Professional Documents
Culture Documents
Terminologia si definitiile sunt conform celor utilizate pe plan international, luandu-se ca baza
Federal Standard 209D si IES-RP-CC-006-84:
Aerosoli = particule foarte fine de substante solide sau lichide aflate in suspensie in aer sau alte
gaze.
Antistatic = material slab conductor electric, cu o rezistivitate cuprinsa in domeniul 105-104/cm.
Bloc de desprafuire = dispozitiv compus din suflanta de aer si sistem de filtrare destinat relizarii
unui mediu curat.
Boxa cu flux laminar = dispozitiv local de realizare a controlului contaminarii prin intermediul
unui flux de aer ultrafiltrat unidirectional.
Camera Curata = utilaj care asigura un spatiu cu mediu controlat din punct de vedere al
contaminarii cu particule, temperaturii, umiditatii, presiunii si vitezei aerului, sterilitatii, nivelului
de iluminare. Constructia si utilizarea Camerelor Curate este de asa natura incat reduce la
maxim introducerea, generarea sau retinerea de aerosoli.
Clasa de curatenie = reprezinta numarul maxim de aerosoli admis pe unitatea de volum de aer,
cu dimensiunea de 0.5 m si mai mari. Clasificarea in clase de curatenie a aerului se face in
baza numarului aerosolilor pe unitatea de volum de aer.
Contaminarea = emisia de aerosoli rezultati in urma diverselor activitati.
Concentratia particulelor = reprezinta numarul de particule pe unitatea de volum.
Dimensiunea particulei = se exprima ca dimensiunea maxima lineara aparenta sau diametrul
echivalent al particulei.
Dulap transfer = zona prin intremediul careia se asigura transferul necontaminant din exterior in
interiorul Camerei Curate cu clase de curatenie diferite pentru diverse materiale.
Dus de aer = utilaj amplasat la intrarea in Camera Curata destinat indepartarii cu jet de aer
ultrafiltrat a pariculelor de praf aflate pe echipamentul specific operatorilor de Camara Curata.
Filtre HEPA = filtrele de inalta eficienta pentru aer, de tip uscat, realizate dintr-o retea de fibre
de sticla submicronice. Eficienta minima de retinere este de 99.97% la particule de 0.3 m si o
cadere maxima de presiune la debitul maxim de 25.4 mm H2O.
HEPA = Hight Efficiency Particulate Air Filters.
Flux de aer unidirectional = flux de aer caracterizat printr-o viteza uniforma si linii de curent
paralele, avand o turbulenta redusa.
1/2
Flux de aer paralel = reprezinta un flux de aer unidirectional avand o deviatie maxima de la
liniaritate de 15.
Flux de aer uniform = reprezinta un flux de aer unidirectional la care valorile vitezei masurate in
mai multe puncte sunt in limita de 20% din valoarea vitezei fluxului de aer pentru toata aria
zonei de lucru.
Flux de aer turbulent = reprezinta un flux de aer caracterizat printr-o viteza neuniforma si prin
existenta de turbioane de aer.
Monitorizare = procedeu de urmarire ( asistata de calculator ) continua sau o perioada de timp
stabilita, de afisare si stocare ( memorare ) a parametrilor de stocare ( numar de particule,
temperatura, umiditate, etc ).
Numarator de particule = instrument dotat cu un sistem optic, capabil de a discrimina si numara
particulele micronice si submicronice din aer sau lichide pe unitatea de volum.
Numar de schimburi de aer pe ora = reprezinta raportul dintre volumul de aer vehiculat in
Camera Curata pe unitatea de timp si volumul Camerei Curate.
Prefiltre = filtre de tip uscat pentru aer, realizate din tesaturi sintetice cu o eficienta de retinere
variind in domeniul ( 40-90 )% la testul gravimetric.
Zona de lucru = reprezinta volumul din interiorul Camerei Curate destinat unor activitati care
necesita un control maxim al contaminarii. Acest volum se va identifica printr-un plan de intrare
si unul de iesire, plane normale la fluxul de aer.
Zona tunel = zona restransa din Camera Curata cu rolul de a asigura in zona de lucru o clasa
de curatenie mai buna sau cel putin egala cu cea din restul Camerei Curate si un control mai
strict al contaminarii. Se distinge prin coborarea plafonului de filtre sau prin paravane ce
delimiteaza zona.
2/2
Notiuni introductive
Atmosfera naturala chiar cea mai transparenta contine un numar foarte mare de particule in
suspensie, de dimensiuni microscopice de ordinul zecilor de milioane pe metru cub; acest
mediu poluat este incompatibil cu exigentele impuse de numeroasele procese moderne de
productie si de cercetare.
Aceste particule de praf de origine organica sau anorganica, desi sunt preponderent de
dimensiuni submicronice, sunt intotdeauna abrazive si deseori toxice sau purtatoare de germeni
nocivi ingreunand sau facand chiar imposibila desfasurarea proceselor de lucru de mare finete
sau puritate, prin efectul lor mecanic, chimic sau bacteriologic produs asupra obiectelor in
cauza.
Crearea unui microclimat lipsit de impuritati daunatoare este astazi realizat prin tehnica
"Camerelor Curate ( engleza: Clean Room, germana Reinraum ), pusa la punct incepand din
anii 1960.
Conform definitiilor date de Federal Standard 209 D ( S.U.A ) standard unanim recunoscut pe
plan mondial, o camera curata reprezinta un utilaj care asigura un spatiu cu mediu controlat din
punct de vedere al: contaminarii cu particule, temperaturii, umiditatii, presiunii si vitezei aerului.
Puritatea necesara a aerului in zona curata de lucru este definita conventional de clasa de
curatenie care reprezinta numarul maxim al particulelor (aerosoli) cu dimensiunea de 0,5 m
sau mai mare admis pe unitatea de volum de aer ( picior cub sau litru ) .
Intr-o camera curata, desi aerul este ultrafiltrat, eliminandu-se cea mai mare parte din aerosoli,
apar probleme de contaminare. S-au detectat particule generate de operatorul uman ca : par,
piele, cosmetice, matreata, fibre textile, particule transportate din exterior. Utilajele si procesele
tehnologice genereaza o gama larga de particule sub forma de praf, pudre, diverse substante
rezultate in urma proceselor de abraziune, coroziune, frecare, neetanseitati, ardere, deci prin
insasi functionarea normala. Deasemenea, un aport de particule il are insasi camera curata si
sistemele ei auxiliare : pereti, pardoseala, corpuri de iluminat, obiecte vopsite, traductori de
temperatura, presiune, umiditate, neetanseitati, service-ul la utilaje, operatiile de curatire, etc.
Partea vitala a oricarei camere curate este tehnica de filtrare a aerului, caracterizata prin aceea
ca aerul este purificat cu ajutorul unor filtre de mare eficienta - HEPA ( High Efficiency
Particulate Air Filters ) capabile sa retina 99,97% din particulele de 0,3 m din aer.Filtrele sunt
realizate dintr-un mediu filtrant, separatori din Al si o rama din lemn sau Al, bordata pe
suprafata de sprijin cu garnituri din cauciuc spongios. Pentru prelungirea la maximum a duratei
de exploatare si reducerea pretului de cost se realizeaza o prefiltrare care sa retina particulele
grosiere. Ambele trepte de filtrare sunt amplasate in cadrul agregatului de preparare a aerului.
O clasificare a camerelor curate din punct de vedere al modului de reducere al numarului de
particule este:
- camera curata cu flux de aer turbulent( conventional ) la care evacuarea particulelor
contaminate se face prin "efectul de dilutie" ;
1/3
Notiuni introductive
2/3
Notiuni introductive
3/3
O Camera Curata este o incapere s-au un spatiu in care se incearca limitatea si controlul
contaminarii cu particule ale aerului. Este o definitie foarte limitata si incompleta dar facuta in
scop introductiv in problematica de Camere Curate.
Pentru a proiecta o Camera Curata corespunzatoare produsului sau procesului tehnologic,
trebuie cunoscut foarte bine principalul inamic invizibil: contaminarea cu particule a aerului .
Pentru a asigura o buna protectie a produsului sau procesului, in general este nevoie sa se
cunoasca macar trei probleme:
dimensiunea particulei critice ce genereaza rebutul;
numarul de particule din Camera Curata;
probabilitatea ca particula de dimensiune critica sa se depuna din aer in zona critica;
Suplimentar celor trei puncte decurg o serie de intrebari si probleme aditionale ca: transferul,
migratia si aglomerarea contaminantilor.
Raspunsul la aceste probleme este de o importanta majora in munca de proiectare a unei
Camere Curate. De regula, insa majoritatea beneficiarilor nu pot da un raspuns exact la aceste
probleme dificile de la bun inceput.
1/1
De ce Camera Curata?
1/1
1/1
Odata cu enumerarea parametrilor generali ai Camerelor Curate, in acest paragraf s-au dat
orientativ si o serie de valori, considerate optime si intalnite cel mai frecvent la camerele curate.
a) Clasa de curatenie: definirea claselor de curatenie se va face conform Federal Standard
209D ( SUA ) standard unanim recunoscut pe plan international. Conform tabelului 3, se
definesc sase clase principale de curatenie. Acolo unde este necesar sa se defineasca clase de
curatenie intermediare, intre cele sase clase principale , acestea se vor defini prin trasarea de
linii paralele cu cele ale claselor definite.
Pentru zonele sterile unde suplimentar trebuiesc respectate si conditiile de sterilitate, camere
curate se clasifica conform tabelului 4 -Standard I.K.S.-Elvetia.
b) Viteza fluxului de aer: corelat cu tipul de camera curata si clasa de curatenie, este specifica o
anumita valoare a vitezei fluxului de aer. In general valorile recomandate sunt:
-pentru fluxul de aer turbulent, vitezele vor fi cuprinse in domeniul 0.15-0.45 m/s. Vitezele mai
mici de 0.15 m/s duc la depunerea aerosolilor din aer, iar vitezele mai mari de 0.45 m/s duc la
aglomerarea si reantrenarea in fluxul de aer a aerosolilor.
-pentru fluxul de aer unidirectional, se recomanda in general viteze de 0.35-0.45 m/s, viteza
necesara pentru a preveni depunerea aerosolilor din aer. Viteze mai mari duc la aparitia de
turbulente in fluxul de aer creand si o senzatie accentuata de disconfort pentru operatorii de
Camera Curata.
c) Numarul de schimburi de aer pe ora: valorile recomandate in general sunt in corelatie cu
clasa de curatenie. Vom avea:
-5-20 schimburi/ora - clasa 100.000,
-20-40 schimburi/ora - clasa 10.000,
-60-150 schimburi/ora - clasa 1.000,
-300-500 schimburi/ora - clasa 100.
Nota: -numarul de schimburi /ora pentru clasa 100 poate ajunge chiar pana la 800
schimburi/ora;
-se recomanda o monitorizare permanenta a acestui parametru.
1/2
d) Recircularea aerului: acolo unde procesul tehnologic permite recircularea aerului, sistemul de
ventilare trebuie sa introduca suplimentar o cantitate de aer proaspat. Aerul proaspat introdus
trebuie filtrat cel putin la treapta de filtrare a aerului recirculat. In general, valoarea recomandata
este cuprinsa intre 20-2% aer proaspat. Se recomanda ca in general cu cat este mai buna clasa
de curatenie,pe cat posibil acest procent sa scada.
e) Presiunea aerului in Camera Curata: in toate camerele curate trebuie mentinuta o
suprapresiune fata de spatiile inconjuratoare, pentru a evita orice infiltratie accidentala.Totodata
trebuie mentinuta si o diferenta de presiune intre Camerele Curate care au clase de curatenie
diferite, asigurandu-se presiunea cea mai mare in Camera Curata cu clasa de curatenie cea
mai buna.
In genaral valorile recomandate sunt ( 8-15 ) Pa, intre Camera Curata si exterior si de
aproximativ ( 3-10 ) Pa intre Camere Curate cu clase de curatenie diferite.
f) Domeniul de temperatura: temperatura trebuie mentinuta si controlata in limitele cerute de
procesul tehnologic care se desfasoara in Camera Curata. In general, temperatura
recomandata este in domeniul ( 20-24 )C.
g)Domeniul de umiditate: umiditatea trebuie mentinuta si contolata in limitele cerute de procesul
tehnologic care se desfasoara in Camera Curata. In general, daca nu exista cerinte speciale,
umiditatea relativa se recomanda sa se mentina in domeniul ( 35-55 )%.
h) Nivelul de zgomot: marimea si frecventa vibratiilor este impusa de tehnologia si
echipamentele utilizate in Camera Curata. Acolo unde este necesar se vor lua masuri speciale
de izolare sau se vor realiza zone "platforme antivibratorii". Domeniul admis este de ( 65-70 )
dBA.
i) Nivelul de iluminare: se va stabili in functie de activitatea care urmeaza sa se desfasoare in
Camera Curata, conform normelor specifice.
j) Contaminarea microbiana: Camerele Curate trebuie sa asigure suplimentar si conditii de
sterilitate, vor fi testate si din punct de vedere al contaminarii microbiene. Contaminarea
microbiana este in corelatie cu clasa de curatenie microorganismele din aer, fiind incluse in
numaratoarea totala de aerosoli pentru stabilirea clasei de curatenie.
Nota: suplimentar se vor aplica tehnici-proceduri de dezinfectie si sterilizare.
2/2
Ce este contaminarea?
Drept contaminant se considera orice particula sau substanta ce are un efect detrimental
asupra unei activitati, proces sau mecanism in chestiune.
Contaminarea poate fi generata dintr-o multitudine de surse. Pentru prevenirea contaminarii si
in special a celei din aer, Camerele Curate joaca un rol de baza, principalul lor scop fiind acela
de a limita sau elimina contaminarea din aer.
Asupra acestor particule din aer actioneaza in principal forta de gravitatie, ele "cazand" functie
de densitatea si greutatea lor. Viata acestor particule in aer variaza considerabil, o parte din ele,
mai ales cele de dimensiuni submicronice, ramanand practic "suspendate" in aer pe un timp
nedefinit.
1/1
In orice lupta, pentru a avea sorti de izbanda, de o importanta majora este sa-ti cunosti
adversarul, cum arata, modul lui de a actiona.
Camera Curata este practic un camp de lupta, unde inamicul principal este contaminarea.
Aceasta lupta de zi cu zi este de fapt"o afacere" si anume aceea de a preveni contaminarea
produselor sau a procesului tehnologic.
Victoria insa de cele mai multe ori nu este imediata sau imediat vizibila, poate dura zile, luni si
chiar un an pana a obtine o serie de rezultate concrete. Iata de ce este imperativ necesar de a
sti cat mai multe despre inamic, in cazul de fata"contaminarea".
Contaminarea practic ne inconjoara peste tot. Sa luam de exemplu aerul: din masuratorile
efectuate, in aerul inconjurator, in care ne desfasuram activitatea, exista intre 2*105 si 107
milioane de particule de diverse dimensiuni pe unitatea de 30% ( standard ASHRAE 52-76 ),
practic se elimina toate particulele vizibile cu ochiul liber. Sa nu ne entuziasmam deoarece
aceasta inseamna ca am eliminat doar 3% din particulele aflate in aer. Ramane de vazut ce
facem cu cele 97% din aceste particule, ce pot genera probleme mult mai grave decat suratele
lor mai mari. Avem de a face cu inamic "invizibil". Pentru a caracteriza mai bine iata cateva
repere care ne pot fi de folos.
a. Dimensiuni - pentru a masura acest "inamic invizibil" se va folosi ca unitate de baza
"micronul" - a o milioana parte dintr-un metru. De mentionat ca un ochi omenesc versat este
capabil sa distinga cel mult particule de 25 m.
Nota: propunem a fi urmarita "paralela" din figura 1 si tabelul 2 in care sunt redate dimensiunile
particulelor contaminate.
b. Surse generatoare - dupa cum am mai mentionat, contaminarea din aer ne inconjoara. Cei
care au avut probleme cu contaminarea si in urma unei munci intense au depistat si controleaza
sursele de contaminare, au ajuns practic la aceeasi concluzie: "Contaminarea suntem noi!",
adica utilajele, echipamentul, procesul de productie, incaperea si insusi oamenii. Acestea ar fi
cele mai comune surse de contaminare. Iata cateva exemple: ( vezi fig. 2 )
1. contaminarea generata de masini si utilaje rezultate din: functionarea normala, coroziune,
abraziune, frecari, deteriorari fizice, neetanseitati.
2.contaminarea generata in timpul procesului de productie, neetanseitati, particule
preexistente, reziduri sub forma de praf, pulberi, ansamblari, lipiri, suduri, aschieri, depozitare,
curatare.
3. contaminarea generata de incapere ( constructie ) : vopsele, zugraveli, izolatii, murdarie
exterioara, pereti si pardoseli, sistemul de iluminare artificiala, decoratiuni interioare, plante,
procesul de curatire.
4. contaminarea generata de oameni; aceasta sursa generatoare a fost lasata la inceput
deoarece reprezinta una din cele mai importante si majore surse fiind in acelasi timp si cel mai
greu de controlat. Natura contaminarii este sub forma de: matreata, piele descuamata, fibre
textile, cosmetice, particule transportate, tutun, bacterii, virusi. Pentru a minimaliza si realiza un
relativ control al contaminarii. personalul care lucreaza in Camerele Curate se echipeaza cu
costume speciale. Cu toate masurile de protectie din testele si masuratorile efectuate s-a
constatat ca: ( vezi fig. 3.a. )
1/2
2/2
Pentru a elimina toate neplacerile cauzate de contaminare trebuiesc delimitate si tinute sub
control toate sursele posibile generatoare de aerosoli, un deziderat destul de greu de realizat.
El a cautat sa fie atins cu multi ani inainte, la inceputul secolului nostru, in urma conditiilor de
curatenie si sterilitate impuse in industria farmaceutica sau in medicina in salile de operatie.
De mare ajutor si ca prim pas in acest proces complex de control al contaminarii sunt Camerele
Curate. Ele realizeaza controlul contaminarii in principal prin:
-prevenirea patrunderii contaminarii exterioare aflate in aer in zona de lucru. Aceasta se
realizeaza in principal printr-o filtrare inalta a aerului, un rol de baza jucandu-l aici filtrele HEPA
si prin mentinerea unei presiuni pozitive in Camera Curata fata de exterior.
-prevenirea patrunderii contaminarii generate in interiorul Camerei Curate in zona de lucru si
eliminarea ei prin intermediul mediului fluxului de aer ultrafiltrat.
1/1
1/1
Impactul designului
Performantele si calitatea unei Camere Curate nu sunt caracterizate doar prin clasa de
curatenie sau de performantele si parametrii de microclimat ci si de configuratia si designul
Camerei Curate si asta nu in ultimul rand.
Un design bun al Camerei Curate poate optimiza performantele produsului sau al procesului
tehnologic, realizand un control eficient al contaminarii. Din acest motiv fiecare Camera Curata
trebuie proiectata tinand cont de cerintele echipamentului si aprocesului tehnologic specific ce
urmeaza sa se defasoare, pastrand in acelasi timp un grad mare de flexibilitate pentru
eventualele modificari ulterioare.
Desi in practica intalnim o mare varietate de Camere Curate, se poate face o clasificare din
punct de vedere constructiv a principalelor tipuri de Camere Curate, dupa cum urmeaza:
1. Functie de configuratia fluxului de aer:
1.1. - Camere Curate conventionale sau cu flux turbulent = fluxul de aer patrunde prin
introduceri individuale pozitionate in tavan si este evacuat prin partile laterale,la nivelul
pardoselii. Se utilizeaza acolo unde nu exista cerinte deosebite, controlul contaminarii
realizandu-se prin dilutia aerului contaminat. Clase de curatenie relizate: 100.000-10.000.
1.2. - Camere Curate cu flux unidirectional orizontal = fluxul de aer patrunde prin unul din peretii
Camerei Curate realizat integral din filtre HEPA si este evacuat prin peretele opus. In acest fel
se realizeaza un flux de aer orizontal unidirectional. Controlul contaminarii se realizeaza eficient
doar la primul post de lucru intalnit de fluxul de aer. Clase de curatenie realizate: 10.000-100.
1.3. - Camere Curate cu flux unidirectional vertical = fluxul de aer patrunde prin tavanul
Camerei Curate, care este realizat integral din filtre HEPA si este evacuat printr-o pardoseala
perforata. In acest fel se realizeaza un flux de aer vertical unidirectional. Acest tip de Camere
Curate realizeaza cel mai eficient control al contaminarii. Clase de curatenie realizate: 100-1.
2. Functie de modul de furnizare al aerului:
2.1. - Sistemul plenuum - aerul este introdus in Camera Curata prin intermediul unui plenuum spatiu creat intre tavanul filtrant si tavanul Camerei Curate.
Avantaje: spatiul ocupat este redus, cost redus, manopera mica.
Dezavantaje: trebuie realizata o etanseizare perfecta a filtrelor HEPA.
2.2. - Sistemul de alimentare individuala - aerul este introdus individual prin fiecare filtru HEPA,
implica un cost ridicat, manopera mare, dar elimina posibilitatea patrunderii aerului contaminat (
fig.7 ).
1/1
Inca din anii '60, fiecare tara a cautat, pe plan national, in diverse ramuri industriale sa
stabileasca standarde privind controlul contaminarii. Din pacate, aceste standarde erau limitate
acoperind un domeniu restrans de activitate.
Primul standard de complexitate mai mare si cu o larga aplicabilitate a fost elaborat in Statele
Unite ale Americii, in anul 1973, sub denumirea: "Federal Standard Clean Room and Work
station Requirments, Controlled Enviroment No.209B" ( o dezvoltare a standardului precedent
209A din 1963 ). Datorita universalitatii lui, standardul a fost repede recunoscut pe plan
international fiind inclus si luat ca model si in standardele nationale ale tarilor Europene,
deosebirile aparand in modul de notare al claselor de curatenie ( vezi tabelul 5 ). In timp ce
F.S.209B a fost imbunatatit prin aparitia F.S.209C si ulterior F.S.209D ( 1989 ), celelalte
standarde internationale au ramas neschimbate. Acest ultim standard defineste noi clase de
curatenie ca; "10" si "1" dand si o serie de indicatii privind modul de testare al clasei de
curatenie.
1/1
Odata cu realizarea cat si in cursul functionarii ei, o Camera Curata trebuie supusa la o serie de
teste si verificari. Datorita multitudinii de teste si a aparaturii de masurare,precum si a marii
varietati de Camere Curate, testele si modul lor de realizare au constituit o problema deosebit
de controversata pe plan international. In general fiecare beneficiar de Camere Curate si-a
stabilit propria metodologie de testare.
In ultimii ani, ajungandu-se la un consens, au fost realizate o serie de recomandari de catre
institute specializate privind metodologia de testare a Camerelor Curate. Cele mai importante
documente in acest sens ,luate ca baza pe plan international si dupa care s-au efectuat testele
de Camera Curata si la noi in tara sunt: " IES-RP-CC-006-84-T Recommended Practice For
Testing Clean Rooms " ( SUA ) si " Federal Standard 209D " ( SUA ).
Metodologia de testare cuprinde 15 teste, dupa cum urmeaza:
1. Testul de viteza/uniformitate a fluxului de aer;
2. Testul de etanseitate a filtrelor;
3. Testul de paralelism a liniilor fluxului de aer;
4. Testul de regenerare;
5. Testul de numarare al particulelor ( clasei de curatenie ).
6. Testul de depunere al particulelor;
7. Testul de etanseitate al constructiei;
8. Testul de suprapresiune;
9. Testul capacitatii de rezerva a sistemului de alimentare cu aer ( ventilatie );
10. Testul nivelul de iluminare;
11. Testul nivelului de zgomot;
12. Testul nivelului de vibratii;
13. Testul uniformitatii temperaturii;
14. Testul uniformitatii umiditatii;
15. Testul de sterilitate.
Dintre aceste teste, testele No.1;2;5;8;10;13;14;15 ( acolo unde sunt zone sterile ), sunt absolut
obligatorii pentru a realiza reglajul si asigurarea functionarii Camerei Curate in parametrii
proiectati. Celelalte teste sunt optionale, realizandu-se in functie de cerinte beneficiarului, tipul
de Camera Curata si clasa de curatenie.
Testele de Camera Curata se efectueaza obligatoriu la punerea in functiune si in cazul
constatarii unor nereguli in procesul de productie datorate contaminarii. De asemenea aceste
teste se efectueaza periodic, dupa cum urmeaza:
1/2
2/2