România. filiala basarabeană a asociaţiei “Astra”. ideile luptei pentru independenţă. Şcoala normală eparhială. care organiza excursii cu elevii. era nevoie de 24. Era lipsă de îmbrăcăminte şi încălţăminte pentru elevi. Dacă pînă în 1918. opt licee particulare de fete (553 eleve). şapte licee particulare mixte (451 elevi). . existenţa unui singur popor etc. Moldovenii posedau aptitudini foarte bune pentru carte.8% pentru băieţi şi 44% pentru fete). precum şi grădiniţe de copii. 14 şcoli de băieţi.Şcoala de contabilitate.

profesorul Agricola Cardaş. Ea a format multe personalităţi care au activat şi în perioada postbelică. învăţămîntul primar. Bucureşti. Sute de mii de copii au absolvit şcoala românească. Aici au funcţionat două facultăţi ale Universităţii din Iaşi: Facultatea Agricolă. Învăţămîntul superior în Basarabia făcea abia primii paşi. România se afla între primele 30 de state dezvoltate din lume. învăţămîntul superior a cunoscut în Basarabia un progres mai lent. Cluj. profesional şi superior a constituit un puternic instrument de implantare şi dezvoltare a culturii româneşti. şcoala românească din Basarabia a făurit mulţi intelectuali. Basarabia anilor 1918-1940 nu mai era aceea din 1917. De la Hotin pînă la Reni şi Ismail. deoarece Basarabia a fost reocupată de bolşevicii ruşi în 1940. dar această idee frumoasă n-a fost realizată. în frunte cu decanul Popescu-Prahova. Germania. de care au profitat toate clasele sociale basarabene. în frunte cu decanul său. Iaşi. Recensămîntul din 1930 a arătat că numărul ştiutorilor de carte s-a majorat de la 10. şi Facultatea de Teologie. Un număr considerabil de studenţi basarabeni îşi făceau studiile la universităţile din Cernăuţi. la instituţiile de învăţămînt superior din Franţa. . Gala Galaction propunea să fie deschisă în Basarabia o universitate. Belgia. La aceste facultăţi. URSS avea 70%. secundar.8%. încadrîndu-se pregnant în viaţa spirituala a României reîntregite. în 1932 ocupa locul al 26-lea cu 70. îşi făceau studiile peste 2000 de studenţi.1% în 1930. În comparaţie cu cel primar şi secundar. în 1918-1940. în general. În aceste condiţii. Dar.La capitolul frecvenţă şcolară. cu o bază materială bună.3% în 1917 pînă la 38. Cehoslovacia. iar în general în România – 57%. Ar fi fost imposibil să avem o cultură naţională fără şcoala românească din Basarabia interbelică.