Medicina Intrebari Grila 2012

MEDICINA
*5
- propuneri intrebari Tema nr. 1

Starea de ru, pierderea cunotinei, criza comiial
la adult
Bibliografie asociata temei:
Book Des ECN, editia in limba romana, redactor
Laurent Karila, 2011
pag. 27-29
*1
n care din urmtoarele situaii de pierdere a

strii de cunotin nu este necesar
spitalizarea
A. scurt pierdere a cunotinei asociat unor

anomalii neurologice
B. sincopa vasovagal tipic fr anomalie ECG
C. scurt pierdere a cunotinei de cauz aritmic
suspectat
Bilanul biologic la pacientul cu sincop

urmrete depistarea urmtoarelor
modificri, cu excepia
A. hipercalcemie
B. supradozaj digitalic
C. diskaliemie
D. necroza miocardic
E. creterea D-Dimerilor
(pag. 28)
6
Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele

cauze cardiace
A. disautonomia neurovegetativ
B. fibrilaia ventricular
C. stenoza aortic strns
D. embolia pulmonar masiv
E. disfuncia sinusal
D. sincopa vasovagal repetitiv
(pag. 27)
E. sincopa de etiologie necunoscut
(pag. 28)
*2
Elementul definitoriu al pierderii de

cunotin din sincop este
Cauze vasculare de lipotimie sau sincop

sunt
A. hipersensibilitatea sinocarotidian
B. hipertensiunea arterial pulmonar sever
A. prezena prodromului
C. disautonomia neurovegetativ
B. revenirea lent progresiv
D. furtul de arter subclavie
C. debutul brusc
E. embolia pulmonar masiv
D. caracterul complet
(pag. 27)
E. pierderea de urin
(pag. 27)
*3
Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt

urmtoarele, cu excepia
Sincopa vasovagal tipic
A. nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii

ECG
B. nu necesit nicio explorare
A. stenoza aortic strns
C. necesit evaluare prin ecografie cardiac
B. cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
D. este de cauz vascular
C. mixom atrial stng
E. necesit nregistrare Holter de 24 ore
D. tromboza de protez valvular mecanic
(pag. 27-29)
E. hipotensiunea arterial
(pag. 27)
*4
Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt

urmtoarele, cu excepia
Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz
A. cardiac
B. metabolic
C. neurologic
A. furtul de arter subclavie
D. reflex
B. hipersensibilitatea sinocarotidian
E. vascular
C. hipertensiunea arterial pulmonar sever
(pag. 27)
D. disautonomia neurovegetativ
E. hipotensiunea arterial
(pag. 27)
Pag. 1 din 130
10 Explorrile de a doua intenie utile la

pacienii cu sincop au urmtoarele
caracteristici
A. nregistrarea Holter de 24 ore are valoare
predictiv negativ mare
B. ecografia cardiac depisteaz cardiopatia
ischemic, dilatativ sau hipertrofic
C. coronarografia poate fi indicat la anumii pacieni
D. testul mesei nclinate permite diagnosticarea
sincopelor vasovagale
E. electrocardiograma poate identifica mecanismul
sincopei
(pag. 29)
*4
A. Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm

ventricular
B. Infarct miocardic complicat cu raluri crepitante
care nu depesc jumtate din ariile pulmonare
C. Infarct miocardic complicat cu edem pulmonar
acut
D. Infarct miocardic cu oc cardiogen
E. Infarct miocardic cu hipotensiune i fr raluri de
staz pulmonar
(pag. 71)
*5
Tema nr. 2
Boala cardiac ischemic
pag. 59-74, 127-137 * fara denumiri comerciale pag.
66, 70, 71, 73, 74, 127, 129, 130, 132, 133, 134,
135, 136
*1
Etiologia anginei pectorale stabile are n 95%

din cazuri drept cauz ateroscleroza
coronarian i n 5% din cazuri urmtoarele,
exceptnd una
In evoluia unui infarct miocardic acut

apariia unui suflu holosistolic n spie de
roat este sugestiv pentru
A. Insuficien mitral ischemic

B. Infarct de ventricul drept asociat unui infarct
inferior
C. Ruptura peretelui liber ventricular
D. Ruptura septului interventricular
E. Embolie pulmonar cu regurgitare tricuspidian
sever
(pag. 71)
6
A. coronarit
B. anemie
Stadiul II al Clasificrii Killip se

caracterizeaz prin
Diagnosticul de anevrism ventricular stng

la un pacient cu infarct miocardic acut se
bazeaz pe urmtoarele
C. pericardit
A. Persistena supradenivelrii segmentului ST

peste 3 sptmni
D. tahicardie
B. Fenomene de insuficien ventricular stng
E. colaps
C. Apariia Sindromului Dressler
(pag. 64-65)
D. Tulburri de ritm ventricular recurente
*2
Supradenivelarea persistent de segment ST

prezent n derivaiile V1,V2,V3,DII,DIII,aVF,
corespunde unui infarct miocardic acut
A. anteroseptal
B. inferior i anterior
E. Suflu sistolic de insuficien mitral ischemic

nou aprut
(pag. 72)
7
Complicaii mecanice precoce ale unui

infarct miocardic acut de ventricul stng sunt
C. inferior i anteroseptal
A. Ruptura peretelui liber ventricular
D. septal profund
B. Sindromul Dressler
E. inferior i posterior
C. Insuficiena mitral ischemic
(pag. 69)
D. Tromboembolismul pulmonar
*3
La 2 ore de la debutul durerii, pentru

diagnosticul pozitiv al unui sindrom
coronarian acut, dintre markerii de necroz
miocardic se poate utiliza
E. Blocurile atrio-ventriculare
(pag. 71)
A. Troponina I
B. Troponina T
C. Mioglobina
D. CK-MB
E. ASAT
(pag. 69)
Pag. 2 din 130
Indicaia de cardiostimulare temporar la un

pacient cu infarct miocardic anterior se
impune n prezena
A. BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian

B. BAV de gradul 3 cu sediul infrahisian
C. Bloc complet de ramur stng cu ritm de
fibrilaie atrial
D. Alternan de bloc de ramur stng cu bloc de
ramur dreapt
Tema nr. 3
Hipertensiunea arterial esenial
pag. 52-58 * fara prevalente in Franta pag. 52, fara
denumiri comerciale pag. 55, 57
*1
Hipertensiunea arteriala de gradul II se

defineste prin urmatoarele valori tensionale
E. Asocierea bloc de ramur dreapt cu hebloc

anterior stng
A. TA sistolica 140-159 mm Hg
(pag. 71)
B. TA diastolica 90-99 mm Hg
Sindromul coronarian acut fr

supradenivelare de segment ST se
caracterizeaz prin urmtoarele afirmaii
A. Apare n special la pacienii tineri fr circulaie

colateral eficient
B. Apare deseori la pacieni cu leziuni trivasculare
severe i complexe
C. Evolueaz frecvent spre insuficien cardiac
ischemic
D. Asociaz frecvent complicaii mecanice gen
ruptura de perete liber ventricular
E. Apare consecutiv rupturii plcii de aterom pe
fondul unei circulaii colaterale deficitare
(pag. 72)
* 10 Aspectul electrocardiografic sugestiv pentru
sindromului Prinzmetal este sugerat de
urmtoarele
A. Supradenivelare de segment ST difuz tranzitorie
B. Supradenivelare de segment ST concav n sus
C. Supradenivelare de segment ST gigant
convex n sus, unde T gigante
D. Supradenivelare de segment ST corectat de
nitroglicerin
E. Subdenivelare de segment ST focalizat la un
teritoriu vascular
(pag. 60)
C. TA sistolica 160-179 mm Hg
D. TA diastolica > 110 mm Hg
E. TA sistolica > 180 mm Hg
(pag. 52)
*2
HTA este un factor de risc cardiovascular

independent deoarece determina
A. risc de AVC crescut de 4 ori

B. mortalitate cardiovasculara globala crescuta de 2
ori
C. risc de aparitie a insuficiente cardiace crescut de
7 ori
D. risc de arteriopatie a membrelor inferioare si a
aortei crescut de 3 ori
E. risc de aparitie a unei coronaropatii crescut de 2
ori
(pag. 52)
*3
Sunt considerati ca factori de risc

cardiovascular
A. Antecedentele familiale de accident

cardiovascular precoce
B. Tabagismul oprit de peste 3 ani
C. Varsta < 50 ani la barbat si < 60 ani la femeie
D. Consumul redus de alcool
E. HDL-colesterol > 0,40 g/l (1 mmol/l), indiferent de
sex
(pag. 53)
*4
Unul din semnele paraclinice de afectare a

organelor tinta (de rasunet ale HTA) este
A. Grosimea intima-medie < 0,9 mm

B. Hipertrofia ventriculara stanga
C. Velocitatea undei de puls carotido-femurale
(PWV) < 12 m/s
D. Albuminuria < 30 mg/zi
E. Clearance creatinina > 60 ml/min
(pag. 53)
Pag. 3 din 130
*5
Unul din semnele clinice de rasunet ale HTA

este
10 Medicamentele antihipertensive
recomandate post infarct miocardic sunt
A. Sindromul metabolic
A. Diuretice tiazidice
B. Boala hepatica
B. Betablocante
C. Boala pulmonara
C. Antialdosteronice
D. Boala cardiaca
D. IEC sau ARA II daca exista intoleranta la IEC
E. Insuficienta venoasa cronica
E. Anticalcice
(pag. 53)
(pag. 55)
Examinarile sistematice efectuate pentru a

depista o etiologie curabila (HTA secundara),
a detecta alti factori de risc cardiovascular si
a depista afectarea organelor tinta sunt
A. Ecocardiografia transtoracica
B. Acidul uric seric
C. Glicemia plasmatica
D. Microalbuminuria
E. Kaliemia fara garou
Tema nr. 4
Insuficiena cardiac
pag. 84-92, 138-141, 1270-1272, 1346 * fara
denumiri comerciale (pag. 89, 90, 92, 138, 140, 141)
1
Edemele de retenie hidrosodat pot fi

cauzate de
(pag. 54)
A. Insuficiena cardiac
B. Tromboflebit
Tratamentul nemedicamentos al HTA se

refera la
C. Insuficiena hepatocelular
A. Activitate fizica regulata
D. Sindromul nefrotic
B. Reducerea consumului de lipide saturate
E. Erizipel
C. Depistarea si tratamentul celorlalti factori de risc
(pag. 1346)
D. Favorizarea consumului de alcool
E. Limitarea aportului de sare (5-6 g/zi)

(pag. 54)
8
Tratamentul medicamentos al HTA
Etiologia insuficienei cardiace diastolice

cuprinde
A. Pericardita constrictiv
B. Cardiomiopatia hipertrofic obstructiv
A. Debuteaza cu monoterapie sau biterapie cu doze

mici pentru fiecare medicament
C. Stenoza mitral
B. Favorizeaza medicamentele administrate intr-o

singura priza, cu eficienta timp de 24 ore
E. Stenoza aortic
C. Clasele terapeutice de utilizat in prima intentie

sunt aliskirenul, alfablocantele si
antihipertensivele centrale
D. Cel mai important principiu este scaderea in mod
eficient a TA, oricare ar fi medicamentul utilizat
E. Medicamentele de utilizat in a doua intentie sunt:
diureticele, betablocantele, inhibitorii enzimei de
conversie, inhibitorii calcici si antagonistii
receptorilor angiotensinei II
(pag. 54)
9
Medicamentele antihipertensive
recomandate in contextul insuficientei
cardiace sunt
D. Cardiopatia ischemic
(pag. 91)
3
La un pacient cu insuficien cardiac

antivitaminele K sunt indicate n urmtoarele
cazuri
A. dac este n clasa NYHA IV

B. n caz de fibrilaie atrial permanent
C. dac are protez valvular mecanic
D. n caz de tromb intracavitar
E. dac insuficiena cardiac este refractar la
medicaia maximal
(pag. 90)
A. Anticalcice
B. IEC sau ARA II
C. Betablocante
D. Diuretice tiazidice
E. Antialdosteronice
(pag. 55)
Pag. 4 din 130
Indicatori de prognostic negativ n

insuficiena cardiac sunt
*9
A. Hiponatremia
Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu

betablocante n insuficiena cardiac este
fals
B. Sexul masculin
A. reduce mortalitatea cardiovascular
C. Complex QRS larg
B. tratamentul se introduce progresiv, la distan de

o decompensare
D. Anemia
E. Obezitatea
C. se poate folosi oricare dintre betablocante, cu

condiia s fie selectiv
(pag. 89)
D. reduce numrul de spitalizri
*5
Examenul cheie pentru diagnosticul

insuficienei cardiace diastolice este
A. Determinarea BNP (peptidul natriuretic tip B) sau

NT-proBNP (captul amino-terminal al BNP)
B. Radiografia toracic
C. Ecografia cardiac transtoracic
D. Anamneza i examenul clinic
E. Electrocardiograma
(pag. 91)
*6
Urmtoarea afirmaie despre tratamentul cu

digitalice n insuficiena cardiac este greit
A. reduce frecvena spitalizrilor

B. reduce mortalitatea
C. digitalicele sunt utile pentru controlul frecvenei
ventriculare la pacienii cu fibrilaie atrial
D. sunt utile la pacienii cu insuficien cardiac
refractar n ciuda unui tratament maximal
E. n general sunt utilizate la pacienii cu clas III-IV
NYHA
(pag. 90)
*7
Medicaia uzual a insuficienei cardiace

clas I-II NYHA nu include
E. reduce riscul de moarte subit

(pag. 89-90)
10 Contraindicaii ale diureticelor
antialdosteronice sunt
A. Miastenia
B. Hiponatremia < 125 mmol/l
C. Insuficiena hepatic sever
D. Hiperkaliemia
E. Disfuncia sistolic ventricular stng sever
(pag. 140)
Tema nr. 5
Tulburri de ritm i de conducere
pag. 30-43
*1
Care dintre urmtoarele afirmaii despre

flutterul atrial este neadevrat
A. Tahicardie regulat
B. Macroreintrare la nivelul atriului drept
A. Betablocante
C. Activitatea atrial are o frecven de peste 350

bti pe minut
B. Inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei
D. Transmiterea la ventriculi poate fi de 2:1, 3:1, 4:1
C. Blocante ale canalelor de calciu
E. Undele de activitate atrial se identific cel mai

bine n DII,DIII,aVF
D. Antialdosteronice
E. Blocante ale receptorilor angiotensinei
(pag. 90)
*8
Regimul igieno-dietetic n insuficiena

cardiac include urmtoarele, cu excepia
A. corecia factorilor de risc cardiovascular

B. regim srac n sare (< 4 g/zi) n forma puin
evoluat
C. restricie hidric (< 500 - 750 ml/zi) la pacienii cu
edeme
(pag. 30)
*2
Principala cauz etiologic a fibrilaiei atriale

este reprezentat de
A. valvulopatiile mitrale
B. valvulopatiile aortice
C. hipertiroidismul
D. hipertensiunea arterial
E. cardiopatia ischemic
(pag. 38)
D. activitate fizic moderat, regulat

E. vaccinare antigripal, antipneumococic
(pag. 89)
Pag. 5 din 130
*3
Complicaiile posibile ale fibrilaiei atriale

permanente cuprind toate aceste complicaii
cu excepia
Tahicardiile ventriculare sunt manifestri

clinice frecvente n urmtoarele boli
A. Sindromul Brugada
A. Complicaiile tromboembolice
B. Sindromul de QT lung
B. Sngerrile consecutive tratamentului

anticoagulant
C. Displazia de ventricul drept
C. Cardiomiopatia tahiaritmic
D. Anevrismul ventricular
E. Insuficiena cardiac
(pag. 39)
*4
Blocul atrioventricular de gradul I nu este

caracterizat de una din urmtoarele afirmaii
A. Prezint ntrzierea conducerii la nivel nodal,

hisian sau infrahisian
B. Ocazional o und p este blocat apoi ciclul se
reia
C. Alungirea intervalului PR peste 210 msecunde
D. Este foarte rar simptomatic n absena altor
complicaii
E. Poate traduce o incetinire nodal benign dar i
un bloc distal care poate evolua spre BAV
complet
(pag. 41)
*5
Care dintre afirmaiile de mai jos despre

hemiblocul posteroinferior stng este corect
A. Durata complexului QRS depete 120

msecunde
D. Sindromul Bouveret
E. Sindromul de preexcitaie tip WPW
(pag. 30-31)
8
Care dintre afirmaiile urmtoare despre

tahicardia joncional prin reintrare sunt
adevrate
A. circuitul de reintrare se afl la nivelul nodului

atrioventricular
B. fascicolul His este obligatoriu implicat n
formarea cii descendente
C. calea ascendent este o cale accesorie
atrioventricular
D. poate fi susinut sau nesusinut
E. fenomenul de nclzire este deseori prezent
(pag. 31)
9
Sindromul Brugada se definete prin

urmtoarele
A. cordul este de regul indemn

B. aspectul ECG este de bloc de ramur dreapt
C. se manifest de regul cu fibrilaie i flutter atrial
B. Axul complexului QRS este la peste 45 grade
D. este consecina unei mutaii la nivelul canalului

de sodiu
C. Aspectul complexului QRS are morfologie de tip

S3, Q1
E. segmentul ST este supradenivelat n derivaiile

V1,V2,V3
D. Nu poate genera bloc complet atrioventricular
(pag. 32)
E. Etiologia cea mai frecvent este cea ischemic
10 Displazia aritmogen de ventricul drept se

caracterizeaz prin
(pag. 43)
6

extrasistolele ventriculare maligne sunt
adevrate
A. Se pot manifesta cu lipotimie, sincop sau

moarte cardiac subit
B. Se agraveaz la efort
C. Funcia ventriculului stng poate fi normal
D. Electrocardiograma poate fi normal n afara
episodului aritmic
A. tulburri de ritm ventriculare maligne

B. bloc complet de ramur dreapt pe ECG
C. extrasistole ventriculare cu aspect de bloc de
ramur dreapt
D. und epsilon prezent
E. ventriculul drept este akinetic cu aspect
trabeculat la examenul ecocardiografic,
scintigrafic sau RMN
(pag. 32)
E. Potenialele tardive sunt de regul prezente

(pag. 34)
Pag. 6 din 130
Tema nr. 6
Valvulopatii mitrale, aortice
pag. 93-96, 108-119, 124-126, 1123-1124 * fara
denumiri comerciale pag. 124, 125, 126
*1
Insuficienta aortica cronica de etiologie

reumatismala prezinta una din urmatoarele
caracteristici
A. afectarea distrofica a valvei aortice si/sau a

inelului aortic si/sau a aortei ascendente
B. este etiologia cea mai frecventa in tarile
industrializate
C. valvele sunt ingrosate, apoi calcificate,
comisurile fuzioneaza, se retracta, iar mobilitatea
lor este diminuata
*5
Etiologia distrofica a insuficientei mitrale

cronice prezinta una din urmatoarele
caracteristici
A. Valve si cordaje ingrosate, calcificate, retractate,

comisuri fuzionate
B. Degenerescenta mixoida a valvelor, care se
ingroasa, devin redundante
C. Dilatarea inelului mitral
D. Insuficienta este frecvent asociata unei stenoze
E. Este asociata unui mixom al atriului stang
(pag. 112)
6
Semnele fizice care pot fi prezente in

insuficienta mitrala sunt
A. La palpare soc in dom, descris de Bard,

deplasat in jos si la stanga
D. se asociaza cu bicuspidia aortica
B. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral, in jet

de vapori, de intensitate uniforma,,care iradiaza
in axila
E. apare frecvent in sindromul Marfan
C. Semne de insuficienta cardiaca dreapta
(pag. 108)
D. Z3 supraadaugat
*2
Insuficienta aortica acuta poate avea una din

urmatoarele etiologii
A. bicuspidia aortica
B. traumatismul toracic
E. Suflul diastolic Flint in focarul mitral

(pag. 113)
7
C. sindromul Laubry si Pezzi
Ecografia Doppler cardiaca transtoracica

efectuata la pacientii cu insuficienta mitrala
poate evidentia
D. lupusul eritematos diseminat
A. Dilatarea aortei ascendente
E. spondilartrita anchilozanta
B. Dilatarea atriului stang
(pag. 108)
C. Dilatarea ventriculului stang
*3
Unul din semnele stetacustice care apare in

insuficienta aortica este
D. Directia jetului regurgitant in venele pulmonare

E. Dimensiunea cavitatilor drepte
A. Click mezosistolic urmat de un suflu telesistolic
(pag. 114)
B. Z2 diminuat sau abolit
C. Suflu holosistolic, maximal in focarul mitral,

piolant, care iradiaza in axila
D. Suflu mezosistolic ejectional, aspru, maximal in
focarul aortic, iradiat la nivelul vaselor gatului
E. Suflu protodiastolic fin, dulce, cu caracter
aspirativ, cu maxim in focarul aortic
(pag. 109)
*4
Semnul Durozier prezent in insuficienta

aortica inseamna
Complicatiile insuficientei mitrale sunt

reprezentate de
A. Endocardita bacteriana
B. Insuficienta cardiaca
C. Tulburarile de conducere de grad inalt
D. Fibrilatia atriala si accidentele embolice
E. Tulburarile de ritm ventriculare si moartea subita
(pag. 114)
A. Dublu suflu intermitent crural

B. Marirea presiunii arteriale diferentiale
C. Balansarea capului la fiecare bataie cardiaca
D. Hippus pupilar
E. Puls capilar
(pag. 109)
Pag. 7 din 130
Stenoza aortica degenerativa are

urmatoarele trasaturi
A. Este cauza cea mai frecventa la subiectii de

varsta medie (50-60 ani)
B. Exista calcificari al valvelor si ale inelului aortic
care se pot intinde pe sept
C. Comisurile sunt fuzionate
D. Este in scadere ca frecventa in ultimii douazeci
de ani
*3
Tratamentul chirurgical al endocarditei

infecioase nu este indicat n urmtoarele
situaii:
A. infecie ntins sau necontrolat

B. pentru prevenia riscului embolic,
C. n situaiile cu risc hemodinamic,
D. n oc, EPA, insuficien cardiac,
E. Valvele sunt ingrosate, rigide, cu o mobilitate

limitata
E. dac sub un tratament antibiotic corect condus,

dimensiunile vegetaiilor nu se reduc i
hemoculturile rmn pozitive dup 3 zile de
antibioterapie.
(pag. 116)
(pag. 102)
10 Semnele clinice prezente in stenoza aortica

sunt
*4
A. Angorul
Urmtoarea afirmaie legat de

antibioprofilaxia endocarditei infecioase nu
este corect:
D. Hemoptiziile
A. toi pacienii valvulari trebuie s primeasc un

carnet de profilaxie a endocarditei pe care
trebuie sa-l prezinte medicului sau
stomatologului la fiecare consultaie,
E. Palpitatiile
B. prevenia ncepe prin msuri stricte de igen,
(pag. 117)
C. antibioprofilaxia este cea mai important

pentru prevenia endocarditei infecioase,
B. Dispneea
C. Sincopa
Tema nr. 7
Endocardita infecioas
pag. 97-103 * fara denumiri comerciale pag. 101,
102
*1
Care din urmtoarele complicaii cardiace

nu sunt caracteristice endocarditei
infecioase:
A. insuficient cardiac,
B. infarct miocardic prin embolie coronar,
C. abces septal,
D. distrucie valvular,
E. hipertensiune pulmonar.
(pag. 100)
*2
Tratamentul endocarditei infecioase pe

protez, cu hemoculturi negative se iniiaz
cu:
A. asociere de vancomicina cu rifampicin i

gentamicin,
B. amoxicilin 200 mg/kg/zi sau aminozide:
gentamicin 3 mg/kg/zi,
C. penicilin G sau amoxicilin 200 mh/kg/zi sau
aminozide gentamicin 3 mg/kg/zi,
D. doxiciclina 100 mg de 2 ori / zi n asociere cu
ofloxacin 400 mg/zi
E. vancomicina 30 mg/kg/zi n asociere cu
rimfampicin.
(pag. 102)
D. n prezent ultimele recomandri inernaionale

menin antibioprofilaxia sistematice indiferent de
grupa de risc din care face parte pacientul,
E. antibioprofilaxia trebuie s fie de acum nainte
rezervat doar pacienilor din grupa A supui
procedurilor celor mai riscante.
(pag. 103)
*5
Care din urmtoarele afirmaii legate de

endocardita infecioas este corect:
A. nu exist examen specific pentru

diagnosticarea endocarditei infecioase, pentru
acest motiv au fost stabilite criterii diagnostice
precise (criterii Duke).
B. mortalitatea spitaliceasc n endocardita
infecioas este de 50%,
C. criteriile Duke constau din 3 criterii majore i 5
criterii minore,
D. endocardita infecioas nu poate surveni pe un
cord fr o afectare prexistent,
E. toate cardiopatiile prezint acelai risc de
endocardit.
(pag. 99)
6
Din grupa A, a cardiopatiilor cu risc crescut

de a dezvolta endocardit infecioas fac
parte:
A. proteze valvulare,
B. cardiopatii congenitale cianogene neoperate,
C. cardiomiopatie obstructiv,
D. bicuspidie aortic,
E. PVM cu IM.
(pag. 97)
Pag. 8 din 130
Semnele periferice de endocardit

infecioas sunt:
A. splenomegalia,
B. purpura peteial, cutaneomucoas, descris
clasic la nivelul feei,
C. noduli Roth localizai la nivel abdominal,
D. plci eritematoase palmoplantare Janeway,
E. fals panariiu Osler.
(pag. 98)
8
n endocardita infecioas se recomand:
A. recoltarea de hemoculturi naintea oricrei

antibioterapii,
B. recoltarea bilanului inflamator:
hemoleucogram, VSH, CRP, electroforeza
proteinelor plasmatice,
C. proteinurie pe 24 de ore,
D. recoltarea obligatorie de markeri imunologici
indiferent de formele de endocardit acute sau
subacute,
E. dac nici un germen nu este izolat se fac
recoltri pe medii speciale (Bartonella, Coxiella ),
serologii Chlamidiae i germeni atipici.
Tema nr. 8
Pericardita acut
pag. 104-107
*1
n pericadita acut electrocardiograma:
A. este normal n majoritatea cazurilor,

B. evolueaz n funcie de patru stadii,
C. prezint caracteristic supradenivelarea
segmentului ST cu semn n oglind
D. prezint alternan electric frecvent a
complexului QRS ce nu se coreleaz cu
mrimea revrsatului pleural,
E. supradenivelarea segmentului ST este concav
n jos ( criterii discriminante fa de
supradenivelarea segmentului ST de cauz
ischemic).
(pag. 104)
*2
n pericadita acut electrocardiograma:
A. este normal n majoritatea cazurilor,
(pag. 98)
B. evolueaz n funcie de patru stadii,
C. prezint caracteristic supradenivelarea

segmentului ST cu semn n oglind,
Care din urmtoarele afrmaii nu este

corect:
A. endocardit posibil: 1 criteriu major plus unul

minor sau 3 criterii minore,
B. endocardit sigur: 5 criterii minore,
C. endocardit sigur: 1 criteriu major plus 2
criterii minore,
D. endocardit sigur: 2 criterii majore,
E. diagnosticul de endocardit sigur nu se poate
pune doar pe examenul anatomopatologic, sau
pe cultur de valve pozitiv.
(pag. 99)
10 Criteriile Duke minore sunt:
D. prezint alternan electric frecvent a

complexului QRS ce nu se coreleaz cu
mrimea revrsatului pleural,
E. supradenivelarea segmentului ST este concav
n jos ( criterii discriminante fa de
supradenivelarea segmentului ST de cauz
ischemic).
(pag. 104)
*3
Care din urmtoarele afirmaii sunt false:
A. pericardita acut reprezint o inflamaie a

pericardului complicat sau nu, cu un revrsat
pericardic,
A. febr peste 38 de grade,
B. un revrsat pericardic este ntotdeauna datorat

unei pericardite,
B. fenomene vasculare: embolie, anevrism

micotic, purpur Janeway, etc.,
C. tamponada este o urgen terapeutic i

diagnostic,
C. fenomene imunologice: noduli Osler, pete

Roth, factor reumatoid, etc.,
D. un revrsat pericardic abundent cu apariie

rapid poate conduce la o tamponad,
D. hemoculturi pozitive pentru endocardit

infeioas,
E. pericardita uscat reprezint inflamarea

pericardului nensoit de revrsat pericardic.
E. predispoziie: valvulopatie sau alt condiie

cardiac favorizant sau toxicomanie iv.
(pag. 104)
(pag. 99)
Pag. 9 din 130
*4
Frectura pericardic se caracterizeaz

prin:
Drenajul chirurgical este indicat n

pericardita acut n urmtoarele situaii:
A. se aude mai bine n decubit,
A. tamponad cardiac,
B. zgomot profund, strict n diastol,
B. revrsat voluminos, necompresiv persistent

sub tratament,
C. la fel ca i frectura pleural nu persist n

apnee,
D. este constant n timp,
E. zgomot superficial sistolodiastolic.
(pag. 104)
*5
Care din urmtoarele elemente nu fac parte

din tratamentul simptomatic al pericarditei
acute:
C. revrsat voluminos, necompresiv recidivant,

D. trebuie efectuat obligatoriu n orice form de
pericardit,
E. revrsat compresiv.
(pag. 106)
10 Urmtoarele afirmaii legate de pericardita
acut nu sunt adevrate:
A. repaus, concediu medical,
A. etiologia viral este cea mai fecvent,
B. tratamentul antiinflamator nesteroidian,
B. pericadita de etiologie neoplazic are o evoluie

rapid, zgomotoas,fiind adeseori diagnosticat
n faz precoce,
C. continuarea obligatorie a tratamentului

anticoagulant,
D. aspirin n doze descresctoare timp de trei
sptmni,
E. nu este nevoie de spitalizare n formele
benigne.
(pag. 106)
*6
Diagnosticul diferenial al tamponadei

cardiace se face cu:
A. embolia pulmonar masiv,

B. infarctul de ventricul stng,
C. pleurezia,
D. stenoza aortic sever,
E. endocardita infecioas.
(pag. 107)
7
n pericardita acut durerea are

urmtoarele caracteristici:
C. reumatismul articular acut este o cauz

frecvent de pericardit acut,
D. pericadita acut de etiologie TBC este rar i
complic o tuberculoz pulmonar,
E. pericardita acut idiopatic corespunde cel mai
adesea unei cauze virale nediagnosticate.
(pag. 105, 106)
11 Semnele clinice de tamponad cardiac
sunt:
A. A.ocul cardiogen
B. B.semne de edem pulmonar,
C. C.puls paradoxal,
D. D.semne drepte majore,
E. E.creterea presiunii arteriale n inspir cu peste
10 mmHg.
(pag. 107)
A. prezint strict localizare retrosternal,

B. acentuat de efort i sensibil la trinitrin,
C. are caracter de arsur, constricie,
D. este intensificat de respiraia profund i n
timpul efortului de tuse,
E. se calmeaz n decubit.
(pag. 104)
8
n primul stadiu de evoluie a pericarditei

acute ntlnim urmtoarele modificri pe
electrocardiogram:
A. supradenivelarea segmentului ST, fr imagine

n oglind,
B. unde T negative,
C. segment ST supradenivelat, difuz, cu
concavitatea n sus,
D. subdenivelarea difuz a segmentului ST,
E. segment ST de aspect normal i unde T
aplatizate.
(pag. 104)
Pag. 10 din 130
Printre cauzele de ischemie acut a

membrelor sunt:
Tema nr. 9
Patologia aortei, arterelor periferice i patologia
venoas a membrelor inferioare: arteriopatia
obliteran a aortei i a membrelor inferioare,
ischemia acut, insuficiena venoas cronic, varice
C. tromboz in situ pe o leziune atrosclerotic

preexistent

pag. 75-80, 81-83, 120-123 * fara denumiri
comerciale pag. 80
1
Ischemia permanent cronic a membrelor

inferioare denumit i ischemia critic:
A. se definete prin durere de decubit sau tulburri

trofice ale piciorului
B. se nsoete de un index al presiunii sistolice
glezn/bra de 0,9-1,3
C. asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30
mmHg
asociaz o presiune sistolic la haluce sub 30
mmHg
D. asociaz o presiune sistolic la glezn ntre 5070 mmHg
E. asociaz o presiune sistolic la haluce peste 30
mmHg
(pag. 78)
2
Sindromul Leriche se caracterizeaz prin:
A. durere lombar, hematurie, insuficien renal

rapid progresiv
B. durere fesier
C. claudicaie a celor dou membre inferioare
D. impoten
E. apare prin afectarea aterosclerotic aortoiliac
A. embolia cu surs din cavitile cardiace stngi

B. embolia provenit dintr-un anevrism arterial sau
leziune ateromatoas ulcerat situat n amonte
D. trombocitopenia dup tratament cu heparin

E. hipertensiunea arterial
(pag. 81)
5
In ischemia acut a membrelor:
A. leziunile devin ireversibile dup 12 ore

B. membrul afectat este palid, rece, cu puls abolit la
unul sau mai multe niveluri
C. apare alungirea timpului de recolorare cutanat
la membrul afectat
D. aparia hipoesteziei i scderea forei musculare
nu sunt semne de gravitate
E. abolirea pulsului popliteu indic obstrucia
arterei femurale superficiale sau a arterei poplitee
(pag. 81,82)
*6
Tratamentul de urgen n ischemia acut a

membrelor inferioare:
A. este numai medicamentos (antialgice, heparin,

vasodilatatore)
B. embolectomia cu sonda Fogarty se face numai
pe leziuni ateromatose ce realizeaz stenoze
lungi, distale
C. revascularizarea prin by pass este tratamentul
ischemiei acute pe artere patologice
D. tromboliza in situ i tromboaspiraia nu sunt
indicate
(pag. 77)
E. aponevrotomia de descrcare se face de la

nceput
(pag. 82,83)
Urmtoarele afirmaii referitoare la

tratamentul n arteriopatia cronic obliterant
a membrelor inferiore sunt adevrate:
A. controlul factorilor de risc cardiovascular este

obligatoriu n toate stadiile bolii
B. tratamentul cu prostaglandine nu este indicat n
nici un stadiu al bolii
C. angioplastia i endarteriectomia sunt utile n
stadiile 3,4 pentru stenoze strnse, proximale,
scurte, puin calcificate
D. pontajul (by-passul) nu este indicat n stenoze
complexe, ntinse cu dilatare anevrismal
E. simpatectomia se folosete la pacienii cu dureri
de decubit
(pag. 79, 80)
*7
Arteriopatia obliterant a membrelor

inferioare:
A. la o valoare mai mic de 10 mmHg a presiunii

transcutanate de oxigen prognosticul de
viabilitate tisular este nc bun
B. n stadiul III Leriche durerea este n decubit, se
calmeaz n poziie decliv i se nsoete de
tulburri trofice distale
C. valoarea indexul glezn- bra ntre 0,9 1,3
indic o form compensat de arteriopatie
D. o presiune transcutanat ntre 10-30 mmHg
indic o bun compensare metabolic a
arteriopatiei
E. este cauzat de ateroscleroz la pacientul
vrstnic cu factori de risc cardiovascular
(pag. 77,78)
Pag. 11 din 130
*8
Pacientul cu ischemie acut a membrelor

prin tromboz pe un vas cu leziune
ateromatoas:
A. nu are factori de risc cardiovascular prezeni

B. debutul simptomelor este subacut cu ischemie
mai puin sever i modificarea pulsului i la alte
nivele
C. apariia hipoesteziei i a deficitului motor nu este
un indicator de gravitate
Tema nr. 10
Dispneea acut i cronic, BPOC
pag. 142-144, 161-168 * fara denumiri comerciale
pag. 166
*1
D. are o cardiopatie emboligen
Urmtoarele cauze pot determina dispneea

laringian:
E. arteriografia evideniaz oprire net cu aspect de

cupol a substanei de contrast
A. Edemul pulmonar acut
(pag. 82)
C. Pleurezia masiv
*9
Insuficiena venoas cronic:
A. este ntotdeauna secundar trombozei venoase

profunde
B. varicele pot apare prin compresie pelvin
tumoral sau prin agenezia venelor profunde
C. incontinena valvular poate fi apreciat clinic
prin proba Trendelenburg (transmiterea vibraiei
prin percuie de- a lungul venei)
D. fenomenele hemodinamice nu se nsoesc de
activare leucocitar cu inflamaie local
E. ulcerul maleolar indic insuficien venoas
minor
(pag. 121)
* 10 Tratamentul n insuficiena venoas cronic:
A. venotonicele trateaz jena funcional i previn
complicaiile cutanate
B. Edemul Quincke
D. Pneumotoraxul spontan
E. Pneumopatia acut infecioas
(pag. 143)
*2
Urmtoarele cauze nu determin apariia

dispneei cronice:
A. Insuficiena cardiac stng

B. Pericardita cronic constrictiv
C. Epiglotita infecioas
D. Anemia cronic
E. Bolile neuromusculare
(pag. 143)
*3
Mai multe afeciuni pot determina dispnee

acut fr zgomote anormale, cu excepia:
A. Embolia pulmonar;
B. Edemul glotei;
B. strippingul venei safene interne cu ligatura

crosei, a venelor perforante, scleroza venelor
mici previn complicaiile cutanate
C. Anemia acut;
C. drenejul postural i contena elastic sunt

singurele eficiente
E. Tamponada cardiac.
D. terapia chirurgical prin stripping mpiedic

recidiva
E. nu se indic contenia elastic cu ciorap sau
benzi elastice
(pag. 123)
D. Acidoza metabolic;
(pag. 143)
*4
Emfizemul panlobular se caracterizeaz prin
A. VEMS/CV sczut;
B. CPT sczut;
C. PaO2 normal;
D. PaCO2 normal;
E. Complian crescut.
(pag. 162)
*5
Care dintre urmtoarele explorri nu fac

parte din diagnosticul BPOC:
A. Radiografia toracic;
B. Probe funcionale respiratorii;
C. Electrocardiogram;
D. Gazometria;
E. Ecografia Doppler vascular.
(pag. 162)
Pag. 12 din 130
Care dintre urmtoarele explorri trebuie

realizate de prim intenie n caz de dispnee:
A. Radiografia toracic fa;

B. Radiografia toracic profil;
C. Gazometria arterial;
D. EKG;
E. Fibroscopia bronic.
(pag. 142)
7
Precizai care sunt semnele de gravitate ntro dispnee acut:
A. Respiraia abdominal;
B. Semne neuropsihice;
C. Bradicardia;
D. Hipertensiunea arterial;
E. Bradipnee.
(pag. 142)
8
Precizai care sunt explorrile ce se

efectueaz pentru orientarea diagnosticului
n cazul unei dispnei acute:
A. PFR;
B. Ecografia cardiac;
C. Ecografie abdominal;
D. CT torace;
E. Cateterism cardiac drept.
(pag. 143)
9
Emfizemul centrolobular se caracterizeaz

prin:
A. VEMS/CV sczut;
B. CPT subnormal;
C. PaO2 sczut;
D. PaCO2 sczut;
E. DLCO crescut.
(pag. 162)
10 BPOC foarte sever se caracterizeaz prin
A. VEMS/CV sub 0,70;
B. VEMS sub 30% din cel teoretic;
C. VEMS sub 50% din valoarea prezis n absena
insuficienei respiratorii;
D. 30%VEMS50% dect cel teoretic;
E. VEMS sub 50% din valorile prezise cu PaO2 sub
60 mmHg.
(pag. 163)
Tema nr. 11
Tusea i hemoptizia la adult
pag. 182
*1
Principalele cauze ale tusei acute, cu o

excepie, sunt
A. Infeciile cilor aeriene superioare;

B. Embolia pulmonar;
C. Astmul bronic;
D. Emfizemul pulmonar;
E. Edemul pulmonar.
(pag. 145)
*2
Precizai care dintre urmtoarele explorri nu

se efectueaz de prim intenie ntr-o
hemoptizie:
A. Hemograma complet;
B. Examenul de sput;
C. Radiografia toracic;
D. Fibroscopia bronic;
E. CT toracic.
(pag. 181)
*3
Care dintre urmtoarele afirmaii nu sunt

adevrate n cazul unei hemoptizii:
A. Orice hemoptizie necesit supraveghere

spitaliceasc;
B. Reprezint eliminarea de snge din cile aeriene
subglotice;
C. Hemoptizia masiv nu este precedat de
hemoptizii santinele;
D. Apare n timpul unui efort de tuse;
E. Sngele eliminat este rou i aerat.
(pag. 181)
*4
La un fost pacient tuberculos urmtoarele

cauze pot determina apariia unei hemoptizii,
cu excepia:
A. Recidiva BK;
B. Dilatarea postcicatriceal a bronhiilor;
C. Aspiraia de corpi strini;
D. Cancerul bronhopulmonar pe cicatrice;
E. Bronholitiaza.
(pag. 182)
Pag. 13 din 130
*5
n hemoptiziile de mare abunden nu se

efectueaz:
10 Hemoragia alveolar se ntlnete n

urmtoarele afeciuni:
A. Administrarea de perfuzii macromoleculare;
A. Poliangeita microscopic;
B. Administrarea de terlipresin;
B. Sindromul Goodpasture;
C. Embolizare;
C. LES;
D. Oxigenoterapie nazal n flux puternic;
D. Tuberculoza pulmonar;
E. Administrarea de hipotensoare.
E. Anevrism arterio-venos al bolii Rendu-Osler.
(pag. 182)
(pag. 181)
Care dintre urmtoarele afirmaii definesc o

hemoptizie masiv:
A. Deces n cteva minute;

B. Intubaie n extrem urgen;
C. >300-500 ml/24h;
D. Sputa sanghinolent cu 100 ml/24h;
E. > 200ml odat.
(pag. 181)
7
Tusea cronic productiv cu radiografie

toracic normal apare n urmtoarele
afeciuni:
Tema nr. 12
Alergiile respiratorii la adult (rinita, astmul bronsic)
pag. 148-150, 151-156 * fara paragraful referitor la
prevalenta astmului bronsic in Franta pag. 151 si
fara denumiri comerciale pag. 153, 154, 155, 156
*1
Care dintre urmtoarele afirmaii privind

dozarea Ig E serice specifice nu este
adevrat:
A. Mucoviscidoz;
A. Reprezint explorarea de prim intenie n

testarea unei alergii;
B. Astmul hipersecretant;
B. Este limitat la 5 pneumoalergeni;
C. Pneumocistoza;
C. Este util cnd testele cutanate nu se pot

efectua;
D. Pneumopatia infiltrant difuz;

E. Tuberculoza bronic.
D. Este inutil dac testele cutanate sunt negative;
(pag. 145)
E. Este inutil dac examenul clinic este puin

evocator.
(pag. 149)
Tusea cronic cu radiografie toracic

anormal nu apare n urmtoarele
circumstane:
A. Fibroza pulmonar;
*2
Testele de provocare specifice cuprind

urmtoarele aspecte:
C. Tratament cu inhibitori ai enzimei de conversie;
A. Declanarea unei reacii alergice la nivelul

mucoasei nazale, bronice sau conjunctivale la
alergenul suspectat;
D. Dilatare bronic difuz;
B. Se realizeaz n timpul terapiei antialergice;
E. Reflux gastroesofagian.
C. Sunt utile n caz de suspiciune de alergii

profesionale;
B. Mucoviscidoz;
(pag. 145)
9
Printre complicaiile tusei cronice se

regsesc:
A. Tulburrile de ritm;
B. Cefaleea;
D. Se efectueaz n timpul episoadelor infecioase;

E. Nu necesit supraveghere medical ulterioar.
(pag. 149)
*3
Rinita persistent se caracterizeaz prin:
C. Fracturile costale;
A. simptome < 4 zile/spt.;
D. Tulburrile de tranzit intestinal;
B. simptome > 4spt.;
E. Incontinena urinar.
C. simptome > 4zile/spt.;
(pag. 146)
D. simptome < 4 spt.;

E. simptome > 4 zile/spt sau < 4 spt.
(pag. 148)
Pag. 14 din 130
*4
Obinerea unui control optim al pacientului

astmatic nu presupune:
Astmul instabil se caracterizeaz prin:
A. Scderea frecvenei crizelor diurne;
A. Simptome diurne < 4 zile/spt.;
B. Agravare nocturn;
B. Beta 2 mimetice cu aciune rapid > 4 doze/spt.;
C. Sensibilitate mai mic a crizelor la

bronhodilatatoarele obinuite;
C. VEMS sau PEF > 85% din cea mai bun valoare
personal;
D. Scderea PEF;
D. Simptome nocturne < 1 noapte/spt.;
E. Creterea consumului de beta 2 agoniti.
E. Variaie nictemeral a PEF < 15%.
(pag. 153)
(pag. 155)
*5
Spitalizarea unei crize astmatice este

indicat atunci cnd:
A. PEF este < 50% din valoarea optim la 2-3 ore

dup tratamentul iniial;
B. PEF este < 40% din valoarea optim la 2-3 ore
dup tratamentul iniial;
C. PEF cuprins ntre 40-60% din valoarea optim la
2-3 ore dup tratamentul iniial;
D. PEF cuprins ntre 30-50% din valoarea optim la
2-3 ore dup tratamentul iniial;
E. PEF este > 50% din valoarea optim la 2-3 ore
dup tratamentul iniial.
(pag. 154)
6
Astmul persistent moderat se caracterizeaz

prin:
A. Simptome cotidiene;
B. VEMS < 40% din valorile prezise i cu o
variabilitate > 30%;
C. Alterarea somnului;
D. Utilizarea zilnic de beta 2 agoniti inhalani cu
durat scurt;
E. Simptome de astm nocturn < 1/spt.
(pag. 155)
7
Diagnosticul astmului presupune:
A. Episoade recidivante de wheezing, dispnee, tuse;

B. VEMS/CV diminuat;
C. VEMS mai mare cu cel mult 200 ml fa de
VEMS iniial dup administrarea
bronhodilatatorului;
D. Absena unor alergeni sau factori iritani;
10 Care dintre urmtoarele criterii reprezint

semne de gravitate ale unui astm:
A. PEF < 30% dect cel teoretic;
B. FR < 30/min.;
C. Cianoza;
D. Silenium respirator;
E. Hipocapnia.
(pag. 152)
Tema nr. 13
Tuberculoza
158, 159 fara randul 2 legat de legislatia Franceza
pag. 160, fara ultimul chenar cu semnale si
notificare pag. 160
*1
Prezena bacililor acido-alcoolo-rezisteni la

examenul direct se evideniaz prin:
A. Coloraia Mallory;
B. Coloraia hematoxilin-eozin;
C. Coloraia Ziehl-Nielsen;
D. Coloraia Verhoeff;
E. Coloraia nitrat de argint.
(pag. 157)
*2
La pacientul aflat sub tratament

antituberculos, bilanul hepatic
(monitorizarea transaminazelor) se face:
A. La o sptmn dup iniierea tratamentului;
E. Absena istoricului de atopie personal/familial.
B. La 15 zile dup iniierea tratamentului i apoi o

dat pe lun pn la sfritul tratamentului;
(pag. 151)
C. Trimestrial;
D. O dat la 6 luni;
Tratamentul astmului acut grav cuprinde

urmtoarele msuri:
A. Oxigen nazal 3-4 l/min.;
E. Nu este necesar un bilan hepatic.

(pag. 160)
B. Corticoizi sistemici;
C. Nebulizare cu doze crescute de beta 2 agoniti;
D. Digitalizare;
E. Flebotomie.
(pag. 153)
Pag. 15 din 130
*3
Confirmarea prezenei bacilului Koch se

realizeaz prin efectuarea de culturi pe
mediul:
n privina tratamentului antituberculos al

unei femei nsrcinate, urmtoarele afirmaii
sunt adevrate:
A. Geloz simpl;
A. Pirazinamida este contraindicat;
B. Chapman;
B. Se instituie triterapie IHN + Rifampicin +

Pirazinamid timp de 9 luni;
C. Sabouraud;
D. Lwenstein-Jensen;
E. Leifson.
(pag. 157)
*4
naintea instituirii tratamentului

antituberculos cu Etambutol se efectueaz:
A. Examen oftalmologic cu vizualizarea culorilor;
C. Etambutolul este contraindicat;

D. Se instituie triterapie IHN + Rifampicin +
Etambutol 3 luni, urmat de 6 luni cu IHN +
Rifampicin, fr Etambutol;
E. Durata total a tratamentului este de 9 luni.
(pag. 159)
9
B. Examen de urin;
Urmrirea pacientului aflat sub tratament

antituberculos are ca obiective:
C. Audiogram;
A. Vindecarea pacientului;
D. Identificarea unei eventuale sarcini;
B. Evitarea rspndirii bolii de ctre un pacient

tratat neadecvat;
E. Examen neurologic.
(pag. 159)
*5
Tratamentul antituberculos se va administra:
C. Dezvoltarea rezistenei la medicamentele

antituberculoase;
D. Supravegherea pacientului pn la finalul bolii;
A. n trei prize, n timpul meselor;
E. Documentarea sfritului tratamentului.
B. Dimineaa, jeun, la mare distan de mese;
(pag. 159)
C. Dimineaa i seara, naintea meselor;

D. Numai seara, nainte de culcare;
10 Tuberculoza miliar prezint urmtoarele

caracteristici:
E. La prnz, imediat dup mas.
A. Alterarea rapid a strii generale;
(pag. 159)
B. Dispnee posibil pentru forma evoluat;
C. Sindrom interstiial micronodular difuz i intens la

radiografia toracic;
n tratamentul antituberculos administrat

adultului se regsesc urmtoarele preparate:
A. Etambutolul;
B. Pirazinamida;
D. BK adesea prezent la examenul direct

microscopic;
C. Acidul clavulanic;
E. Histologic: granulom epitelioid i giganto-celular

cu necroz cazeoas.
D. Metronidazolul;
(pag. 157)
E. Rifampicina.
(pag. 159)
Tema nr. 14
Infeciile bronhopulmonare la adult
Tuberculoza pulmonar comun prezint

A. Debut brusc, cu febr nalt, dispnee, tahicardie,

dureri toracice;
B. Subfebriliti, transpiraii nocturne, tuse
persistent;

pag. 169-175, 189-192
*1
Durata tratamentului antibiotic ntr-o

pneumonie necomplicat este:
C. Episoade de wheezing, opresiune toracic i

tuse;
A. 3 zile;
D. Infiltrate, noduli, caverne la radiografia toracic;
B. 3-5 zile;
E. Opacitate parenchimatoas unic, sistematizat,

cu bronhogram aeric la radiografia toracic.
C. 7-14 zile;
(pag. 157)
D. 21 de zile;
E. 90 de zile.
(pag. 171)
Pag. 16 din 130
*2
Proba funcional respiratorie (PFR) ntr-o

pneumopatie interstiial difuz arat:
A. Creterea capacitii pulmonare totale (CPT);
Printre criteriile biologice i radiologice de

spitalizare a unui pacient cu pneumopatie se
numr:
B. Creterea raportului DLCO/VA;
A. Leucopenia (< 4000 GB/ml);
C. Scderea raportului Tiffeneau (VEMS/CV);
B. Anemia (hemoglobina < 9 g/dl);
D. Disfuncie ventilatorie restrictiv;
C. Insuficiena renal (uree > 7 mmol/l sau 0,5 g/l,

creatinina > 12 mg/l);
E. Disfuncie ventilatorie obstructiv.

(pag. 190)
*3
ntr-o pneumopatie alveolar tratat la

domiciliu, antibioticul de prim intenie este:
A. Amoxicilina;
B. Ciprofloxacina;
C. Rifampicina;
D. Ceftriaxona;
D. PaO2 > 90 mmHg sau PaCO2 < 45 mmHg;

E. Cavitate pe radiografia toracic.
(pag. 170)
8
Legioneloza pulmonar prezint urmtorul

tablou tipic:
A. Debut lent, insidios, cu subfebr;

B. Tuse cu expectoraie mucopurulent;
E. Levofloxacina.
C. Apar semne neurologice (confuzie, agitaie,

cefalee);
(pag. 171)
D. Oligurie;
*4
ntr-o pneumopatie franc lobar acut cu

pneumococ se constat c:
E. Radiografie: opaciti interstiiale neconfluente,

unilaterale.
A. Debutul este insidios;
(pag. 172)
B. Exist subfebr;
C. Apare hipersonoritate la percuie;

D. La auscultaie: raluri crepitante sau suflu tubar;
Tabloul tipic ntr-o pneumopatie cu

Mycoplasma pneumoniae cuprinde:
A. Debut brusc, cu febr ridicat, cu frisoane

repetate;
E. Radiologic: opaciti alveolare vagi, confluente,

nesistematizate, uneori bilaterale.
B. Tuse seac, tenace;
(pag. 172)
C. Anemie hemolitic cu aglutinine la rece (test

Coombs direct pozitiv);
*5
ntr-o fibroz pulmonar primitiv:
D. Radiografie: opaciti interstiiale bilaterale;
A. Debutul este brusc, cu tuse i expectoraie

mucopurulent;
E. Tratament: cefalosporine de a treia generaie, 57 zile.
B. Apar frecvent semne extrarespiratorii;
(pag. 172)
C. Vrsta medie de apariie este de 20 de ani;

D. Evoluia este favorabil, spre vindecare;
10 Histiocitoza langerhansian (histiocitoza X)

prezint urmtoarele caracteristici:
E. Lavajul bronhoalveolar (LBA): alveolit cu PNN

frecvent cu eozinofile.
A. Afecteaz subiecii ntre 20-40 de ani care

consum cantiti importante de tutun;
(pag. 191)
B. Prezint tuse, dispnee de efort, febr, pierdere n

greutate;
Spitalizarea unui pacient cu pneumopatie

este recomandat n prezena unor semne de
gravitate imediat:
A. Confuzie;
B. Frecvena cardiac 125/min.;
C. Roea la nivelul pomeilor;
C. Aspect CT toracic: mici caviti chistice care

conflueaz i realizeaz un aspect de fagure de
miere;
D. Biopsiile transbronice sunt eficiente n
confirmarea diagnosticului;
D. Temperatura de 37-38C;
E. Tratament: oprirea fumatului, eventual

corticoterapie oral.
E. Presiune arterial < 90/60 mmHg.
(pag. 192)
(pag. 170)
Pag. 17 din 130
Tema nr. 15
Afectiuni ale pleurei (pneumotoraxul, revarsatul
pleural)
pag. 183-185, 186-188
*1
Transsudatul pleural apare n una din

urmtoarele condiii:
A. Mezoteliom malign;
B. Sindrom nefrotic;
C. Poliartrit reumatoid;
D. Febr mediteranean;
E. Pancreatit.
(pag. 187)
*2
Examenul clinic al unui sindrom de revrsat

pleural relev:
A. Accentuarea murmurului vezicular;

B. Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale;
C. Suflu tubar;
D. Bradipnee, bradicardie, ca semne de intoleran;
E. Matitate decliv.
(pag. 186)
*3
ntre semnele de gravitate dintr-un

pneumotorace nu intr:
*5
Aspectul radiologic al unui pneumotorace

poate releva:
A. Opacitate omogen ntre peretele toracic i

parenchimul pulmonar;
B. Opaciti interstiiale neconfluente reticulonodulare sau miliare;
C. Hiperclaritate omogen i avascular ntre
peretele toracic i parenchimul pulmonar;
D. Excavaie cu nivel hidroaeric unic sau multiplu;
E. Opacitate alveolar sistematizat.
(pag. 183)
6
Semnele radiologice de gravitate ntr-un

pneumotorace sunt:
A. Mediastin deplasat pe partea contralateral;

B. Cupol diafragmatic convex;
C. Brid pleural;
D. Nivel hidroaeric;
E. Pneumotorace bilateral.
(pag. 184)
7
Un lichid pleural este un exsudat n

urmtoarele condiii:
A. Raport proteine n lichid/proteine n snge > 0,5;

B. Rport LDH n lichid/LDH n snge > 0,6;
C. Raport proteine n lichid/proteine n snge < 0,5 ;
D. Raport LDH n lichid/LDH n snge < 0,6;
A. Dispnee major;
E. LDH n lichid > dou treimi din limita superioar

normal a LDH n snge.
B. Cianoz;
(pag. 187)
C. Bradipnee;
D. Puls paradoxal;
Condiiile n care apare pneumotoracele

spontan primitiv sunt:
E. Desaturare.
A. aduli tineri, longilini;
(pag. 184)
B. consecutiv unei fracturi costale;
*4
Una dintre afirmaiile urmtoare, referitoare

la examenul clinic al unui pneumotorace, nu
este adevrat:
C. fumatul este un factor favorizant;

D. ruptura unei caviti aerice aflate n contact cu
pleura apical (bula sau blebsuri);
A. Timpanism la percuie;
E. dup un infarct pulmonar.
B. Accentuarea transmiterii vibraiilor vocale;
(pag. 183)
C. Diminuarea murmurului vezicular la auscultaie;

D. Dac apare matitate bazal: suspiciune de
hemopneumotorace;
E. Uneori, examenul clinic poate fi normal.
(pag. 183)
Aspectele corecte ale radiografiei toracice

ntr-un revrsat pleural sunt:
A. Hiperclaritate omogen, dens;

B. Opacitate omogen, dens, cu convexitatea n
sus;
C. Opacitate omogen, dens, cu concavitatea n
sus;
D. Deplasarea mediastinului de partea opus
opacitii;
E. Retracia mediastinului de partea opacitii.
(pag. 187)
Pag. 18 din 130
10 Condiiile patologice n care apare un

transsudat pleural sunt:
*4
A. Insuficiena cardiac;
Care din urmtoarele afirmaii referitoare la

cancerul bronhopulmonar fr celule mici
este adevrat:
B. Ciroza;
A. Este mai frecvent ntlnit la femei;
C. Dializa peritoneal;
B. Apare mai frecvent la nefumtori;
D. Pancreatita;
C. Este mai frecvent ntlnit la brbai;
E. Cancer bronhopulmonar.
D. Expunerea la factori profesionali nu este

implicat n etiologie;
(pag. 187)
Tema nr. 16
Tumori ale plmnului primitive i secundare
pag. 197-202
1
n cancerul broho-pulmonar fr celule mici,

bilanul iniial include:
A. Fibroscopia bronic;
B. Probele funcionale respiratorii;
C. Markerii tumorali;
E. Alcoolismul favorizeaz apariia acestuia.

(pag. 198)
*5
Una dintre urmtoarele afirmaii referitoare la

tratamentul cancerului bronhopulmonar fr
celule mici este fals:
A. n stadiul IA tratamentul este exclusiv chirurgical;

B. n stadiul I sau II inoperabil tratamentul include i
radioterapia;
C. n stadiul IV tratamentul include chimioterapie
sau terapie intit;
D. n stadiul II se poate efectua tratament
chirurgical, radioterapie sau chimioterapie;
D. Biopsia medular;
E. n stadiul IIIB tratamentul include doar

chimioterapia.
E. CT toracic.
(pag. 199)
(pag. 198)
Care dintre urmtoarele investigaii aparin

evalurii iniiale al cancerului brohopulmonar cu celule mici:
Cancerele bronhopulmonare cu celule mici

au urmtoarele caracteristici:
A. Reprezint 80% din tumorile primitive ale

plmnului;
A. Fibroscopia bronic;
B. Asociaz frecvent prezena metastazelor;
B. Probe funcionale respiratorii;
C. Rar, asociaz prezena metastazelor;
C. Markeri tumorali;
D. Baza tratamentului este chimioterapia;
D. Biopsie medular;
E. Tratamentul de baz este cel chirurgical.
E. Scintigrafie osoas.
(pag. 199)
(pag. 198)
3
Cancerul brohopulmonar fr celule mici

regrupeaz urmtoarele tipuri histologice:
*7

cancerul bronhopulmonar cu celule mici este
fals:
A. Epidermoid;
A. Are o prezentare central;
B. Cu celule mici;
B. Are o frecven crescut a semnelor generale;
C. Cu celule mari;
C. Are o evoluie lent, secundar unui timp de

dedublare de peste o lun;
D. Adenocarcinoamele;
E. Slab difereniat.
(pag. 198)
D. Prezint totdeauna afectare mediastinal;

E. Prezint o frecven crescut a sindroamelor
paraneoplazice tip Schwartz-Barter.
(pag. 199)
Pag. 19 din 130
*8
Tumorile pulmonare secundare se prezint

sub mai multe aspecte, cu excepia:
A. Nodulilor pulmonari;
B. Limfangitei carcinomatoase;
C. Adenopatiilor cervicale;
D. Metastazelor endobronice;
E. Adenopatiilor mediastinale.
Tema nr. 17
Insuficiena respiratorie cronic
pag. 203-205 * fara denumiri comerciale pag. 203
1
(pag. 200)
9
Miliara metastatic din cadrul tumorilor

pulmonare secundare este mai frecvent
ntlnit n caz de:
A. Melanom malign;
B. Cancer renal;
C. Cancer hepatic;
D. Cancer testicular;
E. Cancer ovarian.
(pag. 200)
* 10 Care afirmaie referitoare la tumorile
pulmonare secundare este fals:
A. Plmnul este al doilea sit ca frecven pentru
metastazare;
B. Difuzarea metastatic se poate face pe cale
hematogen;
C. Difuzarea metastatic se poate face pe cale
limfatic de la ganglionii abdominali;
D. Difuzarea metastatic se poate face pe cale
limfatic de la ganglionii mediastinali;
E. Difuzarea metastatic se poate face pe cale
limfatic de la pleura visceral invadat.
(pag. 200)
Urmtoarele afirmaii privind insuficiena

respiratorie sunt adevrate:
A. Insuficiena respiratorie cronic reprezint

imposibilitatea aparatului circulator de a menine
gazometria;
B. Insuficiena respiratorie obstructiv se
caracterizeaz prin diminuarea capacitii
pulmonare totale;
C. Insuficiena respiratorie obstructiv se
caracterizeaz prin afectarea schimbului
respirator;
D. Insuficiena respiratorie restrictiv se
caracterizeaz prin diminuarea capacitii
pulmonare totale;
E. Insuficiena respiratorie restrictiv se
caracterizeaz prin afectarea pompei ventilatorii.
(pag. 203)
*2
Insuficiena respiratorie restrictiv de cauz

mecanic apare n urmtoarele situaii
patologice, cu excepia:
A. Cifoscolioz;
B. Spondilartrit anchilozant;
C. Malnutriie;
D. Pleurezie;
E. Toracoplastie.
(pag. 203)
3
Insuficiena respiratorie restrictiv datorat

unei afectri neurologice sau musculare
apare n urmtoarele circumstane
patologice:
A. Poliomielit anterioar acut;

B. Poliradiculonevrit;
C. Miastenie;
D. Zona Zoster;
E. Dermatopolimiozit.
(pag. 203)
Pag. 20 din 130
*4
Insuficiena respiratorie restrictiv apare n

urmtoarele afeciuni caracterizate prin
afectare pulmonar parenchimatoas, cu
excepia:
*9
Singura cauz de insuficiena respiratorie

cronic restrictiv al crui tratament se
bazeaz n principal pe oxigenoterapie pe
termen lung este:
A. Fibroz pulmonar idiopatic;
A. Astmul;
B. Sarcoidoz;
B. BPOC;
C. Astm;
C. Fibrozele interstiiale;
D. Silicoz;
D. Sindromul Guillan-Barre;
E. Pneumopatii postradice.
E. Miastenia gravis.
(pag. 203)
(pag. 204)
10 Mecanismele de aciune a asistenei

ventilatorii mecanice includ:
Diagnosticul de tulburare ventilatorie

restrictiv are la baz urmtoarele elemente:
A. Diminuarea CPT;
A. Creterea ventilaiei alveolare;
B. Scderea raportului VEMS/CV;
B. Punerea n repaus a muchilor respiratori;
C. Diminuarea complianei pulmonare;
C. Creterea complianei pulmonare;
D. Creterea raportului DLCO/VA;
D. Creterea clearance-ului mucociliar;
E. Creterea CPT.
E. Diminuarea hiperinflaei pulmonare.
(pag. 203)
(pag. 204)
*6
Ameliorarea oxigenrii la pacienii cu

insuficien respiratorie cronic include
urmtoarele mijloace terapeutice, cu
excepia:
A. Kinetoterapie respiratorie;
B. Oxigenoterapie de lung durat;
C. Tratament diuretic;
D. Ventilaie asistat;
E. Prevenirea episoadelor infecioase.
Tema nr. 18
Detresa respiratorie acut la adult
pag. 176-178 * fara denumiri comerciale pag. 178
1
Sindromul de detres respiratorie acut

reprezint:
(pag. 204)
A. Insuficiena respiratorie acut ce necesit

ventilaie asistat;
B. Insuficiena respiratorie acut cu un raport

PaO2/FiO2 sub 200;
Tratamentul etiologic instituit pacienilor cu

insuficiena respiratorie restrictiv include:
A. Chirurgie corectoare a unei scolioze;

B. Decorticare pleural;
C. Scderea ponderal n caz de obezitate;
D. Pneumectomie;
E. Stimularea diafragmei prin pacemaker
diafragmatic.
(pag. 204)
*8
n caz de afectare a schimbului pulmonar la

pacienii cu insuficiena respiratorie
markerul biologic cel mai precoce este:
A. Hipercapnia arterial cronic;
C. Insuficiena respiratorie acut cu un raport

PaO2/FiO2 peste 200;
D. Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de
ocluzie pulmonar sub 18 mmHg;
E. Insuficiena respiratorie acut cu o presiune de
ocluzie pulmonar peste 18 mmHg.
(pag. 176)
2
Sindromul de detres respiratorie acut are

A. Asociaz un edem pulmonar lezional;

B. Asociaz un edem pulmonar cardiogenic;
B. Hipoxemia arterial cronic;
C. Prezint creteri ale presiunii hidrostatice

microvasculare;
C. Hipokaliemia;
D. Prezint creterea permeabilitii alveolocapilare;
D. Hiponatremia;
E. Are prognostic foarte sever.
E. Hipovolemia.
(pag. 176)
(pag. 204)
Pag. 21 din 130
*3

apare secundar urmtoarelor cauze generale,
cu exceptia:
*8

apare n urmtoarele circumstane
accidentale:
A. Infecii respiratorii;
A. Expunere la fumuri toxice;
B. Traumatisme;
B. Expunere la temperaturi sczute;
C. Infarct miocardic acut;
C. Expunere la temperaturi ridicate;
D. Agresiune pulmonar toxic;
D. Expunere la pulberi minerale neiritante;
E. Infecii extrarespiratorii.
E. Expunere la gaze lipsite de toxicitate.
(pag. 177)
(pag. 177)
*4

secundar agresiunii pulmonare toxice apare
n urmtoarele situaii, cu excepia:
A. Strile cu oc non-cardiogen;
B. Strile cu oc cardiogenic;
C. Hemopatii;
D. Vasculite;
E. Strile cu oc hemoragic.
(pag. 177)
*5

poate apare n urmtoarele situaii
patologice, cu excepia:
A. nec;
B. Sindrom Mendelson;
C. Septicemie;
D. Politraumatism;
E. Pleurit.
(pag. 177)
6

poate apare n urmtoarele stri patologice:
A. Acidoz diabetic;
B. Pancreatit acut necrotic;
C. Sindrom nefrotic;
D. Pneumopatie bacterian;
E. Grip malign.
(pag. 177)
7
Cauzele traumatice ale detresei respiratorii

acute sunt:
A. Contuzia pulmonar;

apare n urmtoarele forme de oc:
A. oc septic;
B. oc cardiogen;
C. oc hemoragic;
D. oc anafilactic;
E. Orice alt form de oc non-cardiogen.
(pag. 177)
* 10 Care dintre urmtoarele afirmaii este fals:
A. n SDRA perturbarea principal este hipoxemia;
B. n SDRA capacitatea rezidual funcional este
diminuat;
C. n SDRA volumul de nchidere al alveolelor este
crescut;
D. n SDRA nu exist afectarea proprietilor
elastice ale plmnului;
E. n SDRA este posibil apariia hipertensiunii
pulmonare.
(pag. 178)
Tema nr. 19
Evaluarea gravitii i investigarea complicaiilor
precoce la un pacient cu traumatism toracic
pag. 206-209
*1
Un pacient stabil din punct de vedere

hemodinamic i respirator, ce a suferit un
traumatism toracic, va putea beneficia
imediat de urmtoarele investigaii, cu
excepia:
B. Traumatismul cranian;
A. radiografie toracic
C. Fracturi ale oaselor mici;
B. ecografie cardiac transtoracic
D. Zdrobirea membrelor;
C. tomografie toracica cu substan de contrast
E. Monotraumatismul.
D. bronhoscopie
(pag. 177)
E. urografie
(pag. 206)
Pag. 22 din 130
*2
Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:
A. fracturile costale pot produce un pneumotorax
Complicaiile precoce dup un traumatism

toracic sunt:
B. fractura coastelor inferioare la stanga pot ridica

suspiciunea unei leziuni splenice
A. pneumotoracele i hemotoracele
C. pneumotoraxul apare doar n urma unui

traumatism toracic
C. pneumomediastinul
D. hemotoraxul poate fi izolat sau asociat unui

pneumotorax
E. pneumotoraxul sufocant necesit drenaj toracic
imediat
B. pneumoperitoneul
D. retroperitoneul
E. contuzia pulmonar
(pag. 207, 208)
7
(pag. 207)
*3
Ruptura de istm aortic se produce prin

urmtoarele mecanisme:
Contuzia miocardic produs prin

traumatism toracic se traduce prin:.
A. emfizem subcutanat
B. tulburri de repolarizare
A. cdere de la nlime n picioare
C. durere in hipocondrul drept
B. decelerare brutal i violent
D. creterea troponinei
C. fractura primei coaste
E. tulburri de ritm
D. plag tiat la nivelul hipogastrului
(pag. 208)
E. traumatism sever pelvin
(pag. 208)
*4
Afirmaiile urmtoare sunt adevrate, cu

excepia:
In cazul unui traumatism toracic, leziunile

axului traheobronic sunt:
A. ruptura bronic
B. ruptura membranei traheale
A. voletul costal corespunde unor fracturi costale

bifocale
C. ruptura de istm aortic
B. este frecvent asociat unui hemotorax prin

lezarea pediculului intercostals
E. contuzia miocardic
C. pacientul cu volet costal va beneficia de corset

gipsat
D. decelerarea brutal i violent produce ruptura
de istm toracic
D. dezinseria laringo-traheal
(pag. 208)
9
Soferul unui vehicul implicat ntr-un accident

rutier frontal, fr s fi avut centura fixat, se
lovete cu toracele de volan; ce leziuni
cardiace pot s apar n acest caz?
E. pacientul care a suferit un traumatism toracic i

care este stabil hemodinamic poate beneficia de
radiografie toracic
A. contuzie miocardic
(pag. 207)
C. pneumomediastin
*5
Care dintre afirmaiile urmtoare este fals:
A. ruptura unei bronhii poate s apara printr-un

traumatism toracic
B. intr-un traumatism toracic detresa circulatorie
poate s se datoreze unei tamponade cardiace
C. ruptura diafragmatic este mai frecvent pe
stnga
B. hemopericard
D. dezinseria cuspidelor
E. ruptura de pilier
(pag. 208)
10 Intr-un traumatism toracic, detresa
circulatorie poate fi datorat:
A. unui oc hemoragic
D. prezena unui nivel hidroaeric intratoracic

precizeaz diagnosticul de ruptura diafragmatica
B. unui oc cardiogenic legat de o contuzie

miocardic sau o disecie coronar
E. radiografia toracic este metoda de elecie in

diagnosticul unei rupturi diafragmatice
C. unei tamponade (hemoragic sau gazoas n

caz de pneumotorace compresiv)
(pag. 207, 208)
D. unei contuzii pulmonare

E. unei luxaii extrapericardice
(pag. 206)
Pag. 23 din 130
Tema nr. 20
Stopul cardio-respiratoriu i starea de oc
pag. 217-219, 220-223
*1
In cadrul manevrelor de baza in reanimarea

cardio pulmonara, rata de compresiuni
toracice / insuflari va fi de :
A. 30 compresiuni toracice la 2 insuflari

B. 20 compresiuni toracice la 3 insuflari
C. 20 insuflari la 3 compresiuni
*4
Mecanismul patologic in starea de soc

hipovolemic se poate rezuma in :
A. volumul sangvin circulant preincarcarea

cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la
celule
B. volumul sangvin circulant preincarcarea
cardiaca debitul cardiac aportul de O2 la
celule
C. volumul circulant preincarcarea cardiaca
debitul cardiac aport de O2 la celule
D. volumul circulant prin preincarcarea
cardiaca debitul cardiac aport de O2 la
celule
D. 30 insuflari la 2 compresiuni
E. volumul circulant preincarcarea cardiaca

debitul cardiac aportul de O2 la celule
E. 3 compresiuni la 1 insuflare
(pag. 220)
(pag. 217)
*2
In cazul stopului cardiac, dupa administrarea

unui soc electric extern se recomanda:
A. reluarea manevrelor de reanimare cardio pulmonara de baza timp de 3 minute

B. reluarea manevrelor de reanimare cardio pulmonara de baza ( masaj cardiac si ventilatie)
timp de 2 min
C. administrarea 1 mg Adrenalina iv
D. administrarea de 300 mg Amiodarona iv
E. verificarea imediat a disparitiei FV / TV pe traseul
EKG
(pag. 218)
*3
Definitia clinica a starii de soc este:
A. hTA cu TAS < 90 mmHg + semne de

hipoperfuzie a organelor ;
B. hTA cu TAS < 100 mmHg + semne de
hipoperfuzie a organelor
*5
Mecanismul patologic in starea de soc

cardiogen se poate rezuma in :
A. functia de pompare cardiaca debitul

cardiac si preincarcarea cardiaca aportul
de O2 la celule
B. functia de pompare cardiaca debitul
cardiac si preincarcarea cardiaca aportul de
O2 la celule
C. volumul sangvin circulant preincarcarea
cardiaca functia de pompare cardiaca
D. vasodilatatie masiva scade volumul sangvin
circulant functia de pompare cardiaca
aportul de O2 la celule
E. vasodilatatie masiva perfuzia organelor
functia de pompare cardiaca debitul
cardiac aportul de O2 la celule
(pag. 220)
6
In cadrul manevrelor de reanimare cardio

pulmonara sunt adevarate urmatoarele :
C. hTA cu TAS < 90 mmHg in absenta semnelor de

hipoperfuzie a organelor
A. masajul cardiac extern se face cu un ritm de 100

compresiuni / min
D. hTA cu TAS < 90 mmHg indiferent de prezenta

sau absenta semnelor de hipoperfuzie a
organelor
B. realizarea ventilatiei e mai importanta decat

realizarea masajului cardiac
E. hTA cu TAS < 100 mmHg indiferent de prezenta

sau absenta semnelor de hipoperfuzie a
organelor
(pag. 220)
C. intubarea si ventilatia mecanica trebuie realizate

cat mai repede posibil
D. adrenalina se administreaza in doza de 10 mg iv
E. In stopul cardiac prin FV / TV fara puls , socurile
externe bifazice sunt de 150-200 J
(pag. 217, 219)
7
Dintre medicamentele intalnite in reanimarea

cardio pulmonara ( in stopul cardiac ) fac
parte :
A. Noradrenalina
B. Adrenalina
C. Amiodarona
D. Digogxin
E. Lidocaina
(pag. 218,219)
Pag. 24 din 130
In cadrul tratamentului socului anafilactic

sunt adevarate urmatoarele :
A. administrarea in bolus iv de Adrenalina 0,1 mg

pentru a restabili tensiunea arteriala
B. administrarea de antibiotice este esentiala
C. In absenta caii intravenoase adrenalina poate fi
administrata subcutanat
D. administrarea de adrenalina se face in bolus iv
de 0,5 mg
Tema nr. 21
Tromboza venoas profund i embolia pulmonar
211, 214
1
Urmtoarele semne clinice pot releva o

tromboz venoas profund:
E. In absenta caii intravenoase , adrenalina poate fi

administrata intramuscular 0,5 mg.
A. Febra ridicat (39 40 grade), n platou
(pag. 222)
B. Tahicardia cu aspect progresiv
In cadrul tratamentului starilor de soc , sunt

adevarate urmatoarele :
A. expansiunea volemica este indicata in toate

starile de soc cu exceptia edemelor pulmonare
evidente
B. Daca s-a concretizat o diminuare a contractilitatii
cardiace se indica un inotrop pozitiv
C. Noradrenalina( 10 mg / h iv cu seringa automata
) pentru obtinerea unei TA medie 65 mmHg
D. In caz de soc cardiogen cu IM acut , se evita
revascularizarea
C. Durerea de-a lungul traiectului venos

D. Pstrarea capacitii de balans a gambei
E. Existena unui cordon venos dur.
(pag. 210)
*2
Manifestrile clinice ntlnite contant n

embolia pulmonar sunt, cu exceptia:
A. Polipneea
B. Hemoptizia
C. Bradicardia
D. Durerea toracic
E. Recurgerea rapida la intubare si ventilatie

mecanica in caz de detresa respiratorie
grava.
(pag. 211)
(pag. 221,222)
10 In stopul cardiac , alcalinizarea prin

administrarea de bicarbonat este indicata in
caz de :
E. Sincopa
n embolia pulmonar examenul radiologic
toracic poate releva:
A. O atelectazie n band
B. Existena unei pleurezii
A. Hipopotasemie confirmata sau suspectata
C. Opacifierea unui cmp pulmonar
B. Hiperpotasemie confirmata sau suspectata
D. Supraelevaia domului pleural
C. Hipercalcemie
E. O opacitate triunghiular pe fond pleural.
D. Hipocalcemie suspectata
(pag. 211)
E. Stop cardiac in cadrul unei intoxicatii cu

antidepresive triciclice.
(pag. 218)
Confirmarea diagnosticului, dar nu a

gravitii emboliei pulmonare este asigurat
de:
A. Dozajul D-dimerilor
B. Scintigrafia pulmonar de ventilaie perfuzie
C. Troponina I sau C cardiac
D. Peptidul natriuretic de tip B (BNP)
E. Angio-CT spiralat al arterelor pulmonare.
(pag. 212)
5
n faza iniial a emboliei pulmonare o

anticoagulare eficient poate fi realizat cu:
A. Acid acetilsalicilic
B. Heparin nefracionat
C. Heparin cu mas molecular mic
D. Oxigenoterapie
E. Clopidogrel
(pag. 212)
Pag. 25 din 130
*6
Dup un prin accident tromboembolic

tratamentul anticoagulant dureaz toat
viaa, n caz de:
A. Recidiva accidentului tromboembolic
Tema nr. 22
Patologia vascular cerebral (accidente vasculare
cerebrale hemoragice i ischemice) i meningita
(hemoragia)
B. Neoplazie evolutiv
C. Deficit de antitrombin
D. n absena unui factor favorabil
E. n prezena unui factor favorabil reversibil.
(pag. 213)
7
n identificarea unei trombofilii se recomand

urmtoarele investigaii:

medicamente
*1
Procentul de AVC ischemice din totalul de

AVC este
A. 20%
A. Hemogram complet
c. 50%
d. 80%
20%
B. Dozarea antitrombinei
C. Determinarea indicelui de protrombin
D. Dozarea factorului VIII
B. 40%
E. Dozarea hemocisteinemiei.
C. 50%
(pag. 213)
D. 80%
*8
Diagnosticul diferenial al emboliei

pulmonare masive se face mai ales cu:
A. Insuficiena cardiac stng cronic
E. 75%
(pag. 250)
*2
B. Angina pectoral stabil

C. Tamponada pericardic
D. ocul toxico-septic controlat terapeutic
E. Cordul pulmonar cronic compensat.
(pag. 213)
*9
Ecocardiografia transtoracic permite

evidenierea urmtoarelor aspecte n embolia
pulmonar masiv:
A. Tablou cardiac stng acut

B. Dilatare major a cavitii drepte
C. Vizualizarea trombusului n cavitile cardiace
drepte n toate cazurile
D. Identificarea trombusului n arterele pulmonare
n toate situaiile
E. Hipertrofia marcat a septului interventricular.
(pag. 213)
* 10 Tromboliza intravenoas este indicat n
urmtoarele situaii:
A. Emboliile pulmonare demonstrate la examenul
CT, fr hipotensiune arterial
B. Emboliile pulmonare nsoite de creterea
lactatemiei arteriale
Embolia cerebral cu punct de plecare o

endocardit infecioas trebuie cutat n
caz de
A. AVC nsoit de febr, suflu de insuficien mitral

sau aortic
B. AVC cu cefalee i cervicalgie
C. AVC i fibrilaie atrial
D. AVC i cardiomiopatie dilatativ
E. AVC i diabet zaharat decompensate
(pag. 252)
*3
n caul unui AIT deficitul neurologic

regreseaz n mai puin de
A. 24 ore
B. 30 minute
C. 48 ore
D. 1 or
E. 72 ore
(pag. 253)
*4
Tratamentul neurochirurgical n infarctul

cerebral se indic n
A. tromboz venoas cerebral

B. infarctul transformat hemoragic
C. Emboliile pulmonare confirmate cu stare de oc
C. infarctul lacunar multiplu
D. Emboliile pulmonare indiferent de form, dar

nensoite de stare de oc
D. infarct emisferic cu edem cerebral malign

extensiv
E. Emboliile pulmonare diagnosticate clinic, dar

neconfirmate prin angioscanner sau
ecocardiografic.
E. infarct n teritoriul arterei cerebrale anterioare

(pag. 254)
(pag. 214)
Pag. 26 din 130
*5
n tratamentul antiplachetar al infarctului

cerebral, cel mai bun raport eficacitate-cost l
are
A. dipiridamolul
B. clopidogrelul
C. combinaia dipiridamol-aspirin
D. combinaia clopidogrel-aspirin
E. aspirina
Tema nr. 23
Tumorile intracraniene
pag. 274-276
*1
Tumorile intracraniene intraparenchimatoase

la copil sunt situate mai ales
(pag. 255)
A. n lobul frontal
B. n hipofiza
n cazul suspiciunii de AVC se impune de

urgen (pentru diagnostic de certitudine)
C. n fosa cerebral posterioar
A. msurarea tensiunii arteriale
D. n lobul temporal
B. corectarea glicemiei
E. n ventriculul lateral
C. repausul la orizontal n pat
(pag. 274)
D. CT craniu
E. RMN craniu
(pag. 253)
7
Infarctul sylvian superficial se manifest prin:
*2
Metastazele cerebrale hemoragice apar n
A. cancerul mamar
B. cancerul de tiroid
C. melanomul malign
A. deficit senzitivo-motor predominant brahio-facial
D. cancerul de colon
B. sindrom frontal
E. cancerul de prostat
C. afazie dac este lezat emisfera cerebral

major
(pag. 274)
D. agnozie vizual
*3
E. hemianopsie lateral omonim

(pag. 251)
8
Sindromul Wallenberg este
Hidrocefalia acut aprut ca urmare a unei

tumori cerebrale intraparenchimatoase se
trateaz prin
A. echilibrarea aportului hidro-electrolitic

B. corticoterapie
A. sindrom altern
C. derivaie ventricular extern
B. secundar infarctului protuberanial bilateral
D. antiepileptice
C. secundar ischemiei latero-bulbare
E. antialgice
D. secundar infarctului n teritoriul vertebro-bazilar
(pag. 274)
E. secundar ischemiei capsulei interne
*4
(pag. 251)
9
Sindromul pseudobulbar const n
A. rs i plns spasmodic
B. sindrom cerebelos bilateral
C. tulburri de fonaie i deglutiie
D. crize epileptice
E. demen
(pag. 252)
10 Bolile arterelor mici sunt
A. la originea infarctelor lacunare
B. responsabile de 50% din infarctele cerebrale
C. produse prin lipohialinoza arterelor mici
perforante
D. generatoare de emboli cerebrale
E. legate de HTA sau diabet zaharat dezechilibrat
Schwanomul acustic este o tumor benign

derivat din
A. meninge
B. ependim
C. celulele tecii Schwan
D. cortul cerebelului
E. conductul auditiv intern
(pag. 275)
*5
Riscul tratamentului chirurgical al

schwanomului acustic const n
A. parez de plex brachial

B. crize epileptice
C. paralizie facial periferic postoperatorie
D. sindrom de hipertensiune intracranian
E. migren
(pag. 275)
(pag. 252)
Pag. 27 din 130
Circumstanele descoperirii tumorilor

intracraniene intraparenchimatoase sunt
A. epilepsie
B. cefalee
C. sindrom de hipertensiune intracranian
D. deficit neurologic central instalat progresiv
E. parez de sciatic popliteu extern
Tema nr. 24
Febra acut la adult
pag. 309-311 * fara denumiri comerciale - ex. zovirax
*1
(pag. 274)
7
Sindromul de hipertensiune intracranian are

n tabloul clinic urmtoarele semne i
simptome
Termenul de febr acut recent se refer la

febra ce dureaz de:
A. peste 20 de zile
B. 5-20 de zile
C. mai puin de 5 zile
A. cefalee predominant matinal
D. mai mult de 30 de zile
B. sindrom parkinsonian
E. mai puin de 20 de zile
C. vrsturi n jet
(pag. 309)
D. edem papilar la examenul de fund de ochi

E. vertij Meniere
(pag. 274)
8
Glioamele se clasific n
*2
Funcia de termoreglare este asigurat de:
A. hiotalamus
B. hipofiz
C. epifiz
A. astrocitom
D. suprarenale
B. meningiom
E. corticosuprarenale
C. ependimom
(pag. 309)
D. oligodendrogliom
E. glioblastom
*3
La toxicomanii pe cale intravenoas,

etiologia febrei acute poate fi:
(pag. 274)
A. infecie urinar
B. hepatit alcoolic acut
Imagistica prin CT n cazul tumorilor

cerebrale are urmtoarele roluri
A. identific tumora
C. pancreatit acut
D. tuberculoz
B. identific dimensiunea
E. endocardit dreapt
C. identific tipul anatomo-patologic al tumorii
(pag. 311)
D. identific efectul de mas

E. identific riscul de angajare
*4
(pag. 274)
10 Aspectul tipic RMN pentru meningiom
const n
Pentru febra acut nensoit de semne de

toleran dificil i a semnelor orientative se
recomand:
A. antibioticoterapie
B. antiinflamatoare nesteroidiene
A. tumor extranevraxial
C. antiinflamatoare steroidieine
B. limite imprecise
D. tratament simptomatic
C. baza de implantare meningian extracentral
E. antivirale
D. captare intens i omogen a substanei de

contrast
(pag. 311)
E. demielinizare extins n trunchiul cerebral

(pag. 275)
Dintre substanele pirogene fac parte:
A. interleuchinele
B. lizozimul
C. factorul de necroz tumoral
D. interferonul
E. lactoferina
(pag. 309)
Pag. 28 din 130
Din categoria teren cu risc pentru febra

acut, fac parte :
A. nou-nscuii
Tema nr. 25
Meningitele infecioase i meningoencefalitele
adultului
B. gravidele
C. homosexualii
D. subiecii cu proteze valvulare
E. subiecii recent operai
(pag. 309)
7
Dintre patologiile neinfecioase, pot fi cauz

de febr acut:

pag. 289-293 * fara figuri si explicatiile acestora
*1
Care dintre urmtoarele condiii nu apare n

cursul evoluiei unei meningite cu LCR
purulent?
A. oc septic
A. bolile metabolice
B. com, epilepsie, hidrocefalie
B. intoxicaia cu fier la menopauz
C. sindrom de hipertensiune intracranian
C. osteoporoza
D. coagulare intravascular diseminat (CIVD)
D. bolile inflamatorii sistemice
E. dezvoltare de xantoame
E. tumorile hematologice
(pag. 291)
(pag. 310)
8
*2
Care sunt urgenele infecioase n faa unei

febre acute:
A. meningoencefalita
B. meningita bacterian
C. faringoamigdalita viral
D. septicemia
Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare

la tratamentul etiologic al meningitelor este
fals?
A. n meningita pneumococic se administreaz

Cefotaxim ( Vancomicin) timp de 15 zile
B. n meningita meningococic se administreaz
Cefotaxim timp de 7 zile
(pag. 311)
C. n meningita cu Listeria monocytogenes se

administreaz Amoxicilin + aminozide timp de
21 de zile
D. n meningita tuberculoas se instituie

cvadriterapie antibacilar
E. endocardita infecioas
Etiologia febrei acute la pacientul alcoolic
poate fi:
A. infecia cu HIV
E. n neuropaludism se administreaz Aciclovir, 30

mg/kgc/zi, i.v, timp de 21 de zile
B. pneumopatia prin inhalare
(pag. 289, 290, 292)
C. infecie urinar
D. hepatit alcoolic acut
E. pancreatita acut
(pag. 311)
* 10 Examene complementare mai specifice
pentru o etiologie a febrei acute sunt:
A. transaminaze
B. testele serologice virale i bacteriene
C. hemoleucogram
D. proteina C reactiv
E. VSH
(pag. 311)
*3
n cazul unui pacient diagnosticat cu

meningit de etiologie probabil infecioas,
care dintre situaiile urmtoare nu
corespunde cu suspiciunea etiologic?
A. copii mici, nevaccinai, cu focare supurative n

sfera ORL se suspicioneaz implicarea
Haemophilus influenzae
B. tineri ce prezint un sindrom purpuric se
suspicioneaz implicarea Neisseria meningitidis
C. pacient cu elemente de meningoencefalit acut,
recent ntors dintr-o cltorie n rile scandinave
se suspicioneaz neuropaludismul
D. LCR clar, cu predominena limfocitelor i
hipoglicorahie- se suspicioneaz
neurotuberculoza
E. LCR clar, normoglicorahic, cu proteinorahie
<1g/l, pacient cu evoluie spontan bun se
suspicioneaz etiologia viral
(pag. 289-292)
Pag. 29 din 130
*4
Care dintre urmtoarele aspecte imagistice

(CT sau RMN) nu pledeaz pentru etiologia
herpetic n cazul unui pacient internat cu
diagnosticul de meningoencefalit acut?
A. leziuni intracraniene bilaterale

B. leziuni intracraniene asimetrice
C. leziuni intracraniene ce capteaza substanta de
contrast
D. anomalii radiologice temporale interne
E. anomalii radiologice periventriculare
(pag. 291)
*5
Care dintre urmtoarele aspecte ale LCR nu

se coreleaz cu suspiciunea etiologic?
A. LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram

negativi probabil meningococ
B. LCR purulent cu vizualizarea de coci Gram
pozitivi probabil pneumococ
C. LCR purulent cu evidenierea de bacili Gram
pozitivi posibil Listeria monocytogenes
D. LCR clar, cu predominen limfocitar, asociind
prezen de hematii, cu normoglicorahie i fr
evidenierea unui germen pe frotiu la examenul
direct posibil malarie cerebral
E. LCR clar, cu predominen limfocitar i
hipoglicorahie probabil tuberculoz
Care dintre elementele urmtoare pot fi

ntlnite n meningita pneumococic?
A. sindrom meningean cu debutul brutal i tulburri

de contien
B. suferin neuromeningee aprut la persoanele
vrstnice, alcoolici, pacieni splenectomizai sau
cu traumatisme craniene n antecedente
C. frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram negativi
n diplo
D. frotiu din LCR ce depisteaz coci Gram pozitivi
E. LCR purulent
(pag. 289)
9
Care dintre urmtoarele meningite se declar

serviciului epidemiologic?
A. meningita meningococic
B. meningita pneumococic
C. meningita tuberculoas
D. meningita cu Listeria monocytogenes
E. meningita cu Haemophilus influenzae
(pag. 290)
10 Care dintre elementele urmtoare pot sugera
diagnosticul de meningit cu haemophilus
influenzae?
(pag. 289-291)
A. suferin meningean ce apare la copii

nevaccinai, cu focare supurative n sfera ORL
B. frotiu din LCR ce evideniaz bacili Gram negativi
n care dintre urmtoarele situaii clinice

trebuie ntotdeauna suspectat diagnosticul
de meningit infecioas?
A. pacient ce prezint sindrom meningean

B. bolnav icteric
C. in contextul unui sindrom infecios (febr)
C. LCR purulent
D. LCR clar
E. LCR hemoragic
(pag. 290)
D. pacient cu trismus, contracturi musculare i

tulburri vegetative
Tema nr. 26
Gripa
E. pacient cu paralizii flasce, predominent la

rdcina membrelor, asimetrice, cu evoluie
ascendent
(pag. 289)
7
Care dintre elementele urmtoare se

ntlnesc n meningita meningococic?
A. debut brutal al unui sindrom meningean

B. suferin prodromal n sfera ORL (rinofaringit
acut), febr, cefalee, vrsturi

pag. 320-324 * fara epidemiologie (cap I. pct.3), fara
denumiri comerciale (ex. Tamiflu, Relenza)
*1
Care dintre urmtoarele msuri nu contribuie

la ntreruperea transmiterii virusului gripal?
A. izolarea pacienilor i a cazurilor suspecte
C. sindrom meningean i decelarea unei purpure

echimotice la nivel tegumentar
B. splarea sistematic a minilor cu soluii

hidroalcoolice (pacieni, vizitatori, personal
sanitar)
D. sindrom meningean i depistarea de coci Gram

pozitivi, n diplo, lanceolai pe frotiul din LCR
C. purtarea mtilor de protecie de ctre pacieni /

personalul de ngrijire
E. suferin neuromeningee diagnosticat mai

frecvent la tineri si la cei cu deficit de
complement seric
D. purtarea ochelarilor de protecie, a halatului i a

mnuilor de protecie de ctre personalul de
ngrijire aflat n contact cu pacienii
(pag. 290)
E. permisiunea de vizitare a pacienilor de ctre rude

(pag. 323)
Pag. 30 din 130
*2

la diagnosticul gripei este fals?
A. contextul epidemic este important pentru

stabilirea diagnosticului de grip
B. perioada de incubaie n grip este lung
(aproximativ 10 zile)
C. simptomatologia prodromal (febr ridicat,
frisoane, artromialgii, cefalee, stare general de
ru) este puin specific
D. tabloul radiologic nu relev semne specifice
E. suprainfeciile bacteriene sunt responsabile de o
mare parte dintre decese
(pag. 321-322)
*3
n care dintre situaii, diagnosticul de grip

este improbabil:
A. bolnav cu manifestri de viroz respiratorie n

context epidemic gripal

la virusurile gripale sunt adevrate?
A. virusurile gripale au un genom bazat pe ADN

B. trei genuri sunt patogene pentru om: Myxovirus
influenza A, B i C
C. toate cele trei genuri sunt patogene strict pentru
om
D. subtipurile virale sunt clasificate n funcie de
tipurile de hemaglutinin i de neuraminidaz
E. recomandrile genetice sunt responsabile de
epidemiile gripale anuale i de pandemii
(pag. 320)
7
Care dintre urmtoarele subtipuri ale

virusului gripal au determinat pandemii n
secolul XX ?
A. H1N1
B. H2N2
B. simptome respiratorii i contact recent cu un

pacient confirmat cu grip
C. H3N2
C. debut brusc al unei suferine respiratorii de

aspect viral, dup o incubaie scurt (1-3 zile)
E. H1N1v
D. tablou clinic caracterizat de febr ridicat,

frisoane, semne respiratorii, artromialgii, cefalee,
ameeli
E. tablou hematologic periferic caracterizat prin
leucocitoz i hipereozinofilie
(pag. 321)
*4
Care complicaie nu apare n infecia cu

virusul gripal?
A. suprainfecii bacteriene
B. decompensare cardiac la persoane
diagnosticate cu insuficien cardiac grav sau
valvulopatii grave
C. decompensarea respiratorie la persoanele
cunoscute cu bronhopneumopatii cronice
D. sindromul de detres respiratori acut
E. anizocorie
(pag. 321)
*5
Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare

la tratamentul gripei este fals ?
A. n prezent se utilizeaz urmtoarele antivirale cu

aciune specific: oseltamivir, zanamivir,
amantadin
B. antibioticele antibacteriene nu se folosesc dect
n cazurile de suprainfecie dovedit
C. este indicat hidratarea bolnavului pentru
combaterea pierderilor secundare febrei ridicate
D. H5N1
(pag. 323-324)
8

la fiziopatologia gripei sunt adevrate?
A. virusul gripal penetreaz celular cu ajutorul

neuraminidazei
B. dup penetrare virusul gripal se replic
intracelular
C. eliberarea noilor virioni este facilitat de ctre
hemaglutinin
D. la nivelul aparatului respirator virusul gripal
determin liz celular i reacii inflamatorii
E. suprainfeciile bacteriene apar obligatoriu n
evoluia gripei
(pag. 320)
9
n suspiciunea de grip, care dintre

urmtoarele explorri biologice pot fi
utilizate pentru confirmare?
A. izolarea virusului gripal pe culturi celulare

B. detectarea structurilor genomice prin RT-PCR
C. detectarea antigenelor virale prin tehnica ELISA
D. detectarea anticorpilor specifici prin
imunofluorescen indirect (prob din prelevatul
nazal)
E. detectarea anticorpilor specifici prin reacia PaulBunnell-Hngnuiu (prob de snge)
(pag. 322)
D. se utilizeaz medicamente antalgice, respectiv

antipiretice
E. se indic repausul fizic
(pag. 322)
Pag. 31 din 130
10 Urmtoarele categorii de persoane au

indicaie de vaccinare antigripal:
*4
Tabloul clinic al pneumocistozei pulmonare

este de tip:
A. sugarii peste vrsta de 3 luni
A. pneumonie franc lobar
B. vrstnicii (peste 65 de ani)
B. abces pulmonar
C. persoanele cu suferine bronhopulmonare

cronice
C. pneumopatie interstiial febril, rezistent la

antibioticele clasice
D. gazdele speciale care prezint deficite imunitare

celulare (mai ales infecia HIV)
D. sindrom pertusiform cu expectoraie purulent
E. persoanele cunoscute ca fiind alergice la

ovalbumin
(pag. 323)
E. sindrom al disfunciei reactive de ci aeriane

(RADS)
(pag. 327)
*5
Tema nr. 27
Infecia cu HIV
pag. 325-328 * fara denumiri comerciale ex.
Bactrium, fara date epidemiologice, fara pc. VI
Altele - care care cuprinde informatii despre
legislatia Franceza
*1
Diagnosticul infeciei cu HIV se bazeaz pe:
Cea mai frecvent localizare a infeciei cu

citomegalvirus la pacienii infectai cu HIV
este:
A. hepatic
B. ganglionar
C. pulmonar
D. retinian
E. cerebral
(pag. 327)
6
Principalele enzime din structura HIV sunt:
A. tipare limfocitar CD4/CD8
A. transcriptaza invers
B. test ELISA combinat de generaia a patra
B. proteaza
C. determinarea nivelului limfocitelor CD4
C. neuraminidaza
D. test genotipic de rezisten
D. integraza
E. imunofenotipare
E. hemaglutinina
(pag. 325)
(pag. 325)
*2
Care este cea mai frecvent infecie

oportunist ntlnit la pacienii infectai cu
HIV:
A. criptococoza
B. toxoplasmoza cerebral
C. pneumocistoza pulmonar
D. sarcomul Kaposi
Care dintre enunurile referitoare la

tratamentul antiretroviral sunt adevrate:
A. se recomand pacienilor cu CD4>500 cel/mm

B. cuprinde clasic asocierea de 3 antiretrovirale
C. este indicat pacienilor simptomatici
D. se recomand pacienilor cu CD4<200 cel/mm
E. leucoencefalopatia multifocal progresiv
E. scade morbiditatea i mortalitatea, refcnd

parial capacitatea imun
(pag. 327)
(pag. 326)
*3
Profilaxia primar pentru pneumocistoz i

toxoplasmoz la pacienii infectai cu HIV se
face cu:
Care dintre enunurile referitoare la

toxoplasmoza cerebral sunt false:
A. cotrimoxazol
A. trebuie avut n vedere la un pacient infectat cu

HIV n prezena oricrui semn neurologic
B. fluconazol
B. n general apare la pacienii cu CD>500 cel/mm
C. pirimetamin
C. tratamentul se face cu fluconazol
D. ganciclovir
D. aspectul imagistic este de leziuni rotunjite, cu

aspect n cocard
E. foscarnet
(pag. 326)
E. nu este necesar profilaxia secundar

(pag. 327)
Pag. 32 din 130
n legtur cu leucoencefalopatia multifocal

progresiv sunt adevrate afirmaiile:
*3
Care dintre urmatoarele afirmatii este falsa?
A. IST sunt infectii asimptomatice
A. este determinat de Cryptococcus neoformans
B. IST prezinta arsura, prurit, durere
B. se manifest prin tulburri neurologice grave
C. IST prezinta scurgere
C. este o suferin demielinizant
D. IST poate produce prostatite
D. se trateaz cu voriconazol
E. IST poate produce salpingite
E. este determinat de virusul JC
(pag. -)
(pag. 327)
10 Profilaxia transmiterii materno-fetale a
infeciei cu HIV cuprinde:
A. tratarea mamei pe timpul sarcinii
B. alimentaia la sn a nou-nscutului timp de 6
sptmni
*4
Diagnosticul de IST nu se pune pe:
A. TPHA, VDRL
B. Serologie virusurilor hepatitice A, B, C
C. Serologie HIV 1 si 2
D. Prelevat uretral sau vaginal
C. profilaxia cu cotrimoxazol
E. Doar pe examenul clinic
D. tratament profilactic antiretroviral pentru nounscut timp de 6 sptmni
(pag. -)
E. aducerea la zi a vaccinrilor
(pag. 328)
*5
Managementul unei IST nu cuprinde
A. Profilaxia primara si secundara

B. Tratamentul curativ
Tema nr. 28
Boli cu transmitere sexual
C. Vaccinarea anti-HPV indiferent de varsta
E. Tratamentul factorilor de risc

pag. 329-333 * fara date epidemiologice specifice
Frantei, fara denumiri comerciale (ex. Extencilline)
*1
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la infectiile cu transmitere sexuala (IST) nu
este corecta?
A. In prezenta unei IST se vor cauta intotdeauna

alte IST.
D. Profilaxia recidivelor
(pag. -)
6
Infectia cu gonococ are urmatoarele

caracteristici:
A. Are perioda de incubatie intre 14-21 zile

B. Are perioada de incubatie intre 2-7 zile
C. La barbat manifestarea clinica este de uretrita
clasica
D. Boala nu apare niciodata la nou-nascut
B. Se va insista asupra masurilor de profilaxie.
E. La femei poate produce sterilitate tubara
C. Antecedentele de IST nu constituie un factor de

risc
(pag. -)
D. Se vor depista si trata partenerii

E. IST cuprind si formele asimptomatice de boala
(pag. -)
*2
Care dintre urmatoarele infectii nu este IST
Care dintre urmatoarele afirmatii privind

infectiile gonococice sunt adevarate?
A. Diagnosticul este sugerat de examenul clinic

B. Examenul direct este concludent atat la barbati
cat si la femei
A. Infectiile microbiene stafilococice si

streptococice
C. Examenul direct arata prezenta diplococilor

Gram negativi in boabe de cafea
B. Infectiile cu gonococ
D. In formele neclasice se poate realiza o cultura pe

medii speciale
C. Infectiile cu chlamidia
D. Sifilisul
E. Ectoparazitozele (scabia si pediculozele)
E. Tratamentul se face cu ceftriaxona 250 mg im

(pag. -)
(pag. -)
Pag. 33 din 130
Infectia cu chlamidia trachomatis are

urmatoarele caracteristici:
*2
Cele mai frecvente infecii nosocomiale sunt:
A. pneumopatiile infecioase
A. Produce uretrite si cervicite
B. infeciile urinare
B. Serotipurile L1, L2, L3 produc

limfogranulomatoza venerica
C. infeciile digestive
C. Sindromul Fitz-Hugh-Curtis reprezinta o

colecistita acuta
E. infeciile de plag operatorie
D. Sindromul Fiessinger-Leroy- Reiter este alcatuit

doar din uretrita si poliartrita
E. Tratamentul uretritei si cervicitei se face cu
azitromicina 1g per os
D. infeciile leagate de catetere

(pag. 340)
*3
Infeciile nosocomiale de plag operatorie se

definesc etiologic prin:
(pag. -)
A. aspect clinic: prezena obligatorie a secreiilor

purulente
B. serologic: teste bacteriologice pozitive
Care dintre urmatoarele afirmatii ale infectiei

sifilitice sunt adevarate:
A. Este produsa de o spirocheta

B. Are trei stadii: sifilis primar, secundar si tertiar
C. Neurosifilisul apare doar in stadiul tertiar
D. Diagnosticul serologic cuprinde doua teste: unul
treponemic, altul netreponemic
C. microbiologic: cultur pozitiv dintr-o prob

recoltat de la nivelul plgii operatorii
D. semne clinice i biologice aprute n primele 15
zile de la momentul interveniei, indiferent de
tipul acesteia
E. VDRL este un test sensibil dar putin specific
E. semne clinice i biologice aprute n decurs de

30 de zile de la intervenie, n cazul implantrii de
material strin
(pag. -)
(pag. 340)
10 Tratamentul sifilisului se face cu:
*4
A. De electie sunt ciclinele

B. Penicilina G sau cicline in caz de alergie
C. In sifilisul precoce se administreaza 2,4 Mui
benzatin penicilina x3 injectii saptamanale
D. In neurosifilis se administreaza penicilina G 1824 Mui/zi, 14-21 zile
E. In sifilisul tardiv se poate utiliza Doxiciclina 200
mg/zi 18 zile
(pag. -)
Tema nr. 29
Infeciile nosocomiale
pag. 339-341 * fara date procentuale intrucat nu
sunt valabile pentru Romania, fara epidemiologie
*1
Referitor la infeciile nosocomiale sunt

adevrate urmtoarele aspecte, cu excepia:
Privitor la msurile de izolare instituite la

identificarea unor infecii nosocomiale sunt
adevrate urmtoarele, cu excepia:
A. este indicat purtarea mtii de ctre pacientul

cu tuberculoz
B. este indicat purtarea mtii de ctre personalul
de ngrijire a pacientului cu tuberculoz
C. limitarea ieirilor i vizitelor pacientului cu
tuberculoz pn la momentul externrii
D. izolarea pacientului imunodeprimat pentru
evitarea contaminrii cu microbi oportuniti
E. limitarea transportului pacienilor cu infecie
nosocomiale cu bacterii multirezistente
(pag. 341)
*5
Pneumopatiile infecioase nosocomiale se

caracterizeaz prin urmtoarele, cu excepia:
A. principalul factor de risc este infectarea

endotraheal
B. semne clinice: febr, expectoraii purulente
C. semne biologice: hemoculturi pozitive
A. sunt infecii asociate ngrijirilor medicale
D. semne biologice: leucocitoza
B. sunt infecii asociate activitilor de ngrijire

curativ
E. semne radiologice: opaciti pulmonare recent

aprute
C. sunt infecii asociate activitilor de profilaxie
(pag. 340)
D. sunt infecii asociate activitilor de diagnostic

E. sunt infecii asociate automedicaiei la domiciliu
(pag. 339)
Pag. 34 din 130
Semnele biologice pe care se bazeaz

diagnosticul infeciilor pulmonare
nosocomiale sunt:
10 Msurile profilactice ale infeciilor

nosocomiale cuprind:
A. hemoculturi pozitive
A. splarea minilor naintea fiecrei ngrijiri

acordate
B. izolarea unei bacterii din lavajul bronhoalveolar
B. splarea minilor dup fiecare ngrijire acordate
C. izolarea unei bacterii din expectoraie
C. purtarea mnuilor sterile indiferent de tipul de

ngrijire acordat
D. leucocitoz cu neutrofilie
E. leucopenie cu limfocitoz
(pag. 340)
7
Referitor la infeciile nosocomiale de cateter

sunt adevrate urmtoarele:
A. sunt mai frecvent localizate la cateterele centrale

dect la cele periferice
B. sunt mai frecvent localizate la cateterele
periferice dect la cele centrale
C. sunt cele mai frecvente tipuri de infeciile
nosocomiale
D. diagnosticul pozitiv se stabilete prin minimum
trei culturi pozitive de la nivelul cateterului
D. sterilizarea instrumentarului
E. purtarea mtilor
(pag. 340-341)
Tema nr. 30
Septicemiile
pag. 370-375 * fara date epidemiologice
*1
Care dintre urmtoarele date definesc

bacteriemia?
E. diagnosticul pozitiv se stabilete print-o cultur

pozitiv de la nivelul cateterului
A. prezena de bacterii n snge obiectivat prin

una sau mai multe hemoculturi
(pag. 340)
B. rspunsul inflamator al organismului la o

agresiune, infecioas sau nu
Definirea infeciilor urinare nosocomiale se

bazeaz pe urmtoarele criterii:
A. epidemiologic: infecie aflat n perioada de

incubaie la momentul internrii ntr-o unitate
sanitar
B. clinic: febr, polachiurie, imperiozitate micional,
dureri pelvine
C. biologic: prezena unei bacteriurii asimptomatice
D. biologic: examen citobacteriologic al urinei
pozitiv (cultur>100 CFU/ml+leucociturie
>100/ml)
E. biologic: examen citobacteriologic al urinei pozitiv
(cultur>1000 CFU/ml+leucociturie >10000/ml)
C. o infecie sistemic confirmat

D. o infecie asociat cu hipotensiune
E. o infecie asociat cu disfuncia unui organ
(pag. 370)
*2
Care dintre urmtoarele date definesc

Sindrom de Rspuns Inflamator Sistemic
(SIRS)?
A. prezena de bacterii n snge obiectivat prin

una sau mai multe hemoculturi
B. rspunsul inflamator al organismului la o
agresiune, infecioas sau nu
(pag. 340)
C. bacteriemie si noiunea clinic a impactului

acestei bacteriemii
D. o infecie confirmat clinic i/sau microbiologic
Diagnosticul pneumopatiilor infecioase

nosocomiale se bazeaz pe urmtoarele
semne:
A. clinice: tuse, dispnee, wheezing
E. o infecie asociat cu disfuncia unui organ

(pag. 370)
B. clinice: febr, expectoraii purulente

C. biologice: hemoculturi pozitive
D. radiologice: opaciti pulmonare recent aprute
E. radiologice: infiltrat interstiial recent aprut
(pag. 340)
Pag. 35 din 130
*3
Care dintre urmtoarele date definesc ocul

septic?
A. depsis i hipotensiune arterial
Care dintre urmtoarele date asociate unei

infecii cu criterii de SIRS definesc sepsisul
grav?
B. depsis i insuficien respiratorie (hipoxemie

inexplicabil)
A. hipotensiune arterial: presiunea arterial sub 90

mmHg sau scdere cu 40 mmHg
C. depsis i disfuncie neurologic: confuzie,

agitaie, dezorientare, torpoare
B. hipoperfuzie periferic cu cianoz, marmorare
D. depsis i disfuncie hematologic: tulburri de

coagulare
E. depsis grav cu hipotensiune arterial persistent
n ciuda unei umpleri vasculare adaptate (cel
puin 500 ml i/sau necesitatea de a recurge la
amine vasoactive)
(pag. 371)
*4
Care dintre urmtoarele microorganisme

sunt mai frecvent incriminate n etiologia
unui sepsis cu punct de plecare pulmonar, n
cazul unui pacient alcoolic?
A. stafilococi, streptococi
C. insuficien respiratorie: hipoxemie inexplicabil

D. tulburri de coagulare
E. hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie
sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule
imature
(pag. 370)
8
n cazul unui pacient cu criterii de sepsis

care dintre urmtoarele date constituie
semne de gravitate imediat?
A. hipotensiune i semne de anomalie a perfuziei

tisulare
B. febr peste 38C sau sub 36C
C. pneumococi, Klebsiella pneumoniae
C. semne cutanate: cianoz, marmorare, creterea

timpului de recolorare cutanat, scderea local
a temperaturii cutanate
D. pseudomonas sp, enterococi
D. oligurie: diurez spontan sub 0,5 ml/kg/or
E. bacili Gram negativi, stafilococi
E. anomalii ale funciilor superioare
(pag. 373)
(pag. 371)
B. enterobacterii
*5
Ce tratament etiologic de prim intenie ai

aplica n cazul unui pacient diagnosticat cu
sepsis, fr semne de gravitate, la care
presupunei implicarea unor enterobacterii
dobndite n mediu comunitar?
A. monoterapie cu Cefotaxim sau Ceftriaxon sau

fluorochinolon
Care dintre afirmaiile urmtoare referitoare

la tratamenul sepsisului sunt adevrate?
A. este iniiat de urgen dup recoltarea probelor

microbiologice
B. este iniial probabilistic, ghidat de contextul clinic
i epidemiologic
B. oxacilin, cloxacilin
C. se face pe cale iv, cel mai adesea in biterapie,

pe o perioad de 15 zile, sau mai mult
C. ticarcilin sau piperacilin asociat cu amikacin

sau isepamicin
D. se face per os, n monoterapie, pe o perioad de

cel putin 3 sptmni
D. amoxicilina
E. va fi ulterior adaptat rezultatelor microbiologice
E. amoxicilin asociat cu gentamicin sau

netilmicin
(pag. 374)
(pag. 374)
6
Definiia clinic a sindromului de rspuns

inflamator sistemic cuprinde:
A. febr peste 38C sau sub 36C
10 Persistena febrei la un pacient cu sepsis

impune:
A. repetarea hemoculturilor
B. identificarea unor noi localizri secundare
B. frecvena cardiac peste 90/min
C. continuarea tratamentului iniiat, febra nefiind un

indicator fidel al eficienei terapeutice
C. oligurie
D. verificarea porii de intrare
D. frecvena respiratorie peste 20/min
E. identificarea unei complicaii iatrogene
E. hiperleucocitoz peste 12000/mm, leucopenie

sub 4000/mm sau mai mult de 10% celule
imature
(pag. 375)
(pag. 370)
Pag. 36 din 130
Tema nr. 31
Diareea acut i deshidratarea la adult
pag. 403-407 * fara date epideologice, fara denumiri
comerciale (ex. Tiorfan)
*1
Diareea acut se definete ca:
*5
Tratamentul n diareea acut implic:
A. spitalizare obligatorie
B. rehidratare parenteral n caz de deshidratare
sever
C. modulatoare de motilitate cu efect de ncetinire a
tranzitului intestinal n suspciunile de diaree
invaziv
D. rehidratare oral n caz de deshidratare sever
A. emisia de minimum 5 scaune moi sau lichide, cu

debut brusc i durata de mai puin de 14 zile
E. antibioticoterapie empiric, indicat n toate

cazurile de diaree acut, pn la elucidarea
cauzei
B. emisia unui scaun lichid sau moale i abundent
(pag. 406-407)
C. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide,

cu debut brusc i durata de mai puin de 14 zile
Sindromul holeriform se caracterizeaz prin:
A. diaree "banal", puin sever
D. emisia de mai mult de 2 scaune moi sau lichide,

cu debut brusc i durata de minimum 14 zile
B. diaree profuz i apoas
E. emisia de scaune numeroase, puin abundente i

care conin snge i puroi
C. diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i

coninut bogat de glere, snge i puroi
(pag. 403)
D. risc de deshidratare sever, n absena terapiei
*2
Sindromul gastroenteric se caracterizeaz

prin:
A. diaree profuz i apoas

B. evoluie rapid favorabil
C. evoluie letal n absena tratamentului
D. afectare colic invaziv
E. risc de oc septic
(pag. 404)
*3
n etiologia sindromului dizenteric este

implicat:
A. clostridium perfrigens
B. calicivirus
C. rotavirusuri
E. evoluie rapid favorabil n majoritatea cazurilor

(pag. 404)
7
Sindromul dizenteric se caracterizeaz prin:
A. afectare intestinal
B. afectarea invaziv a colonului
C. sindrom septic moderat sau chiar absent
D. risc de oc septic
E. diaree cu scaune numeroase, reduse cantitativ i
coninut bogat de glere, snge i puroi
(pag. 404)
8
Privitor la toxiinfeciile alimentare

stafilococice sunt adevrate urmtoarele:
E. vibrio cholerae
A. se definesc prin apariia a minimum trei cazuri

grupate, cu simpromatologie similar, n general
digestiv, a cror cauz poate fi corelat cu
aceeai origine alimentar
(pag. 405-406)
B. incubaie lung
D. shigella sp.
*4
n diareea acut, coprocultura pe medii

selective este indicat n caz de:
A. sindrom dizenteric
B. sindrom gastroenteritic
C. diaree > 5 zile
D. diaree aprut dup un tratament antibiotic
C. incubaie scurt
D. vrsturile sunt n prim plan, diareea n plan
secund
E. diareea este n prim plan, vrsturile n plan
secund
(pag. 405)
E. diaree aprut dup chimioterapie

(pag. 404)
Pag. 37 din 130
Febra tifoid se caracterizeaz prin

urmtoarele aspecte, cu excepia:
*3
A. clinic: erupie rozeoliform, puls disociat, scaune

diareice
B. biologic: leucocitoz, citoliz hepatic
C. biologic: leucopenie, citoliz hepatic
Suntei n faa unui pacient vaccinat

antitetanic incomplet, care prezint o plag
cutanat cu risc tetanigen foarte crescut.
Care dintre msurile urmtoare nu este
indicat pentru profilaxia tetanosului?
A. rapel antitetanic
D. coprocitologic: hematii i eozinofile abundente
B. aducerea la zi a vaccinrii conform schemelor

recomandate
E. hemoculturile i serologia Widal pot ajuta la

stabilirea diagnosticului
C. administrarea de anticorpi umani specifici (IgG,

500 ul)
(pag. 406)
D. injectarea de permanganat de potasiu (soluie

1%) n jurul plgii
10 Privitor la tratamentul cu antibiotice

administrat n diareea acut, sunt adevrate
urmtoarele:
A. trebuie iniiat dup recoltarea probelor biologice
B. macrolidele sunt indicate n salmoneloze
E. antibioterapie empiric
(pag. 369)
*4
C. chinolonele sunt indicate n salmoneloze

D. doxiciclina este indicat n shigeloze
E. metronidazolul este indicat n diareea cu
Clostridium difficile
(pag. 407)
Tema nr. 32
Profilaxia tetanosului
pag. 367-369 * fara date epidemiologice
*1

la managementul unui caz de tetanos este
fals?
Suntei n faa unui pacient, victim a unui

accident rutier, ce prezint multiple plgi
murdare; pacientul a fost adus tardiv la
medic, la locul accidentului efectundu-se
doar o debridare incomplet. innd cont de
statusul vaccinal, care dintre urmtoarele
afirmaii este fals?
A. rapel antitetanic n urm cu 3 ani - instituii

antibioterapie, seroterapie i vaccinare complet
B. rapel antitetanic n urm cu 11 ani - efectuai
rapel, administrare de imunoglobuline specifice,
antibioterapie
C. rapel antitetanic n urm cu 8 ani - efectuai un
nou rapel i instituii antibioterapie
D. pacient cu vaccinare incomplet - practicai
antibioterapie, rapel antitetanic, aducerea la zi a
vaccinrii specifice, administrare de
imunoglobuline specifice
A. plaga se cur i se debrideaz
E. vaccinare absent sau nesigur - vaccinare

complet, imunoglobuline specifice, antibioterapie
B. plaga se acoper cu unguente grase i se

panseaz ocluziv
(pag. 369)
C. se practic antibioterapie (Penicilina G

administrat i.v.)
D. se practic seroterapie (administrarea de
anticorpi umani specifici, cu rol neutralizant al
toxinei)
E. bolnavul va fi ulterior vaccinat antitetanic
(pag. 368)
*2
Care tip de complicaie nu este specific

tetanosului?
*5

la vaccinarea antitetanic este fals?
A. primovaccinarea se practic la sugar i const n

trei administrri la interval de o lun (2, 3 i 4 luni
de via)
B. primul rapel se efectuaz nainte de vrsta de 18
luni
C. rapeluri se practic ulterior la 6 ani, 11-13 ani i
16-18 ani
D. la adult se practic rapel odat la 25 de ani
A. complicaii tromboembolice
E. vaccinul conine o toxin fr putere patogen
B. suprainfecii pulmonare (prin aspiraie)
(pag. 369)
C. nevralgii gambiere simetrice, cu caracter de

arsur
D. sindroame disautonome
E. decompensarea tarelor preexistente
(pag. 368)
Pag. 38 din 130

fiziopatologia i profilaxia tetanosului sunt
adevrate?
A. tetanosul este o boal infecioas datorat

efectului neurogen al exotoxinei produse de
Clostridium difficile
B. ptrunderea microbului n organism se face strict
prin intermediul unei plgi cutanate
C. bacilul tetanic se dezvolt n condiii de
anaerobioz
D. toxina se deplaseaz pe cale axonal, n mod
centripet i blocheaz eliberarea de
neurotransmitori la nivel sinaptic, ceea ce
induce spasticitate muscular
E. profilaxia specific apeleaz la un vaccin ce
conine anatoxina tetanic
(pag. 367-369)
7

la toxina produs de Clostridium tetani sunt
adevrate?
A. tetanospasmina nu are efect dect dac

subiectul nu este vaccinat (sau este vaccinat
incorect) i dac local sunt ndeplinite condiii
propice (anaerobioz)
B. toxina se deplaseaz pe cale axonal n mod
centripet
C. paraliziile produse sunt flasce i au caracter
asimetric, ascendent
D. la nivel sinaptic, este blocat eliberarea unor
neurotransmitori, ceea ce induce spasticitate
muscular
E. toxina este responsabil de apariia de deficite
senzoriale
A. incubaia este n medie de 7 zile

B. simptomul inaugural este trismusul (permanent,
ireductibil, fr febr asociat)
C. simptomul inaugural este ptoza palpebral
simetric
D. contracturile musculare cuprind iniial membrele,
apoi trunchiul i faa
E. contracturile generalizate sunt responsabile de
opistotonus
(pag. 368)
10 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare
la profilaxia tetanosului sunt adevrate?
A. vaccinarea antitetanic este obligatorie
B. vaccinul contine antitoxina tetanic
C. nu exist contraindicaii de vaccinare
D. primovaccinarea se efectueaz la copilul mic sub
un an i const din trei administrri de produs
biologic
E. in faa oricrei plgi trebuie verificat statusul
vaccinal al pacientului
(pag. 369)
Tema nr. 33
Hemoragia digestiv
pag. 426-429
*1
(pag. 367)
8
n faa cror situaii clinice trebuie avut n

vedere diagnosticul de tetanos?
Pentru diagnosticul tetanosului, care dintre

urmtoarele date clinice sunt adevrate?
n clasificarea Forrest a hemoragiilor

digestive superioare, scorul Forrest IB
semnific
A. Hemoragie n pnz
A. plgi cutanate sau mucoase
B. Vas vizibil nehemoragic
B. plgi ce creaz condiii locale de anaerobioz

(ischemie, necroze)
C. Cheag aderent
C. paralizii simetrice, flasce, descendente
E. Hemoragie n jet
D. trismus decelat la o persoan n vrst provenit

din Frana
(pag. 427)
E. sugar provenit din ri n curs de dezvoltare, ce

prezint dificulti de alimentare
(pag. 367-368)
D. Pete pigmentare
*2
Hemoragiile diverticulare sunt favorizate de

administrarea
A. Aspirinei
B. Omeprazolului
C. Enalaprilului
D. Furosemidului
E. Metoclopramidului
(pag. 428)
Pag. 39 din 130
*3
Hemoragia digestiv superioar este definit

ca hemoragie provenit din tubul digestiv
situat
Producerea unei hemoragii digestive

inferioare la pacienii cu cancer de colon
este favorizat de un tratament cu
A. n aval de unghiul duodenojejunal
A. Antiagregante plachetare
B. n aval de flexura splenic
B. Prokinetice
C. n aval de valvula ileocecal
C. Anticoagulante
D. n amonte de unghiul duodenojejunal
D. Antidiareice
E. n aval de flexura hepatic
E. Hipolipemiante
(pag. 426)
(pag. 428)
*4
Circumstanele n care se efectueaz

endoscopie digestiv superioar n urgen
include
A. Pacientul cu instabilitate hemodinamic marcat

B. La toi pacienii intubai i ventilai
C. Cu scop exclusiv diagnostic iniial
D. La pacientul a jeun de 6 ore sau dup golirea
stomacului prin administrarea unei perfuzii
intravenoase lente cu eritromicin
E. La 72 ore de la debutul sngerrii pentru a
atepta oprirea spontan a acesteia
(pag. 427)
*5
La un pacient cu hemoragie digestiv

inferioar cu colonoscopie normal i
hemoragie care persist i este abundent,
se va avea n vedere efectuarea de urgen a
Conduita iniial n hemoragiile digestive

include
A. Tueul rectal
B. 2 ci venoase periferice sau o cale central n
funcie de gravitate
C. Endoscopie digestiv chiar din momentul primirii
pacientului
D. Administrare de octreotid n caz de ulcer gastric
hemoragic
E. Oxigenoterapie
(pag. 426-427)
10 La pacienii cu leziuni ulcerate
gastroduodenale complicate cu hemoragie
digestiv superioar, n caz de eec repetat
al tratamentului endoscopic, se recomand
A. Embolizare arterial pe cale radiologic
A. Tomografiei computerizate
B. Intervenie chirurgical
B. Rezonanei magnetice nucleare

C. Arteriografiei celiomezenterice
C. Tratament injectabil cu inhibitori de pomp de

protoni
D. Examinrii cu videocapsula endoscopic
D. Administrare intravenoas de hemostatice
E. Laparoscopiei diagnostice
E. Tratament cu sucralfat n doz de 4 grame pe zi
(pag. 428)
(pag. 428)
Tratamentul hemoragiilor digestive

superioare cu inhibitori de pomp de protoni
(IPP) intravenos cu sering electric (IVSE)
este indicat n
A. Hemoragia n pnz
B. Vas vizibil nehemoragic
C. Cheag aderent
D. Pete pigmentare
E. Fond alb al leziunii
Tema nr. 34
Hepatitele virale
pag. 450-458
*1

la hepatita viral tip A este adevrat ?
A. este determinat de un virus ADN
(pag. 427)
B. calea de transmitere este parenteral
C. incubaia este cuprins ntre 2-6 luni
Diagnosticul diferenial n caz de hemoragie

digestiv superioar include
A. Hemopatii maligne
B. Hemoptizia
C. Sngerarea de origine ORL
D. Vrsturile cu coninut de culoare roie (vin,
sfecl roie)
D. infecia este cel mai adesea simptomatic i

cronicizeaz frecvent la imunodeprimai
E. diagnosticul se stabilete pe baza evidenierii
IgM anti-VHA n faza acut, IgG anti VHA izolate
semnificnd un contact vechi
(pag. 451)
E. Anevrism de arter mezenteric

(pag. 426)
Pag. 40 din 130
*2
Referitor la hepatita cronic cu VHB, n care

dintre situaiile urmtoare se indic
tratament antiviral?
*5
Care dintre suferinele urmtoare este cauz

frecvent a unui sindrom de citoliz hepatic
mai mare de 10 ori valoarea normal?
A. ADN VHB 2000 UI/ml, i/sau cretere

persistent a ALAT cu viremie detectabil i scor
Metavir A2 i/sau F2
A. boala Wilson, hepatita autoimun
B. ADN VHB 20000 UI/ml, i/sau ALAT 10 N i

scor Metavir A1 i/sau F1
C. ciroza hepatic, carcinomul hepatocelular
C. ADN VHB detectabil i/sau ALAT 10 N i scor

Metavir A1 i/sau F1
D. ADN VHB detectabil indiferent de valoarea ALAT
i scorului Metavir
B. sindromul Budd-Chiari, infiltraie tumoral

hepatic
D. hepatitele acute virale A, B, C Delta, E, CMV,
EBV, virusuri din grupul Herpes, hepatita
medicamentoas sau toxic, litiaza vezicular cu
migrare de calcul, ischemia hepatic
E. pancreatita acut, ulcerul gastroduodenal
E. ADN VHB > 20000 UI/ml indiferent de valoarea

ALAT i scorului Metavir
(pag. 456-457)
(pag. 452)
*3

la tratamentul antiviral n hepatita cronic tip
C este adevrat?
A. este contraindicat n cazurile de ciroz

compensat
B. este indicat n principal n cazurile cu scor
Metavir F2, F3 sau F4, independent de activitate
C. este indicat la pacienii cu manifestri
extrahepatice VHC sau cu genotip 2 sau 3 doar
n prezena fibrozei semnificative
D. se bazeaz pe monoterapie cu interferon
alfapegilat
E. scderea ncrcturii virale cu 1 log n
sptmna 12 de tratament permite continuarea
tratamentului pe durata prevzut iniial
(pag. 453)
*4
Care dintre suferinele urmtoare este cauz

frecvent a unui sindrom de citoliz hepatic
mai mic de 10 ori valoarea normal?
A. hepatita autoimun, boala Wilson, sindromul

Budd-Chiari
B. ficatul cardiac, boala celiac, disfuncia tiroidian
C. firoz, hepatite virale cronice B i C, hepatit
medicamentoas, hemocromatoz, hepatopatie
alcoolic, steatohepatit nonalcoolic
Care dintre urmtoarele date clinice,

biologice si evolutive caracterizeaz o
hepatit viral acut form fulminant?
A. apariia unei encefalopatii hepatice la mai puin

de 2 sptmni de la apariia icterului
B. scderea indicelului de protrombin
(frecvent<25%)
C. mortalitate ridicat (>50% n absena
tratamentului prin insuficien hepatic sau
complicaiile acesteia) impunnd internarea n
secii de terapie intensiv
D. creterea indicelui de protrombin
(frecvent>75%)
E. apariia unor manifestri extrahepatice:
poliradiculonevrit, anemie hemolitic
autoimun, glomerulopatie
(pag. 451)
7

la hepatita viral tip B sunt adevrate?
A. etiologia este reprezentat de un virus ARN,

transmis pe cale sexual, parenteral, vertical
sau orizontal
B. incubaia este cuprins ntre 6-12 sptmni
C. diagnosticul de hepatit acut B se bazeaz pe
evidenierea Ag HBs i Ig M anti HBc
D. cronicizarea este frecvent ntlnit la adult
E. parazitoze, amiloidoz, tuberculoz
E. istoria natural a hepatitei cronice B prezint 3

faze: imunotolerana, imunoeliminarea i faza
non replicativ
(pag. 455-456)
(pag. 451, 542)
D. carcinomul hepatocelular
Pag. 41 din 130

la hepatita viral de tip C sunt adevrate?
A. etiologia este reprezentat de un virus ARN, cu

transmitere majoritar parenteral i foarte rar
sexual
C. infecia acut este frecvent simptomatic i
cronicizeaz rar
Tema nr. 35
Ulcerul gastric i duodenal
pag. 433-435
*1
Ulcerul gastric
D. in caz de serologie pozitiv pentru VHC se

efectueaz PCR VHC calitativ
A. presupune o pierdere de substan a peretelui

gastric cu afectarea musculoasei
E. in cazul n care PCR VHC pozitiv este necesar

efectuarea unui bilan complet
B. este similar eroziunilor i exulceraiilor peretelui

gastric
(pag. 453)
C. este mai frecvent dect cel duodenal

la hepatita delta sunt adevrate?
A. este cauzat de un virus ARN defectiv care

necesit prezena VHB pentru a se multiplica
B. se poate prezenta ca suprainfecie sau coinfecie
a VHB
C. virusul cauzal se transmite pe cale enteral
D. infecia acut este frecvent simptomatic, nu
cronicizeaz i nu influeneaz istoria natural a
infeciei cu VHB
E. diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti
Delta n serul pacienilor Ag HBs pozitivi.
(pag. 454)
10 Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare
la hepatita de tip E sunt adevrate?
A. este determinat de VHE, virus ARN cu
transmitere parenteral
C. infecia acut este frecvent asimptomatic, dar
deseori mai grav la vrstnici, femei nsrcinate
i persoane cu hepatopatie cronic
D. diagnosticul se bazeaz pe detectarea Ac anti
VHE n snge i PCR ARN VHE n snge sau
materii fecale
E. cronicizarea a fost observat doar la persoanele
imunodeprimate
(pag. 454)
D. are o inciden n cretere n ultimii 20 de ani

E. este o urgen chirurgical
(pag. 433)
*2
Dup tripla terapie a ulcerulului gastric

Helicobacter pylori pozitiv, un control
endoscopic este indispensabil dup
A. o sptmn
B. 4 sptmni
C. 6 sptmni
D. 2 sptmni
E. 8 sptmni
(pag. 434)
*3
Tratamentul de eradicare al Helicobacter

pylori presupune
A. Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin +

claritromicin 7-10 zile
B. Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin +
claritromicin 4-8 sptmni
C. Inhibitori de pomp de protoni + amoxicilin - 14
zile
D. Inhibitori de pomp de protoni + claritromicin
14 zile
E. prescrierea unui tratament cu IPP n doz
adaptat pacientului
(pag. 434)
*4
Precizai care dintre urmtoarele afirmaii

referitoare la ulcerul gastro-duodenal este
adevrat
A. controlul cicatrizrii este obligatoriu n ulcerul

duodenal necomplicat
B. controlul endoscopic cu biopsie este obligatoriu
n ulcerul gastric
C. biopsia endoscopic este obligatorie n orice tip
de ulcer pentru a exclude un cancer
D. tratamentul chirurgical este preferat celui cu
inhibitori de pomp de protoni
E. sunt preferate tratamentele cu AINS celor cu
inhibitori selectivi Cox-2
(pag. 434)
Pag. 42 din 130
*5
Perforaia ulcerului
10 Complicaiile ulcerului duodenal pot fi
A. este o urgen chirurgical
A. hemoragia
B. evolueaz cu durere cronic n epigastru
B. trangularea
C. tratamentul const n administrarea de inhibitori

de pomp de protoni n doz mare
C. perforaia
D. intervenia chirurgical este rezervat cazurilor

care nu rspund la tratament medical
E. evolueaz obligatoriu cu hematemez i melen
(pag. 434)
6
Factorii etiologici principali ai ulcerului sunt
A. infecia cu Helciobacter pylori

B. consumul de antibiotice
C. consumul de aspirin
D. consumul de AINS
E. ingestia de substane caustice
(pag. 433)
7
Durerea ulceroas tipic
A. apare la aproximativ 1/3 dintre pacienii cu ulcer

B. are sediu epigastric
C. este ritmat de mese
D. apare n hipogastru
E. nu are legtur cu ingestia de alimente
(pag. 433)
8
Urmtoarele afirmaii referitoare la rolul

endoscopiei digestive superioare n ulcerul
gastric i duodenal sunt adevrate
A. permite vizualizarea direct a Helicobacter pylori

B. este examenul cheie pentru diagnostic
C. precizeaz sediului ulcerului
D. se poate efectua n urgen la pacienii cu ulcer
hemoragic instabili hemodinamic
E. permite realizarea biopsiilor
D. stenoza
E. malignizarea
(pag. 435)
Tema nr. 36
Icterul
pag. 445-446
*1
A. obstrucia cilor biliare intrahepatice cu cale

biliar principal normal
B. obstrucie a cii biliare principale
C. distrugerea canaliculelor biliare
D. disfuncie hepatocitar
E. urin deschis la culoare
(pag. 445)
*2
Tratamentul ulcerului gastro-duodenal

presupune
Colangiocarcinomul
A. este o cauz de icter cu bilirubin neconjugat

B. este o tumor benign
C. poate produce icter cu bilirubin conjugat
D. este o tumor cu origine n epiteliul veziculei
biliare
E. este cea mai frecvent form de cancer hepatic
primitiv
(pag. 446)
*3
(pag. 434)
9
Colestaza extrahepatic se caracterizeaz

prin
Dintre examenele paraclinice de prim

intenie n icterul cu bilirubin conjugat fac
parte
A. tomografia computerizat
B. RMN
A. administrarea de cefalosporinde de generaia a

II-a
C. colangio-RMN
B. eradicarea H. Pylori dac acesta este prezent
D. ecoendoscopia
C. prescrierea unui tratament cu inhibitori de pomp

de protoni
(pag. 446)
D. ntreruperea administrrii medicamentelor

gastrotoxice
E. administrarea AINS n doz de siguran pentru
ameliorarea durerii
(pag. 434)
E. ecografia abdominal
*4
n icterul cu bilirubin conjugat
A. urina are culoare normal

B. tomografia computerizat este o explorare de
prim intenie
C. scaunele sunt decolorate
D. scaunele au culoare normal
E. are loc o hemoliz intens
(pag. 445)
Pag. 43 din 130
*5
Icterul manifest presupune creterea

nivelului plasmatic al bilirubinei mai mult de
10 Dintre cauzele benigne ale icterului cu

bilirubin conjugat fac parte
A. 5 g/l
A. litiaza biliar
B. 20 g/l
B. pancreatita cronic
C. 30 g/l
C. colangita sclerozant primitiv
D. 25 g/l
D. hemoliza cronic
E. 50 g/l
E. hemoliza acut
(pag. 445)
(pag. 446)
Icterul poate aprea n urmtoarele condiii
A. creterea produciei de bilirubin de origine

hematologic
B. deficit de eliminare a bilei
C. stenoz piloric
D. infarct miocardic acut
E. enterocolit acut
Tema nr. 37
Ciroza hepatic i complicaiile cirozei
pag. 459-466
*1
(pag. 445)
7
Icterul cu bilirubin neconjugat se

caracterizeaz prin
Ciroza hepatic se caracterizeaz din punct

de vedere histologic prin
A. Afectare parcelar a parenchimului hepatic

B. Prezena hiperplaziei nodulare focale
A. distensia veziculei biliare
C. Pstrarea arhitecturii normale a ficatului
B. urin deschis la culoare
D. Steatoz microvezicular
C. scaune normal colorate
E. Fibroz mutilant
D. creterea enzimelor de colestaz
(pag. 459)
E. dilataie de ci biliare intrahepatice
*2
(pag. 445)
8
Urmtoarele afirmaii despre sindromul

Gilbert sunt adevrate
ntre cauzele cele mai frecvente de ciroz

hepatic se numar
A. Hepatita autoimun
B. Ciroza biliar primitiv
A. se transmite autozomal dominant
C. Hepatita cronic viral
B. valoarea hemoglobinei este normal
D. Tromboza venelor suprahepatice
C. nu necesit tratament medicamentos
E. Ciroza biliar secundar
D. bilirubina neconjugat este crescut moderat
(pag. 459)
E. transaminazele hepatice au valori crescute
*3
(pag. 445)
9
Principalele cauze maligne ale icterului cu

bilirubin conjugat de origine extrahepatic
sunt
Endoscopia digestiv superioar poate

evidenia n ciroza hepatic urmtoarele
semne
A. Dilatarea venei porte

B. Splenomegalie
A. cancer pancreatic cefalic
C. Tromboz portal
B. ampulom vaterian
D. Varice esofagiene
C. colangiocarcinom
E. Inversarea fluxului portal
D. litiaz biliar
(pag. 460)
E. hepatit acut
(pag. 446)
*4
Precizai care dintre urmtoarele semne

clinice se datoreaz hipertensiunii portale
din ciroza hepatic
A. Angioame stelare
B. Hipocratism digital
C. Icter
D. Eritroz palmar
E. Splenomegalie
(pag. 460)
Pag. 44 din 130
*5
Scorul Child-Pugh
A. Se folosete pentru evaluarea gravitii cirozei
Precizai care dintre urmtoarele afirmaii cu

privire la encefalopatia hepatic sunt
adevrate
B. Gravitatea cirozei crete invers proporional cu

valoarea scorului
A. n stadiul II apare asterixis i sindrom confuzional
C. Endoscopia digestiv se folosete pentru

calcularea scorului
B. Se impune excluderea tulburrilor neuropsihice

de alt cauz
D. Diametrul venei porte este unul din parametrii

utilizai pentru calcularea scorului
C. Nu este necesar cutarea unui factor

declanator
E. Varicele esofagiene mari cresc cu 3 puncte

valoarea scorului
D. Coma apare n stadiul III
(pag. 460-461)
(pag. 464-465)
10 Urmtoarele afirmaii referitoare la

complicaiile pleuropulmonare ale cirozei
hepatice sunt adevrate
Complicaiile cirozei hepatice sunt
A. Hemoragia digestiv
B. Sindromul hepato-renal
C. Ascita neoplazic
D. Sindromul hepato-pulmonar
E. Infecia spontan a lichidului de ascit
(pag. 462-466)
7
Hemoragia digestiv din ciroza hepatic
A. Se produce cel mai frecvent prin erodarea arterei

coronare gastrice
B. Poate duce la decompensarea cirozei i apariia
encefalopatiei
E. Furosemidul i propranololul au efecte benefice
A. Hidrotoracele este o acumulare de fluid pleural

cu coninut crescut de proteine
B. Hipoxemia este legat de prezena dilataiilor
vasculare pulmonare i de shunturi
intrapulmonare
C. Tratamentul sindromului hepatopulmonar const
n oxigenoterapie i transplant hepatic
D. Hidrotoracele se localizeaz mai mult pe stnga
E. Platipneea reprezint un element cheie de
diagnostic al sindromului hepato-pulmonar
(pag. 466)
C. Este o complicaie rar

D. Necesit tratament diuretic
E. Endoscopia digestiv se face de urgen, n
primele 6 ore
(pag. 463-464)
8
Ascita din ciroza hepatic are urmtoarele

caracteristici
A. Fluidul de ascit are celularitate bogat i

coninut crescut n proteine
B. Trebuie ntotdeauna cutat un factor declanator
C. Nu necesit puncie exploratorie pentru
efectuarea bilanului biochimic, citologic i
bacteriologic
Tema nr. 38
Boala Crohn i rectocolita hemoragic
pag. 439-441 * fara date epidemiologice, fara
denumiri comerciale (ex. Nexavar)
*1
Rectocolita hemoragic se caracterizeaz

prin
A. Boal inflamatorie transmural

B. Afecteaz constant rectul
C. Afecteaz constant ileonul terminal
D. Se complic cu infecia spontan a lichidului de

ascit
D. Leziunile sunt discontinue
E. Tratamentul presupune regim hiposodat,

administrarea de diuretice i puncie evacuatorie
(pag. 439)
(pag. 462-463)
E. Stenoze i fistule
*2
Leziunea caracteristic histopatologic

pentru boala Crohn este
A. Infiltratul limfocitar
B. Infiltratul cu PMN
C. Necroza cazeoas
D. Granulomul epiteloid i gigantocelular, fr
necroz cazeoas
E. Fibroza intestinal
(pag. 440)
Pag. 45 din 130
*3
Simptomatologia n boala Crohn este

dominat de
Diganosticul de colit acut grav se

bazeaz pe prezena urmtoarelor criterii
A. Rectoragii abundente
A. Numr de evacuri/24 ore > 6, cu snge
B. Scaune diareice cu glere i snge la majoritatea

pacienilor
B. Hemoglobin peste 12 g%
C. Diareea acut
D. Prurit
C. Temperatur vesperal sub 37,5C

D. Frecven cardiac sub 90/min
E. Ulceraii extinse, cu dezlipire i puni mucoase
E. Diaree cronic cu evoluie progresiv asociat cu

dureri abdominale
(pag. 441)
(pag. 440)
*4
Care dintre urmtoarele aspecte pledeaz

pentru rectocolita hemoragic n
diagnosticul diferenial cu boala Crohn
A. Leziuni mucoase discontinue cu limita

superioar imprecis
B. Prezena de stenoze
C. Prezena de fistule
D. Leziuni continue omogene, fr interval de
mucoas sntoas
E. Ileon terminal cu mucoasa granular i ulceraii
(pag. 439)
*5
Precizai care dintre urmtoarele

manifestrile extradigestive asociate cu
bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI)
evolueaz independent de pusee
A. Uveite
B. Aftoza genital
C. Eritem nodos
D. Colangita sclerozant primitiv
Explorrile morfologice efectuate n boal

Crohn, cu scopul de a cuta o afeciune a
intestinului subire, dac aceasta nu a fost
evideniat de colonoscopie, sunt
A. Examenul baritat esogastroduodenal

B. Radiografie abdominal simpl
C. Irigografia
D. Enterografia CT
E. Enterografia-RMN
(pag. 440)
10 Localizrile cele mai frecvente ale bolii
Crohn, n practic, sunt
A. Esofagul
B. Duodenul distal
C. Ileonul
D. Colonul
E. Anusul
(pag. 440)
E. Aftoza bucal
Tema nr. 39
Patologia hemoroidal
(pag. 441)
Pe termen lung, boala Crohn se poate

complica cu
A. Denutriie
B. Cancer colorectal
C. Tromboz venoas profund
D. Amiloidoz AA

pag. 473-474
*1
Hemoroizii
A. Sunt formaiuni vasculare situate la nivelul

colonului descendent
E. Perforaie
B. Tulburrile de tranzit intestinal nu reprezint un

factor favorizant
(pag. 440-441)
C. Sunt mai frecveni la persoanele ntre 45 si 65 ani
D. Antecedentele familiale sunt obligatorii pentru

apariia acestora
Manifestrile extradigestive asociate cu

bolile inflamatorii cronice intestinale (BICI),
care evolueaz n paralel cu puseele, cuprind
A. Uveite
B. Aftoza genital
E. Hemoroizii externi sunt situai deasupra liniei

pectinee
(pag. 473)
C. Eritem nodos
D. Pelvispondilita reumatismal
E. Colangita sclerozant primitiv
(pag. 441)
Pag. 46 din 130
*2
Urmtoarele afirmaii privind fiziopatologia

hemoroizilor sunt adevrate
Tratamentul instrumental n patologia

hemoroidal intern const n
A. Este pe deplin elucidat
A. Scleroza hemoroizilor
B. Nu se datoreaz alterrii esutului conjunctiv

care ancoreaz hemoroizii de sfincterul extern
B. Hemoroidopexie
C. Factorul vascular nu este implicat n apariia

hemoroizilor
D. Poate fi implicat perturbarea ntoarcerii venoase
C. Fotocoagulare cu infraroii
D. Ligatura elastic a hemoroizilor
E. Ligatura chirugical
E. Hipovascularizaia arterial se ntlnete frecvent
(pag. 474)
(pag. 473)
*3
Tratamentul medicamentos de prim intenie

a trombozei hemoroidale externe presupune
A. Antispastice
B. Antalgice/AINS
C. Probiotice
D. Crbune medicinal
E. Simeticon
(pag. 474)
*4
Stadializarea Goligher a hemoroizilor
A. Se aplic hemoroizilor externi

B. n stadiul II se ntalnesc hemoroizi interni fr
prolaps
C. Prolapsul permanent i ireductibil apare n
stadiul I
D. mparte hemoroizii n 5 stadii
E. n stadiul III apare prolaps reductibil manual
(pag. 473-474)
*5
Urmtoarea afirmaie privind hemoroizii

interni este adevrat
A. Se complic frecvent cu tromboz

B. Apar sngerri tipic nedureroase, cu snge rou,
n timpul sau imediat dup defecaie
Urmtoarele afirmaii privind patologia

hemoroidal sunt adevrate
A. Tromboza hemoroidal intern este rar

B. Tueul rectal poate evidenia noduli fermi i
dureroi care corespund unui tromb la nivelul
hemoroizilor interni
C. Tueul rectal i anuscopia trebuie evitate n
urgen pentru c sunt inutile i dureroase
D. Ligaturarea elastic se face numai n spital
E. Ligaturarea elastic este mai riscant dect
sclerozarea
(pag. 474)
9
Tratamentul chirurgical al hemoroizilor

const n
A. Hemoroidectomie
B. ndeprtarea hemoroizilor patologici grupai de
obicei n 3 pachete
C. Sutura plgilor dup hemoroidectomie
D. Hemoroidopexie
E. Scleroterapie
(pag. 474)
10 Regulile igienicodietetice i tratamentul
medical n patologia hemoroidal include
A. Creterea raiei zilnice de fibre alimentare
B. Administrarea de laxative
C. Regimul igienodietetic presupune reducerea

raiei zilnice de fibre alimentare
C. Utilizarea de antispastice
D. Diagnosticul este exclusiv paraclinic
D. Limitarea eforturilor excesive de defecaie
E. Anuscopia se efectueaz de urgen n caz de

prolaps hemoroidal trombozat
E. Utilizarea de medicamente topice

(pag. 474)
(pag. 473-474)
6
Despre tratamentul trombozei hemoroidale

sunt adevrate urmtoarele afirmaii
A. Este medicamentos de prim intenie

B. Intervenia chirurgical se efectueaz n caz de
ineficien a tratamentului medicamentos
C. Are ca obiectiv reglarea tranzitului intestinal
D. Venotonicele au eficacitate cert
E. Nu se administreaza antialgicele i AINS
(pag. 474)
Pag. 47 din 130
Tema nr. 40
Patologia tumoral a tubului digestiv: tumorile
colonului i rectului, tumorile stomacului, tumorile
primitive i secundare ale ficatului, tumorile
esofagului, tumorile pancreasului
pag. 475-478, 479-480, 481-484, 485-487, 488-490
* fara date epidemiologice
*1
n adenocarcinomul de colon i rect, forma

necomplicat, una din trsturile clinice este
reprezentat de:
A. febra
B. tulburri de tranzit/modificri de tranzit
C. aprare muscular abdominal
D. distensia abdomenului
E. vrsturi
(pag. 475)
*2
n tumorile de colon i rect complicate

ocluzia este cel mai frecvent ntlnit n:
A. cancerul de cec
B. cancerul de colon transvers
C. cancerul de colon stng
D. cancerul de rect
E. cancerul de unghi hepatic al colonului
(pag. 476)
*3
n cancerul antral rezecabil intervenia

chirurgical indicat este:
A. gastroenteroanastomoza
B. gastrostomie de alimentaie
C. gastrectomie total
D. gastrectomie 4/5 i anastomoz gastrojejunal,
limfadenectomie
E. laparotomie exploratorie + biopsie tumoral +
biopsie ganglionar
(pag. 480)
*4

chistul biliar este adevarat:
*5
n caz de tumor esofagian metastatic cu

deglutiie prezent este indicat:
A. esofagectomie
B. radiochimioterapie exclusiv
C. gastrostoma de alimentaie
D. numai chimioterapie
E. instalarea unei proteze
(pag. 487)
6
Factorii de risc n adenocarcinomul de

pancreas sunt:
A. pancreatita cronic
B. chistele pancreatice
C. diabetul
D. adenomul pancreatic
E. fumatul
(pag. 488)
7
Elementele de diagnostic clinic n cancerul

de esofag sunt:
A. disfagia
B. disfonia
C. alterarea strii generale
D. refluxul gastroesofagian: pirozisul
E. eructaiile
(pag. 486)
8
Tratamentul curativ n carcinomul

hepatocelular const n:
A. chimioembolizare
B. Sorafenib
C. Transplantul hepatic
D. Rezecie chirurgical
E. Distrugere local (radiofrecven, crioterapie,
alcoolizare)
(pag. 483)
9
Factorii de risc n cancerul gastric sunt:
A. refluxul gastroesofagian
B. infecia cu HP
C. antecedentele familiale de cancer gastric
A. -feto-proteina crete peste 500 ng/ml
D. ulcerul gastric
B. apare pe fondul unui ficat cirotic
E. tumorile gastrice benigne
C. este indicat excizia chirurgical
(pag. 479)
D. este indicat distrucia local prin radiofrecven

E. abinere terapeutic, fr monitorizare
(pag. 482)
Pag. 48 din 130
10 Elementele clinice ale extensiei tumorale n

cancerul gastric sunt:
A. mas abdominal epigastric
B. hepatomegalie
C. carcinomatoza depistat la tueul rectal
D. ganglion Troisier
E. paloarea tegumentelor, inapeten, alterarea
strii generale
(pag. 480)
11 Formele complicate ale cancerului de colon i
rect sunt:
A. ocluzia intestinal
B. hemoragiile oculte
C. tulburri de tranzit intestinal
D. infecia
15 n cancerul de colon stng ocluziv

tratamentul const n:
A. rezolvarea de urgen a ocluziei (stomie sau
endoprotez)
B. colectomia carcinologic n primul timp
C. reechilibrarea i stabilizarea funciilor vitale
D. chimioterapie paleativ
E. hemicolectomie carcinologic stng n al doilea
timp cu anastomoz colorectal
(pag. 478)
16 n cancerul de rect superior tratamentul
chirurgical const n:
A. amputaie de rect abdomino-perineal
B. colectomie stng i rezecie parial a rectului
(5 cm sub tumor)
E. metastazele pulmonare
C. limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice

inferioare
(pag. 476)
D. excizia parial a mezorectului
12 Confirmarea diagnostic n cancerul

colorectal se face prin:
E. restabilirea continuitii printr-o anastomoz

colorectal joas
A. depistarea hemoragiilor oculte

B. mas tumoral abdominal i tulburri de tranzit
intestinal
C. ganglion Troisier
(pag. 478)
* 17 Icterul ntr-un adenocarcinom de pancreas:
A. are evoluie oscilant
B. este progresiv
D. colonoscopie complet + biopsie + examen

histologic
C. este nsoit de durere, febr, frison
E. coloscaner/clism cu substane de contrast

hidrosolubile n caz de colonoscopie incomplet
E. este nsoit de scaune i urini normal colorate
(pag. 475-476)
13 n cancerul de colon drept tratamentul
chirurgical const n:
A. colostomie cutanat
B. hemicolectomie dreapt
C. limfadenectomie pe vasele colice drepte i la
originea lor
D. restabilirea continuitii printr-o anastomoz
ileocolic
D. nu este nsoit de prurit

(pag. 489)
* 18 n caz de tumor rezecabil de cap de
pancreas este indicat urmatoarea
intervenie:
A. duodenopancreatectomie cefalic
B. splenopancreactectomie corporeocaudal
C. pancreatectomie total
D. dubla derivaie paleativ
E. aplicarea de endoprotez
E. laparotomie exploratorie + biopsie ganglionar +

biopsie pancreatic
(pag. 477)
(pag. 489)
14 n cancerul de colon stng non-ocluziv

tratamentul chirurgical const n:
A. hemicolectomie stng
B. colostomie
C. aplicare de endoprotez
D. limfadenectomie cu ligatura vaselor mezenterice
inferioare
E. restabilirea continuitii printr-o anastomoz
colorectal
(pag. 477)
Pag. 49 din 130
Tema nr. 41
Evaluarea severitii i identificarea complicaiilor
precoce la pacientul cu traumatism abdominal
pag. 491-493
pag. 491-493
*1
Managementul unei contuzii abdominale la

un pacient instabil hemodinamic oblig la:
A. laparotomie de urgen
B. administrarea de analgezice
*5
Specificai care din urmtoarele metode de

tratament reprezint conduita corect n
cazul plgilor abdominale penetrante:
A. laparotomie, explorarea ntregului tub digestiv i

tratamentul leziunilor
B. pansamentul plgii asociat cu antibioterapia
C. vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ
D. administrarea de analgezice i supravegherea
plgii
E. stimularea tranzitului intestinal
(pag. 493)
6
n cazul contuziilor abdominale, cele mai

afectate organe sunt:
C. nclzirea pacientului
A. vezicula biliar
D. profilaxia tetanosului
B. ficatul
E. monitorizarea pacientului n unitatea de terapie

intensiv
C. duodenul
(pag. 491)
*2
Managementul unui traumatism splenic la un

pacient stabil hemodinamic presupune:
A. splenectomie de urgen
D. stomacul
E. splina
(pag. 491)
7
B. antibioterapie cu amoxicilin
Explorrile imagistice (ecografia, CT) folosite

n cazul unui traumatism splenic pot
evidenia:
C. vaccinarea mpotriva infeciilor cu pneumococ
A. pneumoperitoneu
D. tratament medical i monitorizare
B. hemoperitoneu
E. imobilizarea fracturilor costale
C. hemotorax
(pag. 491)
D. hematom al splinei
*3
Care din urmatoarele complicaii poate apare

consecutiv unui traumatism hepatic?
A. ocluzia intestinal
B. coleperitoneul
E. nivele hidroaerice multiple

(pag. 492)
8
Diagnosticul de traumatism pancreatic este

susinut de:
C. pancreatita acut
A. durere de pancreatit acut
D. abcesul fundului de sac Douglas
B. scderea amilazelor
E. supuraia parietal
C. creterea lipazei
(pag. 492)
D. febr persistent i frison
*4
Care din urmtoarele afeciuni poate apare

ca i complicaie consecutiv a unui
traumatism pancreatic?
A. peritonit generalizat
B. hemoperitoneu masiv
C. abces interhepatodiafragmatic drept
D. pancreatit acut
E. pancreatit cronic
(pag. 493)
E. creterea calcemiei
(pag. 493)
9
Complicaiile traumatismului hepatic sunt:
A. embolia gazoas n caz de plag a venelor

suprahepatice
B. biliom
C. coleperitoneu
D. ocluzia intestinal
E. ocul toxico-septic
(pag. 492)
Pag. 50 din 130
10 Examenul clinic al unei plgi abdominale

trebuie s identifice:
A. punctul de intrare i punctul de ieire
B. traiectoria plgii
C. debridarea i sutura plgii
D. profilaxia tetanosului
E. dac plaga este penetrant
(pag. 493)
Tema nr. 42
Sindromul ocluziv
pag. 494-498
*1
Ileus-ul biliar reprezint un tip de ocluzie

intestinal care are ca mecanism:
*5
Spunei ce simptom sau semn clinic nu face

parte din tabloul clinic al ocluziei intestinale
joase:
A. Oprirea precoce a tranzitului pentru materii i

gaze
B. Vrsturi tardive i de aspect fecaloid
C. Lipsa meteorismului
D. Durere abdominal
E. Distensia abdominal
(pag. 494)
6
Pentru a stabili etiologia unui sindrom

ocluziv, n cadrul anamnezei punem accent
pe urmtoarele:
A. Antecedentele chirurgicale (eventuale operaii

anterioare)
B. Medicaia anterioar
C. Semnele de impregnare neoplazic
A. Strangularea
D. Antecedentele personale fiziologice
B. Obstrucia
E. Anamneza nu are un rol important n stabilirea

etiologiei, doar investigaiile paraclinice singure
pot stabili etiologia sindromului ocluziv
C. Funcional
D. Reflex
E. Necunoscut
(pag. 495)
*2
Ce semn clinic este caracteristic la inspecia

bolnavului cu volvulus de sigmoid?
A. Abdomen uor destins, cu echimoz

periombilical (semnul Cullen)
B. Steluele vasculare
C. Icter sclero-tegumentar
(pag. 494)
7
Caracteristice pentru sindromul ocluziv sunt

urmtoarele semne i simptome:
A. Durerea abdominal
B. Meteorismul abdominal
C. Hematemeza
D. Vrsturile
E. Oprirea tranzitului pentru materii i gaze
D. Meteorismul asimetric
(pag. 494)
E. Abdomen plat, imobil cu respiraia
(pag. 497)
*3
Ce imagine radiologic este patognomonic

pentru ocluziile intestinale?
A. Pneumoperitoneul subdiafragmatic
B. Pleurezia bazal dreapt
C. Multiplele imagini de calculi radio-opaci
Urmtoarele patologii pot determina ocluzie

intestinal prin mecanism de obstrucie:
A. Tumori intestinale
B. Polipi
C. Ileus biliar
D. Volvulus sigmoidian
E. Ileus postoperator
D. Nivelele hidro-aerice
(pag. 495)
E. Nu exista o imagine radiologic patognomonic

pentru ocluziile intestinale
(pag. 495)
*4
Sindromul Ogilvie se poate intlni n

urmtoarele situaii, cu excepia uneia:
A. Context chirurgical postoperator
Tratamentul volvulusului de sigmoid poate fi

reprezentat de:
A. Reducerea volvulusului cu o sonda Faucher +/colonoscopie

B. Scurt sigmoidectomie cu anastomoz colorectal
B. n reanimare
C. Rezecia colonului volvulat urmat de stomie

(intervenia Hartmann)
C. Bolnavul cu hipopotasemie
D. Doar tratament medical
D. Insuficiena cardiac
E. Hipertensiunea arterial
E. Nu este nevoie de vreun tratament sigmoidul

se devolvuleaz spontan
(pag. 498)
(pag. 497)
Pag. 51 din 130
10 Care dintre urmtoarele sunt considerate

semne de severitate la un sindrom ocluziv?
*4
n apendicita acut, explorrile biologice

semnificative sunt reprezentate de:
A. Nivele hidro-aerice
A. sindromul de citoliz hepatic
B. Sepsis sever
B. sindromul inflamator
C. Aprarea abdominal
C. sindromul de activitate imunologic
D. Meteorismul abdominal
D. sindromul bilio-excretor
E. Pneumoperitoneul la radiografia abdominal
E. sindromul de retenie azotat
(pag. 494-495)
(pag. 499)
Tema nr. 43
Apendicita la copii i aduli
pag. 499-500
*1
Tratamentul plastronului apendicular

presupune:
A. apendicectomie de urgen
B. apendicectomie de urgen i administrarea de
antibiotice cu spectru larg
C. tratament medical iniial i apendicectomie la
distan
*5
Tratamentul etiologic n apendicita acut

este reprezentat de:
A. analgezice i reechilibrare hidroelectrolitic

B. antibioterapie intravenos 24-48 ore
C. apendicectomie
D. vaccinare profilactic
E. regim alimentar absolut i repaus la pat
(pag. 500)
6
Diagnosticul clinic de apendicit acut este

susinut de:
A. durere n fosa iliac dreapt

B. vrsturi, greuri
D. tratament medical profilactic
C. disurie, polakiurie
E. apendicectomie laparoscopic
D. febr 37,5-38,5C
(pag. 500)
E. tueu pelvin dureros
*2
n cazul apendicitei mezoceliace, tabloul

clinic este cel de:
(pag. 499)
7
Complicaiile apendicitei acute sunt:
A. peritonit generalizat
A. plastronul apendicular
B. infecie urinar
B. peritonita generalizat
C. ocluzie febril
C. abces apendicular
D. torsiune ovarian
D. degenerarea malign
E. colic renal
E. hemoragie digestiv inferioar
(pag. 500)
(pag. 500)
*3
n apendicita acut, infecia apendicelui se

produce cel mai adesea:
Diagnosticul diferenial al apendicitei acute

se face cu:
A. pe cale endogen, ca urmare a unei obstrucii a

apendicelui
A. invaginaia intestinal acut
B. pe cale hematogen, de la un focar infecios

aflat la distan
C. orhiepididimita acut
C. pe cale respiratorie, n cazul epidemiilorpe cale

respiratorie, n cazul epidemiilor
B. limfadenita mezenteric
D. torsiunea ovarian
E. colica renal dreapt
D. pe cale limfatic, de la o infecie de vecintate
(pag. 500)
E. pe cale digestiv, de la o toxiinfecie alimentar
(pag. 499)
Tratamentul etiologic al apendicitei acute

const n:
A. apendicectomie
B. prelevarea de lichid pentru examen bacteriologic
C. omentectomie parial
D. salpingectomie dreapt
E. lavajul cavitii abdominale
(pag. 500)
Pag. 52 din 130
10 Tratamentul peritonitei apendiculare const

n:
*3
A. lavaj peritoneal abundent

B. profilaxia tetanosului
C. apendicectomie
D. antibioterapie timp de cel puin 5 zile
E. repaus la pat timp de cel puin 5 zile
(pag. 500)
Tema nr. 44
Hernia parietal la copil i adult
pag. 504-505
*1
Care dintre urmtoarele afirmaii definete o

hernie?
A. Corespunde unei exteriorizri a coninutului

abdominal printr-un orificiu ne-natural
B. Corespunde unei exteriorizri a coninutului
abdominal printr-un orificiu din vecintatea
cicatricei unei laparotomii
C. Corespunde unei exteriorizri a coninutului
abdominal printr-un orificiu natural al peretelui
D. Se distinge de eventraii prin apariia la scurt
timp scurt dup intervenia chirurgical
E. Se distinge de eventraii prin absena peritoneului
din jurul viscerelor
(pag. 504)
*2
Care dintre urmtoarele afirmaii legate de

herniile femurale este adevrat?

arcada crural (ligamentul inghinal) este
adevrat?
A. Band fibroas ntins ntre spina iliac anterosuperioar i pubis (tuberculul pubian)
B. Band fibroas ntins ntre spina iliac anteroinferioar i tuberculul pubian
C. Band fibroas ntins ntre spina iliac posterosuperioar i pube
D. Band fibroas ntins ntre creasta iliac i pube
E. Band fibroas ntins ntre spina iliac anterosuperioar i ischion
(pag. 504)
*4
Herniile inghinale sunt acele hernii:
A. Al cror orificiu este situat mai sus de arcada

crural
B. Al cror orificiu este situat sub arcada crural
C. Al cror orificiu este medial de vasele femurale
D. Al cror orificiu este la nivelul zonei ombilicale
E. Al cror orificiu este situat pe linia alb
(pag. 504)
*5

reparaia parietal ntr-o hernie inghinal
este adevrat?
A. Sutura direct prin coborrea tendonului

conjunct la ligamentul Cooper
B. Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la
arcada crural
C. Sutura simpl prin puncte separate pentru micile
orificii
D. Laparotomia sau laparoscopia
A. Sunt acele hernii al cror orificiu este situat mai

sus de arcada crural
E. Eliberarea sacului herniar i reintegrarea

coninutului n cavitatea abdominal
B. Sunt acele hernii al cror orificiu este situat sub

arcada crural, medial de vasele femurale
(pag. 505)
C. Sunt acele hernii al cror orificiu se

exteriorizeaz prin fascia transversalis
D. Sunt acele hernii al cror orificiu se
exteriorizeaz prin orificiul inghinal profund n
relaie cu funiculul spermatic
E. Sunt acele hernii al cror orificiu este situat la
nivelul inelului ombilical
(pag. 504)

herniile inghinale la copii sunt adevrate?
A. Afecteaz mai ales bieii

B. Sunt congenitale
C. De multe ori sunt chiar bilaterale
D. Sunt dobndite
E. Uneori sunt asociate cu criptorhidia
(pag. 505)
7
Care dintre dintre urmtarele afirmaii legate

de hernia inghinal necomplicat sunt false?
A. Mas inghinal nedureroas, reductibil

B. Mas inghinal, impulsiv la tuse, reductibil
C. Poate fi situat n scrot, reductibil
D. Hernia este dureroas
E. Hernia este de volum mare, ireductibil
(pag. 505)
Pag. 53 din 130
Principiile interveniei chirurgicale ale unei

hernii sunt:
Examenul ecografic in litiaza vezicular

simptomatic necomplicat evideniaz:
A. Laparotomia sau laparoscopia
A. colecist mrit de volum
B. Eliberarea sacului herniar i reintegrarea

coninutului n cavitatea peritoneal
B. colecist cu perete ingroat peste 2 mm
C. Reparaia parietal
D. Enterectomia
E. Drenajul cavitii peritoneale
(pag. 505)
9
n cazul n care coninutul sacului de hernie

strangulat este reprezentat de intestin
subire, simptomele digestive sunt:
C. colecist cu perete nengroat sub 2 mm

D. lichid pericolecistic
E. calculi hiperecogeni cu con de umbr
(pag. 509)
3
Colecistita acut litiazic:
A. reprezint inflamaia peretelui colecistic

B. reprezint inflamaia cilor biliare extrahepatice
A. Durere abdominal major
C. poate evolua spre constituirea piocolecistului
B. Ocluzie intestinal nalt cu vrsturi precoce
D. poate evolua spre gangrena peretelui colecistului
C. Blocarea tranzitului pentru materii fecale i gaze

n prim instan
E. se poate rezorbi n totalitate prin tratament

intensiv timp de 3 zile
D. Tablou clinic atenuat, n afara unui ileus reflex

(paralitic)
(pag. 510)
E. Constipaie rebel la tratamente cu purgative
Diagnosticul clinic de colecistit acut se

susine pe urmtoarele simptome i semne:
(pag. 505)
A. durere epigastric iradiat posterior i vrsturi
10 Care dintre urmtoarele afirmaii legate de

reparaia parietal ntr-o hernie ombilical
sunt false?
B. durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul

drept i aprare muscular
A. Sutur simpl prin puncte separate pentru micile

orificii
B. Poziionarea unei plase nerezorbabile, n caz de
orificiu mare
C. Poziionarea unei plase nerezorbabile, fixat la
arcada crural
C. prezena constant a febrei

D. prezena constant a subicterului conjunctival
E. prezena meteorismului asimetric n hipocondrul
drept sau flancul drept
(pag. 510)
5
Examenul ecografic n colecistita acut

litiazic poate evidenia:
D. Sutura direct prin coborrea tendonului

conjunct la ligamentul Cooper
A. dilataia constant a cilor biliare extrahepatice
E. Sutura tendonului conjunct la arcada crural
B. lichid liber perivezicular
(pag. 505)
C. ngroarea peste 4 mm a peretelui vezicular
Tema nr. 45
Litiaza biliar i complicaiile ei
pag. 508-512
1
Factorii de risc n litiaza vezicular sunt:
D. perete vezicular n mare tensiune i subiat

E. calculi n colecist
(pag. 510)
*6
Colica biliar litiazic este durerea tipic n

litiaza vezicular, caracterizat prin:
A. acompanierea constant de febr i de icter

B. instalarea aprrii musculare n hipocondrul drept
A. sexul masculin
C. apariia brusc a icterului cu evoluie progresiv
B. sedentarismul
D. durere n hipocondrul drept cu iradiere n umrul

drept
C. stressul
D. regimul alimentar hipercaloric
E. dislipidemia
E. durere n punctul cistic i sindrom febril prelungit

(pag. 508)
(pag. 508)
Pag. 54 din 130
*7
Ileusul biliar este:
A. consecina migrrii spontane a calculilor din

coledoc n duoden
B. o form de ocluzie intestinal prin obstrucie
C. o parez a intestinului subire n contextul litiazei
biliare simptomatice
D. un semn acompaniator al peritonitei biliare
E. o parez a ntregului intestin secundar unei
litiaze biliare asimptomatice
(pag. 511)
*8
Triada Charcot se caracterizeaz clinic prin

urmtoarele elemente:
A. durere biliar urmat de febr i apoi de icter

B. colic biliar, febr i vrsturi bilioase
C. durere biliar, febr i adenopatie
supraclavicular dreapt
D. durere n hipocondrul drept, icter i prurit
tegumentar
E. colic biliar, hepatomegalie i icter
(pag. 512)
*9
Diagnosticul clinic de angiolangit se

susine pe urmtoarele elemente clinice:
A. colic biliar urmat de febr i de instalarea

icterului
B. ficat palpabil la rebord, icter i vrsturi
C. colecist palpabil, febr i frisoane
D. durere n hipocondrul drept, icter i scaune
decolorate
E. durere epigastric, icter i frisoane
(pag. 512)
* 10 Sfincterotomia endoscopic de urgen este
indicat n:
A. colecistita acut gangrenoas
B. icterul mecanic nsoit de hepatomegalie
Tema nr. 46
Panceatita acut si cronic
pag. 467-469, 513-516
*1
Care afirmaie este fals n cazul pancreatitei

cronice:
A. Cauza net dominant este consumul de alcool

B. n evoluia bolii se ntlnesc trei faze succesive
C. Examenul clinic este sugestiv
D. Pseudochistul poate apare ca i complicaie
evolutiv
E. Ecografia abdominal este o metod de
diagnostic puin sensibil i puin specific
(pag. 467, 468, 469)
*2
n managementul terapeutic al pancreatitei

cronice intr:
A. Tratamentul disfunciei organice multiple

B. Colecistectomia laparoscopic de principiu
C. Anastomoza pancreatico-jejunal
D. Splenectomia
E. Drenajul focarelor de necroz pancreatic i
peripancreatic
(pag. 469)
*3
Care afirmaie este fals cu privire la

pancreatita acut?
A. Durerea este localizat epigastric, transfixiant,

iradiat spre posterior
B. Creterea lipazemiei > 3N
C. Este prezent ocul septic n formele severe
D. Ecografia abdominal este cea mai sensibil
metod imagistic de diagnostic
C. angiolangita cu sepsis necontrolat
E. Scorul Ranson i Balthazar sunt scoruri de

gravitate
D. pancreatita acut de cauz biliar
(pag. 513, 514, 515)
E. litiaza biliar de migrare

(pag. 512)
*4
Tratamentul etiologic al pancreatitei acute

const n:
A. Pseudochisto-jejuno anastomoz
B. Drenajul necrozelor pancreatice i
peripancreatice
C. Tratamentul disfunciei organice multiple
D. Colecistectomie de urgen n formele grave
E. ERCP n cazul persistenei unui calcul la nivelul
cii biliare principale
(pag. 516)
Pag. 55 din 130
*5
Nu reprezint cauze de pancreatit acut:
A. Litiaza biliar
10 Care afirmaii sunt adevrate cu privire la

tratamentul pancreatitei acute?
B. Consumul de alcool
A. Orice pacient cu pancreatit acut se interneaz
C. Traumatismele abdominale
B. Formele grave de boal se trateaz n seciile de

terapie intensiv
D. Medicaia antiinflamatorie nesteroidian

E. Hiperlipidemia
(pag. 513)
6
Diagnosticul diferenial al pancreatitei

cronice se face cu:
A. Tumori pancreatice
B. Dilataii chistice ale canalelor pancreatice
C. Angiocolita
D. Chistul hidatic hepatic
E. Angorul mezenteric
(pag. 467)
7
Complicaiile posibile n evoluia pancreatitei

cronice sunt:
A. Diabetul insulino-necesitant
B. Pseudochistul de pancreas
C. Adenocarcinomul de pancreas
D. Insuficien renal acut
E. Compresiune duodenal
(pag. 468)
8
Care afirmaii sunt false cu privire la

pancreatita cronic?
A. Cauza cea mai frecvent este consumul

prelungit de alcool
C. La pacienii ce prezint i angiocolit este

indicat colecistectomia clasic de prim intenie
D. Orice form de pancreatit acut necesit
intervenie chirurgical
E. Tratamentul antibiotic se face cu antibiotice cu
spectru larg de tipul Tienamului
(pag. 515)
Tema nr. 47
Peritonita acut
pag. 517-518 * fara denumiri comerciale (ex.
Tezocilin)
*1
Peritonita corespunde:
A. Unei inflamaii acute a peritoneului

B. Inflamaiei acute a esutului gras retroperitoneal
C. Torsiunii unui organ intraperitoneal
D. Obstruciei acute a intestinului
E. Prezenei sngelui n cavitatea peritoneal
(pag. 517)
*2
Majoritatea peritonitelor sunt secundare:
A. Infeciei hematogene a lichidului de ascit

B. Tuberculozei abdominale
B. Poate apare ca urmare a unui obstacol la nivelul

canalului pancreatic principal
C. Perforaiei de tub digestiv
C. Apare cel mai frecvent la pacienii cu litiaz biliar
D. Extensiei unei leziuni pleurale de vecintate
D. Ecoendoscopia este o metod de diagnostic cu

sensibilitate redus
E. Ingestiei de substane caustice
E. Examenele biologice nu sunt relevante pentru

diagnosticul pozitiv
(pag. 467, 469)
9
Care afirmaii sunt corecte cu privire la

pancreatita acut?
A. Este o inflamaie acut a pancreasului

B. Cauzele cele mai frecvente sunt litiaza biliar i
consumul de alcool
C. Apare frecvent n evoluia tumorilor de cap de
pancreas
D. Se poate complica cu insuficien multiorganic
E. Nu este necesar internarea n formele uoare
de boal
(pag. 517)
*3
Care dintre urmtoarele afirmaii este

adevrat n cazul peritonitei acute
secundare:
A. Infecia este n majoritatea cazurilor

monomicrobian
B. Bacilul Koch este responsabil de majoritatea
infeciilor peritoneale
C. Agenii infecioi sunt de cele mai multe ori
multiplii
D. Iritaia peritoneal este indus pe cale
hematogen
E. Dializa peritoneal este principalul factor etiologic
(pag. 517)
(pag. 513, 515)
Pag. 56 din 130
*4
Intervenia Hartmann n peritonita prin

cancer de colon stng perforat const n:
Tratamentul etiologic al peritonitei acute

const n:
A. Sutura perforaiei fr drenaj
A. Laparotomie
B. Hemicolectomie stng i anastomoz

colorectal termino-terminal
B. Pleurostomie
C. Colectomie stng, nchiderea bontului rectal,

colostomie terminal
D. Colectomie stng i anastomoz colorectal
latero-terminal
C. Lavaj al cavitii peritoneale cu 10-15 l de ser

fiziologic
D. Tratamentul cauzei peritonitei
E. Corticoterapie
E. Ileo-recto-anastomoz latero-lateral
(pag. 518)
(pag. 518)
*5
Urmtoarea afirmaie referitoare la peritonita

acut secundar este adevrat:
A. Principalul factor prognostic este intervalul de

timp scurs pn la intervenia chirurgical
B. CT este obligatorie pentru stabilirea conduitei
terapeutice, indiferent de starea pacientului
Urmtoarele afirmaii referitoare la peritonita

acut postoperatorie sunt adevrate:
A. Uneori este dificil de diagnosticat

B. Poate fi determinat de dehiscena anastomotic
C. CT nu este necesar, diagnosticul fiind adesea
evident
D. Este o form de peritonit primitiv
C. Intervalul de timp debut tratament chirurgical

nu influeneaz prognosticul
E. Va fi evocat de durerea toracic intens nsoit

de tuse i dispnee
D. Tratamentul antibiotic singular este suficient n

majoritatea peritonitelor secundare
(pag. 518)
E. Tratamentul chirurgical trebuie evitat
10 Peritonita acut postoperatorie va fi evocat

n special n caz de:
(pag. 518)
A. Febr
B. Secreii purulente prin cicatrice
Urmtoarele circumstane etiologice

corespund unei peritonite acute primitive:
C. Secreii purulente pe tubul de dren
A. Tuberculoza abdominal
D. Semn Babinski intens pozitiv
B. Perforaia ulcerului duodenal

C. Dializa peritoneal
E. Tulburri de cunotin, agitaie, insuficien

renal acut, insuficien respiratorie acut
D. Peritonita cu fungi
(pag. 518)
E. Infecia ascitei
(pag. 517)
7
Tabloul clinic al peritonitei acute

extrahospitaliere cuprinde:
A. Durerea abdominal brutal, ce crete tot mai

mult
B. Contractura abdominal
C. Hemoptizia
D. Oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale
i gaze
E. Durere toracic accentuat de tuse i inspir
profund
(pag. 517)
Tema nr. 48
Sarcina normal si patologic: travaliul, naterea i
post-partumul normal, principalele complicaii ale
sarcinii, sarcina extrauterin
pag. 521-524, 525-532, 533-536, 549-551 * cu
exceptia tabel 1 "concedii de materinitate" pag. 524
si paragraf 1 pag. 524, fara denumiri comerciale la
tratamentul preeclampsiei, delivrentei dirijate, pag
551, subcapitol 7
*1
Factorii de risc pentru sarcina extrauterin

sunt urmtorii, cu excepia:
A. Tratamentul cu clomifen citrate

B. Endometrioza pelvin
C. Antecedente de salpingit
D. Tratament cu Metrotrexat
E. Antecedente de sarcin extrauterin
(pag. 533)
Pag. 57 din 130
*2
Sunt semne directe de sarcin extrauterin:
A. Endometrul decidualizat
Scorul Fernandez in evaluarea oportunitatii

tratamentului chirurgical al sarcinii
extrauterine cuprinde:
B. Evidenierea ecografic a sacului gestaional

extrauterin
A. nivelul HCG
C. Hemoperitoneu
B. nivelul estrogenilor
D. Sac gestaional intrauterin absent
C. nivelul progesteronului
E. Hematosalpinge
D. dimensiunea hematosalpingelui
(pag. 534)
E. prezenta hemoperitoneului
Semne indirecte de sarcin extrauterin sunt

urmatoarele:
(pag. 535)
*8
A. Hematosalpinge
B. Hemoperitoneu
Testul Osullivan in dozarea glicemiei

venoase la cat timp dupa ingerarea a 50 g de
glucoza ?
A. 30
C. Evidenierea ecografic a sacului gestaional

extrauterin
B. 1h
D. Endometru gros, decidualizat
C. 1.5h
E. Sac gestaional intrauterin absent
D. 2h
(pag. 534)
E. 3h
Sarcina extruterin necomplicat (care nu sa rupt) se manifest clinic prin:
(pag. 531)
9
Obiectivele conduitei dupa descoperirea

diabetului gestational sunt:
A. Dureri pelvine moderate si metroragie la

nceputul sarcinii
A. Glicemia a jeun < 0,95 g/l
B. Durere violenta, sincopal
B. Glicemia a jeun < 1,2g/l
C. Laterouterin, la tueul vaginal, se palpeaz mas

tumoral
C. Glicemia la 2 ore postprandial < 1,2 g/l
D. Tahicardie
E. Durere ce iradiaz la nivelul umerilor
(pag. 534)
*5
Sarcina heterotopica reprezinta localizarea:
A. tubara
B. interstitiala
C. peritoneala
D. Glicemia la 1 ora postprandial < 1,2 g/l

E. Glicemia la 2 ore postprandial < 1,4 g/l
(pag. 532)
* 10 Sarcina heterotopica reprezinta:
A. Sarcina extrauterina tubara
B. Sarcina extrauterina ovarian sau abdominala
C. Sarcina cervicala
D. cervicala
D. Coexistenta unei sarcini intrauterine cu una

extrauterina
E. localizarea concomitenta intra si extrauterina
E. Sarcina extrauterina tubara bilaterala
(pag. 533)
(pag. 533)
11 Tabloul clinic al sarcinii extrauterine rupte

cuprinde:
Semnele indirecte ecografice ale sarcinii

extrauterine sunt :
A. absenta sacului gestational intrauterin
A. Aparare abdominala
B. vizualizarea unui sac gestational extrauterin
B. Dureri pelvine moderate la debutul sarcinii
C. hematosalpinx
C. Durere ce iradiaza in umeri
D. hemoperitoneu
D. Durere violenta sincopala
E. endometru gros, decidualizat
E. Semne de anemie
(pag. 534)
(pag. 534)
Pag. 58 din 130
* 12 Care dintre urmatoarele examene paraclinice

nu sunt obligatorii sau recomandate in
timpul primei consultatii sunt:
17 Examene paraclinice, obligatorii, in timpul

primei consultatii sunt:
A. VDRL si TPHA
A. Grup sangvin, Rh
B. grupa de sange si factorul Rh
B. Testul de toleranta la glucoza
C. proteinurie si glicozurie
C. VDRL
D. serologie HIV, CMV
D. Proteinurie
E. frotiu cervico-vaginal
E. Frotiu cervico-vaginal
(pag. 522)
(pag. 522)
13 Sindromul HELLP se caracterizeaza prin:
18 Preeclampsia severa se manifesta prin:

A. Tas>160mmHg si Tad>110mmHg
A. hemoliza
B. dureri in epigastru, greturi, varsaturi
B. citoliza hepatica
C. proteinurie >2,5g/ zi
C. leucocitoza
D. hemoliza
D. d.trombopenie
E. trombocitopenie<80.000mm3
E. anemie
(pag. 525)
(pag. 528)
* 14 In cazul unei HTA de novo,precizati semne
asociate care justifica suspectarea unei
preeclampsii:
A. uricemia mai mica de 350micromol/l
19 Hematomul retroplacentar se caracterizeaza

prin:
A. sangerare redusa cu singe negricios
B. sangerare abundenta
B. scaderea ASAT sub valoarea normala
C. ecografic imagine de hematom ce decoleaza

placenta
C. trombocite sub 150.000/mm3
D. anomalii ale RCF
D. absenta edemelor
E. context de preeclampsie
E. macrosomie fetala
(pag. 530)
(pag. 525)
15 Diagnosticul diferential al unei sarcini
extrauterine care nu s-a rupt se face cu:
* 20 Obiectivele primei consultaii n sarcina

normal sunt urmtoarele, cu excepia:
A. confirmarea strii sarcinii
A. avort
B. evaluarea factorilor de risc
B. ruptura unui chist hemoragic
C. evaluarea permeabilitii colului uterin
C. torsiunea anexiala(daca durerile pelvine sunt

severe si fara metroragii)
D. informarea pacientei asupra depistrii trisomiei

21
D. ruptura unui anevrism al arterei splenice

E. apendicita
E. stabilirea unui plan de monitorizare adaptat

contextului clinic
(pag. 535)
(pag. 521)
* 16 In prescrierea dietei diabetului gestational

sunt urmarite urmatoarele principii
* 21 Semnele sugestive pentru diagnosticul de

sarcin sunt urmtoarele, cu excepia :
A. insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca

glicemia a jeun este mai mica de 1,3g/l
A. creterea tensiunii snilor
B. alimentatia va contine 50% lipide
C. creterea temperaturii bazale
C. ratia energetica totala va fi repartizata pe trei

mese si trei gustari
D. col violaceu la examenul cu speculul
D. insulinoterapia va fi instaurata de la inceput daca

glicemia a jeun este mai mare de 3,6g/l
(pag. 521)
B. greuri matinale
E. uter moale la tueul vaginal
E. alimentatia va contine 50% proteine

(pag. 532)
Pag. 59 din 130
22 Depistarea trisomiei 21 n sarcin se face pe

baza urmtorilor parametri:
27 Sindromul HELLP presupune:

A. hemoliza
A. vrsta pacientei
B. hematemeza
B. dimensiunea translucenei nucale fetale n primul

trimestru de sarcin
C. citoliza hepatica
C. tensiunea arterial matern

D. markeri serici n primul trimestru
E. diametrul mediu al sacului gestaional
(pag. 523)
23 Bilanul paraclinic n luna a 6-a de sarcin
presupune:
D. trombocitoza
E. trombopenie
(pag. 528)
* 28 Termenul teoretic al sarcinii este:
A. Data ultimului ciclu + 9 luni
B. Data ultimului ciclu + 14 zile + 9 luni
A. AgHbs
C. Data ultimului ciclu + 10 zile + 9 luni
B. Hemogram
D. Data ultimului ciclu + 7 zile + 9 luni
C. trensaminaze hepatice
E. Data ultimului ciclu 14 zile + 9 luni
D. serologia toxoplasmozei la nevoie
(pag. 521)
E. identificarea albuminei i a glucozei n urin

(pag. 523)
* 24 Consultaia i bilanul preanestezic n
sarcin se efectueaz:
A. n luna a 3-a de sarcin
B. n luna a 5-a de sarcin
C. n luna a 8-a de sarcin
D. n luna a 7-a de sarcin
E. la termen
(pag. 523)
* 25 Scopurile primei ecografii n sarcin sunt
urmtoarele, cu excepia:
A. diagnosticul precoce al sarcinilor multiple
B. depistarea precoce a unor malformaii severe
C. diagnosticul leziunilor de col uterin
D. depistarea precoce a trisomiei 21
E. confirmarea sau corectarea vrstei sarcinii
(pag. 523)
26 Managementul cazurilor de preeclampsie
presupune:
* 29 La ce data se prescrie prima examinare

ecografica in sarcina?
A. Imediat ce se instaleaza amenoreea, la 4
saptamani, pentru a confirma prezenta sarcinii in
uter
B. La 7-8 saptamani de sarcina, cand se poate
aprecia viabilitatea embrionara
C. La 11-13 saptamani, cand se poate face primul
examen de anatomie fetala si diagnosticul
malformatiilor severe, se poate aprecia riscul
pentru cromozomopatii (masurarea translucentei
nuchale), poate fi diagnosticata Gemelaritatea,
se poate confirma sau corecta datarea sarcinii
D. La 22-24 de saptamani, varsta la care se poate
face examinarea completa a morfologiei fetale
E. La 35-37 de saptamani, pentru a aprecia
greutatea fatului si a estima prognosticul de
nastere naturala al pacientei
(pag. 523)
30
Intre modificarile fiziologice din timpul

sarcinii fac parte:
A. Proteinuria > 300 mg/l

B. Leucocitoza <14000-16000/mm3
(hiperleucocitoza fiziologica)
A. internarea de urgen
C. Scaderea fosfatazei alcaline
B. transferul in utero la o maternitate adaptat

pentru aceste cazuri
D. Cresterea VSH
C. tratament ambulatoriu
D. supravegherea permanent materno-fetal
E. odihna pacientei
(pag. 526)
E. Hb <10g/100 ml (hemodilutie fiziologica)

(pag. 522)
31 Preeclampsia severa presupune:
A. Trombocitopenia <300 000/mm3
B. Sindromul HELLP
C. Oliguria cu diureza <100 ml/h
D. Proteinuria >3,5g/zi
E. cefalee persistenta
(pag. 525)
Pag. 60 din 130
* 32 Urmtorul element se suplimenteaz pe

parcursul sarcinii pentru toate gravidele:
37 Printre factorii de risc ai sarcinii extrauterine

fac parte :
A. fier
A. Tabagismul
B. calciu
B. Alcoolismul cronic
C. magneziu
C. Tratamentul cu clomifen citrat
D. vitamina D
D. Antecedente de interventii chirurgicale in sfera

hepatica
E. vitamina E
(pag. 524)
33 Preeclampsia sever reprezint asocierea
preeclampsiei cu unul din semnele
urmtoare:
E. Varsta sub 35 de ani

(pag. 533)
* 38 Preeclampsia severa se caracterizeaza prin :
A. Dureri in epigastru , greturi , varsaturi
A. proteinuria > 3,5 g/zi
B. Proteinurie < 3.5g / zi
B. hemoliza
C. Poliurie
C. trombopenia < 150000/mm3
D. Leucopenie
D. tulburri neurologice
E. ASAT normala
E. sindrom HELLP
(pag. 525)
(pag. 525)
34 Monitorizarea matern n caz de
preeclampsie include:
39 Explorarile paraclinice obligatorii in timpul

primei consultatii ginecologice sunt:
A. Grupa sangvina si factorul Rh
A. monitorizare cardio-respiratorie
B. Serologie CMV si HIV
B. pulsoximetrie
C. Proteinuria si glicozuria
C. ecografie fetal
D. Hemograma pentru depistarea anemiei
D. diureza
E. Frotiu cervico-vaginal
E. edeme
(pag. 522)
(pag. 527)
* 35 Metroragia n primul trimestru de sarcin nu
poate fi determinat de:
40 Bilantul biologic si ecografia in SEU

evidentiaza:
A. sarcin oprit n evoluie
A. beta-hCG> 1500 ui/l si absenta ecografica a

sacului intrauterin
B. sarcin extrauterin
B. beta-hCG< 1500 ui/l
C. mol hidatidiform
C. progesteronemia< 5 ng/ml
D. placenta praevia
D. progesteronemia> 2,5 ng/ml
E. avort spontan
E. hemoperitoneu
(pag. 529)
(pag. 534)
* 36 Localizarile posibile ale sarcinii extrauterine

sunt , cu exceptia :
* 41 Indicatiile de tratament chirurgical al SEU

sunt urmatoarele cu exceptia:
A. Tubara
A. beta-hCG plasmatic > 10.000 ui/l
B. Interstitiala
B. dureri abdominele severe
C. Intrauterina
C. scor Fernandez 13
D. Cervicala
D. scor Fernandez < 12
E. Peritoneala
E. hematosalpinge > 4cm ecografic
(pag. 533)
(pag. 535)
Pag. 61 din 130
* 42 Factorii de risc in preeclampsie sunt

urmatorii cu exceptia:
Sindromul ovarelor polichistice este asociat

cu urmatoarele anomalii ale ciclului
menstrual:
A. antecedentele de preeclampsie la mama sau

sora
A. Metroragie
B. multiparitatea
B. Spaniomenoree
C. varsta inaintata a mamei
C. Menoragie
D. obezitatea
D. Amenoree
E. insulinorezistenta
E. Hipomenoree
(pag. 525)
(pag. 559)
43 Indicatiile pentru inducerea travaliului sau

operatia cezariana in preeclampsie sunt:
*4
Care dintre urmatoarele simptome nu sunt

caracteristice sindromului premenstrual?
A. HTA controlata
A. Meteorism abdominal
B. eclampsie
B. Dureri pelvine
C. hematom retroplacentar
C. Iritabilitate
D. trombocite > 300.000
D. Mastodinie
E. sindrom HELLP
E. Metroragie
(pag. 527)
(pag. 561)
Tema nr. 49
Anomalii ale ciclului menstrual si hemoragia genital
la femei
ale medicamentelor
1
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt

valabile, referitor la fazele ciclului menstrual?
A. Faza foliculara se incheie cu ovulatia

B. Faza luteala se incheie cu ovulatia
C. Faza foliculara corespunde transformarii
foliculului in corp galben
*5
Metroragia este:
A. menstruatie prea abundenta

B. sangerare in afara menstruatiei
C. menstruatie survenita la interval > de 45 zile
D. menstruatie in cantitate mica
E. lipsa menstruatiei
(pag. 559)
6
Cauze ale metroragiei in timpul sarcinii sunt:
A. placenta praevia
B. mola hidatidiforma
C. avortul spontan
D. polipul endometrial
E. adenomioza
D. Faza luteala corespunde transformarii foliculului

in corp galben
(pag. 529)
E. Faza luteala corespunde menstruatiei
(pag. 559)
*2
Care este semnificatia menoragiei?
A. Sangerare in afara menstruatiei

B. Cicluri neregulate si rare
C. Menstruatie abundenta cantitativ
Cauze ale hemoragiei genitale in afara

sarcinii sunt:
A. polipul endometrial
B. ectropionul
C. endometrita
D. hiperplazia endometriala
D. Absenta menstruatiei pentru mai mult de trei luni
E. ruptura uterina
E. Menstruatii cu frecventa crescuta
(pag. 584)
(pag. 559)
*8
Tratamentul recomandat al fibromului

intracavitar submucos < 4 cm este:
A. rezectia histeroscopica
B. miometrectomie laparoscopica
C. histerctomie
D. anexectomie
E. chiuretaj uterin
(pag. 585)
Pag. 62 din 130
*9
Spaniomenoreea reprezint:
A. sngerarea ntre menstruaii
14 In ce consta bilantul de sangerare genitala in

afara sarcinii:
B. menstruaie n cantitate redus
A. hemoleucograma si trombocitele
C. menstruaie abundent
B. ecografia pelvina pe cale abdominala si

transvaginala
D. cicluri menstruale prea neregulate si prea rare (>

45 zile)
C. histerosalpingografia
E. absena menarhei
D. examinarea clinica a colului cu specul,TV
(pag. 559)
E. frotiu cervicovaginal
* 10 Despre sindromul premenstrual sunt

adevarate urmtoarele afirmaii, cu excepia
A. Apare predominant n adolescen si
premenopauz
B. Mastodinie ciclic secundar unei insuficiene
foliculare
C. Meteorism abdominal
D. Tulburri de somn
E. Iritabilitate
(pag. 561)
11 Care este etiologia metroragiei n timpul
sarcinii?
A. Adenomioza
B. Risc de avort
C. Sarcina molar
D. Administrarea de anticoagulante
E. Sarcina extrauterin
(pag. 560)
12 Semne de anemie greu tolerabil sunt
urmatoarele:
A. Tahicardia
B. Lipotimia
C. Dispnee
D. Transpiratia
E. Extremitile reci
(pag. 583)
13 Enumerati cauze uterine ale hemoragiei
genitale in afara sarcinii:
A. cancerul endometrial
B. adenomioza
C. ectropion
D. endometrita
(pag. 585)
* 15 In cazul hemoragiei genitale la femeie,care
sunt semnele de anemie greu tolerabila:
A. bradicardie
B. cresterea temperaturii
C. dispnee
D. hipertensiune arteriala
E. marmorare
(pag. 583)
* 16 Ce este metroragia?
A. menstruatia prea abundenta in cantitate sau ca
durata
B. cicluri prea neregulate si prea rare
C. menstruatia in cantitate mica
D. sangerarea in afara menstruatiei
E. absenta menarhei
(pag. 559)
* 17 Cauze uterine de hemoragie genitala inafara
sarcinii sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. cancer endometrial
B. ectropion
C. polip endometrial
D. fibrom uterin
E. adenomioza
(pag. 584)
* 18 Tratamentul menometroragiei asociate cu
adenomioza este:
A. miomectomia prin laparoscopie
B. agonisti de GnRH
C. sterilet cu eliberare de progestativ
D. embolizarea arterelor uterine
E. cervicita
E. mioliza cu ultrasunete focalizate sau cu

radiofrecventa
(pag. 584)
(pag. 585)
Pag. 63 din 130
19 Semne de soc in hemoragie :

A. hipotensiune arteriala
25 Sindromul ovarului polichistic se asociaz

cu urmtoarele semne:
B. dispnee
A. alopecie
C. extremitati reci
B. spaniomenoree
D. transpiratii
C. amenoree
E. vertij
D. scdere ponderal
(pag. 583)
E. hiperandrogenism
20 La femeile cu metroragie, aflate la

menopauza , se va efectua:
A. frotiu Papanicolau
(pag. 559)
26 n orice caz de sngerare a femeilor de
vrst fertil (<50 ani) , se impune:
A. dozarea transaminazelor hepatice
B. biopsie endometriala, insotita de examen

anatomopatologic
B. examinare cu specul a colului uterin
C. histerosalpingografie
C. tueu vaginal
D. laparoscopie
D. test de sarcin
E. ecografie pelvina
E. tueu rectal
(pag. 561)
(pag. 559)
21 Hemoragia genitala de cauza uterina in afara

sarcinii este data de:
A. cancerul endometrial
B. polipul endometrial
C. ectropion
D. endometrita
E. chistul ovarian
(pag. 584)
* 22 Sangerarea genitala intre perioadele
menstruale este definiia pentru:
A. menoragie
B. menometroragie
C. metroragie
* 27 Menarha definete:
A. debutul menopauzei
B. prima menstruaie
C. ultima menstruaie
D. menstruaie abundent
E. absena menstruaiei
(pag. 559)
* 28 Menoragia reprezint:
A. sngerarea n afara menstruaiei
C. menstruaie prea abundent, n cantitate sau ca
durat
D. absena menstruaiei
D. hemoragie
E. cicluri foarte rare
E. spaniomenoree
(pag. 559)
(pag. 559)
* 23 Durata menstruaiei la specia uman este:
29 Sindromul premenstrual presupune:
A. maxim 10 zile
A. mastodinia ciclica, secundar unei insuficiene

luteale
B. maxim 7 zile
B. durei pelvine
C. minim 3 zile
C. dismenoree
D. minim 7 zile
D. epistaxis
E. 28 zile
E. spaniomenoree
(pag. 559)
(pag. 561)
* 24 Metroragia reprezint:
A. sngerarea n afara menstruaiei
C. menstruaie foarte abundent
D. absena menstruaiei
E. cicluri foarte rare
(pag. 559)
30 n contextul hemoragiei genitale la femeie,

semnele de anemie greu tolerabil sunt:
A. tahicardia
B. dispneea
C. astenia
D. vertijul
E. bradicardia
(pag. 583)
Pag. 64 din 130
* 31 Metroragia este:
* 36 Menoragia este
A. Sangerarea de cauza vaginala
A. menstruatia n cantitate mic
B. Sangerarea prea abundenta de cauza uterina, in

momentul menstruatiei
B. absena menstruaiei pentru mai mult de trei luni
C. Sangerarea in afara menstruatiei
C. cicluri prea neregulate si prea rare
D. Sangerarea menstruala neregulata
D. menstruatia prea abundent, n cantitate sau ca

durat
E. Sangerarea menstruala in cantitate mica
E. absena menarhei
(pag. 559)
(pag. 559)
* 32 Selectati afirmatia adevarata despre

metroragia la femeile aflate la menopauza:
A. Este necesar examenul citoexfoliativ Babes
Papanicolaou, chiar in timpul hemoragiei, pentru
a exclude cancerul de col uterin
B. Este indicat examenul ecografic, pentru a se
masura endometrul
C. Este indicata histerosalpingografia, pentru a fi
evaluata cavitatea uterina si a exclude prezenta
unui polip de endometru
D. Este indicata completarea scorului Higham
E. Este indicata in toate cazurile histerectomia
(pag. 561)
33 Bilantul in cazul sangerarii de cauza genitala
in afara sarcinii se face astfel:
A. Nu se face examenul de specialitate cu speculul,
contraindicat in timpul sangerarii
B. Se indica excluderea unei sarcini, prin dozarea
beta HCG plasmatic si urinar
C. Se indica hemoleucograma si numararea de
trombocite
37 Bilantul n caz de sngerare genital in afara

sarcinii cuprinde:
A. cuantificarea sngerrii
B. hemoleucograma
C. ecografia pelvin
D. feritinemia
E. Histerosalpingografia
(pag. 585)
* 38 Sindromul ovarului polichistic se asociaza
cu urmatoarele semne:
A. Spaniomenoreea sau amenoreea
B. Hipomenoreea
C. Dureri lomboabdominale
D. Menoragie
E. Mastodinie
(pag. 559)
* 39 In caz de metroragie, este contraindicat:
A. Sterilet cu eliberare de progestativ
B. Histerectomia, ca ultima solutie
D. Este absolut contraindicata biopsierea

endometrului, pana la oprirea sangerarii
C. Distrugerea endometrului
E. Se indica feritinemia
D. Frotiu Papanicolau
(pag. 585)
E. Antifibrinolitice
34 Intre cauzele metroragiei in afara sarcinii

intra:
(pag. 561)
A. Cancerul de col uterin
40 Sindromul premenstrual se caracterizeaza

prin:
B. Fibromioamele subseroase
A. Dureri pelvine, dismenoree
C. Endometrita
B. Dureri lombare
D. Torsiunea de ovar
C. Senzatie de meteorism abdominal
E. Cancerul de endometru
(pag. 584)
D. Modificari ale caracterului : iritabilitate, tulburari

de somn
35 n afara sarcinii n etiologia metroragiei pot fi

implicate:
(pag. 561)
E. Metroragie
A. cancerul de col uterin

B. polipul endometrial
C. hematomul retroplacentar
D. avortul spontan
E. endometrita
(pag. 560)
Pag. 65 din 130
41 Hemoragia genitala in afara sarcinii este data

de:
* 46 Prima menstruatie poarta denumirea de :

A. metroragie
A. Hematom retroplacentar
B. menoragie
B. Cancerul ovarian
C. menarha
C. Adenomioza
D. mamografie
D. Endometrita
E. amenoree
E. Chist ovarian
(pag. 559)
(pag. 560)
42 n sindromul ovarului polichistic apare:
47 Tratamentul in SOP poate consta in :

A. reducerea greutatii
A. hiperandrogenism
B. administrarea de metformin
B. chisturi ciocolatii
C. sterilet ce elibereaza progestativ
C. infertilitate, obezitate, hiperpilozitate
D. administrarea de clomifen citrat
D. hipermenoree, polimenoree
E. decorticare sau drilling ovarian chirurgical
E. spaniomenoree sau amenoree
(pag. 559)
(pag. 559)
* 43 Clasificarea sngerrilor genitale i
tulburrilor ciclului menstrual nu include:
48 Metroragia in afara sarcinii poate fi cauzata

de ;
A. adenomioza
A. meno- metroragia
B. endometrita
B. spaniomenoreea
C. hematomul retroplacentar
C. amenoreea primar sau secundar
D. polip endometrial
D. hipomenoreea
E. ectropion
E. menarha
(pag. 560)
(pag. 559)
44 Metroragia la femeile n postmenopauz:
* 49 Ce investigatie este contraindicata in caz de

metroragie la femeia in menopauza
A. este evocatoare pentru cancerul endometrial
A. ecografia pelvina
B. examenul ecografic identific un endometru

subire, atrofic
B. histerosalpingografia
C. tratamentul este hormonal, pastila combinat

D. histerosalpingografia este util pentru
evidenierea unui endometru hipertrofic
E. diagnosticul anatomopatologic este obligatoriu,
prin prelevarea unei biopsii endometriale
(pag. 561)
* 45 Sindromul premenstrual
A. predominant la femeile active sexual
B. simptomatologia predomin n perioada
ovulatorie
C. mastodinia ciclic presupune o patologie
mamar asociat
C. biopsia de endometru
D. examen anatomopatologic
E. examen de boli de nutritie si metabolism
(pag. 561)
Tema nr. 50
Infeciile genitale la femei
pag. 576-578 * fara denumiri comerciale ale
medicamentelor
1
Tratamentul caror infectii genitale joase este

asigurat de Metronidazol?
D. biopsia de endometru este obligatorie pentru

stabilirea diagnosticului
A. Trichomonas vaginalis
E. beneficiaz de AINS i terapie anxiolitic
B. Streptococ grup B
(pag. 561)
C. Candidoza vaginala
D. Gardnerella vaginalis
E. Herpes virus genital
(pag. 576)
Pag. 66 din 130
Care simptome sunt caracteristice infectiei

vaginale cu Candida albicans?
Vaginita cu Candida prezinta urmatoarele

simptome:
A. Leucoree gri
A. leucoree gri, urat mirositoare
B. Leucoree verde
B. leucoree verde
C. Leucoree alba
C. leucoree alba
D. Depozite vaginale albicioase
D. prurit
E. Eritem vaginal
E. dispareunie
(pag. 576)
(pag. 576)
*3
Care dintre urmatoarele entitati patologice

nu reprezinta o complicatie a infectiilor
genitale inalte?
Vaginita cu Trichomonas prezinta

urmatoarele simptome:
A. leucoree gri, urat mirositoare
A. Infertilitatea tubara
B. leucoree verde
B. Sarcina extrauterina
C. leucoree alba
C. Dureri pelvine cornice
D. prurit
D. Vulvo-vaginite
E. dispareunie
E. Recidive
(pag. 576)
(pag. 578)
*4
Testul pozitiv cu hidroxid de potasiu este

diagnostic pentru infectia cu:
*9
Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis

prezint urmatoarele simptome, cu excepia:
A. Leucoree verde
A. Candida albicans
B. Prurit
B. Trichomonas vaginalis
C. Dispareunie
C. Gardnerella vaginalis
D. Aspect normal al colului uterin
D. Chlamidia trachomatis
E. Arsuri vaginale
E. Papiloma virusuri
(pag. 576)
(pag. 576)
*5
Testul cu hidroxid de potasiu se face pentru

confirmarea infectiilor vaginale cu:
* 10 Despre infeciile genitale joase,

vulvovaginitele, sunt adevarate urmtoarele
afirmaii:
A. Trichomonas
A. Sunt insotite de febra
B. Candida
B. Dureri pelviabdominale
C. Gardnerella
C. Prezena abundent a lactobacililor
D. Chlamidia
D. Favorizate de un tratament antibiotic
E. Mycoplasma
E. Dureri la mobilizarea uterina
(pag. 576)
(pag. 576)
*6
Tratamentul infectiei cu Trichomonas se face

prin administrarea de :
11 Despre endometrit sunt adevarate

urmtoarele afirmaii:
A. Amoxicilina
A. Este nsoit de febr
B. Ofloxacina
B. Mobilizarea uterina fr durere
C. Metronidazol
C. Leucoree purulent
D. Antiinflamatoare
D. Dureri abdomino-pelvine
E. Analgezice
E. Apare post-partum sau post-avort
(pag. 576)
(pag. 577)
Pag. 67 din 130
12 Tratamentul piosapinxului cuprinde:

A. Laparoscopie, drenaj si evacuare de puroi
18 Complicatiile pe termen lung ale infectiilor

genitale inalte pot fi:
B. Puncie diagnostic
A. aderente pelvine
C. Antiinflamatoare nesteroidiene i corticoterapie
B. sarcina extrauterina
D. Montare DIU
C. endometrite
E. Antibioterapie
D. distrugerea mucoasei ciliate a trompelor uterine
(pag. 577)
E. piosalpinx
13 Trichomonas vaginalis se caracterizeaza

prin:
(pag. 578)
19 Candida albicans se manifesta clinic prin:
A. eritem vaginal
A. leucoree gri
B. leucoree verde,urat mirositoare
B. prurit
C. cervicita
C. depozite albicioase
D. leucoree gri,urat mirositoare
D. modificarea aspectului colului
E. disurie
E. dispareunie
(pag. 576)
(pag. 576)
* 14 Care sunt infectiile genitale inalte:

A. vaginita bacteriana
* 20 Semnele endometritei sunt urmtoarele, cu

excepia:
B. endometrita
A. febra
C. micoza
B. dureri abdominopelvine
D. Trichomonas vaginalis
C. vrsturi
E. vulvovaginita
D. dureri la mobilizarea uterin
(pag. 576)
E. leucoree
15 Piosalpingele se caracterizeaza clinic prin:

A. febra
B. leucoree murdara sau purulenta
C. frison
(pag. 577)
* 21 Diagnosticul salpingitei presupune
urmtoarele semne, cu excepia :
A. leucoree purulent sau murdar
B. hipermenoree
D. dureri abdominopelvine,uneori pulsatile si

insomniante
C. dureri abdominopelvine
E. dispareunie
D. febra
(pag. 576)
E. dureri n hipocondrul drept n cadrul unui sindrom

Fitz-Hugh-Curtis
* 16 Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin:

A. leucoreea gri,urat mirositoare(de peste putred)
B. eritem vaginal
(pag. 577)
22 Piosalpingele presupune din punct de vedere
clinic:
C. depozite albicioase(lapte batut)
A. amenoree
D. leucoree verde,urat mirositoare
B. febr
E. disurie
(pag. 576)
D. leucoree murdar sau purulent
* 17 Vaginita bacteriana se manifesta clinic prin:

A. febra
E. mas laterouterin dureroas

(pag. 577)
B. dureri abdominopelvine
C. leucoree
D. modificarea aspectului colului
E. durere la mobilizarea uterina
(pag. 576)
Pag. 68 din 130
23 Complicaiile pe termen mediu i lung ale

infeciilor genitale nalte sunt:
* 28 Trichomonasul este:
A. O bacterie mobila
A. infertilitatea tubar
B. O micelie mobila
B. sarcina extrauterin
C. Un protozoar mobil
C. adenomioza
D. Un germene ce nu poate fi transmis pe cale

sexuala
D. aderene pelvine
E. recidive
(pag. 578)
* 24 Complicaiile pe termen mediu i lung ale
infeciilor genitale nalte sunt urmtoarele,
B. sarcina extrauterin
C. adenomioza
D. aderene pelvine
E. recidive
(pag. 578)
* 25 Tratamentul piosalpingelui presupune:
A. chimioterapie
B. laparoscopie cu drenaj i evacuare de puroi din
piosalpinge
C. radioterapie
D. numai antibioterapie
E. histeroscopie
E. Un germene din categoria celor implicate in

aparitia bolii inflamatorii pelvine cronice
(pag. 576)
* 29 Complicatiile pe termen lung ale infectiilor
genitale inalte includ:
A. Cresterea riscului de sarcina multipla
B. Cresterea riscului de infectii renale
C. Cresterea riscului de infertilitate de cauza tubara
D. Cresterea riscului de cancer ovarian
E. Cresterea riscului de cancer mamar
(pag. 578)
30 Vaginita bacteriana (Gardnerella vaginalis):
A. Prezinta leucoree verde, urat mirositoare
B. Prezinta leucoree gri, urat mirositoare, de peste
putred
C. Prezinta leucoree alba, zgrunturoasa,
nemirositoare
D. Colul are aspect de cervicita
(pag. 578)
E. Colul are aspect normal
26 Simptomele n infecia genital cu

Trichomonas vaginalis sunt:
(pag. 576)
A. leucoree verde, urt mirositoare

B. spaniomenoree
C. dispareunie
D. prurit vulvovaginal
31 Piosalpinxul:
A. Da febra
B. Nu da febra
C. Da dureri importante pelvine
E. cervicit
D. Se insoteste de prezenta de masa laterouterina

dureroasa la tuseul vaginal
(pag. 576)
E. Este o infectie torpida, paucisimptomatica
27 Simptomele n infecia genital cu Candida

albicans sunt:
(pag. 576)
A. prurit
B. leucoree alb
C. metroragie
D. eritem vaginal
E. dispareunie
(pag. 576)
32 Piosalpingele se caracterizeaz prin:

A. febr
B. cefalee
D. leucoree purulent
E. mas latero-uterin dureroas la tueul vaginal
(pag. 577)
Pag. 69 din 130
33 Urmtoarele afirmaii despre endometrit

sunt adevrate:
39 Complicatiile pe termen mediu si lung ale

infectiilor genitale inalte sunt :
A. febr
A. Infertilitate tubara
B. dureri abdomino-pelvine
B. Litiaza renala
C. dureri la mobilizarea uterin
C. Sarcina extrauterina
D. hidroree
D. Cistita acuta hemoragica
E. leucoree purulent
E. Boala abortiva
(pag. 577)
(pag. 578)
* 34 Diagnosticul diferenial al salpingitei nu se

face cu:
* 40 Endometrita post- avort nu se caracterizeaza

prin:
A. apendicita
A. febra
B. diverticulita
B. durere la mobilizarea uterina
C. sarcina ectopic
C. dureri pelvine
D. sarcina intrauterin
D. dureri in hipocondrul drept
E. chisturi ovariene
E. leucoree purulenta, murdara
(pag. 577)
(pag. 577)
* 35 Complicaiile pe termen mediu i lung ale

infeciilor genitale nalte nu includ:
41 Diagnosticul diferential al salpingitei se face

cu:
A. chisturi ovariene
B. boala abortiv
B. sarcina ectopica
C. sarcina extrauterin
C. pancreatita
D. dureri pelvine cronice
D. pielonefrita
E. recidive
E. colecistita
(pag. 578)
(pag. 577)
* 36 Vaginita bacteriana se caracterizeaza prin :

A. Leucoree urat mirositoare
42 Complicatiile pe termen mediu si lung ale

infectiilor genitale inalte sunt:
B. Eritem vaginal
A. sarcina extrauterina
C. Prurit vulvovaginal
B. fibromatoza uterina
D. Depozite albicioase ( lapte batut )
C. cancerul de endometru
E. Dispareunie
D. infertilitatea tubara
(pag. 576)
E. dureri pelvine cronice
* 37 Diagnosticul diferential al salpingitei include

urmatoarele , cu exceptia :
A. Apendicita
(pag. 578)
* 43 Vulvo-vaginita cu Trichomonas vaginalis se
caracterizeaza prin urmatoarele, cu exceptia:
B. Diverticulita
A. prurit vulvo-vaginal
C. Colecistita
B. senzatia de arsura vaginala
D. Avort septic
C. dispareunie
E. Hidronefroza
D. leucoree de culoare gri, urat mirositoare
(pag. 577)
E. necesita tratament per os
38 Urmatoarele simptome sunt specifice

endometritei :
(pag. 576)
A. Febra
B. Cefalee
C. Leucoree purulenta
D. Lombalgii
E. Prurit
(pag. 577)
Pag. 70 din 130
Tema nr. 51
Patologia tumoral genital pelvin i mamar la
femei
pag. 587-589, 598-600, 601-604 * fara denumiri
comerciale ale medicamentelor
*1
Urmtoarele semne ecografice, pentru

chistul organic, sunt evocatoare pentru
malignitate, cu excepia:
A. Ascita
Semnele ecografice evocatoare ale

malignitatii unui chist organic ovarian sunt :
A. ascita
B. componenta solida importanta
C. existenta vegetatiilor
D. vascularizatia centrala si un indice de rezistenta
Doppler scazut
E. vascularizatia periferica si un indice de rezistenta
Doppler crescut
(pag. 588)
6
B. Componenta solid
Markeri tumorali cuprinsi in bilantul

preterapeutic al maselor ovariene suspecte
sunt :
C. Indice Doppler crescut
A. HER 2
D. Prezena vegetaiilor
B. CA 125
E. Vascularizaie central
C. ACE
(pag. 588)
D. CA 19-9
*2
La femeile aflate la menopauz i care

prezint chist de ovar benign, se va
recomanda:
A. CA 125
B. CA 19-9
C. CA 153
D. CEA
E. Mutaia BRCA1 sau BRCA2
(pag. 588)
3
Despre adenomioz sunt adevarate

urmtoarele afirmaii:
A. Dismenoreea debuteaz nainte de menstruaie

i continu, uneori, i dup ncheierea
menstruaiei
B. Uterul nu poate fi complet invadat de adenomioz
C. Este o patologie rar
D. Poate fi asociata cu fibromul uterin
E. Reprezint infiltrarea zonei jonciunii cu esut
endometrial n cadrul miometrului
(pag. 589)
4
Lipomul:
E. CA 15-3
(pag. 600)
*7
Screeningul cancerului mamar presupune:
A. mamografie incepand de la 50 de ani

B. mamografie incepand de la 30 de ani
C. mamografie incepand de la 40 de ani
D. ecografie incepand de la 50 de ani
E. ecografie bianual de la 50 de ani
(pag. 603)
*8
Imunoterapie (erceptine) se administreaza :
A. in caz de supraexpresie HER-2

B. in caz de CA-125 crescut
C. in caz de CA-125 scazut
D. in caz de CA-15-3 crescut
E. in caz de CA-15-3 scazut
(pag. 603)
*9
Chistul dermoid este din punct de vedere

histologic o tumora cu celule:
A. Mucinoase
B. Endometroide
A. Este o proliferare malign a esutului adipos

nconjurat de o capsul
C. Tranzitionale
B. Vrsta medie de apariie este de 45 ani
D. Germinale
C. Mas moale,mobil, nedureroas
E. Clare
D. Impune tratament chirurgical
(pag. 598)
E. Mamografie: zon hiperclar, nconjurat de o

capsul fin si opac
(pag. 602)
Pag. 71 din 130
10 Care dintre urmatoarele situatii clinice

reprezinta complicatii ale chisturilor
ovariene?
* 15 Natura organica a chistului ovarian va fi

evocata de prezenta unuia dintre
urmatoarele semne:
A. Necrobioza
A. componenta lichida
B. Hemoragia intrachistica
B. una sau mai multe vegetatii intrachistice
C. Ruptura hemoragica a chistului
C. perete gros
D. Torsiunea
D. diametrul chistului mai mare sau egal cu 3 cm

indiferent de aspectul ecografic
E. Sepsis
(pag. 599)
* 11 Analiza histologica a zonei de rezectie larga
in tumora mamara canceroasa palpabila, sub
3 cm, include urmatoarele, cu exceptia:
E. ascita
(pag. 588)
* 16 Tratamentul adjuvant al carcinomului ductal
mamar consta in:
A. Tipul histologic al tumorii
A. chimioterapie
B. Dimensiunea tumorii
B. hormonoterapie
C. Invadarea marginilor de rezectie
C. radioterapie externa a sanului restant
D. Examenul citologic pe lama
D. tratament chirurgical
E. Expresia receptorilor pentru hormonii sexuali
E. suprimarea functiei ovariene cu GnRh
(pag. 603)
(pag. 604)
12 Factorii de risc pentru cancerul mamar

includ:
17 Distrofia fibro-chistica a sanului se

caracterizeaza prin:
A. prezenta unui nodul sau mai multi, chiar placard
A. Antecedente personale patologice de tumori

benigne mamare
B. nu creste riscul cancerului de san
B. Antecedente personale patologice de tumori

maligne mamare
C. nodul mamar care este constant indiferent de

momentul ciclului
C. Multigestitate
D. mastodinie cronica cu agravare premenstrual
D. Pubertate tardiva
E. pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
E. Prima sarcina precoce
(pag. 601)
(pag. 602)
13 Care sunt factorii de risc pentru cancerul
mamar:
A. conditiile socioeconomice favorabile
B. pubertatea precoce,nuligestitate
C. mutatia genelor BRCA1 si BRCA2
D. antecedente personale de cancer mamar
18 Chisturile dermoide:
A. contin fanere, grasime, fragmente os
B. sunt tumori benigne de ovar
C. sunt tumori maligne de ovar
D. se impune rezectie(chistectomie) in momentul
diagnosticului indiferent de dimensiune si
simptomatologie
E. prima sarcina precoce.
E. diagnosticul este confirmat de CT/RMN
(pag. 602)
(pag. 598)
14 Mastoza sau distrofia fibrochistica a sanului:
* 19 Adenofibromul mamar:
A. conduita terapeutica consta in administrarea de

progestative per os sau topice timp de 20 de zile
pe luna
A. are dimensiune variabila in functie de momentul

ciclului menstrual
B. marimea chisturilor este variabila in functie de

momentul ciclului
C. este prezenta adenopatie axilara homolaterala
B. tegumentul din jurul sau este afectat
C. este o tumora mamara maligna
D. este un nodul mamar izolat, superficial, bine

delimitat, nedureros
D. creste riscul cancerului de san
E. apare la femei peste 35 ani
E. tratamentul este eminamente chirurgical
(pag. 601)
(pag. 601)
Pag. 72 din 130
* 20 Natura organica a chistului ovarian va fi

evocata de prezenta unuia dintre
urmatoarele semne:
* 25 Adenomioza este:
A. infiltrarea cu esut endometrial n cadrul
miometrului
A. perete subtire
B. o afeciune genital malign
B. componenta lichidiana
C. sindrom aderenial pelvin postoperator
C. caracter unilocular
D. infiltrarea cu esut endometrial la nivelul ovarului
D. una sau mai multe vegetatii intrachistice

E. diametrul chistului mai mare sau egal cu 4 cm.
E. infiltrarea cu esut endometrial la nivelul marelui

epiploon
(pag. 588)
(pag. 589)
* 21 Una dintre particularitile chisturilor

dermoide este:
* 26 Urmtoarele afirmaii cu privire la piosalpinx

sunt adevrate, cu excepia:
A. este o tumor malign
A. este un abces tubar sau tubo-ovarian
B. dispare sub tratament estroprogestativ
B. reprezint o complicaie a salpingitei
C. conine grsime, fanere, dini, fragmente de os
C. este localizarea tubar a sarcinii ectopice
D. are exclusiv coninut lichidian
D. este o colecie dureroas latero-uterin vizibil la

ecografie
E. se remite sub tratament antibiotic

(pag. 598)
* 22 Tratamentul adjuvant al carcinomului mamar
ductal presupune
A. chimioterapie
B. hormonoterapie
C. chirurgie radical
D. radioterapie extern a snului restant
E. chirurgie conservatoare
(pag. 604)
23 Natura organic a unui chist ovarian poate fi
evocat de urmtoarele semne:
A. una sau mai multe vegetaii intrachistice
B. spaniomenoree
C. component solid
D. caracter multilocular
E. hiperandrogenism
(pag. 588)
24 Semne ecografice evocatoare ale malignitii
pentru un chist ovarian organic sunt:
E. se asociaza cu sindrom biologic inflamator

(pag. 589)
27 Ruptura hemoragic a unui chist ovarian are
urmtorul tablou:
A. hemoperitoneu cu dureri pelvine severe
B. aprare muscular abdominal
C. dismenoree
D. oc hemoragic dac sngerarea este sever
E. bradicardie
(pag. 599)
28 Afirmaiile adevrate cu privire la
adenofibromul mamar sunt:
A. apare la femeile tinere cu vrste ntre 15-35 de
ani
B. este o tumor benign
C. este o tumor malign
D. este un nodul mamar izolat, superficial, bine
delimitat, ferm
E. exist adenopatie asociat
(pag. 601)
A. ascita
B. importana componentei solide
C. existena vegetaiilor
D. indice de rezisten Doppler sczut
E. conul de umbr posterior
(pag. 588)
Pag. 73 din 130
* 29 In cazul unei formatiuni tumorale pelvine la

femeie, din bilantul paraclinic, se recomanda
de prima intentie:
A. Tomografia computerizata, datorita sensibilitati si
specificitatii foarte mari
B. Rezonanta magnetica nucleara, datorita
eficacitatii crescute si datorita absentei riscului
de iradiere
C. Examenul ecografic pelvin, examinare ieftina,
neiradianta, accesibila, fara risc, sensibilitate si
specificitate mare
* 33 Mastoza este:
A. O afectiune eminamente benigna a sanului, nu
creste riscul de cancer mamar
B. O afectiune preneoplazica a sanului, ce asociaza
un interval mic de timp de la diagnostic pana la
aparitia cancerului mamar
C. O afectiune care asociaza diferite tipuri de
leziuni, non-inflamatorii, non-neoplazice, si care
creste riscul de cancer de san
D. O afectiune care necesita intotdeauna biopsiere
si cura chirurgicala.
D. Interventia chirurgicala, care ofera examenul

histopatologic al piesei
E. O afectiune benigna, care nu asociaza niciodata

adenopatie axilara
E. Markerii tumorali (CA12-5, CA 19-9, CEA),

markeri specifici si utili in procesul de diagnostic
(pag. 601)
(pag. 587)
* 30 Selectati afirmatia adevarata despre
adenomioza:
A. Este o patologie rar intalnita
B. Este o leziune preneoplazica a uterului
C. Este frecvent intalnita la femei tinere, in asociere
cu endometrioza
D. Se poate asocia cu cresterea de volum a uterului
si cu dismenoree
* 34 Screening-ul populational pentru cancerul de

san se face:
A. Cu examene mamografice anuale de la 35 de ani
B. Cu examene ecografice, imediat dupa inceperea
vietii sexuale, annual
C. Cu examen RMN de san, la toate pacientele cu
risc, annual
D. Cu mamografie la doi ani la pacientele cu varste
peste 50 de ani
E. Cu identificarea mutatiei BRCA 1 si 2
E. Este intotdeauna o afectiune izolata, nu se

asociaza cu fibromul uterin.
(pag. 603)
(pag. 589)
35 Intre factorii de risc pentru cancerul mamar

intra:
31 Natura organica a unui chist ovarian este

evocata de:
A. Prezenta unui perete subtire
B. Prezenta de vegetatii
C. Prezenta de septuri fine la examinarea
ecografica, evocatoare pentru hemoragie
intrachistica
D. Dimensiuni mai mici de 6 cm
E. Caracterul multilocular
(pag. 588)
32 Cancerul ovarian este:
A. O boala ce apare cel mai frecvent la femei in
plina viata reproductiva
A. Multiparitatea, cu pauze scurte intre alaptari

multiple
B. antecedente personale de patologie benigna a
sanului, cu atipii
C. Pubertatea tardiva
D. Prima sarcina tardiva
E. Menopauza precoce
(pag. 602)
36 Principiul ganglionului santinela axilar:
A. Chiar daca ganglionul santinela nu este invadat,
este frecventa invadarea celorlalti, de aceea se
indica evidarea ganglionara completa
chirurgicala in toate cazurile
B. Tehnica a fost validata doar pentru tumori mai
mari de 3 cm
B. O boala frecvent diagnosticata in stadiile

precoce, daca pacienta se prezinta la medicul
specialist anual, si i se practica examenul Babes
Papanicolaou
C. Localizarea ganglioniilor santinela se face

palpator, intraoperator
C. O boala depistata tardiv frecvent, la aparitia

complicatiilor (exemplu ascita)
D. Se practica examenul HP extemporaneu din

ganglionii santinela
D. O boala ce apare frecvent in climax

E. O boala ce poate da colectii pleurale
E. In caz de ganglion santinela metastatic se

practica limfadenectomie axilara
(pag. 599)
(pag. 603)
Pag. 74 din 130
* 37 Poate fi semn ecografic evocator al

malignittii unui chist ovarian:
42 Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt:

A. prima sarcina tardiva
A. ascita
B. Obezitatea
B. importanta componentei lichide
C. Alcoolismul
C. absenta vegetatiilor
D. Prezenta alaptarii
D. vascularizarea periferic
E. Tabagismul
E. indice de rezistent Doppler crescut
(pag. 602)
(pag. 588)
* 38 Torsiunea ovarian nu se caracterizeaz prin:
* 43 Abcesul mamar:
A. Complica alaptarea materna
A. durere cu iradiere epigastric
B. Nu este favorizat de fumat
B. vrsturi
C. Reprezinta proliferarea benigna a tesutului

adipos inconjurat de capsula
C. aprare abdomino-pelvin
D. durere de tip lovitur de pumnal
E. durere cu iradiere lombar
(pag. 599)
39 Natura organic a unui chist ovarian este
evocat de prezena unuia din urmtoarele
semne:
D. Este o tumora benigna ce se dezvolta din

canalele galactofore
E. Renuntarea la fumat nu influenteaza recidivele.
(pag. 602)
* 44 Hemoragia intrachistica se caracterizeaza
prin:
A. una sau mai multe vegetatii intrachistice
A. Hemoperitoneu
B. diametrul chistului mare sau egal cu 1 cm
B. Durere pelvina, de multe ori fara aparare
C. caracter multilocular
C. Beta-HCG pozitiv
D. perete gros
D. Metroragie
E. perete subire
E. Durere severa de tip lovitura de pumnal.
(pag. 588)
(pag. 599)
40 Urmtoarele afirmaii despre mastoz sunt

adevrate:
45 Clasificarea histologic a tumorilor ovariene

cuprinde:
A. creste riscul cancerului de sn
A. tumori epiteliale
B. dup terminarea menstruaiei simptomele se

atenueaz
B. tumori ale stromei gonadale i ale cordoanelor

sexuale
C. pot fi prezente adenopatii axilare homolaterale
C. tumori cu celule germinale
D. tratamentul este eminamente chirurgical
D. tumori de rete ovarii
E. tratamentul const n administrarea de

progestative
E. tumori borderline de ovar
(pag. 601)
41 Piosalpinxul se caracterizeaza prin:
(pag. 598)
46 Complicaiile chisturilor ovariene includ:
A. involuia n menopauz
A. Dureri,febra sau subfebrilitate
B. torsiunea ovarului
B. Sindrom biologic inflamator
C. ruptura hemoragica
C. Dismenoree
D. degenerescena malign
D. Ascita
E. hemoragia intrachistic
E. Metroragie
(pag. 599)
(pag. 589)
Pag. 75 din 130
* 47 Diagnosticul imunologic al tumorilor

ovariene presupune:
* 52 Modificrile mamografice n cancerul mamar

sunt:
A. alfa- fetoproteina
A. ngroarea sau retracia tegumentelor
B. beta- HCG
B. prezena unei opaciti stelate, neregulate
C. CA 125
C. modificari de sensibilitate
D. CA 19.3
D. opacitate cu contur regulat
E. progesteronul
E. modificri de temperatur la nivelul formaiunii

tumorale
(pag. 600)
* 48 Privind cancerul ovarian urmatoarele
afirmaii sunt adevrate:
A. nu prezint factori de risc
B. vrsta medie de apariie este 40- 45 ani
C. existena unei colecii pleurale
D. tulburrile digestive sunt rare
E. tratament de elecie: histerectomie total cu
anexectomie bilateral
(pag. 599)
* 49 Adenofibromul mamar:
A. este forma comun de tumor malign
(pag. 603)
53 Natura organic a unui chist ovarian este
evocat de:
A. diametrul chistului mai mare sau egal cu 6 cm
B. componenta lichidian
C. caracter multilocular
D. perete subire, nevizualizabil
E. prezena vegetaiilor intrachistice
(pag. 588)
54 Managementul unei tumori anexiale
suspecte presupune:
B. apare de obicei la vrste naintate
A. RMN pelvin
C. diagnosticul de certitudine este dat de biopsia

sub ghidaj ecografic
B. CA 125
C. CT toracoabdominopelvin
D. are limite imprecise, plurilobulat, nedureros
D. histerosalpingografie
E. excizia chirurgical se face numai la pacientele

n postmenopauz
E. aspiraia transvaginal sub ghidaj ecografic
(pag. 601)
* 50 Screeningul pentru cancerul de sn:
A. este indicat la toate femeile n perioada de
activitate sexual
B. este indicat la femeile peste 70 de ani
C. include examinare echografic
D. include examinare clinic i mamografic
E. este indicat anual la femeile peste 50 de ani
(pag. 603)
51 n distrofia fibrochistic a snului:
(pag. 589)
* 55 Semnele ecografice evocatoare ale
malignitii nu includ:
A. ascita
B. existena vegetaiilor
C. vascularizarea periferic
D. indice de rezisten Doppler sczut
E. componenta solid
(pag. 588)
56 Indicaia operatorie ( chistectomie prin
laparoscopie) se recomand n caz de:
A. se asociaz leziuni de diferite tipuri
A. chist cu aspect organic evideniat prin ecografie
B. unul sau mai muli noduli, uneori apar scurgeri

mamelonare
B. cretere de volum a chistului
C. acuzele sunt exacerbate n perioada

premenstrual
C. prezena ascitei n cantitate mare

D. prezena unui chist follicular sau de corp luteal
D. adenopatii homolaterale suspecte
E. n caz de modificri morfologice ale chistului
E. ader la piele i la planurile subiacente
(pag. 589)
(pag. 601)
Pag. 76 din 130
57 Semnele ecografice evocatoare pentru

tumora maligna ovariana sunt;
A. ascita
B. vegetatii intrachistice
C. componenta solida
D. diametrul chistului sub 2,5 cm
E. continut intrachistic clar, anecogen
(pag. 588)
* 58 Hemoragia intrachistica ovariana se
manifesta clinic prin;
A. durere severa tip " lovitura de pumnal"
B. tablou de hemoperitoneu
C. aparare abdomino-pelvina obligatorie
D. durere pelvina, de multe ori fara aparare
E. soc hemoragic
(pag. 599)
* 59 Factorii de risc pentru cancerul mamar sunt
urmatorii, cu exceptia;
A. pubertate precoce
Tema nr. 52
Poliartrita reumatoid
medicamentelor
*1
A. respect articulaiile metacarpofalangiene si

interfalangiene proximale
B. implic preferenial articulaiile interfalangiene
distale
C. asociaz frecvent simptome/semne
extraarticulare
D. este o poliartrit acut cu durata sub ase
sptmni
E. se caracterizeaz prin prezena sinovitei i
eroziunilor cu pattern poliarticular
(pag. 629)
*2
B. menopauza tardiva
C. alaptarea
D. nuligestitate
E. antecedente de radioterapie toracica
Identificai afirmaia corect privind afectarea

articular n poliartrita reumatoid
Precizai afirmaia corect referitor la

evaluarea radiografic a unui pacient cu
poliartrit reumatoid
A. necesit expunerea minii i a pumnului pentru

identificarea semnelor de condrocalcinoz
(pag. 602)
B. nu identific leziuni radiologice n primii 2 ani de

evoluie
60 Conduita terapeutica in cancerul mamar

subclinic consta in:
C. este obligatorie expunerea radiografic a

articulaiilor tibio-tarsiene
A. tumorectomie
B. radioterapie externa a sanului restant
D. absena leziunilor radiologice exclude

diagnosticul
C. chimioterapie
E. expunerea 3/4 picior bilateral fa poate identifica

pensri de spaiu articular i eroziuni
D. fara hormonoterapie
(pag. 629)
E. limfadenectomie axilara
*3
(pag. 604)
Care dintre complicaiile enumerate nu este

ntlnit n poliartrita reumatoid
A. pericardita
B. amiloidoza AA
C. glomerulonefrita proliferativ difuz
D. multinevrita
E. episclerita
(pag. 630)
*4
Reaciile adverse la methotrexat nu includ
A. citopenia
B. stomatita
C. hirsutismul
D. infeciile
E. citoliza hepatic
(pag. 631)
Pag. 77 din 130
*5
Tratamentul de fond convenional n

poliartrita reumatoid utilizeaz
A. etanercept
B. leflunomid
C. tocilizumab
D. infliximab
Monitorizarea pacientului cu poliartrit

reumatoid include
A. evaluarea clinic a rigiditii matinale i durerii

articulare
B. determinarea markerilor biologici: VSH, CRP,
ANA, ANCA
E. abatacept
C. evaluarea radiografic a minilor la fiecare trei

luni
(pag. 631)
D. scorul de activitate a bolii DAS28
Evaluarea complementar a pacientului cu

poliartrit reumatoid presupune
A. cercetarea sindromului inflamator, VSH, CRP

B. identificarea terenului genetic HLA-DR0401,
0404, 0405
C. determinarea anticorpilor anti-CCP i a factorului
reumatoid
D. radiografia de mini i ecografia articular
E. testarea funciei hepatice i a creatininei
(pag. 629)
7
Afirmaiile incorecte privind anticorpii antiCCP sunt
A. apar la 15% din vrstnicii peste 70 de ani

B. sunt identificai frecvent n lupusul eritematos
sistemic, sclerodermie i spondiloartropatii
C. sunt foarte sensibili i specifici pentru PR
D. prezint semnificaie diagnostic dar nu i
prognostic, de severitate a bolii
E. se pozitiveaz n infecii cronice (virus hepatitic
C, tuberculoz, mononucleoz).
E. identificarea comorbiditii cardiovasculare

(pag. 631)
10 Factori de prognostic ai severitii n
poliartrita reumatoid sunt
A. vasculita reumatoid
B. prezena eroziunilor la diagnostic
C. teren genetic HLA-B27
D. persistena sinovitei la 3 luni de tratament
E. debut acut monoarticular
(pag. 629,630)
Tema nr. 53
Spondilit anchilozant
pag. 634-635
*1
Care dintre urmatoarele afirmatii despre

spondiloartropatii nu este adevarata:
(pag. 628)
A. asociaza afectare de tip inflamator axial, periferic

si entezal
B. sunt cert definite de pozitivitatea pentru HLA-B27
Tratamentul de fond n poliartrita reumatoid

presupune
A. utilizarea de prim intenie a terapiei anti-TNF n

formele uoare i moderate de boal
C. reunesc spondilita anchilozanta, artrita

psoriazica, artritele reactive, artritele din boli
inflamatorii intestinale, sindromul SAPHO;
B. iniial administrarea de metotrexat sau

leflunomid
D. pot avea manifestari extraarticulare oculare,

gastrointestinale, cutanate
C. administrarea de rituximab de prim intenie n

formele severe de boal
E. au frecventa similara poliartritei reumatoide
D. evitarea hidroxiclorochinei n monoterapie

E. utilizarea terapiei combinate metotrexat +
sulfasalazin
(pag. 630,631)
(pag. 634)
*2
Alegeti afirmatia adevarata privind testul

Schober in spondilita anchilozanta
A. este manevra de provocare a durerii in

articulatiile sacroiliace
B. evalueaza afectarea inflamatorie a articulatiei
soldului
C. este util in aprecierea redorii coloanei lombare
D. reprezinta metoda de electie pentru aprecierea
expansiunii toracice
E. este indispensabil in aprecierea afectarii
articulare periferice
(pag. 634)
Pag. 78 din 130
*3
Care dintre semnele radiologice enumerate

nu este specific spondilitei anchilozante
Examenul RMN in spondilita anchilozanta

evidentiaza
A. semnul Romanus
A. efuziunea articulara de sold
B. sindesmofitele
B. afectarea sacroiliaca si vertebrala in cazurile cu

radiografii normale
C. aspectul de vertebre patrate

E. sacroiliita
C. hiposemnal T1 dupa administrarea de

gadolinium si hipersemnal T2 la nivelul spatiilor
sacroiliace
(pag. 635)
D. aspectul de spondilodiscita infectioasa
D. osteofitele
*4
Care dintre urmatoarele manifestari

extraarticulare nu este caracteristica
spondilitei anchilozante
A. amiloidoza AA
B. nefropatia IgA
E. sinovita articulatiilor periferice in cazurile cu

aspect ecografic normal
(pag. 635)
9
Evaluarea complementara in
spondiloartropatii consta in
C. boala de reflux gastroesofagiana
A. determinarea prezentei HLA-B27
D. insuficienta aortica
B. testarea VSH, CPR, factor reumatoid
E. uveita anterioara
C. ecografia articulara
(pag. 634,635)
D. radiografii ale bazinului, coloanei vertebrale

toraco-lombare, picioarelor
*5
Tratamentul cu metotrexat in spondilita

anchilozanta este util in controlul
A. artritei periferice
B. afectarilor entezelor
C. progresiei axiale a bolii
D. uveitei
E. afectarii coxofemurale
(pag. 635)
6
Alegeti afirmatiile adevarate privind afectarea

entezelor in spondiloartropatii
E. determinari ale hemogramei, transaminazelor,

ureei, creatininei
(pag. 635)
10 Care dintre urmatoarele afirmatii privind
diagnosticul clinic al spondilitei anchilozante
nu sunt adevarate
A. durerea de spate de tip inflamator raspunde
prompt la administrarea AINS si reaparare dupa
48 de ore dupa oprirea tratamentului
B. afectarea fesiera este obiectivata prin durere
fesiera
A. se exprima frecvent prin talalgii
C. artritele periferice sunt simetrice
B. consta in inflamatia zonei de insertie pe os a

tendoanelor si ligamentelor
D. antecendetele familiale de spondiloartropatie,

psoriazis, boli inflamatorii intestinale sunt
semnificative pentru diagnostic
C. raspunde la administrarea de sulfasalazina

D. se trateaza cu AINS
E. niciuna dintre afirmatiile de mai sus
E. consta in dureri trohanteriene, sternale
(pag. 634,635)
(pag. 634,635)
7
Tratamentul anti-TNF-alfa in spondilita

anchilozanta este
A. indicat in cazurile cu afectare vertebrala dupa

esec succesiv la trei AINS
B. indicat in afectarea coxofemurala
C. prescris dupa excluderea istoricului de
tuberculoza primara
D. singura optiune terapeutica a uveitelor
E. util in cazurile cu afectare a entezelor care nu
raspund la administrarea corecta a AINS
(pag. 635)
Pag. 79 din 130
Tema nr. 54
Osteoporoz
pag. 636-640
*1
Osteoporoza este
*5
Fracturile osteoporotice
A. nu apar niciodata consecutiv unui traumatism

minim
B. sunt extrem de frecvente la nivelul extremitatii
proximale a antebratului
C. afecteaza preponderent segmentul cervical al
coloanei vertebrale
D. sunt localizate uzual la nivel vertebral
A. boala extrem de dureroasa indiferent de

instalarea unei fracturi
E. prezinta simptome neurologice in majoritatea

cazurilor
B. maladie difuza a scheletului, caracterizata prin

scaderea masei osoase
(pag. 637)
C. afectiune rara de tip primar
D. boala grava cand valoarea scorului T se

regaseste in intervalul -1 si -2.5
E. afectiune preponderent diagnosticata la varsta
tanara
(pag. 636)
*2
Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare

la osteoporoza este adevarata
A. Osteoporoza primara este boala osoasa

fragilizanta cea mai frecventa
B. Osteoporoza nu necesita teste de laborator in
cazul unei fracturi cu aparenta osteoporotica
Care afirmatii referitoare la osteoporoza sunt

incorecte
A. Terapia osteoporozei in absenta unor fracturi

este intotdeauna de tip farmacologic sistematic
B. Osteoporoza severa nu se asociaza decat
rareori cu prezenta uneia/mai multor fracturi
C. Diagnosticul de osteoporoza secundara nu se
regaseste niciodata la un pacient cunoscut cu
boala celiaca
D. Testele de laborator ce trebuie efectuate la
pacientul cu osteoporoza cuprind doar:
hemograma, calciu seric si calciuria
E. Maladia Marfan este o osteopatie fragilizanta
non-osteoporotica
C. Tratamentul osteoporozei presupune doar un

regim igieno-dietetic
(pag. 637, 638)
D. Terapia osteporozei este strict medicamentoasa
Osteoporoza primara
E. Oricare dintre variantele de mai sus
A. exclude alte cauze de osteopatie fragilizanta
(pag. 636)
B. presupune evaluarea vitezei de sedimentare a

hematiilor, electroforeza proteinelor serice,
calciului seric, creatininuriei
*3
Diagnosticul de osteoporoza primara
A. nu consta in excluderea osteoporozei secundare

B. poate fi obiectivat la un pacient cu mastocitoza
sistemica
C. nu include evaluarea imunofixarii urinare sau a
TSH-ului
D. presupune in primul rand decelarea unei cauze
generale de osteopatie fragilizanta nonosteoporotica
E. consta in efectuarea frecventa a densitometriei
osoase
(pag. 637)
*4
Osteoporoza secundara
A. nu are niciodata o cauza endocrinologica

B. nu trebuie exclusa in momentul diagnosticului
formei primare intrucat reprezinta un alt tip de
patologie
C. se poate regasi la un pacient cu rezectie
intestinala extinsa in antecedentele patologice
C. poate induce afectiuni de tip malign

D. poate fi diagnosticata atat la femei cat si la
barbati
E. nu este dureroasa, simptomatologia algica fiind
de fapt prezenta doar in cazul unei fracturi
(pag. 636,637)
8
Absortiometria cu raze X
A. este utilizata pentru terapia osteoporozei

B. masoara densitatea minerala osoasa la nivelul
coloanei vertebrale lombare
C. reda un scor T mai mare de -2.5 pentru
osteopenie
D. reda un scor T normal mai mare de -1
E. reprezinta un instrument important in diagnosticul
osteoporozei secundare
(pag. 636)
D. reprezinta un stadiu evolutiv al osteoporozei

primare
E. niciuna dintre variantele de mai sus nu este
corecta
(pag. 637)
Pag. 80 din 130
Bisfosfonatii
A. reprezinta substanta activa a ranelatului de

strontiu
B. reduc riscul fracturilor vertebrale si de sold
C. au ca efecte secundare: osteonecroza aseptica
de cap femural si stomatita
D. se administreaza concomitent cu raloxifenul,
dimineata pe stomacul gol fara a manca cu un
pahar mare de apa
E. pot fi administrati la pacienti cu osteoporoza, de
sex feminin inainte de 70 de ani cu DMO foarte
scazut (scorul T mai mic de -3) chiar si in
absenta unei fracturi
(pag. 638,639)
10 Cand indicati efectuarea densitometriei
osoase
*2
Radiculalgia simptomatica
A. poate releva o spondilodiscita infectioasa

B. are un caracter strict mecanic, fara asocierea
semnelor generale de tip febril sau alterarea
starii generale
C. nu reprezinta o urgenta diagnostica sau
terapeutica putand fi usor recunoscuta clinic
D. traduce o afectare tronculara a nervului sciatic
popliteu extern
E. cand este asociata cu un sindrom rahidian si in
cazul herniei de disc rupte, cu migrare trebuie
cautata o compresie extrarahidiana
(pag. 625)
*3
Semnele Leri si Lasegue
A. sunt pozitive in cazul herniei rupte

B. traduc sciatica L3-L4
A. La populatia generala cu antecedente personale

de fractura la nivel vertebral lombar fara o
trauma majora
C. redau originea discala a unei afectari radiculare
B. In cazul descoperirii unei tumori osoase

vertebrale
E. niciunul dintre raspunsurile de mai sus nu este

cel corect
C. La femei in postmenopauza cu un IMC mai mic

de 19kg/m, cu exceptia celor care se afla in
terapie de substitutie hormonala cu TSH in doze
mai mici decat cele necesare pentru protectia
oaselor
(pag. 627)
D. La femei aflate in postmenopauza cu istoric

concomitent de tratament cu corticosteroizi
pentru o perioada de cel putin 3 luni consecutive
la o doza care sa depaseasca 7.5 mg/zi
echivalent al prednisonului
E. La subiecti de sex feminin cu menopauza inainte
de 40 de ani
(pag. 638)
Tema nr. 55
Radiculalgia i sindromul de comprensiune nervoas
pag. 625-627
*1
Lomboradiculalgia comuna
A. este intotdeauna bilaterala cu exceptia stenozei

de canal verterbal lombar
B. rareori este relationata cu o deformare rahidiana
congenitala sau dobandita
C. se caracterizeaza prin hernie de disc mai ales la
pacientii varstnici cu un factor declansator
D. presupune efectuarea de rutina a unui examen
computer-tomografic
D. sunt echivalente semnului soneriei
*4
Sindromul de tunel carpian
A. se insoteste clinic de hiperestezie in teritoriul

nervului median
B. va fi obiectivat prin semnul Tinel efectuat prin
hiperflexia incheieturii mainii
C. conduce la acroparestezie nocturna, cu
interesarea teritoriului nervului median fata
palmara a primelor 2 degete si jumatatea
exterioara din medius
D. conduce la acroparestezie nocturna cu
interesarea teritoriului nervului median fata
palmara a primelor 3 degete si jumatatea
exterioara din inelar
E. nu poate avea semne functionale de tip
acroparestezie noctura
(pag. 627)
*5
Teritoriul senzitiv al afectiunii radiculare cu

topografie la nivelul C5 va fi evaluat
A. prin abductia bratului

B. prin determinarea reflexului bicipital
C. pe fata interna a bratului
D. prin manevre pasive de mobilizare ale articulatiei
scapulo-humerale
E. in partea de sus a umerilor
(pag. 626)
E. toate variantele de mai sus sunt corecte

(pag. 625)
Pag. 81 din 130
Tratamentul radiculalgiei si al sindromului de

compresie nervoasa
Indicatiile chirurgicale ale unei

lomboradiculalgii
A. include administrarea pe cale sistemica si pe

termen lung a unui corticoid
A. sunt rezervate doar cazurilor extrem de grave,

cu potential letal
B. presupune terapia cauzei principale
B. includ deficitul motor recent si radiculalgia

hiperalgica
C. poate fi de tip medicamentos local

D. nu include cura chirurgicala in ceea ce priveste
sindromul de tunel carpian
E. permite infiltratia cu corticosteroizi si la pacientii
cu tulburari de coagulare
(pag. 626,627)
7
Investigatiile suplimentare in cazul unei

radiculalgii necomplicate includ:
A. decat radiografia de coloana vertebrala indiferent

de durata simptomatologiei algice
B. nimic suplimentar, cu exceptia radiografiei de
coloana vertebrala, hemoleucograma, CRP si
hemostaza in cazul duratei sub 6 saptamani a
simptomatologiei si numai daca s-au prevazut
inflitratii rahidiene
C. evaluare extensiva indiferent de durata
simptomatologiei sau de afectiunile preexistente
D. radiografie de coloana vertebrala, CRP,
hemostaza dupa 6 - 8 saptamani de la debutul
simptomatologiei
E. CT rahidian dupa 6-8 saptamani de la instalarea
simptomatologiei algice
C. se adreseaza cazurilor cu afectiuni

pluriradiculare, tulburari sfincteriene, dar si celor
cu dureri radiculare de origine discala cu
insufcienta functionala majora
D. nu exista indicatie chirurgicala in cazul
lomboradiculalgiilor
E. nu se poate recurge la terapie chirurgicala in
primele 8 saptamani de la diagnosticul
sindromului de coada de cal
(pag. 627)
10 Examinarile complementare in cazul
sindromului de tunel carpian
A. pot releva semne de denervare cu indicatie
chirurgicala imediata
B. nu aduc nici un beneficiu comparativ cu
examenul clinic
C. includ efectuarea de radiografii ale mainilor
D. presupun inclusiv prelevarea proteinuriei de 24
de ore
E. vor cuprinde si hemograma, VSH,CRP
(pag. 627)
(pag. 626)
8
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt corecte
A. Un fumator cu radiculalgie C8-D1, cu orar

inflamator si asociere de sindrom ClaudeBernard-Horner poate fi diagnosticat cu
afectiune maligna pulmonara
B. Nementionarea posibilitatii unei amiloidoze AL la
un pacient de peste 65 de ani cu sindrom de
tunel carpian reprezinta o eroare de diagnostic
C. Afectarea radiculara L5 include lezarea
tronculara a nervului sciatic popliteu extern
Tema nr. 56
Prescrierea i monitorizarea antiinflamatoarelor
corticosteroidiene i necorticosteroidiene
medicamentelor
*1
Care dintre urmatorii agenti farmacologici

sunt de tip AINS
D. Cruralgia poate fi definita la nivel L3 sau L4
A. Pirazolii
E. Sindromul de coada de cal reprezinta indicatie

chirurgicala in cazul unei lomboradiculalgii
B. Prednisonul
(pag. 626)
C. Betametazona
D. Ketotifenul
E. Lorazepamul
(pag. 646)
*2
In care dintre afectiunile enumerate mai jos

este permisa infiltrarea de corticosteroizi?
A. Status infectios activ

B. Bursita olecraniana
C. Artrita septica
D. Osteocondrom
E. Toate raspunsurile de mai sus sunt eronate
(pag. 649)
Pag. 82 din 130
*3
Ce tipuri de afectiuni dintre cele redate mai

jos, presupun administrarea pe o perioada
lunga a AINS
A. Rahialgii
Care dintre urmatoarele afirmatii sunt

incorecte
A. AINS au si efecte de tip analgezic si antipiretic
B. Tendinite si bursite
B. Etoricoxibul este un inhibitor selectiv al

ciclooxigenazei 1
C. Traume sportive
C. Indometacinul face parte din clasa pirazolilor
D. Spondilita anchilozanta
D. AINS pot induce crize de crize de diverticulita

sigmoidiana
E. Guta cronica tofacee

(pag. 646)
*4
Care sunt reactiile adverse dupa

administrarea steroizilor pe cale generala
A. Hipercorticismul iatrogen, retard de crestere la

copil, amenoree, osteonecroza aseptica
B. Boala Crohn, complicatii cardio-vasculare,
hiperlipemie, sigmoidita, acnee
C. Diverticuloza, cicatrici cheloide, infectii
oportuniste
D. Diabet zaharat tip I insulinonecesitant
E. Feocromocitom, hipotiroidism, hipopotasemie
(pag. 648,649)
*5
Interactiunile medicamentoase ale AINS

includ
A. antihipertensivele de tip sartan

B. fenitoina-cu risc de supradozaj
C. corticosteroizii indiferent de diagnostic si de
simptomatologia algica
D. salicilatii cu risc de reactie de hipersenibilizare
imediata
E. inhibitorii de pompa de protoni
E. Administrarea de AINS poate avea drept efect

secundar, nefrita acuta interstitiala imunoalergica
(pag. 645,646)
9
Ce indicati in prescriptia corticosteroizilor
A. scaderea treptata a dozelor fara necesitatea unei

terapii de fond in poliartrita reumatoida
B. contraindicatia acestor substante
medicamentoase in vasculite sistemice, tip boala
Horton
C. administrarea in polimialgia reumatica in doza
initiala de atac cu diminuarea ulterioara treptata
D. riscul de insuficienta suprarenala consecutiv unei
diminuari a dozei de steroid sub 0,1mg/kgc/zi
impune efectuarea unui test la Synacthen
E. terapia pe termen scurt nu impune descrestere
progresiva
(pag. 648)
10 AINS pot fi administrate in siguranta in
urmatoarele circumstante
A. topic, de exemplu ketoprofenul fara a induce
fenomene de fotosensibilizare
B. la pacientul cu osteoartrita de genunchi, in puseu
congestiv
(pag. 647,648)
C. in patologii radiculare
A. prescrierea a doua antiinflamatoare simultan
D. in doze mari la pacientii cu boli inflamatorii

intestinale
B. prescrierea de AINS concomitent cu

anticoagulante orale
E. in colagenoze simultan cu antiinflamatoare

corticosteroidiene
C. continuarea terapiei cu AINS si in afara

perioadelor nedureroase din artroze
(pag. 646,647)
Este permisa
D. administrarea de corticosteroid la un pacient cu

poliartrita reumatoida
E. infiltrarea locala de corticosteroizi la pacientul cu
sindrom de tunel carpian
(pag. 646,647,648)
7
Reprezinta complicatii specifice la infiltratii

de corticosteroizi
A. hemartroza
B. ruptura tendinoasa in cazul infiltrarii periarticulare
C. risartroza
D. artrita acuta gutoasa
E. artrita psoriazica
(pag. 650)
Pag. 83 din 130
Tema nr. 57
Fractura extremitii inferioare a radiusului i a
extremitii superioare a femurului la adult i
particularitile fracturilor la copil
pag. 653-654, 655-656, 664
*1
Fractura extraarticular cu deplasare

posterioar a extremitii inferioare a
radiusului se numete:
*5
Fractura-dezlipire epifizar Salter 3 este

fractura cartilajului de cretere cu
A. Traiect numai prin cartilajul de cretere

B. Prelungire metafizar
C. Prelungire epifizar
D. Prelungire metafizar i epifizar
E. Compresiune axial
(pag. 664)
6
A. Pouteau-Colles
Deformarea membrului inferior ntr-o

fractur dezangrenat a extremitii
superioare a femurului este n:
B. Goyrand-Smith
A. Rotaie extern
C. Gerard-Marchand
B. Rotaie intern
D. Destot
C. Abducie
E. Galeazzi
D. Adducie
(pag. 653)
E. Flexie
*2
Fractura extraarticular cu deplasare

anterioar a extremitii inferioare a
radiusului se numete:
(pag. 655)
7
A. Pouteau-Colles
Urmtoarele afirmaii referitoare la fracturile

extremitii superioare a femurului sunt
adevrate:
B. Goyrand-Smith
A. Fracturile cervicale sunt fracturi extraarticulare
C. Gerard-Marchand
B. Fracturile cervicale prezint risc de necroz

secundar a capului femural
D. Destot
E. Galeazzi
(pag. 653)
*3
Conform clasificrii Garden, fractura

cervical a femurului cu ruptur complet
este de tip:
A. Garden I
B. Garden II
C. Fracturile capului femural sunt relativ frecvente

D. Fracturile cervicale prezint risc de
pseudartroz
E. Fracturile masivului trohanterian au risc de
consolidare vicioas
(pag. 655)
8
O fractur a extremitii inferioare a

radiusului se caracterizeaz clinic prin:
C. Garden III
A. Durere
D. Garden IV
B. Impoten funcional
E. Garden V
C. Deformarea pumnului n dos de furculi dac

deplasarea este anterioar
(pag. 655)
*4
Fracturile intertrohanteriene sunt fracturi cu

traiect de fractur:
D. Leziune a nervului radial

E. Edem
A. Parcelare ale marelui trohanter
(pag. 653)
B. Ce separ un fragment diafizar
C. Oblic de la marele la micul trohanter
Din complicaiile posibile ale unei fracturi a

extremitii inferioare a radiusului fac parte:
D. Orizontal ntre marele i micul trohanter
A. Leziunea nervului radial
E. Sub nivelul micului trohanter
B. Deschidere cutanat
(pag. 655)
C. Sindromul de compartiment
D. Infecia zonei operate
E. Necroza osoas
(pag. 654)
Pag. 84 din 130
10 Cel mai frecvent tratament al fracturilor la

copil este tratamentul ortopedic din
urmtoarele motive
A. Risc de epifiziodez postoperatorie (dac
intervenia chirurgical este localizat pe
cartilajul de cretere)
Complicaiile generale i la distan ale

infeciilor acute ale prilor moi sunt:
A. Artroza
B. Endocardita
C. Tetanosul
B. Tolerabilitate bun a fixrii vicioase prin

remodelarea ulterioar
D. Decompensarea n cazul unui teren favorizant
C. Epifize fertile: aproape de genunchi i departe de

cot
(pag. 669)
D. Formarea unui punct osos la nivelul leziunii

cartilajului de cretere
E. Flegmonul digital
Tratamentul chirurgical al flegmonului digital
se poate face prin:
A. Ablaie prin contraincizii la extremitile degetului
E. Absena complicaiilor de rigiditate sau a

tromboflebitei sub ghips
B. Antibioterapie cu spectru larg pentru 21 de zile
(pag. 664)
C. Deschidere n Z a degetului
Tema nr. 58
Infeciile acute ale prilor moi (abces, panariiu,
flegmon al tecii)
pag. 669-670
1
Unele din semnele clinice locale ale

abcesului prilor moi sunt:
A. Colecia fluctuent
B. Febra
C. Hiperleucocitoza
D. Durerea pulsatil
E. Hipotermia local
(pag. 669)
2
Flegmonul digital este caracterizat clinic prin:
A. Mrirea n volum a degetului afectat

B. Localizarea infeciei
C. Iradierea durerii de-a lungul nveliului
D. Durere la extensia pasiv a degetului
E. Deformarea degetului cu ncovoierea lui
(pag. 669)
3
Din factorii favorizani ai infeciilor prilor

moi fac parte:
A. Hipotiroidismul
B. Artroza la nivelul degetelor minii
C. Diabetul zaharat
D. Deficien a statusului imunologic
E. Prezena de corpi strini
(pag. 669)
D. Sinovectomie digital
E. Excizia tendonului
(pag. 670)
*6
Tratamentul flegmonului digital n stadiul 2

se face prin:
A. Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10

zile i bi antiseptice de 2 ori/zi
B. 2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului,
apoi antibioterapie pentru 21 de zile
C. Excizia tendonului interesat dac acesta a
necrozat
D. Deschidere n Z a degetului i sinovectomie
digital
E. Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile
(pag. 670)
*7
Tratamentul flegmonului digital n stadiul 3

se face prin:
A. Dac nu a colectat, antibioterapie pentru 10 zile

i bi antiseptice de 2 ori/zi
B. 2 contraincizii la nivelul extremitilor degetului,
apoi antibioterapie pentru 21 de zile
C. Excizia tendonului interesat dac acesta a
necrozat i reconstrucie ulterioar
D. Deschidere n Z a degetului i sinovectomie
digital
E. Antibioterapie cu spectru larg pentru 45 de zile
(pag. 670)
*8
Durata antibioterapiei n artrita (complicaie

local n infeciile acute ale prilor moi) este
de:
A. 7 zile
B. 14 zile
C. 21 de zile
D. 45 de zile
E. 60 de zile
(pag. 669)
Pag. 85 din 130
*9
Investigaiile de laborator n diagnosticul

pozitiv al infeciilor acute ale prilor moi
arat:
Ocluzia arterei centrale a retinei se

caracterizeaz prin:
A. congestia ocular
A. Hipertermie local
B. scderea brusc a vederii
B. Leucopenie
C. precipitate pe faa posterioar a corneei
C. Trombocitoz
D. d.sinechii irido-cristaliniene
D. Creterea proteinei C reactive
E. edem macular cu aspect de cirea macular
E. Scderea vitezei de sedimentare a hematiilor
(pag. 679)
(pag. 669)
* 10 n flegmonul digital, durerea este
caracterizat de:
*4
Ocluzia venei centrale a retinei se

caracterizeaz prin:
A. artere i vene subiri i filiforme la nivelul retinei
A. Intensificare la extensia pasiv a degetului
B. hemoragii retiniene striate sau rorunde
B. Intensificare la flexia pasiv a degetului
C. edem macular ischemic cu aspect de cirea

macular
C. Iradiere pn la pliul palmar proximal pentru

degetele II, III i IV
D. d.Tyndall pozitiv la nivelul camerei anterioare
D. Iradiere pn la pliul pumnului pentru degetele

II, III, IV
E. vene i artere ntecuite sub form de

manoane perivasculare
E. Iradiere pn la pliul palmar distal pentru

degetele I i V
(pag. 680)
(pag. 669)
Tema nr. 59
Anomalii ale vederii cu debut brutal
medicamentelor
*1
Care dintre urmtoarele afeciuni este

caracterizat de scderea brutal a vederii cu
ochi rou, dureros?
*5
Tratamentul glaucomului acut presupune

urmtoarele metode cu excepia:
A. beta-blocante administrate local

B. inhibitor de anhidraz carbonic administrate
local i general
C. midriatice administrate local
D. d.iridotomie la nivelul ochiului afectat
E. iridotomie la nivelul ochiului congener, sntos
(pag. 682)
6
A. dezlipirea de retin
Care dintre urmtorii factori favorizeaz

apariia glaucomului acut prin nchiderea
unghiului?
B. neuropatia optic ischemic acut anterioar
A. hipermetropia
C. glaucom neovascular
B. administrare simpaticolitice
D. d.degenerescena macular legat de vrst
C. administrare parasimpaticomimetice
E. ocluzia venei centrale ale retinei
D. d.stress
(pag. 678)
E. expunere prelungit la ntuneric
*2
Care dintre urmtoarele afeciuni este

caracterizat de scderea brutal a vederii cu
ochi alb, nedureros?
A. glaucomul acut
(pag. 682)
7
Care dintre urmtoarele afirmaii sunt

valabile n cazul neuropatiei oprice
ischemice acute anterioare?
B. keratita acut
A. scderea brutal a vederii
C. endoftalmit
B. durere ocular, congestie ocular aprut cu

24 de ore nainte de scderea acuitii vizuale
D. d.neuropatia optic ischemic anterioar

E. glaucom neovascular
(pag. 678)
C. amputarea cmpului vizual

D. d.edem papilar cu hemoragii peripapilare
E. poate reprezenta o manifestare a bolii Horton
(pag. 681)
Pag. 86 din 130
Uveita anterioar acut este caracterizat

prin:
*2
A. hemoftalmus
In care dintre urmtoarele afeciuni

caracterizate de ochi rou i dureros nu
apare scderea acuitii vizuale?
B. cerc pericheratic
A. conjunctivita bacteriana
C. efect Tyndall
B. traumatism ocular cu hemoragie subconjunctival
D. d.precipitate endocorneene
C. plag conjunctival cu retenie de corp strin
E. sinechii iridocristaliniene, care foreaz pupila

s rmn n midriaz maxim
D. d. keratita acut
(pag. 684)
(pag. 686)
Conduita terapeutic a complicaiilor

ocluziei venei centrale a retinei includ:
E. episclerita acut
3
Urmtoarele semne i simptome sunt

caracteristice pentru sclerita acut
anterioar?
A. msurarea tensiunii oculare si tratament

hipotonizant pentru glaucomul secundar
A. acuitate vizual normal
B. fotocoagulare panretinian pentru prevenirea

complicaiilor neovasculare
B. ochiul prezint roea localizat care dispare

dup aplicarea unui vasoconstrictor
C. injectare intravitreean de corticosteroizi pentru

tratamentul edemului macular cistoid
C. apare durere ocular intensificat la micrile

globului ocular
D. d.antibioterapie masiv pentru evitarea

panoftalmiei oculare
D. d. cristalinul prezint opacifiere nuclear sau

cortical posterioar
E. lavaj al camerei anterioare pentru eliminarea

hipopionului
E. edem papilar bilateral, cu hemoragii i exsudate

peripapilare
(pag. 680)
(pag. 687)
* 10 Care dintre formele de keratit acut este

caracterizat de ulcer dendritic sau n hart
geografic:
A. keratita bacterian
B. keratit herpetic
C. keratit cu adenovirus
D. d.sindrom cu ochi uscat
E. sindrom de expunere prin malpoziie palpebral
(pag. 684)
A. boala Behcet
B. tuberculoz
C. sarcin extrauterin
D. d. boal Crohn
E. poliartrit reumatoid
(pag. 687)
5
Tema nr. 60
Ochiul rou i/sau dureros
medicamentelor
1
Care dintre urmtoarele afeciuni sunt

caracterizate de scderea acuitii vizuale?
A. conjunctivita acut
B. Keratita acut
Care dintre urmtoarele afeciuni pot

determina sclerit?
Care dintre urmtoarele afeciuni oculare

sunt caracterizate de scderea acuitii
vizuale?
A. conjunctivita acut
B. plag ocular cu retenie de corp strin
intraocular
C. keratit acut
D. d. sclerit acut anterioar
E. uveit anterioar acut
(pag. 687)
*6
Glaucomul acut se caracterizeaz prin

urmtoarele semne i simptome cu excepia:
C. Sclerita anterioar acut
A. congestie ocular
D. d. Glaucomul acut
B. ochi dur datorit creterii tensiunii intraoculare
E. Endoftalmita
C. durere ocular intens
(pag. 687)
D. d.mioz, cu pupil fix areflexiv

E. stare general alterat, greuri, vrsturi
(pag. 682)
Pag. 87 din 130
*7
Urmtoarele semne i simptome sunt

caracterizate pentru keratit epitalial acut
cu excepia:
A. congestie ocular
B. scderea acuitii vizuale
C. midriaz
D. d.reflex corneean modificat cu hipoestezie
corneean
E. coloraie cu fluorescein pozitiv
(pag. 683)
*8
Urmtoarele semne clinice sunt

caracteristice uveitei anterioare acute cu
excepia:
A. acuitate vizual normal

B. congestie ocular
C. durere ocular
D. d.pupil deformate.apare cu recurene
identice n cadrul unei boli generale
E. apare cu recurene identice n cadrul unei boli
generale
(pag. 684)
*9
Lentilele de contact pot predispune la una

sau mai multe dintre urmtoarele afeciuni:
A. glaucom acut
B. keratita epitelial acut
C. episclerit acut
D. d.cataract traumatic
E. corioretinit
(pag. 688)
* 10 Uveita acut este caracterizat de
urmtoarele aspecte clinice cu excepia:
A. precipitate pe endoteliul corneean
B. efect Tyndall al umorii apoase
C. sinechii iridocristaliniene
D. d.focar inflamator corioretinian localizat
peripapilar sau la nivelul retinei periferice
Tema nr. 61
Otalgii i otite la copii i aduli
medicamentelor
1
Inervaia senzitiv a urechii externe este

asigurat de:
A. Nervul auriculotemporal
B. Nervul Wrisberg
C. Ram auricular al nervului vag
D. Nervul timpanic
E. Plex cervical superior
(pag. 716)
2
Stadiile otitei medii acute sunt:
A. Stadiul de colectare
B. Stadiul de cicatrizare
C. Stadiul perforat
D. Stadiul congestiv
E. Stadiul cataral
(pag. 717)
3
Otita extern se manifest prin:
A. Hipoacuzie neurosenzorial
B. Otalgie
C. Edem al conductului auditiv extern
D. Congestia timpanului
E. Ameeli
(pag. 718)
4
Semnele de atenionare ale unei posibile

otite seromucoase la copil sunt:
A. Tulburri de atenie
B. Otite externe repetate
C. ntrzierea vorbirii
E. focar inflamator localizat la 2-3 mm de limbul

sclerocorneean
D. Tulburri de comportament
(pag. 684)
(pag. 719)
E. Somnolena
5
La impedanmetrie n cadrul explorrii otitei

seromucoase gsim:
A. Curba tip A
B. Curb tip B
C. Curb tip C
D. Curba tip D
E. Curb tip A i C
(pag. 720)
Pag. 88 din 130
*6
Suspiciunea de otita medie acut cu

Haemophilus influenzae se pune cnd este
asociat otitei:
A. Otoragie
B. Conjunctivita
C. Somnolen
D. Disfagie
E. Meningita
(pag. 718)
*7
Complicaiile otitei medii acute nu includ:
A. Mastoidita
B. Tromboflebita sinusului lateral
C. Nevralgia facial
D. Menigita
E. Abcesul cerebral
(pag. 718)
*8
Otita seromucoas cronic are o durat a

evoluiei simptomelor de:
Tema nr. 62
Angine i faringite ale adultului
medicamentelor,fara tratamentul anginei pag. 723 recomandarea AFSSAPS
1
Angina ulcero-necrotic se ntlnete n:
A. Mononucleoza infecioas
B. Difterie
C. Angina Vincent
D. ancru sifilitic
E. Herpes
(pag. 722)
2
Angina vezicular se ntlnete n:
A. Herpangin
B. Grip
A. 7 zile
C. Herpes
B. 3 sptmni
D. Difterie
C. 4 sptmni
E. Zona nervului IX
D. 2 luni
(pag. 722)
E. 3 luni
(pag. 719)
*9
Otita seromucoas cronic este secundar:
Angina eritemato-pultaceee se ntlnete n:
A. Angina Vincent
B. Angina streptococic
A. otitelor furunculoase
C. Difterie
B. disfunctiei trompei lui Eustachio
D. Herpangina
C. mastoiditei
E. Mononucleoza infecioas
D. otitelor externe virale
(pag. 722)
E. traumatismelor otice
(pag. 719)
* 10 Durata tratamentului antibiotic per os
recomandat la copii peste 2 ani n otita medie
acut este:
n angina eritemato-pultacee depozitele

pultacee sunt:
A. Aderente pe amigdale
B. Neaderente pe amigdale
C. Albicioase
A. 2 zile
D. Cenuii
B. 5 zile
E. Punctiforme
C. 9 zile
(pag. 722)
D. o zi
E. 14 zile
(pag. 720)
Diagnosticul pozitiv n mononucleoza

infecioas se stabilete pe baza:
A. Reacia VDRL
B. Hemogramei
C. Reacia Paul-Bunnel-Davidsohn
D. Serologia HIV
E. Serologia EBV
(pag. 725)
Pag. 89 din 130
*6
Difteria are ca agent etiologic :
A. Bacil Gram +
Tema nr. 63
Epistaxisul i tratamentul acestuia
B. Bacil Gram
C. Spirochet
D. Adenovirus
E. Virusul parainfluenza
(pag. 725)
*7
Angina lui Vincent este cauzat de:
A. Bacil gram pozitiv

pag. 737-739
1
Factorii implicai n aprecierea abundenei

epistaxisului sunt:
A. vrsta pacientului
B. durata sngerrii
B. Corynebacterium
C. voma
C. Spirochet + Bacil gram negativ
D. debitul sngerrii
D. Streptococ
E. Stafilococ
(pag. 726)
*8
Mononucleoza infecioas prezint:
E. ameelile
(pag. 737)
2
n aprecierea abundenei unui epistaxis este

primordial investigarea:
A. Uneori o purpur a vlului palatin
A. paloarei tegumentare
B. Rash cutanat
B. hipotensiunii
C. Paralizie velopalatin
C. temperaturii
D. Trismus
D. tahicardiei
E. Erupie vezicular
E. tahipneei
(pag. 725)
(pag. 737)
*9
Angina pseudomembranoas se ntlnete n:
A. Difterie
Oprirea sngerrii ntr-un epistaxis

presupune:
B. Angina Vincent
A. antialgice
C. Herpangin
B. tamponament nazal anterior
D. Herpes
C. tamponament nazal posterior
E. Zona nervului IX
D. embolizarea vaselor incriminate
(pag. 722)
E. antibioterapie
* 10 Amigdalectomia are indicaie doar n cazul:

A. anginelor care se repet (2/iarn)
B. anginelor care se repet (1/an)
C. anginelor care se repet (o dat/ 2 ani)
D. recidivei flegmonului periamigdalian
E. recidivei anginelor veziculare
(pag. 727)
(pag. 737,738)
4
Examinrile complementare n epistaxis

presupun:
A. bilanul coagulrii
B. bilanul factorilor de risc cardio-vascular
C. bilan de imagistic (CT, RMN)
D. examinarea otic
E. bilan de imagistic (angiografie)
(pag. 738,739)
5
Rinitele i sinuzitele pot aciona n mod

sistemic cu:
A. purpura (febr tifoid)

B. tahicardie
C. fragilitate capilar (grip)
D. disfagie
E. dispnee inspiratorie
(pag. 739)
Pag. 90 din 130
*6
Care din afirmaiile urmtoare nu este

specific fibromului naso-faringian:
A. tumor bogat vascularizat
Tema nr. 64
Pacientul vrstnic: mbtrnirea normal i
particulariti semiologice, psihologice, terapeutice
B. frecvent la adolescenii de sex masculin
C. frecvent la adolescenii de sex feminin

D. are risc de sngerare crescut
E. este o cauz local de epistaxis
(pag. 739)
*7
Dintre cauzele epistaxisului enumerate mai

jos care nu este cauz general:

pag. 776-778, 779-782
1
Care sunt formele de imbatranire?
A. Imbatranire datorita unui accident vascular

cerebral
A. HTA
B. Imbatranire obisnuita fara patologii evolutive, dar

cu o limitare relativa a capacitatilor functionale
B. Anomalie vascular Rendu Osler
C. Imbatranire genetica
C. Rinosinuzit
D. Imbatranire prematura
D. Hemofilie
E. Imbatranire patologica cu patologii cronice

evolutive provocand handicapuri si dependenta
care poate ajunge pana la dependenta totala
pentru toate activitatile vietii cotidiene
E. Insuficiena hepatic
(pag. 739)
*8

jos care nu este cauz local:
A. Rinosinuzita
(pag. 776)
2
Care sunt consecintele imbatranirii functiei

renale?
B. Boala Rendu Osler
A. Scaderea volumului rinichilor bilateral
C. Tumori nazale
B. Scaderea volumului unui singur rinichi
D. Epistaxis esenial
C. Frecventa complicatiilor renale iatrogene
E. Traumatisme nazale
D. Frecventa deshidratarilor extracelulare si

toleranta scazuta la regimurile desodate
(pag. 739)
*9

jos care nu este cauz general:
A. Carena de vitamin K
E. Frecventa hipo- si hipernatremiei

(pag. 777)
3
Imbatranirea neurocognitiva determina:
B. Anomalie vascular Rendu Osler
A. dificultati in coordonarea miscarilor
C. Epistaxis esenial
B. diminuarea capacitatii de invatare
D. Hemofilie
C. diminuarea timpului de reactie
E. Trombopenie
D. cresterea timpului de reactie
(pag. 739)
E. diminuarea atentiei
* 10 Din afirmaiile urmtoare care nu corespunde

pentru boala Rendu Osler:
A. Este o angiomatoz autozomal dominant
(pag. 777)
4
Managementul pacientului varstnic trebuie

sa cuprinda intotdeauna
B. Prezint malformaii vasculare mucoase
A. anularea datelor anamnestice
C. Prezint malformaii vasculare extra-mucoase
B. reconstituirea anamnezei
D. Nu este responsabil de sngerri recidivante
C. tratament de urgenta indiferent de tratamentele

urmate anterior
E. Tratamentul su vizeaz utilizarea anticorpilor

anti VEGF
(pag. 739)
D. cunoasterea tratamentului pacientului, fara a

omite automedicatia
E. examen clinic complet, inclusiv tuseu rectal si
ECG
(pag. 780)
Pag. 91 din 130
Inainte de a face prescrierea medicamentelor

in geriatrie trebuie realizate
A. ierarhizarea patologiilor, tinandu-se cont de

parerea pacientului
B. tratamentul suferintei vasculare cerebrale
C. se va determina daca pacientul poate sa isi
administreze singur tratamentul
D. se va determina calitatea venelor pentru
administrarea perfuziilor
E. se va estima nevoia de oxigenoterapie
(pag. 781)
*6
Care din urmatoarele reguli de management

pentru un pacient varstnic bolnav sunt
valide?
*9
Imbatranirea vasculara are urmatoarele

consecinte clinice
A. tendinta la hipotensiune ortostatica accentuata

de anumite probleme venoase, deshidratare sau
medicament
B. aparitia anevrismelor aortice
C. edem pulmonar
D. pierderea acuitatii vizuale
E. cefalee de tip migrenoid
(pag. 777)
* 10 Imbatranirea sistemului musculare determina
A. neuropatii periferice
B. sarcopenia = scaderea masei musculare
A. prezenta aparaturii necesare neuroimagisticii
C. crampe musculare
B. capacitatea si independenta de miscare a

pacientului pastrate
D. fracturi ale colului femural
C. identificarea rapida a patologiilor acute si

tratarea lor pentru a evita decompensarile in
cascada
(pag. 777)
D. evidentierea lipsei in antecedente a tulburarii

depresiva
E. evidentierea prezentei in antecedente a tulburarii
depresiva
(pag. 780)
*7
Riscul iatrogen este mai crescut la

persoanele in varsta datorita
A. culorii identice a tabletelor unor medicamente

diferite
E. rupturi musculare repetate
Tema nr. 65
Tulburri anxioase, tulburri fobice,tulburri obsesivcompulsive, tulburri convertive, starea de stres
posttraumatic i tulburrile de adaptare
medicamentelor
1
In cadrul tulburarilor anxioase sunt cuprinse:
B. medicatiei administrate sub forma de solutie

orala
A. tulburarea anxioasa provocata de o boala sau

substanta
C. nerespectararii regimului igieno-dietetic
B. pierderea controlului emotional
D. modificari farmacocinetice datorate varstei
C. agitatia psihomotorie
E. existentei hipertermiei
D. fobia specifica
(pag. 781)
E. starea de stres acut
*8
Imbatranirea aparatului respirator poate fi

determina
A. algii intercostale bilaterale

B. algii intercostale unilaterale
C. cresterea suprafetei schimburilor gazoase
(pag. 913)
2
Tulburarea anxioasa generalizata poate avea

urmatoarea evolutie
A. complicatii: tulburari depresive, tulburari de

panica, dependente, izolare sociala
B. deterioararea cognitiva
D. lipsa posibilitatii de efectuare a schimburilor

gazoase
C. remisii
E. diminuarea suprafetei schimburilor gazoase
D. cronicizare
(pag. 777)
E. frecvente accidente vasculare cerebrale

(pag. 914)
Pag. 92 din 130
Diagnosticul diferential pentru tulburarea

obsesiva compulsiva se va face cu:
*8
Tulburarea obsesiv-compulsiva poate avea

urmatoarele comorbiditati:
A. patologia organica
A. episod maniacal acut
B. tulburari anxioase
B. dementa Alzheimer
C. tulburari de dispozitie
C. tulburari de limbaj
D. dementa vasculara
D. schizofrenia
E. tulburarea deliranta
E. tulburari de coordonare
(pag. 917)
(pag. 917)
Care din urmatoarele argumente clinice sunt

in favoarea diagnosticului de tulburare
conversiva?
A. traumatisme craniene in antecedentele recente

B. doliu patologic
C. bilant somatic perfect normal
D. personalitate histrionica sau pasiv-dependenta
E. relatie comprehensiva intre tulburarile prezentate
si contextul patologic
(pag. 918)
5
Formele clinice ale tulburarii de adaptare

sunt:
*9
Simptomele tulburarilor de conversie pot fi:
A. hipoglicemii
B. hiperglicemii
C. cresterea creatininei
D. transpiratii profuze nocturne
E. manifestari acute: agitatia psihomotorie, sincope,
indispozitie, lipotimie, crize pseudo-convulsive,
miscari anormale, tremuraturi
(pag. 919)
* 10 Care din urmatoarele caracteristici sunt
specifice diagnosticului pentru tulburarea de
adaptare
A. tulburarea de adaptare cu dispozitie depresiva
A. tulburare permanenta
B. tulburarea de adaptare cu anxietate
B. tulburare paroxistica
C. tulburarea de adaptare antisociala
C. tulburare tranzitorie
D. tulburarea de adaptare cu perturbari de conduita
D. tulburare cu evolutie progredienta
E. tulburarea de adaptare mixta (depresiva,

anxioasa)
E. tulburare dependenta de factorii vasculari

cerebrali
(pag. 921)
(pag. 920)
*6
Care din urmatoarele afirmatii privind

diagnosticul tulburarii de panica sunt
advarate?
A. tulburarea este mai frecventa la femei

B. tulburarea este mai frecventa la barbati
C. tulburarea este mai frecventa la batrani
D. tulburarea este mai frecventa la copii
E. tulburarea este mai frecventa dupa accidentele
rutiere
(pag. 913)
*7
In managementul terapeutic al tulburarii

anxioase generalizate trebuie urmarite tintele
urmatoare:
A. tratarea bolilor somatice asociate

B. tratarea crizei de angoasa acuta
C. instituirea unui regim dietetic adecvat
D. tratamentul contracturilor musculare
E. tratamentul tulburarilor de atentie
Tema nr. 66
Tulburari psihice in perioada sarcinii si tulburari ale
post-partumului
medicamentelor
1
Managementul tulburarilor psihice in

perioada sarcinii si tulburari ale postpartumului necesita:
A. spitalizarea in caz de simptomatologie deliranta

sau risc suicidar
B. tratamente medicamentoase
C. terapie electroconvulsivanta
D. interventie obstetricala in regim de urgenta
E. scaderea riscului pentru diabet zaharat tip II
(pag. 923)
(pag. 915)
Pag. 93 din 130
Factorii de risc pentru depresia post-partum

sunt:
*7
A. antecedente psihiatrice de depresie
Managementul tulburarilor psihice in

perioada sarcinii in primul trimestru va
respecta urmatoarele reguli:
B. sarcini multiple
A. utilizarea in doze mici a antipsihoticelor
C. evenimente stresante
B. utilizarea in doze mici a antidepresivelor
D. complicatii obstetricale
C. utilizarea benzodiazepinelor
E. statut socio-economic scazut
D. utilizarea anticonvulsivantelor cu efect

timostabilizator
(pag. 924)
3
Care din elementele diagnostice sunt

valabile pentru post-partum blues sau
sindromul celei de-a treia zile sau baby blues
E. evitarea prescrierii medicamentelor psihotrope

(pag. 923)
*8
A. halucinatii auditive persistente

B. delir de persecutie
C. tuloburari de somn
D. anxietate, neliniste
E. astenie
(pag. 924)
4
Psihoza puerperala (bufeu delirant acut

confuzo-oniric) poate avea urmatoarea
evolutie:
A. favorabila
B. recidive in post-partum in 50% din cazuri sau in
cursul unei sarcini ulterioare la 30% din cazuri
C. deteriorare cognitiva de tip demential
D. tulburare de conversie
E. poate evolua spre o tulburare bipolara sau
schizofrenie
(pag. 925)
5
In faza prodromala a psihozei puerperale pot

aparea urmatoarele simptome:
Tratamentul post-partum blues (sau

sindromul celei de-a treia zile sau baby
blues) impune:
A. terapie electroconvulsivanta
B. utilizarea medicamentelor psihotrope injectabile
C. utilizarea medicamentelor psihotrope sub forma
de solutie orala
D. utilizarea medicamentelor psihotrope cu actiune
prelungita
E. nu se administreaza tratament medicamentos
(pag. 924)
*9
Melancolia deliranta post-partum are

urmatoarele riscuri:
A. risc de accident vascular cerebral

B. risc suicidar si de infanticid
C. risc de infarct miocardic
D. risc pentru dezvoltarea unei stari dementiale
E. risc neurodegenerativ
(pag. 925)
* 10 Negarea sarcinii are drept consecinta:
A. comportament bizar
A. debutul schizofreniei
B. insomnie
B. debutul tulburarii bipolare
C. manifestari depresive in cursul ultimelor

saptamani de sarcina
C. debutul unei tulburari obsesivo-compulsive

D. rata mare a mortalitatii perinatale
D. manifestari anxioase
E. reactia de stres post-traumatic
E. deteriorare cognitiva
(pag. 923)
(pag. 925)
*6
Depresia in perioada sarcinii se

A. varsaturi matinale
B. varsaturi incoercibile
C. varsaturi postprandiale
D. varsaturi nocturne
E. intoleranta la fructoza
(pag. 922)
Pag. 94 din 130
Tema nr. 67
Dezvoltarea psihomotorie a sugarului i a copilului:
aspecte normale i patologice
medicamentelor
1
Dezvoltarea normala a copilului de la nastere

pana la varsta de 6 ani evaluata prin
monitorizarea motricitatii se caracterizeaza
prin:
A. merge singur la 12-18 luni

B. dobandirea progresiva a echilibrului perfect
C. atonii musculare tranzitorii
D. activitatea motrica este subordonata reflexelor
primare
Dificultatile de calcul matematic afecteaza

urmatoarele componente:
A. lingvistice (neintelegerea termenilor aritmetici si

conversia problemelor in simboluri aritmetice)
B. perceptive (recunoasterea si intelegerea
simbolurilor)
C. motorie (incapacitatea de deplasare)
D. atentionale (copierea cifrelor si a simbolurilor)
E. cognitiva (deficit cognitiv sever)
(pag. 1001)
*6
Managementul dificultatilor de calcul

matematic se va face prin:
A. antidepresive
B. antipsihotice
C. reeducarea adaptata copilului
D. psihostimulente
E. motricitatea spontana arhaica asimetrica
E. neuroprotectoare
(pag. 995)
(pag. 1001)
Enurezisul se caracterizeaza prin:
*7
A. aparitia predominent la baieti
Managementul dificultatilor de citire ale

copilului va beneficia de:
B. aparitia predominent la fete
A. antidepresive
C. aparitie nocturna
B. antipsihotice
D. evolutie defavorabila neurodegenerativa
C. psihostimulente
E. evolutie favorabila spontana
D. neuroprotective
(pag. 998)
E. reeducare logopedica
Tulburarile psihotice din perioada copilariei
A. autismul Kanner
(pag. 1001)
*8
Autismul infantil Kanner este definit ca si:
B. sindromul Rett
A. o tulburare neurodegenerativa precoce
C. sindromul Apserger
B. o tulburare metabolica precoce
D. tulburarea psihotica bipolara cu debut precoce

E. schizofrenia infantila cu debut precoce
C. o tulburarea de dezvoltare precoce si severa

care afecteaza limbajul si abilitatile de
comunicare
(pag. 999)
D. o tulburare post-traumatica
Autismul Kanner impune un diagnostic

diferential cu:
A. manifestari epileptice
B. afectiuni metabolice
E. o tulburare de tip epileptic

(pag. 999)
*9
Examinari complementare recomandate in

diagnosticul diferential al autismului Kanner:
C. sindromul X fragil
A. examen ORL adaptat varstei
D. surditate
B. evaluarea perimetrului abdominal
E. traumatismele obstetricale severe
C. evaluarea nivelului trigliceridelor
(pag. 999)
D. evaluarea colesterolemiei
E. examen coproparazitologic
(pag. 999)
Pag. 95 din 130
* 10 Initierea precoce a relatiei parinti-copil se

bazeaza pe urmatoarele nivele de
interactiune:
15 Enurezisul la copil este caracterizat prin:

A. Mictiuni complete, involuntare la copilul de cel
putin 5 ani
A. interactiuni motorii
B. Apare mai frecvent la fete
B. interactiuni operationale
C. Apare in majoritatea cazurilor diurn
C. interactiuni competitionale
D. Evolutie nefavorabila in lipsa tratamentului
D. interactiuni afective
E. Forma primara e cea mai frecventa
E. interactiuni de tip managerial
(pag. 998)
(pag. 1000)
* 11 Care dintre urmatoarele este caracteristica
motricitatii normale la nastere?
16 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu

encoprezisul la copil sunt adevarate?
A. Apare mai frecvent la baieti
A. Motricitate spontana asimetrica
B. Sunt mai ales forme secundare
B. Ridicarea capului atanci cand este intins pe

spate
C. Nu se asociaza cu constipatia
C. Tonus axial al membrelor este crescut

D. Hipotonie generalizata
E. Lipsa reflexelor primare
(pag. 995)
* 12 Varsta la care sugarul poate sta in pozitie
sezanda cu sprijin este de obicei:
A. 3 luni
B. o luna
C. 6-7 luni
D. 9 luni
E. 1 an
(pag. 996)
* 13 Inceputul controlului sfincterian la copil are
loc in jurul varstei de:
A. 4 luni
D. Mai putin grav decat enurezisul

E. Dispare adesea in timpul separarii de familie
(pag. 998)
* 17 Care este perioada caracteristica de aparitie
a mericismului?
A. La nastere
B. In primele 3 luni de viata
C. Intre 3 si 12 luni
D. Intre 1 si 2 ani
E. Dupa varsta de 5 ani
(pag. 998)
18 Sindromul Mnchhausen prin transfer la
copil se caracterizeaza prin:
A. Patologia copilului provocata sau simulata de un
parinte
B. 8 luni
B. Examene medicale foarte rare prin opozitia

parintilor
C. 1 an
C. Negarea cauzei simptomelor de catre parinti
D. 2 ani
D. Regresia simptomelor atunci cand copilul este

despartit de parinte
E. 4 ani
(pag. 996)
14 Intarzierea achizitiilor corespunzatoare
varstei la copil se poate manifesta prin:
A. dupa 5 luni nu-si poate sustine capul
B. la o luna hipertonia membrelor
C. dupa 10 luni nu poate sta in sezut
D. dupa 6 luni persistenta reflexelor arhaice
E. dupa 3 luni nu poate sta in sezut
(pag. 997)
E. Riscuri de sechele fizice, psihologice

(pag. 1003)
19 Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu
dezvoltarea normala a vorbirii la copil sunt
adevarate?
A. La sfarsitul celei de-a doua luni gangureste
B. La 4 luni: lalalizare
C. La 6 luni articuleaza primele silabe
D. La 7 luni pronunta primele cuvinte
E. In jurul varstei de 3 ani construieste propozitii
corecte
(pag. 997)
Pag. 96 din 130
* 20 Encoprezisul se caracterizeaza prin defecatie

involuntara in absenta unor afectiuni
organice la copilul de cel putin:
*4
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

alimentatia sugarului pana la varsta de 4 6
luni este adevarata:
A. 6 luni
A. este exclusiv lactata
B. 1 an
B. se recomanda diversificarea precoce
C. 2 ani
C. formulele de lapte praf sunt obligatorii
D. 4 ani
D. se face dupa un program strict al meselor
E. 6 ani
E. nu este necesar nici un supliment vitaminic
(pag. 998)
(pag. 1028)
Tema nr. 68
Nutriie i alimentaie pediatric
medicamentelor
1
Principiile alaptarii naturale sunt:
*5
Laptele hipoalergenic are urmatoarea

particularitate:
A. Nu se utilizeaza in caz de atopie familiala

B. Este obtinut prin hidroliza partiala a proteinelor
din laptele de vaca
C. Este obtinut prin hidroliza totala a proteinelor din
laptele de vaca
D. Se utilizeaza in caz de intoleranta la lactoza
A. precoce, din primele ore de viata
E. Se utilizeaza in realimentare dupa

gastroenterocolita acuta
B. la cererea sugarului
(pag. 1029)
C. de 2-3 ori pe zi
D. durata de sub 20 de minute a suptului, din
fiecare san
E. dupa fiecare masa se poate suplimenta cu o
formula de lapte adaptata varstei
(pag. 1028)
2
Printre beneficiile alaptarii materne se pot

mentiona:
A. Contine acizi grai esentiali indispensabili pentru

maturizarea cerebrala
B. Nu contine Ig A
Laptele de soia:
A. Nu se poate folosi la sugar

B. este alimentul de electie in primele luni de viata
C. Prezinta risc de alergii incruciate
D. Este o alternativa posibila in caz de alergie la
proteinele din laptele de vaca (PLV)
E. Are repercursiuni asupra dezvoltarii organelor
genitale (fitoestrogeni)
(pag. 1029)
*7
Referitor la diversificare este adevarata

afirmatia:
C. Nu contine proteine alergizante (lactoglobulina

din laptele de vaca)
A. Numarul de mese creste progresiv
D. Avantaje psihoafective in relatia mama-copil
B. Cerealele cu gluten se introduc la 4 luni
E. Compozitie perfect adaptata nevoilor copilului
C. Introducerea proteinelor animale de la 5 luni
(pag. 1028)
D. Nu se incepe inainte de 4 luni
*3
Care e formula de lapte utilizata in caz de

atopie familiala?
A. lapte praf integral

B. formule de start
C. formule de soia
E. Introducerea fructelor fierte de la 3 luni

(pag. 1029)
8
Perioada de alimentatie de la 1 la 3 ani are

urmatoarele caracteristici:
D. formule fara lactoza
A. Este necesara mentinerea aportului lactat de

500 ml/zi
E. formule hipoalergenice
B. Apa este singura bautura recomandata
(pag. 1029)
C. ase mese principale pe zi

D. Se pot folosi bauturi carbogazoase
E. Se va opri diversificarea
(pag. 1030)
Pag. 97 din 130
*9
Care dintre urmatoarele este contraindicatie

exceptionala pentru laptele matern:
Managementul febrei acute la copilul cu

varsta peste 3 ani implica urmatoarele:
A. Galactozemie
A. Masurarea temperaturii auricular sau axilar
B. Ragade mamare
B. Corticoterapie
C. Diabet zaharat
C. Cautarea semnelor de gravitate
D. Gastroenterocolita acuta
D. Cautarea unui punct de plecare
E. Intoleranta la gluten
E. Tripla antibioterapie de prima intentie
(pag. 1028)
(pag. 1040)
10 Perioada de tranzitie si diversificare al

sugarului se caracterizeaza prin:
A. dureaza de la 2 la 4 luni de viata
Orientarea diagnostica in functie de

examenul clinic in meningita la copilul cu
febra acuta este sustinuta de:
A. Fontanela deprimata
B. alimentatia lactata ramane necesara: mimim

500ml/zi
B. Tulburari de contienta
C. se trece la formulele de start
C. Fontanela bombata
D. scaderea progresiva a numarului de mese
D. Redoare de ceafa
E. continua suplimentarea cu vitamina D
E. Stare de rau epileptic
(pag. 1029)
(pag. 1040)
Tema nr. 69
Febra la copil

pag. 1039-1041
1
Care sunt germenii cei mai frecventi in cazul

infectiilor maternofetale la copilul sub varsta
sub 3 luni cu febra acuta?
A. Streptococ grup B
B. E. Coli
Orientarea diagnostica in functie de

examenul clinic in infectia urinara la copilul
cu varsta peste 3 luni cu febra acuta se
bazeaza pe:
A. Apetit crescut
B. Iritabilitate
C. Urina tulbure sau hematurie
D. Polakiurie
E. Disurie
(pag. 1040)
*7
C. Enterococi
La copilul cu febra acuta, purpura orienteaza

diagnosticul catre:
D. Streptococ hemolitic de grup A
A. encefalita
E. Listeria monocytogenes
B. meningococemie
(pag. 1039)
C. hemofilie
D. infectie urinara
Managementul tipic al febrei acute la copilul

cu varsta sub 6 saptamani presupune:
A. Urmarire la domiciliu
B. Hemograma, PCR, examen de urina
C. Administrarea de betalactamine per os
E. artrita
(pag. 1040)
*8
Care este tratamentul de prima intentie al

febrei acute la copil?
D. Punctie lombara
A. Aspirina
E. Hemocultura, radiografia toracelui
B. Ibuprofen
(pag. 1039)
C. Paracetamol
*3
Care este cea mai frecventa cauza de febra

acuta la copilul cu varsta intre 3 i 36 luni?
A. Endocardita
D. Diclofenac
E. Ampicilina
(pag. 1041)
B. Infectie ORL sau respiratorie

C. Pielonefrita
D. Meningita
E. Boala diareica acuta
(pag. 1039)
Pag. 98 din 130
*9
La copilul cu febra acuta, conjunctivita

aseptica, enantem, edem al extremitatilor,
eruptie polimorfa si adenopatie, cel mai
probabil diagnostic este:
*3
Diagnosticul de deshidratare acuta la copil

se face in principal prin urmatoarea
interventie:
A. anamneza
A. Septicemie
B. identificarea unui teren predispozant
B. Sindrom nefrotic impur
C. examenul clinic
C. Meningita
D. coprocultura
D. SIDA
E. ionograma sanguina i urinara
E. Boala Kawasaki
(pag. 1041)
* 10 Antibioticul de prima intentie in tratamentul
febrei acute la copilul intre 3 si 36 de luni
este:
(pag. 1049)
*4
Varsaturile sugarului cu agravare progresiva,

aparute dupa un interval liber si cu pastrarea
aperitului sunt caracteristice:
A. alergiei alimentare
A. Macrolid
B. refluxului gastroesofagian
B. Gentamicina
C. hipertensiunii intracraniene
C. Flourochinolona
D. epilepsiei
D. Cefalosporina de generatia a III-a
E. stenozei pilorice
E. Biseptol
(pag. 1063)
(pag. 1040)
Tema nr. 70
Diareea acut la copil, Vrsturile la sugar i copil
(i tratament)
pag. 1049-1051, 1062-1064 * fara denumiri
*1
Care este cea mai frecventa cauza de diaree

acuta la copil?
*5
Stenoza pilorica la sugar se manifesta dupa

un interval liber de:
A. 2-3 ore
B. 2-3 zile
C. 7 zile
D. 2-8 saptamani
E. 6-8 luni
(pag. 1036)
6
Deshidratarea extracelulara la copil se

A. Bacteriana
A. Scadere importanta in greutate
B. Virala
B. Pliu cutanat persistent
C. Parazitara
C. Hipotonia globilor oculari
D. Greeli de alimentatie
D. Colaps
E. Fungica
E. Sete vie
(pag. 1051)
(pag. 1049)
*2
Care este microorganismul implicat cel mai

frecvent in diareea acuta la copil?
A. Salmonella
Managementul deshidratarii acute la copil

implica:
B. E. coli patogen
A. Urgenta terapeutica in cazul deshidratarii peste

10%
C. Adenovirusul
B. Internare obligatorie
D. Rotavirusul
C. Rehidratare intravenoasa chiar expansiune

volemica in caz de hipovolemie
E. Giardia lamblia
(pag. 1051)
D. Solutii de rehidratare orala in cantitati mici in

orice tip de deshidratare
E. Rehidratare intravenoasa in cazul eecului
rehidratarii pe cale orala in deshidratarea 5-10%.
(pag. 1050)
Pag. 99 din 130
Criteriile de spitalizare in diareea acuta la

copil sunt:
Tabloul clinic in convulsiile simple ale

copilului cuprinde:
A. Varsta sub 3 luni
A. Criza tonico-clonica generalizata
B. Necesitatea rehidratarii orale
B. Hipotermie
C. Deshidratare peste 10%
C. Durata sub 15min
D. Intoleranta digestiva totala
D. Sugar cu dezvoltare psiho-motorie normala
E. Prematuritate
E. Sugar cu deficit neurologic
(pag. 1050)
(pag. 1080)
Atitudinea terapeutica in diareea acuta la

copil implica urmatoarele:
Pentru encefalita post-infectioasa la copil

pledeaza:
A. Realimentare precoce
A. Varsta peste 5 ani
B. Antibioticoterapie in fiecare caz de diaree acuta
B. Anomalii neurologice severe focale
C. Antisecretorii (racecadotril)
C. Debut progresiv
D. Lapte delactozat in caz de teren fragil sau diaree

persistenta
D. CT cu hipodensitati focale
E. Realimentare cat mai tardiva

(pag. 1051)
10 Varsaturile cronice la sugar i copil mic au
urmatoarele cauze digestive:
A. Stenoza pilorica
B. Apendicita acuta
C. Alergia alimentara
D. Imperforatia anala
E. Refluxul gastro-esofagian
(pag. 1063)
E. Febra moderata
(pag. 1080)
5
Tratamentul unei convulsii simple la copil

cuprinde:
A. Antipiretice
B. Plasarea copilului in pozitie laterala de siguranta
C. Antibioterapie, la nevoie
D. Bronhodilatatoare
E. Antitusive
(pag. 1081)
*6
Care este situatia in care RMN cerebrala este

utila in diagnosticul copilului cu epilepsie?
Tema nr. 71
Convulsiile i epilepsia la copil
A. Numai la sugar
B. Numai inainte de interventia chirurgicala

medicamentelor
1
In encefalita herpetica la copil, urmatoarele

afirmatii sunt adevarate:
A. Varsta de debut este sub 1 an

B. Alterarea constientei este progresiva
C. Apar convulsii intarziate la 48-72h
C. In epilepsiile generalizate
D. Pentru decelarea unei origini focale de epilepsie
partiala sau simptomatica
E. Numai in cazurile in care se efectueaza RMN
functionala.
(pag. 1082)
*7
Forma de epilepsie a copilului cu EEG cu

aspect de varf-unda de 3 Hz si prognostic
bun este:
D. Debut brusc
A. Epilepsia grand mal
E. Apare in afebrilitate
B. Epilepsia petit mal
(pag. 1079)
C. Sindromul West
Convulsiile simple la copil sunt caracterizate

de:
A. Asociere cu febra
D. Sindromul Dravet
E. Sindromul Lenox-Gastaut
(pag. 1083)
B. Antecedente neurologice
C. Durata peste 30 minute
D. Aparitie la sugar sau la copilul mic (3 luni-5ani)
E. Fara semne de infectie intracraniana
(pag. 1080)
Pag. 100 din 130
*8
In epilepsia copilului, triada : spasme in

flexie, hipsaritmie la EEG si regresia
achizitiilor este caracteristica:
*2
In anginele si faringitele copilului, etiologia

virala se manifesta mai degraba prin:
A. simpla congestie eritematoasa a amigdalelor
A. Sindromului West
B. aspect eritemato-pultaceu
B. Sindromului Dravet
C. abces retrofaringian
C. Sindromului Doose
D. angina pseudomembranoasa
D. Epilepsiei grand mal
E. angina veziculoasa
E. Epilepsiei petit mal
(pag. 1068)
(pag. 1083)
*9
La copilul cu epilepsie, anomaliile bifrontale

aparute la EEG sunt caracteristice
sindromului:
*3
Strategia antibiotica in pleuropneumopatiile

la copil se face prin urmatoarea asociere:
A. ampicilina plus gentamicina
A. West
B. cefalosporine de generatia III asociate cu

vancomicina sau rifampicina
B. Dravet
C. penicilina plus doxiciclina
C. Lennox-Gastaut
D. cefalosporine plus gentamicina
D. Doose
E. penicilina plus flourochinolone
E. Down
(pag. 1101)
(pag. 1083)
*4
* 10 In epilepsia grand mal la copil, crizele

epileptice au urmatoarea caracteristica:
In diagnosticul pneumoniei la copil,

determinarea PCR in secretiile nazale este
utila in identificarea urmatorului germen:
A. Sunt atone
A. Streptococ betahemolitic
B. Apar mai ales la sugar
B. E. coli
C. Sunt localizate pe un hemicorp
C. Proteus
D. Prognosticul este infaust
D. Mycoplasma
E. Sunt tonico-clonice generalizate
E. Chlamydia.
(pag. 1083)
(pag. 1101)
Tema nr. 72
Infecii ale tractului respirator la copil (Angine i
faringite, Infecii bronho-pulmonare la sugar i copil)
*1
Care din urmatoarele afirmatii legate de

rinofaringita acuta este adevarata:
A. Aproape exclusiv de origine bacteriana
*5
Tratamentul bronitei acute la sugar trebuie

sa cuprinda urmatoarea interventie:
A. obligatoriu antibioterapie
B. perfuzii endovenoase cu anticolinergice
C. antibioterapie in caz de febra persistenta
D. badijonaj lingual cu solutii de Nistatin
E. efort fizic sustinut
(pag. 1100)
6
Tabloul clinic al rinofaringitei acute

presupune:
B. Afecteaza mai ales copiii mici
A. rinoree anterioara/posterioara
C. Evolutie prelungita 2-3 saptamani
B. tuse iritativa
D. Necesita obligatoriu antibioterapie
C. raluri bronice
E. Este rara la copii
D. modificari Rx
(pag. 1068)
E. obstructie nazala
(pag. 1068)
Pag. 101 din 130
Care din urmatoarele afirmatii despre

anginele acute sunt adevarate?
A. anginele sunt afectiuni inflamatorii ale

amigdalelor palatine
B. cel mai adesea sunt virale
C. formele streptococice sunt caracteristice sugarilor
D. febra este adesea ridicata
E. tratamentul antibiotic se folosete de rutina
(pag. 1068)
8
Urmatoarele sunt caracteristice pentru

broniolitele acute ale sugarului:
A. varsta sub 2 ani

B. apar in epidemii vara
C. sunt frecvent virale
D. examinarile complementare sunt obligatorii
E. pot fi precedate de rinofaringita acuta
(pag. 1099)
9
Care sunt indicatiile pentru efectuarea

radiografiei toracice in bronita acuta?
A. febra inexplicabila, mai ales la sugar

B. etiologia virala
C. tuse persistenta insotita de tahipnee
D. pneumonii recidivante
E. suspiciune de inhalare de corp strain
(pag. 1100)
Tema nr. 73
Alergii respiratorii la copii: Rinita alergica, astmul la
copil
1
Care sunt examinarile complementare

necesare in astmul bronsic la copil?
A. Ancheta alergologica
B. Prick test cutanat
C. IgE serice totale la copilul sub 36 de luni
D. Testare alergeni alimentari
E. Testare alergeni respiratori
(pag. 1092)
2
Factorii de risc endogeni pentru alergiile

respiratorii la copil sunt:
A. Teren genetic
B. Factori emotionali
C. Infectiile respiratorii
D. Poluarea atmosferica
E. Obezitatea
(pag. 1092)
3
10 Tratamentul in pneumoniile acute presupune:
Care din urmatoarele sunt semne de atopie

personala utile in diagnosticul astmului
alergic?
A. antibioterapie de urgenta i de prima intentie
A. Psoriazis
B. spitalizarea cazurilor grave
B. Eczema
C. tratament cu penicilina pe o durata de 5 zile la

cei cu varsta mai mica de 3 ani
C. Rinita atrofica
D. cefalosporine daca tabloul clinic evoca

mycoplasma
E. evaluare la 48-72 de ore in toate cazurile
(pag. 1101)
D. Rinita sezoniera
E. Alergie alimentara
(pag. 1092)
*4
Care dintre urmatoarele reprezinta

tratamentul de fond folosit in astmul
intermitent?
A. Corticoizii inhalatori
B. Corticoizii per os
C. Inhibitorii de leucotriene
D. Beta 2 adrenoimimetice cu durata lunga de
actiune
E. Astmul intermitent nu are tratament de fond
(pag. 1093)
Pag. 102 din 130
*5
In astmul alergic sever se poate folosi ca

tratament asociat urmatoarea substanta:
10 Dupa GINA 2006, astmul bronsic controlat se

poate defini prin urmatorii parametrii:
A. Omalizumab
A. Fara limitarea activitatilor
B. Propranolol
B. Fara simptome nocturne
C. Histamina
C. Valoarea VEMS/PEF sub 80%
D. Aspirina
D. Fara exacerbari
E. Ranitidina
E. Folosirea zilnica a beta 2 agonistilor
(pag. 1093)
(pag. 1096)
Tratamentul rinitei alergice intermitente

consta in:
A. Evictiune alergenica
B. Corticoizi inhalator
C. Histamina
D. Cromone
E. Decongestionante
(pag. 1093)
*7
Care este criteriul de gravitate care poate

anunta stop respirator iminent in astmul
bronsic la copil?
Tema nr. 74
Infeciile urinare la copil. Leucocituria
medicamentelor
1
In pielonefrita acuta la copil, bandeleta

urinara este utila pentru determinarea:
A. Cilindrilor leucocitari
B. Leucocituriei
A. Dispneea la efort
C. Nitritilor
B. Bradicardia
D. Hematuriei
C. Ralurile sibilante
E. Cristalelor birefringente
D. PEF peste 80%
(pag. 1105)
E. SaO2 90-95%
*2
(pag. 1095)
*8
Care este tratamentul de fond de prima

intentie in nivelul 1 din astmul bronsic dupa
GINA 2006?
Care este examinarea complementara de

prima intentie in pielonefrita la copil?
A. Hemograma
B. Urocultura
C. Bandeleta urinara
A. Corticoizi inhalatori in doze slabe
D. Ecografia renala
B. Antileucotriene
E. Hemocultura
C. Betaadrenergice cu actiune prelungita
(pag. 1105)
D. Teofiline retard
E. Anti IgE
(pag. 1098)
*9
Care este tramentul crizei de astm bronsic

dupa GINA2006?
*3
Entitatea patologica depistata prin

cistografie retrograda efectuata la copil cu
pielonefrita este:
A. Insuficienta renala cronica

B. Refluxul vezico-ureteral
A. Corticostreroizi in doze slabe
C. Ptoza renala
B. Histamina
D. Malformatiile vasculare renale
C. Adrenalina
E. Cicatricile renale
D. Antileucotriene
(pag. 1105)
E. Beta 2 adrenergice cu actiune rapida la nevoie

(pag. 1098)
Pag. 103 din 130
Asocierea unui aminoglicozid la tratamentul

de atac al pielonefritei copilului este
necesara in caz de:
A. Uropatie malformativa cunoscuta

B. Varsta < 3 luni
C. Sindrom septicemic
D. Imunodepresie
E. Urocultura pozitiva pentru enterococ
(pag. 1106)
*5
Referitor la tratamentul antibiotic al

pielonefritei copilului, care din afirmatii este
adevarata?
A. Dureaza 10 zile in total

B. Este obligatoriu intravenos
C. Tratamentul de atac dureaza 12 ore
D. Aminoglicozidele sunt contraindicate
E. Se efectueaza intotdeauna in ambulator
(pag. 1106)
*6
Care din urmatoarele afirmatii in legatura cu

diagnosticul cistitei la fetite este adevarata?
A. Bandeleta urinara este negativa (leucociturie,

nitriti)
B. Prezenta febrei
C. Prezenta durerii lombare
D. Prezenta sindromului inflamator
E. In sumarul de urina se identifica flora bacteriana
unica
(pag. 1106)
7
Tratamentul oral de intretinere in pielonefrita

copilului consta in:
A. Cotrimoxazol sau Cefixim, in functie de

rezultatele antibiogramei
B. In caz de rezistenta la alte familii de antibiotice,
ciprofloxacina poate fi luata in considerare in
prepubertate
C. Reevaluare clinica dupa 10 -14 zile
D. Prevenirea si tratamentul costipatiei
E. Cotrimoxazolul se poate administra de la nastere
(pag. 1106)
*8
Care din urmatoarele afirmatii referitoare la

diagnosticul de pielonefrita la copil este
adevarata?
A. Se confirma in caz de leucociturie de peste

104/ml chiar fara bacteriurie
B. Se confirma in caz de prezenta a unei bacteriurii
unice peste 105/ml
C. Se confirma in caz de leucociturie de peste
104/ml i prezenta unei bacteriurii unice peste
105/ml
D. Se confirma in caz de hematurie microscopica
E. Se confirma prin prezenta cristalelor birefringente
(pag. 1105)
9
Tratamentul cistitei copilului consta in:
A. Ceftriaxon (i.v sau i.m)

B. Cotrimoxazol sau cefixim pentru 3-5 zile
C. Nu este necesara prevenirea recidivelor
D. tratamentul diareei, frecvent asociate in aceste
cazuri
E. tratamentul instabilitatii vezicale.
(pag. 1106)
10 Principiile terapeutice in pielonefrita
copilului includ:
A. spitalizare daca copilul are varsta sub 3 luni
B. spitalizare daca sunt semne de infectie severa
C. evitarea initiala a tratamentului antibiotic
D. tratament antibiotic timp de 3-4 saptamani
E. initial tratament antibiotic intravenos, apoi oral
(pag. -)
Tema nr. 75
Boli de nutriie la copil (Diabetul zaharat tip 1 i 2 la
copil, Obezitatea la copil)
1
Sindromul cardinal in diabetul zaharat la

copil este compus din:
A. Poliurie osmotica
B. Transpiratii profuze
C. Polidipsie
D. Polifagie
E. Scadere in greutate
(pag. 1109)
Pag. 104 din 130
Cetoacidoza diabetica la copil se manifesta

prin:
Diagnosticul sigur de diabet zaharat la copil

se poate pune in urmatoarele situatii:
A. Bradipnee
A. Glicozurie plus cetonurie
B. Deshidratare globala
B. Glicemie plasmatica peste 11 mmol/l
C. Greturi, varsaturi
C. 2 glicemii a jeun peste 7 mmol/l
D. Dureri abdominale
D. crestere in greutate
E. Astenie
E. apetit capricios
(pag. 1109)
(pag. 1109)
Semnele clinice neuroglicopenice in

hipoglicemia din diabetul zaharat la copil
sunt:
*8
In diabetul la copil, determinarea anticorpilor

anticelule insulare si anti GAD este utila in
urmatoarea situatie:
A. Hipotonia generalizata
A. Calcularea riscului de hipoglicemie
B. Tulburarile de vedere
B. Diagnosticul pozitiv al bolii
C. Tuburarile de echilibru
C. Confirmarea caracterului autoimun
D. Tulburarile de constienta
D. Confirmarea cetoacidozei
E. Convulsiile, astenia
E. Confirmarea caracterului insulinodependent
(pag. 1111)
(pag. 1109)
*4
Obezitatea de gradul I la copil se defineste

prin urmatorul element:
*9
In managementul diabetului la copil, Hb

glicata trebuie sa aiba o valoare:
A. IMC peste percentila 50
A. Sub 3%
B. IMC peste percentila 75
B. Sub 5%
C. IMC peste percentila 97
C. Sub 7,5%
D. IMC peste 30 kg/mp suprafata corporala
D. Peste 9%
E. IMC peste 40 kg/mp suprafata corporala
E. Peste 10%
(pag. 1121)
(pag. 1111)
Tratamentul medicamentos sau chirurgical

in obezitatea la copil este indicat la:
* 10 Care este masura terapeutica ce se poate

aplica la un copil autonom cu diabet zaharat?
A. Copiii cu obezitate comuna
A. Insulina cu actiune rapida inainte de mese
B. Adolescent cu obezitate morbida
B. Insulina cu actiune lenta dimineata
C. Esecul masurilor dietetice
C. Gustare la ora 10
D. Esecul masurilor de suport psihologic
D. Maxim 2 injectii pe zi
E. Esecul masurilor de adaptare a activitatii fizice
E. 2/3 din doza totala dimineata si 1/3 seara
(pag. 1122)
(pag. 1111)
*6
Care din afirmatiile urmatoare, in legatura cu

managementul chirurgical al obezitatii la
copil este adevarata?
A. Este o masura de prima intentie

B. Se indica mai ales in obezitatea comuna
C. Este contraindicat la adolescentul mare
D. Consta in aplicarea unui inel gastric
E. Este contraindicat in obezitatea morbida
(pag. 1122)
Tema nr. 76
Evaluarea i ngrijirea nou-nscutului la termen
medicamentelor
1
Scorul Apgar utilizat pentru evaluarea nou

nascutului este constituit din:
A. Activitate cardiaca
B. Respiratie
C. Culoare
D. Tonus, reactivitate
E. Eliminarea meconiului
(pag. 1031)
Pag. 105 din 130
In evaluarea nou nascutului, serologia

materna in sarcina trebuie sa cuprinda:
A. HIV
Scorul Silverman din sindromul de detresa

respiratorie a nou nascutului este compus
din:
B. HBV, HCV
A. Bataia aripilor nazale
C. Rujeola
B. Balans toraco-abdominal
D. Rubeola
C. Tiraj intercostal, geamat respirator
E. Sifilis, toxoplasmoza
D. Deprimare xifoidiana
(pag. 1031)
E. Cianoza generalizata
Ingrijirea nou nascutului la termen implica

urmatoarele interventii care se efectueaza
sistematic la nastere:
(pag. 1034)
*8
La nou nascutul normal primul meconiu

trebuie emis la:
A. Administrarea de vitamina D
A. O ora de la nastere
B. Administrarea de vitamina K
B. 6 ore de la nastere
C. Administrarea de colir oftalmologic antibiotic
C. 24 de ore de la nastere
D. Administrarea de cefalosporine iv in primele 24

de ore de viata
D. 48 de ore de la nastere
E. Punerea la san sau primul biberon in primele ore

dupa nastere
(pag. 1032)
*4
Varsta gestationala in cazul prematuritatii

este:
A. Sub 40 de saptamani
B. Peste 42 de saptamani
C. Sub 37 de saptamani
D. Sub 30 de saptamani
E. 72 de ore de la nastere
(pag. 1032)
*9
Metoda recomandata pentru depistarea

precoce a icterului neonatal este:
A. Dozarea sangvina a bilirubinei

B. Bilirubinometria transcutanata
C. Examenul sumar de urina
D. Determinarea grupului sangvin al mamei si
copilului
E. Sub 28 de saptamani
E. Dozarea bilirubinei materne in ultimul trimestru

de sarcina
(pag. 1032)
(pag. 1032)
*5
Care este afirmatia ce defineste retardul de

crestere intrauterina a nou nascutului?
A. Greutate la nastere sub 2500 g

B. Greutate la nastere sub 2000 g
C. Greutate la nastere sub 1500 g
D. Greutatea la nastere raportata la varsta
gestationala este inferioara percentilei 10
E. Greutatea la nastere raportata la varsta
gestationala este inferioara percentilei 50
* 10 Care dintre urmatoarele afirmatii in legatura

cu curba ponderala a nou-nascutului este
adevarata?
A. Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de
25% din greutatea de la nastere
B. Nou nascutul nu trebuie sa piarda mai mult de
10% din greutatea de la nastere
C. Revenirea la greutatea de la nastere trebuie sa
se faca in prima luna de viata
(pag. 1033)
D. Nou nascutii la termen nu au pierdere ponderala

dupa nastere
E. Formulele lactate permit cresterea ponderala mai

rapida comparativ cu alimentatia cu lapte matern
Care sunt cei mai frecventi germeni implicati

in infectia materno-fetala?
A. Streptococ B
(pag. 1032)
B. E. Coli
C. Pneumococ
D. Enterococi
E. Listeria monocitogenes
(pag. 1033)
Pag. 106 din 130
Tema nr. 77
Lupusul eritematos diseminat. Sindromul
antifosfolipidic (SAFL)
pag. 1138-1142
*1
Diagnosticul n lupusul eritematos discoid

presupune existena
*5
Afirmaia corect privind afectarea renal n

lupus
A. afectarea renal este de tip interstiial

B. nu necesit monitorizarea creatininei
C. necesit obligatoriu examen citobacteriologic
pentru diagnostic
D. sindromul nefrotic impur impune puncie biopsie
renal
E. nu determin glomerulonefrit proliferativ
A. rash-ului malar
(pag. 1139)
B. pericarditei constrictive
C. artritelor erozive
D. ulceraiilor mucoasei gastrice
E. ac anti-RNP
(pag. 1138)
*2
Lupusul eritematos diseminat
A. este o boal autoimun organ-specific

B. asociaz autoimunitate ndreptat mpotriva
componentelor citoplasmatice
C. afecteaz predilect femeile post-menopauz
Urmtoarele criterii definesc sindromul

antifosfolipidic
A. cel puin un episod de tromboz venoas

profund sau arterial
B. cel puin o moarte fetal dup sptmna 10 de
gestaie
C. cel puin o natere prematur nainte de
sptmna a 34-a de sarcin
D. absena anticoagulantului lupic la dou
determinri succesive
E. detectarea ac anticardiolipin la dou determinri
succesive la valori < 40U
D. prezint antigenitate a componentelor nucleare

celulare
(pag. 1142)
E. survine doar la vrst tnr (15 45 ani)
(pag. 1138)
*3
Afectarea hematologic n lupusul

eritematos diseminat este reprezentat n
principal de
A. limfocitoz constatat la 2 determinri

B. trombopenie > 100G/L

autoimunitate din lupusul eritematos
diseminat sunt corecte
A. AAN sunt prezeni n 95% din LED dar nalt

specifici + +
B. ac anti-ADN reflect activitatea bolii
C. ac anti-Sm sunt specifici LED
C. leucopenie < 4G/L constatat la 2 determinri
D. C3 i ac anti-ADN sunt factori predictivi ai

puseelor n LED
D. anemie feripriv
E. Anticardiolipinele IgG i IgM sunt specifice LED
E. trombocitoz
(pag. 1140)
(pag. 1138)
*4
Identificai manifestarea clinic posibil n

LED
Urmtoarele explorri nu sunt necesare n

bilanul unui LED
A. dozarea ac anti-ADN
A. fotosensibilitate normal
B. deteminarea ac anti-limfocitari
B. alopecie
C. determinarea C1q
C. endocardit septic
D. testul Coombs granular
D. artrite erozive
E. dozarea anti-ECT
E. ulceraii genitale
(pag. 1140)
(pag. 1138)
Asocierea LED sarcin presupune
A. risc de declanare a unui puseu evolutiv al bolii

B. risc de eclampsie
C. rar lupus neonatal
D. boal stabilizat de cel puin 3 luni
E. risc de retard de cretere a ftului
(pag. 1141)
Pag. 107 din 130
10 Bilanul iniial n LED presupune
*4
A. ac anti-AAN, anti-ECT, ANCA

B. factor reumatoid
C. test Coombs globular
D. ionogram sanguin
E. puncie biopsie renal
(pag. 1140)
Tema nr. 78
Patologii autoimune: aspecte epidemiologice,
diagnostice i principii de tratament
pag. 1136-1137
*1
Identificai anticorpii cu specificitate nalt

pentru poliartrita reumatoid
A. anticorpii antinucleari (AAN);

B. ac anti-CCP;
C. factorul reumatoid
D. ac anti-centromer
E. ac anti-ADN
(pag. 1136)
*2
Anticorpii specifici, de interes diagnostic i

prognostic n lupusul eritematos sistemic
sunt reprezentai de
A. anticorpii antinucleari (AAN)

B. ac anti-histone
C. ac anti-ADN
D. anticoagulantul lupic
E. ac anti-antigene nucleare solubile
(pag. 1136)
*3
Anticorpii anti-antigene nucleare solubile

includ, cu excepia
Precizai afirmaia corect privind ac antiENA
A. ac anti-histone sunt specifici pentru lupusul

eritematos sistemic
B. ac anti-SCL-70 sunt asociai sclerodermiei
limitate
C. ac anti-RNP sunt identificai n lupusul indus
medicamentos
D. ac anti-SSA i SSB pot fi prezeni n poliartrita
reumatoid
E. ac anti-Jo1 sunt prezeni n sindromul CREST
(pag. 1136)
*5
Alegei afirmaia fals referitoare la

anticorpii antinucleari
A. prezint specificitate nalt pentru lupusul

eritematos discoid
B. sunt prezeni la 95% din cazurile de LED
C. includ ac anti-ADN i anti-ENA
D. sunt de interes diagnostic n colagenoze
E. anti-RNP se asociaz bolii mixte de esut
conjunctiv
(pag. 1136)
6
Anticorpii asociai sindromului

antifosfolipidic sunt:
A. anticoagulantul lupic;
B. anti-proteinaza 3
C. anti-beta2-glicoproteina 1
D. anti-mieloperoxidaz
E. anti-cardiolipin
(pag. 1137)
7
Care din urmtoarele afirmaii privind

anticorpii anti-ENA nu sunt adevarate
A. ac anti-Sm sunt foarte specifici pentru lupusul

indus medicamentos
A. ac anti-RNP
B. sclerodermia sistemic poate pozitiva ac antiSCL-70
B. ac anti-centromer
C. ac anti-PM1 sunt asociai miozitelor inflmatorii
C. ac anti-histone
D. ac anti-SSA i anti-SSB sunt specifici lupusului

eritematos sistemic
D. ac anti-ADN
E. ac anti-PM1
(pag. 1136)
E. sindromul CREST nu se asociaz cu ac anticentromer

(pag. 1136)
Pag. 108 din 130
Principiile de tratament i monitorizare pe

termen lung a unei boli autoimune vizeaz
A. corticoterapia adesea nu este necesar, fiind

suficient tratamentul simptomatic
B. imunosupresoarele se adreseaz formelor
corticodependente
C. scderea dozelor de cortizon necesit
administrarea imunosupresiei
D. imunoterapia cu anti-TNF- este un tratament
simptomatic obligatoriu n poliartrita reumatoid
Tema nr. 79
Indicaii i strategii de utilizare a principalelor
examene imagistice
pag. 1149-1154 * fara pag. 1150 Tabelul 2, pag.
1151 Tabelul 3
1
E. suprimarea factorilor declanatori
Care dintre urmtorele afeciuni constituie

contraindicaie n cazul efecturii unei
radiografii
(pag. 1137)
A. sarcina
B. disecia de aort
Principalele patologii autoimune
A. prezint o frecven crescut la femei
C. apendicita acut
B. sunt ndreptate mpotriva antigenelor ubicuitare
D. colecistita
C. nu prezint factori favorizani
E. insuficiena renal sever n caz de utilizare a

substanelor de contrast vasculare
D. survin pe fondul predispoziiei genetice

E. nu recunosc etiopatogenic implicarea factorilor
de mediu
(pag. 1149)
2
Care sunt avantajele utilizrii ecografiei
(pag. 1136)
A. rapiditatea
10 Vasculitele necrozante primitive
B. costurile reduse
A. definesc o bol autoimun organ-specific
C. este neiradiant
B. n boala Wegener ac anti-cANCA prezint

specificitate nalt
D. neinvazivitatea
C. ac anti-MPO sunt asociai cu micropoliangeita

D. sindromul Churg-Strauss pozitiveaz ac anti-pANCA
E. este operator dependent

(pag. 1149)
*3
E. anti-proteinaz-3 sunt de tip p-ANCA

(pag. 1137)
11 Imunoglobulinele monoclonale
Urmtoarele afirmaii sunt adevrate n cazul

utilizrii computer tomografiei ca metod de
diagnostic
A. folosete radiaii X cu posibilitatea injectrii de

produse de contrast vasculare
A. sunt tipate prin imunofixare
B. utilizeaz rezonana magnetic nuclear
B. peak-uri IgM evoc boala Waldenstrom
C. utilizeaz radiaii radioactive
C. peak-uri IgE, IgA sau IgM ne orienteaz spre un

mielom
D. se bazeaz pe propagarea ultrasunetelor
D. nu pot fi identificate n limfoame i colagenoze
(pag. 1149)
E. se identific prin electroforeza protidelor serice
(pag. 1137)
E. este neiradiant
Printre contraindicaiile computer
tomografiei se numr
A. femei gravide
B. alergia
C. insuficiena renal terminal
D. malformaii fetale
E. epilepsia
(pag. 1150)
Pag. 109 din 130
Contraindicaiile absolute n cazul folosirii

rezonanei magnetice ca metod de
diagnostic sunt
* 10 10.n cazul unui traumatism cerebral, ce

metod de diagnostic este preferat la un
pacient simptomatic
A. fibroza nefrogenic
A. radiografia cranian
B. pacemaker
B. CT cerebral
C. corpii strini metalici
C. rezonan magnetic
D. claustrofobia
D. scintigrafia
E. costul ridicat
E. tomografia cu emisie de pozitroni (PET-CT)
(pag. 1150)
(pag. 1154)
6.Radiografia simpl se folosete n cazul

urmtoarelor urgene diagnostice
A. insuficien renal acut obstructiv

B. embolie pulmonar
C. pneumoperitoneu
D. ocluzie intestinal
E. compresiune medular
(pag. 1151)
*7
Care din urmtoarele urgene diagnostice

necesit utilizarea CT cerebral
A. malformaia arterio-venoas
B. accident vascular cerebral sub anticoagulant
C. pneumocefalie
Tema nr. 80
Infecii cutaneo-mucoase bacteriene i micotice
pag. 1168-1172
*1
Precizati care afirmatie este falsa
A. Pielea nu este sterila

B. Infectiile cutanate bacteriene sunt foliculare si
nefoliculare
C. Diagnosticul infectiilor bacteriene este clinic in
majoritatea cazurilor
D. Exista imunizare impotriva infectiilor bacteriene
D. tulburri ale strii de contien
E. Majoritatea infectiilor cutanate bacteriene sunt

produse de cocii Gram +
E. epilepsie
(pag. 1168)
(pag. 1152)
*8
n cazul uni politraumatism al ntregului

corp, care este metoda de urgen
diagnostic folosit
*2
Care dintre caracteristicile foliculitei nu este

adevarata
A. Reprezinta inflamatia foliculului pilosebaceu
A. computer tomografic
B. Face parte dintre infectiile cutanate bacteriene

nefoliculare
B. rezonan magnetic
C. Are ca leziune elementara papulo-pustula
C. radiografia
D. Se poate localiza la barba
D. ecografia
E. ultrasonografie
E. In majoritatea cazurilor este produsa de

stafilococul aureu.
(pag. 1153)
(pag. 1168)
*9
n cazul crei afeciuni se efectueaz RMN

medular de urgen
A. spondilodiscit
B. hernie de disc
C. tumori intrarahidiene
D. compresiune medular
E. rahialgii
(pag. 1154)
*3
Care dintre urmatoarele caracteristici ale

furunculului nu este corecta
A. Este o infectie profunda a foliculului pilosebaceu

produsa de streptococul beta-hemolitic
B. Este un nodul centrat de fir de par
C. Are evolutie spre necroza si eliminarea
burbionului
D. Stafilococia maligna a fetei reprezinta o
complicatie a furunculului.
E. Tratamentul furunculului se face cu antiseptice
sau antibiotice locale.
(pag. 1169)
Pag. 110 din 130
Impetigo se caracterizeaza prin
A. Stare generala alterata, febra si frisoane

B. Prezenta unor vezicule si bule superficiale
C. Localizare periorificiala
Candidozele cutaneo-mucoase au
urmatoarele caracteristici
A. Se pot localiza atat la nivelul marilor pliuri cat si

la nivelul pliurilor mici cutanate.
B. Apar doar la persoanele cu imunodepresii severe
D. Forma buloasa este intalnita mai ales la copii si

varstnici
C. Se trateaza cu antifungice generale timp de 6 luni
E. Contagiozitate mare
D. Diagnosticul de certitudine se pune pe baza

examenului clinic
(pag. 1169)
*5
Care dintre afirmatiile referitoare la

tratamentul infectiilor cutanate stafilococice
este adevarata
E. Candidozele genitale nu apar niciodata la barbat

(pag. 1171)
9
Care dintre urmatoarele afirmatii

caracterizeaza dermatofitoza pielii glabre
A. In formele localizate este suficienta toaleta cu

apa si sapun, antiseptice si antibiotice topice
A. Se localizeaza in special la nivelul scalpului
B. Indiferent de forma clinica este necesara

antibioterapie per os
B. Se poate confunda cu eczema numulara sau

psoriazisul inversat
C. Indiferent de forma clinica este necesara

spitalizarea si antibioterapie iv
C. Este foarte dureroasa
D. Penicilina este unul dintre antibioticele de electie

E. Tratamentul antibiotic trebuie efectuat timp de 4
saptamani.
(pag. 1169)
*6
Erizipelul se caracterizeaza prin
A. Placard inflamator eritematos, cald, dureros.

B. Debuteaza sub forma unei pustule foliculare
centrata de fir de par
C. Prezenta unei porti de intrare nu este obligatorie
D. Este necesar intodeauna examenul
histopatologic pentru stabilirea diagnosticului.
E. Stare generala alterata, febra, frisoane.
D. Se prezinta sub forma unor placi inelare cu

extindere centrifuga
E. Se poate confunda cu candidoza marilor pliuri.
(pag. 1171)
10 Kerionul este
A. O candidoza cutanata suprainfectata
B. O tricofitie supurata cu inflamatie majora
C. O infectie dermatofitica produsa de dermatofiti
patogeni
D. Infectie dermatofitica a pielii glabre insotita de
adenopatii satelite frecvente
E. Afectiune cauzata de Malassezia furfur.
(pag. 1171-1172)
(pag. 1170)
7
Care dintre urmatoarele afirmatii legate de

erizipel sunt adevarate
A. Fasceita necrotizanta este o complicatie

generala a erizipelului
B. Fasceita necrotizanta este favorizata de
administrarea antiinflamatoarelor nesteroidiene
C. Indiferent de forma clinica de erizipel este
necesara spitalizarea de urgenta
D. Penicilina G in perfuzie este tratamentul de
electie
Tema nr. 81
Gua i nodulul tiroidian, hipotiroidismul si
hipertiroidismul
pag. 1215-1220, 1221-1223, 1224-1226 * fara
subcapitolul III pag 1225
1
Care sunt examinrile biologice n gua

simpl:
E. Nu este obligatorie tratarea portii de intrare.
A. TSH
(pag. 1170)
B. Dozarea ATPO i antiTG

C. n caz de hipertrofie dozarea anticorpilor
antireceptor TSH
D. Ioduria pe 24 de ore
E. Dozarea tireoglobulinei
(pag. 1216)
Pag. 111 din 130
*2
n hipertiroidismul indus de amiodaron:
*8
n insuficiena corticotrop (insuficiena

suprarenal central) exist:
A. Ecografia Doppler tiroidian arat

hipervascularizaie tiroidian
A. Melanodermie
B. Scintigrafia este fixant
B. Paloare
C. Exist o patologie tiroidian preexistent
C. Hipertensiune arterial
D. Ecografia Doppler tiroidian este normal
D. Surplus ponderal
E. Tratamentul se bazeaz pe anxiolitice, repaus
E. Semne de virilizare
(pag. 1223)
(pag. 1227)
*3
Diagnosticul de hipertiroidism frust

presupune:
*9
Care este durata tratamentului cu

antitiroidiene de sinteza in boala Basedow:
A. TSH sczut cu FT4 crescut
A. Doua luni
B. TSH sczut cu FT4 sczut
B. Trei luni
C. TSH sczut cu FT4 normal
C. Sase luni
D. TSH crescut cu FT4 crescut
D. Un an
E. TSH crescut cu FT4 normal
E. Optsprezece luni
(pag. 1221)
(pag. 1222)
*4
Boala Basedow este confirmat de:
A. Anticorpi antitireoglobulin crescui
10 Caracteristicile ecografice ale nodulilor

tiroidieni suspeci sunt:
B. Anticorpi antireceptori TSH (TRAb) crescui
A. Nodul hipoecogen
C. TSH crescut
B. Nodul hiperecogen
D. Proteina C reactiv crescut
C. Prezenta microcalcificarilor in nodul
E. Anticorpi antiperoxidaz crescui
D. Nodul hipervascularizat la ecografia Doppler
(pag. 1221)
E. Nodul slab vascularizat la ecografia Doppler
Cum se monitorizeaz tolerana la

tratamentul cu antitiroidiene de sintez:
(pag. 1219)
C. Proteina C reactiv bilunar
Tema nr. 82
Diabetul zaharat tip 1 i 2 la adult definiie,
diagnostic, complicaii acute, complicaii cronice,
algoritm terapeutic, monitorizare, principii,
management
D. Bilirubina total lunar
A. GOT, GPT la intervale regulate

B. Hemoleucogram la intervale regulate
E. Tireoglobulina la 3 luni
(pag. 1223)
*6
n insuficiena tireotrop exist:
A. TSH crescut cu FT4 crescut

B. TSH normal cu FT4 crescut
C. TSH sczut cu FT4 crescut

pag. 1236-1254 * fara date epidemiologice, fara
denumiri comerciale din tratamentul cu insulina,
pag. 1250.
*1
Diabetul zaharat se definete prin:
D. TSH normal sau sczut, cu FT4 sczut
A. Glicemie a jeun n snge venos mai mare de

1,16g/l;
E. TSH crescut cu FT4 sczut
B. Glicemie postprandial mai mare de 1,30g/l;
(pag. 1224)
C. Glicemie a jeun n snge venos mai mare de

1,26g/l, n dou ocazii diferite sau mai mare de
2g/l n orice moment al zilei;
Complicaiile hipotiroidismului sunt:
A. Insuficien coronarian
B. Blocuri de ramur
C. Coma mixedematoas
D. Depresie
D. Glicemie a jeun n snge venos mai mare de

1,20g/l, n dou ocazii diferite sau mai mare de
1,6g/l n orice moment al zilei;
E. Glicemie postprandial mai mare de 1,40g/l;
(pag. 1236)
E. Stenoz mitral
(pag. 1225)
Pag. 112 din 130
*2
Diabetul zaharat tip 1 are ca substrat

patogenic:
A. Insulinorezistena muscular i hepatic;

B. Citoliza hepatic;
C. Pancreatita cronic alcoolic;
D. Distrugerea autoimun (n 95% din cazuri) a
celulelor beta din insulele Langerhans
pancreatice, responsabil de un deficit de
insulin;
E. Amiloidoza pancreatic.
(pag. 1236)
*3
Coma diabetic hiperosmolar se

caracterizeaz prin:
A. Glicemie plasmatic mai mic de 2g/l i pH

arterial mai mic de 7,30;
B. Glicemie plasmatic mai mic de 2g/l i
bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l;
C. Bicarbonat plasmatic mai mic de 15mmol/l i pH
arterial mai mic de 7,30;
Nefropatia diabetic incipient se

caracterizeaz prin:
A. Microalbuminurie anormal cuprins ntre

30mg/24 ore i 299mg/24 ore (sau 30mg i
299mg/g creatinin);
B. Macroalbuminurie (albumin mai mare de
300mg/24 ore sau mai mare de 300mg/g
creatinin);
C. Tensiune arterial normal;
D. Filtrare glomerular normal;
E. Sindrom edematos;
(pag. 1245)
8
Efectele secundare ale tratamentului cu

insulin sunt reprezentate de:
A. Hipoglicemie;
B. Ctig n greutate n caz de supradozare;
C. Alergie;
D. Lipodistrofii hipertrofice;
E. Hirsutism;
D. Hiperglicemie mai mare de 33mmol/l i

osmolaritate mai mare de 350mmol/l;
(pag. 1250)
E. Osmolaritate cuprins ntre 310 mOsm/kg i

315mOsm/kg;
(pag. 1241)
*4
Tratamentul hipoglicemiant n diabetul

zaharat tip 1 se face cu:
Efectele diabetului zaharat asupra sarcinii

sunt reprezentate de:
A. Malformaii, avort;
B. Microsomie;
C. Retard de maturare;
A. Metformin;
D. Hipoglicemie i hipocalcemie neonatale;
B. Metformin i sulfamide hipoglicemiante;
E. Hipertensiune gravidic i preeclampsie;
C. Insulin;
(pag. 1251)
D. Glinide;
E. Sulfamide hipoglicemiante;
(pag. 1250)
*5
Hemoglobina glicat (HbA1c) reflect

echilibrul metabolic:
10 Monitorizarea biologic a pacientului cu

diabet zaharat presupune:
A. HbA1c, monitorizare sistematic, de 4 ori pe an;
B. Glicemie venoas a jeun, 1 dat pe lun;
A. Zilnic;
C. Bilan lipidic (CT, HDL-C, TG, calculul LDL-C) 1

dat pe an;
B. Sptmnal;
D. Microalbuminurie, 1 dat pe an;
C. Lunar;
E. Creatinemie a jeun 1 dat pe an.
D. Din cele 2-3 luni precedente;
(pag. 1253)
E. Anual;
(pag. 1249)
6
Retinopatia diabetic neproliferativ se

caracterizeaz prin:
A. Dilatare capilar;
B. Microanevrisme;
C. Exudate;
D. Hemoragii;
E. Neovase.
(pag. 1244)
Pag. 113 din 130
Tema nr. 83
Obezitatea la aduli
medicamentelor
1
Sindromul metabolic are urmtoarele

elemente:
A. Insulinorezisten;
B. Diabet zaharat;
C. Hipertensiune arterial;
D. Obezitate ginoid;
E. Hiper HDL colesterolemie.
(pag. 1276)
2
Obezitatea secundar este dat de:
A. Hipotiroidism;
B. Hipertiroidism;
C. Factori genetici;
D. Hipocorticism;
E. Hipercorticism;
(pag. 1276)
3

Indicele de mas corporal sunt corecte:
A. IMC peste 40 kg/m2 semnific obezitate morbid;
*6
Contraindicaiile chirurgiei bariatrice sunt, cu

excepia:
A. Tulburri mentale severe;

B. Dependena de alcool;
C. Pacient bine informat, cu spijin psihologic;
D. Dependena de substane psihoactive;
E. Tulburri severe ale comportamentului alimentar.
(pag. 1279)
*7
Complicaiile respiratorii ale obezitii sunt,

cu excepia:
A. Sindromul metabolic;
B. Astmul;
C. Dispneea de efort;
D. Sindromul de apnee n som;
E. Sindromul restrictiv pulmonar.
(pag. 1276)
*8
Chirurgia bariatric reversibil const n:
A. By-pass gastric;
B. Gastro-duodeno anastomoz;
C. Gastrectomie total;
D. Esofagoplastie;
E. Gastroplastie cu inel gastric.
(pag. 1279)
*9
Obezitatea poate fi secundar:
B. IMC peste 18,5 kg/m2 semnific

subponderabilitate;
A. Hipertiroidismului;
C. IMC ntre 18,5 i 24,9 semnific greutate

normal;
C. Hipocorticismului;
D. IMC ntre 25 i 29,9 semnific

supraponderabilitate;
E. IMC ntre 30 i 34,5 inseamn obezitate.
(pag. 1276)
4
Complicaiile cardio-vasculare ale obezitaii

sunt:
A. Hipertensiunea arterial;
B. Insuficiena cardiac;
C. Hipotensiune arterial;
D. Accident vascular cerebral;
E. Hipertrofie ventricular;
B. Hipercorticismului;
D. Gutei;
E. Dislipidemiei.
(pag. 1276)
* 10 Indicele de mas corporal are la o
persoan normoponderal urmtoarea
valoare:
A. Sub 18,5;
B. Peste 40;
C. ntre 18,5 i 24,9;
D. Sub 40;
E. Peste 18,5.
(pag. 1276)
(pag. 1276)
5
Complicaiile endocrine ale obezitii sunt:
A. Litiaza biliar;
B. Sindromul ovarelor polichistice;
C. Hipofertilitate;
D. Hipogonadism;
E. Boal de reflux gastroesofagian.
(pag. 1277)
Pag. 114 din 130
Tema nr. 84
Infeciile urinare la adult. Leucocituria
medicamentelor
*1
Leucocituria se definete (se caracterizeaz)

printr-un numr de leucocite la ECBU
*5

la infeciile urinare nosocomiale sunt
adevrate?
A. sunt infeciile nosocomiale cele mai rar ntlnite

B. sunt cu germeni sensibili la antibiotice uzuale
C. sunt definite ca infecii dobndite dup
externarea dintr-un centru de ngrijire
D. sunt cu germeni cel mai adesea multirezisteni
E. sunt foarte greu de diagnosticat
A. mai mare de 10/ml
(pag. 1291)
B. mai mare de 100/ml
C. egal cu 1000/ml
Leucocituria izolat (cu uroculturi negative)

cu leucocite alterate se poate ntlni n:
D. mai mare de 1000/ml
A. imunodepresie
E. mai mare de 10000/ml
B. infecie urinar decapitat de tratament

antimicotic
(pag. 1292)
*2
Leucocituria cu leucocite nealterate, n

cilindru, este caracteristic pentru:
A. glomerulopatia cronic
B. nefropatia tubulointerstiial cronic
C. feocromocitom
C. litiaz vezical
D. infecii cu germeni atipici (Klebsiella, Proteus)
E. tumoare de vezic
(pag. 1292)
7
D. tuberculoza urinar
E. infecia cu chlamydia
(pag. 1292)
*3
n pielonefrita acut simpl, durata

tratamentului antibiotic trebuie s fie de:
Pentru prevenia infeciilor urinare

nosocomiale la pacienii cu sondaj vezical
sunt recomandate:
A. administrarea de laxative pentru a preveni

constipaia
B. pstrarea unei diureze importante
C. limitarea duratei sondajului
A. 12 zile
D. meninerea sacului colector n poziie decliv
B. 15 zile
E. splarea zilnic a sondei cu soluii antibiotice
C. 18 zile
(pag. 1291)
D. 21 zile
E. 31 zile
(pag. 1289)
*4
La un pacient cu prostatit acut la care se

instaleaz i retenia acut de urin este
indicat():
A. sondajul uretral
Dintre diversele clase de antibiotice, n

tratamentul prostatitelor cronice sunt
indicate:
A. cefalosporine de generaia a 2-a

B. cefalosporine de generaia a 3-a
C. fluorochinolone
D. aminoglicozide
B. cateter suprapubian
E. cicline
C. nefrostomie bilateral
(pag. 1290)
D. cateterism ureteral bilateral
E. cistoscopia
(pag. 1290)
Semnele funcionale urinare prezente n

prostatita cronic sunt:
A. disurie
B. hematurie
C. ejaculare retrograd
D. anejaculare
E. arsuri micionale
(pag. 1290)
Pag. 115 din 130
10 Semnele clinice ale cistitei acute simple sunt:
*5
A. urin tulbure i urt mirositoare

B. polakiurie
C. imperiozitate
D. febr
E. disurie
(pag. 1287)
Tema nr. 85
Retenia acut de urin
pag. 1295-1296
*1
Diagnosticul reteniei acute de urin este:
A. clinic
B. radiologic
C. ecografic
D. tomografic
A. infecia de tract urinar

B. hematuria ex vacuo
C. dispariia reteniei azotate
D. apariia dezechilibrelor hidro-electrolitice
E. apariia tulburrilor echilibrului acido-bazic
(pag. 1295)
6
*2
Retenia acut de urina este:
Globul vezical se caracterizeaz prin:
A. bombarea regiunii lombare

B. matitate
C. durere n fosele iliace, bilateral
D. asociere cu cefalee
E. palparea regiunii hipogastrice trezete nevoia de
a urina
(pag. 1295)
7
E. radiourografic
(pag. 1295)
La pacienii cu retenie acut de urin la care

s-a practicat sondaj uretral este recomandat
golirea vezical progresiv pentru a evita:
La pacienii cu retenie acut de urin,

sondajul uretral este contraindicat n
urmtoarele cazuri:
A. prostatit acut
B. traumatism de bazin
A. situaia clinic n care rinichii nu mai produc urin
C. traumatism de uretr
B. faz tardiv ce apare n evoluia insuficienei

renale cronice
D. tromboz hemoroidal
C. imposibilitatea total i brutal de a urina
(pag. 1295)
D. un fenomen asociat colicii renale
E. sechele post-accident vascular cerebral
E. un fenomen mai frecvent ntlnit la femei dect la

brbai
(pag. 1295)
*3
Pentru diagnosticul reteniei acute de urin,

la pacienii obezi, poate fi util:
La pacienii cu retenie acut de urin, n

afara drenajului urinei, sunt necesare msuri
asociate:
A. cuantificarea urinei recoltate

B. o bun hidratare a pacientului
C. repaus la pat pentru 24 de ore
A. uroflowmetria
D. tratament anticoagulant
B. citologia urinar
E. ECBU pe urina drenat
C. cistografia retrograd
(pag. 1295)
D. ecografia vezical la patul pacientului

E. ureteropielografia retrograd
(pag. 1295)
*4
La pacienii cu retenie acut de urin se

impune:
Monitorizarea pacienilor cu retenie acut de

urin la care s-a realizat drenajul urinei
include:
A. monitorizarea diurezei
B. monitorizarea ionogramei urinare
A. drenajul de urgen al urinei prin sondaj vezical
C. monitorizarea ionogramei sanguine
B. drenajul de urgen al urinei prin nefrostomie

bilateral
D. monitorizarea culorii urinei
C. drenajul de urgen al urinei prin cateterizarea

ureteral retrograd bilateral
(pag. 1296)
E. monitorizarea tensiunii arteriale
D. drenajul de urgen al urinei prin montarea unui

prezervativ anti-incontinen
E. drenajul urinei dup examen neurologic
(pag. 1295)
Pag. 116 din 130
10 Dintre urmtoarele clase de medicamente,

care sunt factori declanatori/favorizani ai
reteniei acute de urin?
*4
Prevenirea recidivelor litiazei urice se

realizeaz prin:
A. acidifierea urinei
A. inhibitorii enzimei de conversie
B. cur de diurez
B. alfa blocante
C. regim hiperpurinic
C. alfa stimulante
D. tratament diuretic
D. beta blocante
E. fitoterapie
E. morfina
(pag. 1314)
(pag. 1295)
*5
Oxalatul de calciu din compoziia calculilor

calcici poate fi:
Tema nr. 86
Litiaza urinar
A. dihidratat
B. trihidratat

medicamentelor
*1
Drenajul de urgen prin montarea de

sond ureteral /dublu J sau nefrostomie
percutan la un pacient cu litiaz urinar
este necesar dac:
C. tetrahidratat
D. pentaahidratat
E. hexatahidratat
(pag. 1312)
6
Dintre urmtoarele uropatii, care sunt

implicate n etiologia litiazei urinare?
A. rinichi n potcoav
A. este vorba de litiaz recidivat
B. rinichi spongios
B. colica renal este complicat
C. rinichi polichistic
C. colica renal este precedat de hematurie total
D. ureterocel
D. pacientul este necooperant i se anticipeaz c

nu va respecta indicaiile de tratament
E. megaureter
E. calculul are 5 mm
(pag. 1313)
*2
Pentru ablaia calculului la un pacient cu

litiaz urinar se poate folosi:
(pag. 1312)
7
Ancheta etiologic la un pacient cu litiaz

urinar include:
A. interogatoriu: antecedente de uretrit, obiceiul de

a fuma, consum de alcool
A. nefrostomia percutanat
B. identificarea unei uropatii obstructive
B. uretroscopia
C. spectrofotometrie n infrarou a calculului
C. cistoscopia
D. spectrofotometrie n ultraviolet a calculului
D. rezecia transuretral
E. spectrofotometrie LASER
E. litotriia extracorporeal
(pag. 1314)
(pag. 1314)
*3
n colica renal simpl se administreaz:
Litiaza fosfoamoniacomagnezian este

favorizat de:
A. diuretic
A. pH urinar acid
B. antibiotic i.v. apoi per os
B. pH urinar alcalin
C. AINS i.v. apoi per os
C. infecii urinare acute
D. alfa stimulant
D. infecii urinare cronice
E. morfin
E. glomerulonefrite acute
(pag. 1313)
(pag. 1312)
Pag. 117 din 130
Pe radiografia abdominal simpl efectuat

la un pacient cu litiaz urinar, n faa
calcificrilor prezente pe radiografie,
diagnosticul diferenial al acestora se va face
cu:
A. litiaza biliar
B. calcificri ganglionare
C. calcificri pleurale
D. ateroame aortice
E. calcificri condrocostale
(pag. 1314)
*3
A. relaxarea muchilor netezi prostatici

B. deschiderea colului vezical
C. diminuarea volumului prostatei
D. scderea vascularizaiei prostatei
E. nu sunt utilizate
(pag. 1317)
*4
10 Diagnosticul diferenial al colicii nefretice se

face cu alte cauze de durere lombar acut:
A. pneumopatie
B. colica biliar
C. colon iritabil
D. durerea articular din gonartroz
E. pancreatita acut
(pag. 1314)
Tema nr. 87
Patologia tumorala benigna si maligna a aparatului
uro-genital masculin: hipertrofia benign de
prostat, tumori de prostat, tumori de rinichi, tumori
de testicul
pag. 1316-1318, 1319-1322, 1323-1327, 1328-1331
* fara denumiri comerciale ale medicamentelor
*1
n hipertrofia benign de prostat cu

simptomatologie sever, scorul internaional
al simptomelor de prostat (IPSS) este:
Beta blocantele sunt utilizate n tratamentul

hipertrofiei benigne de prostat pentru c
prin modul lor de aciune realizeaz:
Inhibitorii de 5 alfa reductaz sunt utilizai n

tratamentul hipertrofiei benigne de prostat
pentru c prin modul lor de aciune
realizeaz:
A. relaxarea muchilor netezi prostatici i

deschiderea colului vezical
B. diminuarea volumului prostatic
C. controlul hematuriei caracteristice hipertrofiei
benigne de prostat
D. sterilizarea urinei
E. optimizarea diurezei i controlul nicturiei
(pag. 1317)
*5
Inhibitorii de 5 alfa reductaz - utilizai n

tratamentul hipertrofiei benigne de prostat
au:
A. eficacitate imediat
B. eficacitate dup 3 luni
C. eficacitate dup 6 luni
D. eficacitate dup 9 luni
E. eficacitate dup 12 luni
(pag. 1317)
6
A. 0 - 7
n hipertrofia benign de prostat, semnele

funcionale urinare obstructive sunt:
B. 8 19
A. jet urinar ntrerupt
C. 20 35
B. jet urinar sanguinolent
D. 20 45
C. jet urinar tulbure
E. 20 50
D. disurie
(pag. 1316)
E. picturi retardate
*2
n hipertrofia benign de prostat, n cadrul

depistrii individuale a cancerului de
prostat, bilanul complementar trebuie s
includ:
(pag. 1316)
7
n hipertrofia benign de prostat, semnele

funcionale urinare iritative sunt:
A. polakiurie
A. PSA total
B. usturimi la miciune
B. PSA total i PSA liber
C. nicturie
C. Fosfataza alcalin prostatic
D. urgenturie
D. Antigenul carcinoembrionar
E. incontinen de urin prin revrsare
E. Lactic dehidrogenaza
(pag. 1316)
(pag. 1316)
Pag. 118 din 130
n hipertrofia benign de prostat, bilanul

complementar trebuie s includ:
A. Aprecierea funciei renale prin dozarea ureei,

creatininei, acidului uric i RFG (rata filtrrii
glomerulare)
* 13 n cancerul prostatic avansat local conform

stadializrii TNM tratamentul poate fi
curativ i metoda aleas va fi reprezentat
de:
A. RTUP
B. ECBU
B. prostatectomie total
C. Ecografie reno-vezico-prostatic
C. radioterapie prelungit
D. Debitmetrie urinar
D. radio-hormono-terapie prelungit
E. Msurarea volumului vezical premicional
E. radioterapie prostatic conformaional
(pag. 1315)
(pag. 1322)
n evoluia hipertrofiei benigne de prostat

pot aprea urmtoarele complicaii datorate
impactului asupra aparatului urinar superior:
* 14 n cancerul prostatic metastatic conform

stadializrii TNM tratamentul este paliativ i
metoda aleas va fi reprezentat de:
A. hidronefroz
A. hormonoterapie
B. polichistoz
C. rinichi spongios
D. insuficien renal cronic obstructiv
D. radio-hormono-terapie prelungit
E. hematurie macroscopic
(pag. 1317)
(pag. 1322)
10 n evoluia hipertrofiei benigne de prostat

pot aprea urmtoarele complicaii datorate
impactului vezical:
A. diverticuli vezicali
B. litiaz vezical
C. retenie acut de urin
D. miciuni prin revrsare
E. hidaturie
(pag. 1317)
* 11 n scopul depistrii individuale a cancerului
de prostat, dozarea PSA seric total trebuie:
A. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat annual
B. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la
fiecare 3 ani
C. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la
fiecare 2 ani
* 15 Triptorelina este folosit n tratamentul

hormonal al cancerului de prostat si este un:
A. antiandrogen
B. blocant androgenic complet
C. estrogen
D. agonist LHRH
E. androgen
(pag. 1322)
16 Pentru diagnosticul de certitudine al
cancerului prostatic sunt necesare biopsiile
prostatice recoltate prin puncie.
Complicaiile posibile ale punciei sunt
reprezentate de:
A. pneumaturie
B. hematurie
C. rectoragie
D. nceput la vrsta de 50 de ani i repetat la

vrsta de 75 de ani
D. melen
E. nceput la vrsta de 60 de ani i repetat la

fiecare 6 luni
(pag. 1320)
(pag. 1319)
* 12 La un pacient cu o valoare determinat a
PSA total mai mare de 4 ng/ml, sunt
necesare:
A. masaj prostatic
B. prostatectomie radical laparoscopic
C. biopsii prostatice
D. scintigrafie osoas
E. stabilirea riscului pentru progresie DAMICO
(pag. 1319)
E. boal hemoroidal
17 PSA este o protein specific prostatei i
creterea sa poate avea i alte etiologii n
afara cancerului prostatic. Care dintre cele
de mai jos poate duce la creterea PSA?
A. hematuria
B. tumora vezical
C. prostatita
D. hipertrofia benign de prostat
E. ecografia abdominal a prostatei
(pag. 1319)
Pag. 119 din 130
18 Pentru diagnosticul de certitudine al

cancerului prostatic sunt necesare biopsiile
prostatice recolatae prin puncie. Precauiile
prealabile punciei includ:
* 23 n cadrul examinrii testiculare la un pacient

la care diagnosticul prezumtiv este de
tumoare testicular, semnul Chevassu
pozitiv nseamn:
A. preparare rectal
A. identificarea unei mase dure, indolore
B. tratament anticoagulant
B. opacitate la transiluminare
C. antibioprofilaxie
C. identificarea dificil a deferentului
D. tratament antiagregant plachetar
D. conservarea anului epididimo-testicular
E. injectare intraprostatic de substan de contrast
E. durere la palparea testiculului
(pag. 1320)
(pag. 1328)
19 Care dintre urmtorii pacieni cu cancer de

prostat stadializai TNM se ncadreaz n
stadiul l?
* 24 La un pacient cu tumoare testicular,

examenul clinic general caut:
A. adenopatie inghinal superficial
A. T1c /N0/ M0
B. adenopatie inghinal profund
B. T2a/N0/M0
C. adenopatie retroperitoneal
C. T2b/N0/M0
D. adenopatie perineal
D. T2c/N0/M0
E. adenopatie femural
E. T3a/N0/M0
(pag. 1328)
(pag. 1321)
20 n cancerul prostatic localizat conform
stadializrii TNM tratamentul este curativ i
pacientul poate opta ca metod de
tratament pentru:
* 25 Orice dubiu n diagnosticul diferenial al unei

tumori testiculare impune:
A. RMN pelvis
B. CT pelvis
A. RTUP
C. Orhiectomie
D. Explorare chirurgical pe cale scrotal
E. Explorare chirurgical pe cale inghinal
D. radio-hormono-terapie
(pag. 1328)
26 Markerii serici n tumorile testiculare sunt:
(pag. 1321)
* 21 Vrful de inciden (de frecven) al
cancerului testicular este situat n intervalul:
A. alfa fetoproteina
B. HCG
C. LDH
A. 15-25 ani
D. CAE
B. 20-35 ani
E. TSH
C. 25-45 ani
(pag. 1329)
D. 35-45 ani
27 Tratamentul chirurgical al tumorilor

testiculare este reprezentat de orhiectomia
pe cale inghinal i trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
E. 30-50 ani
(pag. 1328)
* 22 Cel mai important factor de risc pentru
cancerul testicular este:
A. atrofia testicular posttraumatic
B. atrofia testicular infecioas
C. torsiunea cordonului spermatic
A. clampare prealabil a cordonului spermatic

B. ligatura n bloc a cordonului spermatic
C. montarea de protez testicular (n absena
infeciei)
D. varicocelul
D. explorarea chirurgical a bursei scrotale

controlaterale
E. criptorhidia
E. limfodisecia inghinal superficial homolateral
(pag. 1328)
(pag. 1329)
Pag. 120 din 130
28 Din punct de vedere al rspunsului la

tratament complementar, seminomul este:
* 33 n tumorile maligne de rinichi, forma

anatomopatologic cea mai frecvent este:
A. radiorezistent
A. carcinomul tubulo-papilar tip l
B. radiosensibil
B. carcinomul tubulo-papilar tip ll
C. chimiorezistent
C. carcinom la celulele cromofobe
D. chimiosensibil
D. carcinom la tubii colectori Bellini
E. hormonodependent
E. carcinom cu celule clare
(pag. 1330)
(pag. 1326)
29 Dup orhiectomie, pacienii cu tumori

testiculare non-seminomatoase beneficiaz
de tratament:
* 34 Carcinomul renal cu celule clare se dezvolt

ncepnd din:
A. celulele tubului contort
A. chimioterapic
B. celulele tubului colector
B. chirurgical
C. celulele epiteliului din capsula Bowman
C. radioterapic
D. uroteliul calicelor mici
D. hormonoterapie
E. uroteliul calicelor mari
E. corticoterapie
(pag. 1326)
(pag. 1331)
30 Monitorizarea pacienilor cu tumori
testiculare (operai i care au necesitat/nu au
necesitat tratament complementar) include:
A. markeri serici
B. CT toraco-abdomino-pelvin
C. Autopalpare
D. Radiografie pulmonar annual
E. Radiografie abdominal annual
(pag. 1331)
* 31 Clasificarea Bosniak utilizat n chistul renal
se refer la:
A. aprecierea gradului de difereniere celular
pentru celulele din lichidul intrachistic
* 35 n tumorile maligne ale rinichiului, gradul

nuclear Fuhrman se stabilete pe baza:
A. examenului CT
B. examenului uro-CT
C. examenului anatomopatologic
D. examenului RMN
E. examenului scintigrafic
(pag. 1326)
36 La examinarea ecografic a unui chist renal,
leziunea are urmtoarele caracteristici:
A. anecogen cu ntrire posterioar
B. izoecogen cu minim ntrire posterioar
C. hiperecogen cu ntrire anterioar
B. aprecierea aspectului macroscopic al lichidului

intrachistic
D. avascular
C. clasificarea chisturilor funcie de dimensiunile

acestora
(pag. 1327)
D. clasarea chisturilor de la benign la foarte suspect

E. clasarea chisturilor de la benign la malign
(pag. 1327)
* 32 Identificarea ecografic sau tomografic a
unui chist renal de 4 cm clasificat Bosniak l
va fi urmat de:
E. perei rigizi
37 Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la
oncocitomul renal, bifai-le pe cele corecte:
A. diagnosticul diferenial cu cancerul renal este
uor
B. diagnosticul diferenial cu cancerul renal este
dificil
A. tratament conservator
C. diagnosticul diferenial cu cancerul renal nu este

necesar
B. puncionare percutanat sub control ecografic
D. imagistic este anecogen, omogen, cu perei fini
C. evacuare prin chirurgie laparoscopic
E. imagistic se identific cicatrice central n

mijlocul leziunii
D. evacuare prin chirurgie deschis

E. tratament diuretic
(pag. 1327)
(pag. 1327)
Pag. 121 din 130
38 Dintre urmtoarele afirmaii referitoare la

angiomiolipomul renal, bifai-le pe cele
corecte:
*2
A. poate fi bilateral
La un pacient varstnic, cu hipertrofia

prostatei decelata la tuseul rectal, cresterea
brusca si importanta a ureei si creatininei
serice sugereaza:
B. este totdeauna unilateral
A. infectie urinara
C. este totdeauna bilateral
B. insuficienta renala acuta functionala (prerenala)
D. este o tumoare mezenchimatoas benign
C. insuficienta renala acuta organica (renala)
E. este cea mai frecvent tumoare benign solid a

rinichiului
D. insuficienta renala acuta obstructiva (postrenala)
(pag. 1326)
(pag. 1350)
39 Care dintre urmtoarele variante de abordare

terapeutic ale angiomiolipomului renal pot fi
corecte (funcie de particularitile cazului)?
A. embolizare
B. chimioterapie
C. radioterapie
D. tratament chirurgical conservator
E. abstenie terapeutic
(pag. 1327)
40 Dup nefrectomia lrgit la un pacient cu
tumoare renal malign, monitorizarea va
include:
A. creatininemia
E. insuficienta renala cronica.

*3
Cea mai frecventa cauza a insuficientei

renale acute organice (renale) este:
A. necroza tubulara acuta

B. nefropatia interstitiala acuta
C. sindromul nefrotic impur
D. glomerulonefrita rapid progresiva
E. nefroangioscleroza maligna.
(pag. 1351)
4
Necroza tubulara acuta poate fi cauza

insuficientei renale acute daca:
A. apare dupa administarea de: substante toxice:

antibiotice, substante de contrast iodate
B. ecografia renala este normala
B. VSH-ul
C. clinic exista frecvent deshidratare extracelulara
C. urografia i.v.
D. sunt absente: HTA, hematuria sau albuminuria
D. CT abdominal
E. se produce retentie acuta de urina.
E. Scintigrafia renal
(pag. 1351)
(pag. 1326)
Tema nr. 88
Insuficiena renal acut si cronica. Anuria
pag. 1350-1352, 1353-1357
1
Selectati cauzele obstructive (postrenale) ale

insuficientei renale acute:
A. adenom sau cancer prostatic

B. litiaza urinara
C. insuficienta cardiaca
Care din urmatoarele afectiuni pot determina

aparitia insuficientei renale acute functionale
(prerenale):
A. fistule digestive
B. arsuri
C. fibroza retroperitoneala
D. periarterita nodoasa
E. insuficienta cardiaca
(pag. 1351)
*6
Stadiul 3 al insuficientei renale cronice este

definit prin rata filtrarii glomerulare estimata
de:
D. sindrom nefrotic
A. > 90 ml/min/1,73 m
E. fibroza retroperitoneala
B. 60 - 90 ml/min/1,73 m
(pag. 1350)
C. 30 - 59 ml/min/1,73 m
D. 15 - 29 ml/min/1,73 m
E. < 15 ml/min/1,73 m
(pag. 1354)
Pag. 122 din 130
Complicatiile cardiovasculare ale

insuficientei renale cronice sunt:
A. HTA
B. hipotensiunea arteriala
C. pericardita
D. cardiopatia hipertrofica
E. endocardita bacteriana
Tema nr. 89
Nefropatii glomerulare si vasculare
pag. 1364-1366, 1367-1369
1
(pag. 1353)
*8
Initerea terapiei de substitutie renala la

pacientii cu insuficienta renala cronica este
indicata in:
Sindromul glomerular este definit de

urmatoarele semne clinico-biologice:
A. proteinurie, adesea abundenta

B. hematurie (microscopica sau macroscopica) de
cauza non-urologica
A. stadiul 1
C. leucociturie
B. stadiul 2
D. HTA
C. stadiul 3
E. edeme ale membrelor inferioare.
D. stadiul 4
(pag. 1364)
E. stadiul 5.
(pag. 1355)
9
Care sunt indicatiile absolute pentru initierea

epurarii extrarenale (EER) la pacientii cu
insuficienta renala cronica ?:
La pacientii cu sindrom glomerular, bilantul

biologic minimal cuprinde:
A. glicemia si Hb A1c
B. Ac anti AND
C. ANCA
A. pericardita uremica
D. Ac anti MBG
B. HTA severa
E. antigenul specific prostatic
C. hipervolemie care nu poate fi controlata cu

diuretice
(pag. 1364)
D. acidoza metabolica severa

E. hiperkalemie rezistenta la tratament medical
(pag. 1357)
* 10 Care dintre urmatoarele enunturi NU asigura
nefroprotectie in insuficienta renala cronica :
A. controlul presiunii arteriale < 140/90 mmHg
B. controlul proteinuriei < 0,5 g/24 ore
C. existenta unui echilibru metabolic al diabetului
D. evitarea administrarii de substante si
medicamente nefrotoxice
E. controlul factorilor de risc cardiovascular
(pag. 1356)
*3
Care din urmatoarele enunturi referitoare la

sindromul nefritic acut este FALS :
A. aparitia brusca a unei hematurii microscopice

B. apare proteinurie glomerulara
C. se insoteste de HTA
D. apare insuficienta renala acuta
E. prezinta leucociturie si cilindri leucocitari
(pag. 1364)
*4
Care dintre urmatoarele nefropatii

glomerulare este proliferativa
A. cu leziuni glomerulare minime (LGM)

B. hialinoza segmentara si focala (HSF)
C. nefropatia cu Ig A
D. glomerulonefrita extramembranoasa (GEM)
E. diabet.
(pag. 1365)
Pag. 123 din 130
*5
Care din urmatoarele enunturi referitoare la

nefropatia cu Ig A este FALS :
A. este cea mai frecventa forma de GN cronica, cu

exceptia diabetului
B. se intalneste la persoane varstnice, de sex
feminin
C. prezinta hematurie +++, proteinurie cu debit
variabil, HTA, IRC
D. apar depozite mezangiale de IgA la IF
E. 30% din cazuri evolueaza spre IRC in 20 de ani.
(pag. 1365)
*6
Care este criteriul care pemite diferentierea

nefropatiilor glomerulare proliferative de cele
neproliferative:
A. prezenta/absenta hematuriei > 100000 /ml

B. HTA
C. insuficienta renala
10 Diagnosticul de sindrom hemolitic-uremic se

formuleaza daca sunt prezente:
A. anemie hemolitica
B. trombocitoza
C. insuficienta renala acuta cu hematurie si
proteinurie
D. hipocalcemie
E. trombopenie prin consum
(pag. 1369)
Tema nr. 90
Anemia
pag. 1376-1378
*1
Anemia este definita de:
D. gradul proteinuriei
A. paloarea cutaneo-mucoasa
E. edemele.
B. scaderea nivelului de hemoglobina sub 12 g/dl la

femeie si sub 13 g/dl la barbat
(pag. 1365)
*7
Selectati enuntul referitor la sindromul Alport

care este FALS;
A. boala ereditara legata de o anomalie de

structura a colagenului IV
B. cea mai frecventa forma de glomerulonefrita
cronica, cu exceptia diabetului zaharat
C. sindrom glomerular, hipoacuzie de perceptie,
uneori afectare oculara
D. transmitere autosomal dominanta legata de
cromozomul X in 85 % din cazuri
C. scaderea VEM sub 80 fl

D. scaderea sideremiei
E. prezenta asteniei
(pag. 1376)
*2
In anemia microcitara volumul eritrocitar

mediu (VEM) este:
A. 80 fl
B. 81 - 85 fl
C. 85 - 90 fl
E. evolutie spre insuficienta renala cronica

terminala in special la femei.
D. 90 -100 fl
(pag. 1366)
(pag. 1376)
Manifestarile clinico-biologice sugestive

pentru stenoza de artera renala sunt
urmatoarele:
A. HTA severa, rezistenta la tripla terapie
E. > 100 fl
*3
Cele doua examinari cheie care ajuta la

precizarea cauzei anemiei microcitare sunt:
A. electroforeza de Hb si PCR
B. feritinemia si PCR
B. agravarea unei insuficiente renale cronice dupa

introducerea tratamentului cu IEC / ARA 2
C. sideremia si reticulocitele
C. proteinurie peste 3,5 g/24 ore
D. frotiul sanguin si haptoglobina
D. hiperpotasemie
E. bilirubina si testul Coombs
E. suflu abdominal
(pag. 1376)
(pag. 1367)
9
Selectati nefropatiile vasculare cronice:
A. stenoza de artera renala

B. nefroangioscleroza maligna
C. sindromul hemolitic-uremic
D. nefroangioscleroza benigna
E. boala emboliilor cu cristale de colesterol
(pag. 1367-1368)
*4
Explorarea fundamentala care stabileste

caracterul regenerativ sau aregenerativ al
unei anemii normo- sau macrocitare este:
A. haptoglobina
B. feritinemia
C. numarul de reticulocite
D. testul Coombs
E. sideremia
(pag. 1377)
Pag. 124 din 130
*5
Urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier se

realizeaza prin determinarea:
A. bilirubinei neconjugate
B. PCR
C. electroforezei de Hb
D. feritinemiei
E. haptoglobinei
(pag. 1378)
6
In cazul unei anemii microcitare (VEM 80 fl)

ne gandim in principal la o :
A. anemie hemolitica
10 Tratamentul carentei martiale presupune:

A. tratament etiologic
B. administrarea de fier per os 200 mg/zi, in cure de
4 luni
C. administrarea de fier per os 100 mg/zi, in cure de
4 luni
D. urmarirea eficacitatii tratamentului cu fier prin
determinarea feritinemiei
E. urmarirea eficacitatii tratamentului prin
efectuarea mielogramei
(pag. 1378)
B. anemie carentiala martiala
Tema nr. 91
Anomalii ale hemostazei i coagulrii
C. anemie posthemoragica acuta
D. anemie inflamatorie
E. anemie prin deficit de folati
(pag. 1376)
7
Cauzele principale ale unei anemii

aregenerative normocitare sunt:

pag. 1383-1384
*1
Timpul de protrombina Quick (PT)

exploreaza:
A. insuficienta renala cronica
A. hemostaza primara
B. inflamatia cronica
B. hemostaza secundara, calea intrinseca a

coagularii
C. mieloame, limfoame
D. leucemia acuta
C. hemostaza secundara, calea extrinseca a

coagularii
E. carenta de vitamina B12 si folati
D. hemostaza secundara, calea comuna
(pag. 1378)
E. fibrinoliza
(pag. 1383)
Principalele cauze ale carentei martiale sunt:
A. leucemiile acute
*2
B. deficitul absorbtiei fierului
Factorii plasmatici ai coagularii dependenti

de vitamina K sunt:
C. sangerarile de cauza ginecologica
A. I, V, VIII, XI
D. patologia digestiva
B. II, VII, IX, X
E. sangerarile voluntare
C. II,V,XI, XII
(pag. 1377)
D. I, V, VIII, XIII
E. II, VIII, XI, XII
Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate

in cazul unei anemii de origine centrala?
A. reticulocite < 150.000/mmc

B. reticulocite > 150.000/mmc
(pag. 1383)
*3
Timpul de protrombina Quick (PT)

exploreaza activitatea factorilor:
C. anemie aregenerativa
A. II, V, VII, X
D. anemie regenerativa
B. I, VIII, IX, X
E. necesita mielograma pentru precizarea

diagnosticului
C. II, V, IX, XI
(pag. 1378)
E. II, VIII, IX, XIII
D. I, V, VIII, XII
(pag. 1383)
Pag. 125 din 130
*4
Timpul de cefalina activata (TCA) exploreaza:
A. hemostaza primara
B. hemostaza secundara, calea extrinseca a
coagularii
C. hemostaza secundara, calea intrinseca a
coagularii
D. hemostaza secundara, calea comuna
E. fibrinoliza
(pag. 1383)
*5
Testele care exploreaza hemostaza primara

sunt:
A. PT, fibrinogen
B. TCA, D- dimeri
C. fibrinogen, dozare FXIII
D. numar trombocite, timp de sangerare/PFA
E. PT, TCA
Cauzele frecvente in care PT este scazut si

TCA prelungit sunt:
A. insuficienta hepatica
B. boala von Willebrand
C. coagularea intravasculara diseminata
D. hemofilia A
E. administrarea de AVK
(pag. 1383)
10 In coagularea intravasculara diseminata
(CIVD) se intalnesc:
A. PT scazut
B. fibrinogen scazut
C. trombopenie
D. D-dimeri crescuti
E. TCA normal
(pag. 1384)
(pag. 1383)
6
In deficitul de factor VII plasmatic :
A. PT este normal
B. TCA este normal
C. PT este scazut
D. TCA este prelungit
E. PT este crescut
Tema nr. 92
Mielomul multiplu
pag. 1390-1394
*1
(pag. 1383)
7
In hemofilia A :
A. factorul VIII plasmatic este scazut

B. factorul IX plasmatic este scazut
C. PT este normal
D. TCA este prelungit
E. PT este scazut
(pag. 1383)
8
In cazul unui PT normal si TCA prelungit

examinarile care trebuie efectuate cu
prioritate sunt:
A. determinarea nivelului de F VIII

B. determinarea nivelului de F IX
C. determinarea nivelului de F V
D. cautarea unui anticoagulant circulant
E. determinarea de D-dimeri
Cel mai frecvent tip de mielom multiplu, in

functie de imunoglobulina monoclonala
secretata, este:
A. mielomul multiplu tip IgA

B. mielomul multiplu tip IgG
C. mielomul multiplu tip IgD
D. mielomul multiplu tip IgE
E. mielomul multiplu tip Ig M
(pag. 1390)
*2
Procentul minim al plasmocitozei medulare

pentru stabilirea diagnosticului de mielom
multiplu este:
A. 10%
B. 20%
C. 30%
D. 40%
E. 50%
(pag. 1393)
(pag. 1383)
Pag. 126 din 130
*3
Criteriile CRAB in mielomul multiplu se

refera la prezenta:
A. hiperuricemie, insuficienta renala, amiloidoza,

leziuni osoase
B. hipercalcemie, insuficienta renala, anemie,
leziuni osoase
C. hiperproteinemie, insuficienta respiratorie,
anemie, neuropatie
Cauzele sindromului hemoragic din

mielomul multiplu sunt reprezentate de :
A. trombopenie
B. deficit de F XIII
C. trombopatie indusa de hiperproteinemie
D. dereglari ale coagularii induse de proprietatile
imunoglobulinei monoclonale
E. activitate anti-X a amiloidozei AL
D. hipercalcemie, radiculalgie, artropatie, sindrom

infectios
(pag. 1391)
E. hipervascozitate,imunodepresie, atrofie cutanata,

endocrinopatie
(pag. 1392)
*4
Factorul de prognostic negativ legat de

gazda in mielomul multiplu se refera la :
Complicatiile determinate de componentul

monoclonal in mielomul multiplu sunt:
A. hipercalcemia
B. insuficienta renala
C. complicatiile tromboembolice
A. nivelul 2 microglobulinei crescut
D. complicatiile neurologice
B. hipercalcemie
E. sindromul de hipervascozitate
C. varsta inaintata
(pag. 1392)
D. chimiorezistenta
E. LDH crescuta
(pag. 1394)
*5
Diagnosticul de mielom indolent (smoldering

myeloma) se stabileste pe baza urmatoarelor
criterii:
A. prezenta in ser si/sau urina a unei proteine

monoclonale < 3g/100ml + plasmocitoza
medulara 10% + prezenta a cel putin unuia din
criteriile CRAB
B. prezenta unei proteine monoclonale in ser <
3g/100ml + plasmocitoza medulara < 10% +
absenta criteriilor CRAB
C. prezenta unei proteine monoclonale in ser
3g/100ml si/sau a unei plasmocitoze medulare
10% + absenta criteriilor CRAB
D. localizare unica a plasmocitelor monoclonale la
nivelul oaselor/tisular + maduva osoasa normala
E. localizare unica a plasmocitelor monoclonale la
nivel osos/tisular + absenta criteriilor CRAB
(pag. 1393)
6
Diagnosticul de mielom multiplu se

stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
A. prezenta in ser si/sau urina a unei proteine

monoclonale ( cu exceptia unui mielom
nesecretant)
Conform clasificarii lui Salmon si Durie

privind evaluarea masei tumorale, mielomul
multiplu in stadiul III necesita prezenta unuia
din urmatoarele criterii
A. hemoglobina < 8,5 g/dl

B. calcemie > 3 mmol/l
C. anomalii cromozomiale
D. multiple leziuni litice osoase
E. niveluri ridicate de Ig monoclonale:Ig > 70g/L,
IgA >50g/L, Ig monoclonal urinar 12 g/24 ore
(pag. 1394)
10 Diagnosticul de gamapatie monoclonala cu
semnificatie nedeterminata (MGUS) se
stabileste pe baza urmatoarelor criterii:
A. prezenta unei proteine monoclonale in ser
3g/100ml
B. prezenta unei proteine monoclonale in ser <
3g/100ml
C. plasmocitoza medulara < 10%
D. plasmocitoza medulara 10%
E. absenta criteriilor CRAB
(pag. 1393)
B. plasmocitoza medulara < 10%

C. plasmocitoza medulara 10%
D. prezenta a cel putin unuia din criteriile CRAB
E. hiperuricemie
(pag. 1393)
Pag. 127 din 130
Tema nr. 93
Cancerul: cancerogeneza, dezvoltare tumorala,
clasificare, factorii de risc preventia si depistarea
pag. 1421-1425, 1426-1428 * fara subcapitolul
epidemiologie pag 1420-1421, fara ultimul paragraf
*1
Cancerul:
A. Este o boala mono-factoriala

B. Are origine monoclonala
C. Un cancer cu determinism genetic se dezvolta
intr-o prima etapa somatica
*4
Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre

clasificarea stadiala a cancerului:
A. Clasificarea FIGO se utilizeaza pentru cancerul

colo-rectal
B. Clasificarea Dukes se utilizeaza pentru
cancerului colului uterin
C. Invazia ganglionara se exprima prin simbolul N
D. Clasificarea Breslow se utilizeaza pentru
carcinoamele cutanate spinocelulare
E. Extensia metastatica se exprima prin simbolul T
(pag. 1424)
*5
Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de

risc pentru aparitia si dezvoltarea cancerului
sunt adevarate:
D. Este necesara o perioada de 5 luni pana la 1 an

pentru a se dezvolta de la prima celula pana la
manifestarea clinica
A. Fumatul pasiv este responsabil de peste 4000

de decese anuale in Franta
E. Un cancer sporadic se dezvolta intr-o prima

etapa germinala
B. Riscul de a dezvolta cancer pulmonar scade cu

25% in cazul in care doar partenerul de viata
fumeaza iar persoana in cauza nu fumeaza.
(pag. 1421-1422)
*2
Alterari moleculare implicate in aparitia si

dezvoltarea cancerului:
C. Dintre factorii profesionali arsenicul este cel mai

frecvent intalnit (in Franta, responsabil de peste
550 de cazuri de mezoteliom)
A. Inactivarea cailor de transductie a semnalului de

proliferare celulalara
D. Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia

cancerului de san
B. Eliminarea rezistentei la moarte celulara

(apoptoza)
E. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este

responsabila de aparitia limfoamelor
C. Inhibitia neo-angiogenezei
(pag. 1426-1427)
D. Potential de imortalizare prin inactivarea

telomerazei
Alterari moleculare implicate in aparitia si

dezvoltarea cancerului:
E. Independenta in raport cu semnalele de inhibare

a cresterii
A. Activarea cailor de transductie a semnalului de

proliferare celulalara
(pag. 1422)
B. Rezistenta la moarte celulara (apoptoza)
*3

clasificarea cancerelor in functie de origine:
A. Leiomiosarcomul se dezvolta din tesutul

muscular striat
B. Rabdomiosarcomul se dezvolta din tesutul
muscular neted
C. Fibrosarcomul se dezvolta din tesutul conjunctiv
D. Carcinoamele paramalpighiene se dezvolta din
tesut adipos
E. Adenocarcinoamele se dezvolta din epiteliul
malpighian
(pag. 1423)
C. Potentialul de neo-angiogenezei
D. Independenta in raport cu semnalele de inhibare
a cresterii
E. Potential de imortalizare prin inactivarea
telomerazei
(pag. 1422)
7

A. Adenocarcinoamele se dezvolta la nivelul

epiteliului glandular
B. Carcinoamele paramalpighiene sunt
caracteristice tractului urinar
C. Leiomiosarcoamele se dezvolta la nivelul
musculaturii neted
D. Neuroblastoamele sunt tumori cu origine
ectodermica
E. Carcinoamele epidermoide sunt tumori
mezoectodermice
(pag. 1423)
Pag. 128 din 130

A. Fibrosarcoamele se dezvolta la nivelul tesutului

conjunctiv
B. Rabdomiosarcoamele se dezvolta la nivelul
muschiului neted
C. Liposarcoamele sunt tumori caracteristice
tesutului adipos
Tema nr. 94
Leucemii (acute si cronice) si limfoame maligne
pag. 1434-1435, 1436-1437, 1438-1439
*1
D. Nefroblastoamele sunt tumori cu origine

ectodermica
Pentru stabilirea diagnosticului de leucemie

acuta procentul de blasti la nivel medular
trebuie sa fi cel putin:
A. 10%
E. Adenocarcinoamele sunt caracteristice tractului

urinar
B. 20%
(pag. 1423)
C. 30%
D. 40%
Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de

sunt adevarate:
A. Dintre factorii profesionali aminele aromatice

sunt cel mai frecvent intalnit (in Franta,
responsabil de peste 2.200 de cazuri de cancer
pulmonar)
B. Fumatul pasiv este responsabil pentru 2500 3000 de decese anuale in Franta
C. Hipoestrogenemia relativa creste riscul de
cancer de san
D. Infectia cu virusul papiloma uman (HPV) este
responsabila de aparitia unora dintre cancerele
din sfera ORL
E. Cancerul de san sporadic este legat de prezenta
onco-genelor BRCA1 si BRCA2
(pag. 1426-1428)
10 Urmatoarele afirmatii privitoare la factorii de
sunt adevarate:
A. Alimentatia joaca un rol probabil in aparitia
cancerului gastric
B. Obezitatea (mai ales dupa menopauza) este un
factor de risc relativ pentru aparitia cancerului de
san
E. 50%
(pag. 1434)
*2
Leucemia limfoida cronica este o proliferare

limfoida monoclonala constituita din:
A. limfocite mature cu fenotip B in 95% din cazuri

B. limfocite mature cu fenotip T in 95% din cazuri
C. limfocite imature cu fenotip B in 5% din cazuri
D. limfocite imature cu fenotip T in 95% din cazuri
E. limfocite T citotoxice in 95% din cazuri
(pag. 1436)
*3
In leucemia limfoida cronica mielograma

arata o infiltare cu :
A. plasmocite
B. limfocite mici
C. limfoblasti
D. prolimfocite
E. promielocite
(pag. 1436)
*4
In limfomul de manta este prezenta

urmatoarea anomalie citogenetica:
C. Fumatul este responsabil de aproximativ 25

30% de decese prin cancer
A. t(15;17)
D. Alcoolul este un factor de risc independent

pentru aparitia si dezvoltarea cancerelor
C. t(14;18)
B. inv.16
E. Infectiile cu virusurile HTLV1 si/sau HTLV2 sunt

responsabile de aparitia cancerului colului uterin
D. t(11;14)
(pag. 1426-1427)
(pag. 1438)
E. t(9;22)
*5
Limfoamele maligne in stadiul II, conform

clasificarii Ann Arbor, prezinta:
A. un singur teritoriu ganglionar afectat

B. cel putin doua teritorii afectate de aceeasi parte
a diafragmei
C. afectare ganglionara supra- si subdiafragmatica
D. afectare viscerala (hepatica, pulmonara)
E. afectare medulara
(pag. 1439)
Pag. 129 din 130
Anomaliile citogenetice cu prognostic

favorabil in leucemiile acute sunt:
A. t(8;21)
B. t(15;17)
C. cariotipurile complexe
D. inv.16
E. t(16;16)
(pag. 1435)
7
In leucemiile acute semnele clinice

nespecifice consecinta a insuficientei
medulare sunt reprezentate de :
A. anemie
B. neutropenie si infectii
C. sindrom hemoragic
D. adenopatii
E. hepato-splenomegalie
(pag. 1434)
8
Pacientii cu leucemie limfoida cronica stadiul

B conform clasificarii Binet prezinta:
A. mai putin de trei arii ganglionare afectate

B. mai mult de trei arii ganglionare afectate
C. prognostic intermediar
D. anemie si/sau trombopenie
E. supravietuire medie de 6 ani
(pag. 1436)
9
Diagnosticul si prognosticul in leucemiile

acute se bazeaza pe:
A. examinarea morfologica a blastilor din sange si

maduva osoasa hematogena
B. imunofenotipare
C. examen citogenetic
D. studiu molecular
E. biopsie ganglionara
(pag. 1434)
10 Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate
in cazul limfomului Burkitt?
A. afecteaza copii sau adulti tineri
B. este o urgenta terapeutica
C. prezinta anomalia citogenetica t(9;22)
D. in cazul unei mase tumorale mari exista un risc
crescut de liza tumorala
E. se insoteste de plasmocitoza medulara
(pag. 1438,1439)
Pag. 130 din 130

Medicina Intrebari Grila 2012

Uploaded by

Document Information

Original Title

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

Medicina Intrebari Grila 2012

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

MEDICINA

- propuneri intrebari Tema nr. 1

n care din urmtoarele situaii de pierdere a

A. scurt pierdere a cunotinei asociat unor

Bilanul biologic la pacientul cu sincop

Lipotimiile i sincopele pot avea urmtoarele

D. sincopa vasovagal repetitiv

E. sincopa de etiologie necunoscut

Elementul definitoriu al pierderii de

Cauze vasculare de lipotimie sau sincop

B. revenirea lent progresiv

D. furtul de arter subclavie

E. embolia pulmonar masiv

Cauze cardiace de lipotimie i sincop sunt

Sincopa vasovagal tipic

A. nu necesit spitalizare dac nu sunt anomalii

A. stenoza aortic strns

C. necesit evaluare prin ecografie cardiac

B. cardiomiopatia hipertrofic obstructiv

D. este de cauz vascular

C. mixom atrial stng

E. necesit nregistrare Holter de 24 ore

D. tromboza de protez valvular mecanic

Cauze vasculare de lipotimie i sincop sunt

Lipotimiile i sincopele pot fi de cauz

A. furtul de arter subclavie

C. hipertensiunea arterial pulmonar sever

Pag. 1 din 130

10 Explorrile de a doua intenie utile la

A. Infarct miocardic complicat cu tulburri de ritm

Etiologia anginei pectorale stabile are n 95%

In evoluia unui infarct miocardic acut

A. Insuficien mitral ischemic

Stadiul II al Clasificrii Killip se

Diagnosticul de anevrism ventricular stng

A. Persistena supradenivelrii segmentului ST

B. Fenomene de insuficien ventricular stng

C. Apariia Sindromului Dressler

D. Tulburri de ritm ventricular recurente

Supradenivelarea persistent de segment ST

E. Suflu sistolic de insuficien mitral ischemic

Complicaii mecanice precoce ale unui

A. Ruptura peretelui liber ventricular

C. Insuficiena mitral ischemic

La 2 ore de la debutul durerii, pentru

Indicaia de cardiostimulare temporar la un

A. BAV de gradul 2 cu sediul infrahisian

Hipertensiunea arteriala de gradul II se

E. Asocierea bloc de ramur dreapt cu hebloc

Sindromul coronarian acut fr

A. Apare n special la pacienii tineri fr circulaie

HTA este un factor de risc cardiovascular

A. risc de AVC crescut de 4 ori

Sunt considerati ca factori de risc

A. Antecedentele familiale de accident

Unul din semnele paraclinice de afectare a

A. Grosimea intima-medie < 0,9 mm

Pag. 3 din 130

Unul din semnele clinice de rasunet ale HTA

D. IEC sau ARA II daca exista intoleranta la IEC

E. Insuficienta venoasa cronica

Examinarile sistematice efectuate pentru a

Edemele de retenie hidrosodat pot fi