You are on page 1of 4

Raport de Psihodiagnostic si Evaluare Clinic (Examinare Psihologic)

I. Informaii despre Client:


Nume si Prenume (sau Cod) GM
Vrsta : 28 de ani
Ocupaie:
II. Obiectivul Psihodiagnosticului si Evalurii Clinice:
Psihodiagnosticul si Evaluare Clinic are ca scop identificarea strilor psihologice de sntate
si/sau boal si a mecanismelor psihologice de etiopatogenez si/sau de sanogenez, cu relevan
pentru_________________________________________________________
III. Descrierea Succint a Componentelor Psihologice:
Nivel Subiectiv/Emoional (inclusiv Satisfacia/Calitatea vieii)
Ce s-a evaluat?
Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)
Gradul si sensul implicarii afective

Nivel Cognitiv
Ce s-a evaluat?

Testul Rotter-completarea de fraze

Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Nu se aplica

Nivel Comportamental
Ce s-a evaluat?
Nivelul anxietatii

Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)
Scala Hamilton

Nivel Psihofiziologic
Ce s-a evaluat?

Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Nu se aplica

Nivel de Personalitate si Mecanisme Defensive/Adaptare


Ce s-a evaluat?
Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)
Desenul persoanei - DAP

Nivel de Relaionare Interpersonal


Ce s-a evaluat?

Cu ce s-a evaluat?
(teste/sarcini/probe si/sau interviuri clinice)

Nu se aplica

IV. Concluzii (Sumarizarea informatiilor n termeni psihologici):


Diagnostic
Axa 1: Fobie sociala
Axa 2: elemente apartinnd tulburarii de personalitate paranoida
Axa 3: Axa 4: Hiperprotecia mamei (locuiete cu mama)
Suport social inadecvat
Insatisfacie profesionala; Mediu de munca stresant;
Nenelegeri cu efii i colegii de munca
Axa 5: GAF=58 (actual)

IV. Concluzii (Sumarizarea informaiilor n termeni psihologici):


[Concluziile for fi derivate deductiv si/sau inductiv din testele/sarcinile/probele si/sau
interviurile clinice utilizate]
n urma Psihodiagnosticului si Evaluarii formulam urmatoarele concluzii psihologice:
Conform SCID-I, clientul ndeplineste criteriile de diagnostic pentru fobia sociala. La Profilul
Distresului Emoional, rezultatul se ncadreaza n clasa IV, ceea ce semnifica un nivel global
ridicat
al distresului, cu un nivel ridicat de emotii negative disfunctionale si nivel scazut de emotii
negative functionale.
Scorurile la subscalele PNP nu indica tendine de psihopatie , ci paranoide, precum si un
nivel semnificativ al nevrotismului. Clientul este susceptibil, are o atitudine permanent
banuitoare, de nencredere, este predispus sa se simta jignit cu uurina si este nsetat de prestigiu
personal. De asemenea, prezinta oscilaii extreme ale dispoziiei si un temperament anxios.
Emotivitatea se releva prin reacii de mare sensibilitate i profunzime n sfera sentimentelor
subtile. n ceea ce privete maturizarea afectiva, subiectul prezinta o imaturitate afectiva, regresia
afectiva fiind unul dintre mecanismele defensive. Stilul defensiv predominant este atacul sau
contraatacul, agresivitatea verbala. Ca modalitate de reacie alege manifestarea furiei i mniei
atunci cnd ceilali sunt n dezacord cu el.
La nivel cognitiv, rezultatele la Scala Young de evaluare a schemelor cognitive, ATQ ,
Scala de
cognitii rationale si irationale GABS

indica existena unui nivel ridicat al gndurilor

automate
disfuncionale, mai mare dect nivelul gndurilor automate disfuncionale a 69,1% din populaia
generala. Scala de evaluare a cogniiilor i atitudinilor generale funcionale i disfuncioanle
indica iraionalitate n evaluarea globala a propriei persoane i a celorlali i raionalitate a
cogniiilor privind nevoia de realizare, de aprobare, de confort i de dreptate. Scala de evaluare a
schemelor cognitive indica existena unor scheme disfuncionale ce corespund domeniului
separare i abandon. Acest lucru arata ca subiectul are expectane ca nu vor fi satisfacute
nevoile de sigurana, ngrijire, empatie, acceptare, respect. Sunt foarte active schemele referitoare
la deprivarea emoionala (expectana ca ceilali nu ofera dragostea necesara), de abandon i
instabilitate (sentimentul ca cei apropiati nu vor putea sa ofere sustinerea emotionala de care are
nevoie), nencredere/abuz (credina ca ceilali neala), izolare sociala/nstrainare (are senzaia
ca este diferit de ceilali i ca nu poate face parte dintr -un grup), deficiena/ruine (sentimentul
ca
este fara valoare, nedorit, inferior). Domeniul slabei autonomii include n cazul clientului
schemele de esec, protectionism/personalitate Mama cu care nca locuiete are o autoritate
marcabila asupra sa, aa cum reiese din anamneza. Schemele cu privire la incapacitatea de
stabilire a limitelor interne sunt revendicarea drepturilor personale (tendina de dominana).
Schemele referitoare la hipervigilena i inhibiie sunt inhibiia emoionala ( inhibarea actiunilor,
sentimentelor, comunicarii spontane, pentru a evita n special dezaprobarea celorlalti,
sentimentul de rusine si de pierdere a controlului asupra propriilor impulsuri),

negativism/pasivitate (NP) - aspectele negative ale vietii sunt exagerat conturate, subliniate,
scoase la iveala, maximizate ex. durere, moarte, pierdere, dezamagiri, conflicte, vina,
resentimente, probleme nerezolvate, greseli potentiale, tradari etc, n timp ce evenimentele
pozitive, optimiste sunt minimalizate) i pedepsirea (PU) - convingerea ca oamenii ar trebui
aspru criticati pentru greselile lor. Impli ca tendinta de a fi furios, intolerant, punitiv si nerabdator
cu cei care nu satisfac propriile expectante sau standarde. Greselile sunt uitate cu greutate, nu se
tine seama de natura failibila a omului.
n concordana cu rezultatele anterioare, din Scala de evaluare a stilului de ataament
(Collins
& Feeney, 1992)

reiese ca stilul de ataament al clientului este anxios. Are expectana ca


figurile de
ataament nu vor fi disponibile i ca nu va primi ajutor i suport, fapt care -l determina sa insiste
mai mult, meninnd strategii de hiperactivare, aa cum reiese i din interviul clinic, fornd i
determinnd respingerea din partea celorlali. Stima de sine este de nivel mediu.
La Scala de Evaluare a Funcionarii Relaionale n familie clientul a obtinut un scor de
55, care indica relaii clar disfuncionale, nesatisfacatoare care predomina, nsa ocazional exista
perioade de funcionare satisfacatoare. Supararea, mnia ineficienta ori insensibilitatea
emoionala interfereaza cu satisfacia familiala. Comunicarea este frecvent inhibata de conflictele
nerezolvate, care interfereaza cu rutinele cotidiene. Dei exista o oarecare caldura i suport,
acesta este inegal distribuit. La Scala de Evaluare a Funcionarii Sociale i Profesionale este
adecvat un scor de 58, ceea ce semnifica dificultate moderata n funcionarea sociala,
profesionala sau colara (puini amici, conflicte cu egalii sau colaboratorii).

V. Recomandri (Implicaii ale Concluziilor pentru Obiectivul Psihodiagnosticului


si Evalurii Clinice; Pot fi acesibile, cu acordul clientului, unor tere pri, n funcie
de contextul n care se face Psihodiagnosticul si Evaluarea Clinic):
n urma Concluziilor Psihodiagnosticului si Evalurii Clinice___
Nu completati nimic la recomandari.
[Recomandrile vor fi derivate deductiv si/sau inductiv din Concluziile formulate; vor fi
evitai termini absolutisti, decizii non-psihologice (se fac doar recomandri asociate
Obiectivului Examinrii Psihologice clinice pe baza unor informaii psihologice
formulate n Concluzii)]
Nume si Prenume/Semntura/Parafa Psihologului Clinician (si/sau a Instituiei n cazul
Structurilor de Psihologie)

You might also like