ean peices care au SUL i ahllads To7 UH CTU Se ee La Thomas Edison Numérul 13 i as Cees Efortul si inspiratia gigantului care a dat nastere secolului tehnicii Zorile unei lumi noi in America Era cil fe ate sia telegrafului Telegrafistul ut prinzStorul inventivi la Menlo Park Cea mai mare inventie a secolului Institutul de cerce | mai mare american BE os 20 Stilul de lucru al lui Edison si principiile aferente VIETI PARALELE Ey Pionierii rivali ai vremii anes 28 Magia care plasmuieste viitorul Penird one informatie sau laurie cantctat-e a elton: 1021) 0.10888 sau time un &mal a inftdeagostn.co Servic pene client: de un’ pin vine intra rae 10-00-1500 Pentru o mai buna deserire slit intctdeauna publiatia de a aclas net de vincare intra vnvtoulasupra intel de 2cumpSra apart umétore entra cre inlermati muri, loca de explore sau comena! td numereaneroae,sunane el (021 40 10.88 Pentru intrmati seamen de numere anlericare, iri din Republica Madara pot sua (a (022121.07.98- Parameda, Chisinau Vizitati site-ul nostru la adresa www.deagostini.ro DIT SAPTAMANALA EDITURA: De AOSTIN Ht REDACTE S| PRODUCTI: Vga Kouba ADRESK Vaginas 4-44, 146 70 Atena JROONATOR DE PRODUCTIE: CaainaPoulidou MANAGER LOGISICA ! OPERA: Dears Pasakais 51 OPERA: Anions Louris +ENTRU LIMBA ROMANA DIRECTOR De PRODUCTIETiPOGREFIE, STELIOS KRTSOTAAIS econ 5, Bure, Romina DISTRIGUITOR Foografi UrphtoPres Prelim amir 299 LEN 14650 MOL 5,99 LEI/2999 MOLc Thomas Edison We cn SR mec cdLine Pe Thomas Edison Ce viata a dus Edison? LUMINAT, aer conditionat, muzica, imagine, iar apoi i computere. O multime de echipamente sunt alimen- tate de electricitate. Trdind in vremurile moderne, ajungem s8 consider&m electricitatea drept un lucru firesc. Insi de fapt, oamenii au ajuns sd o stapaneasca abia de o suta de ani incoace. Ne-a fost daruita de un inventator de la finele secolului al XIX-lea, Thomas Alva Edison Acesta a inventat aparatele electrice care au dat nastere unei intregi epoci, incepand cu ..becul cu incandescenta”, .fonograful” si .filmul” si a dat nastere stilului de viata electronic sofisticat al vremurilor moderne, fiind astfel cunoscut drept .Demiurgul” secolului al XX-lea. S-a nascut in America si a fost etichetat drept un copil cu probleme, pentru ca mai tarziu sd depdseasca in forta han- dicapul fizic si sd devina un om capabil de a savarsi ceea ce un om oarecare nu putea Inventiile sale .magice” ne-au adus nenuméarate bine- faceri, arétandu-le oamenilor o lumina stralucitoare ce ji PROLOG cdlauzeste spre viitor. Mai exact, care a fost soarta omului Edison?DeLee tel ton TABEL CRONOLOGIC | 17491 Franklin inventeazd paratrasnetul 1765 1 Watt inventeaz3 motorul cu abur [inceputul Revolutiei Industriale). 1783 1__Se formesrd Statele Unite ale Americi 1837 | Morse inventeaz’ masina de codificare Morse. 1843 1 Bain inventeazé facsimilul, 1847, 1 Se naste Edison. 1956 | _Renunti la scoala primars. 1861 |__lzbucneste Razboiul Civil American 1862 |__Incepe publicareaziarului Grand Trunk Herald”. Edison devine telegrafist. 1868 1 Breveteazé primul aparat electronic de votare. 1871 1 Se csStoreste cu Mary Steelwell. 1876 1__infingoaz8 nsttutul de cercetéri Menlo Park, Graham Bell inventeaza telefonul magnetic 1877 1__Edison inventeazd fonograful = 1879 |_Inventeaz’ becul cu incandescent folosind un filament pe baz’ de oxid oa 18811 Pune bazele Companiei de Electricitate Edison 1882 Se conatraiegte prima termocenirald din lume. sh 1886 Se csStoreste a doua cara cu Mina Miller. a 1888 Tnfinteaes Compania General de Flectrcitate Edison. 1889 Inventeaz’ kinetoscopul. 1903 Fratii Wright realizeaza primul zbor. 1906 1911 Modetul Ford T este pus la vanzare. Se pun bazele Hollywood-ului, ing Se termina Primul Razboi Mondial 1927 1929 Kenjiro Takayanagi reuseste s8 realizeze primul receptor TV in ntregime electronic. Incepe Marea Depresie. 1931 Edison decedeazs la Glenmont. Se finalizeazé constructia Empire State Building. 1961 1945 General Electric realizeaz primul motor cu reactie. Se terminé cel de-al Doilea Rzboi Mondial, 1954 Se construieste prima central nuclear’. 1977 Este pus la vanzare computerul Apple Il 1 ' 1 1 1 1 1 1 1923 | __Primulbec electric din Japonia ilumineaz’ orasul Nagoya. i 1 1 1 1 1 1 1 1980 Se realizeazi comunicarea prin fibra optic’,Nica : EET Efortul si inspiratia gigantului care a dat nastere secolului tehnicii S-a constatat fara inti Incepand cu becul cu incandescenta, regele inventiilor a daruit lumii nenumarate produse uluitoare. Nu a fost printre cei mai strilucigi levi insi era capabil. Pornind de la idea .V1 le fie de folos oamenilor”, nenumaratele prosperitate in secolul 20, Cum a fost posibil, mai intai de toate, ca aceasta existensa sa striluceasca? Zorile unei lumi noi in America Curiozitatea si un craniu cu 0 forma stranie is ve4s, California era cuprinsa de febra desco- peririi bogStilor din timpul Goane’ dup’ aur, a la cincizeci de ani de la nasterea sa, America intra ntr-o noua er8. Dintr-o far agricola, s-a trans- format in centrul productiel industiale. in februa- rie 1847, intr-un ordgel din Ohio, numit Milano, in apropierea lacului Erie, aproape de granita cu Canada, in nord-estul Americii, s-a nascut, la un an dup’ descoperirea unar 28c’minte uriage de aur, un baietel care avea un cap cu 0 forma stranie si care se numea Thomas Alva Edison, Mai tarziu, ‘avea si fie numit omul care a féurit secolul XX. Mama sa, Nancy, era extrem de ingrijorata 1n privinta cresterii sale, dup pierderea a doi cop! ‘morti prematur. La nastere, medicul a crezut cB Thomas suferea de o inflamare a creierului, din pricina capului mare. ins in ceea ce-i privea pe mama gi tat8l su, Samuel, celui de-al saptelea al lor fi mergea numai bine. Din pricina ere cA noul secol va fi epoca electriciciii. ‘aut si creez lucturi care si inventii ale lui Edison au adus Aisproporionat de mare ‘puri pone in pe aduli cu got diferentei de varst8 semnificative dintre cei doi frat gi cele dou’ surori m larie, Thomas rareori périsea casa, bucurandu- se din plin de atentie, precum un copil unic. Stramosii tatSlui séu s-au mutat din Olanda fn Ontario, Canads, si fineau un hotel bine pus la ppunct. Cu toate acestea, chiar pe la inceputuri, pprimarul oragului Toronto, William Mackenzie, a dezertat din armata rebel care lupta pentru inde- pendenta fat de Anglia sia fugit in America. Acolo a cunoscut-o pe Nancy, fic de preot, ss rit cu ea, La nagterea lui Edison, cei doi aveau 0 pravalie de articole de tamplarie in ordselul pro- vincial Milano, Crezand cu strsnicie in faptul c& daca fi venea vreo idee, putea s3 0 si pun’ neaps 2 ratin practic8, Samuel a construit un turn panora= mic gi a inceput 0 mic’ afacere secundard. Acest soi de inventivitate I-a mostenit si Thomas, care, l@randul su, incerca tot felul de lucruri. Odat8, ad California, Resursole aa” naturalbriage din vest ofereauoyanss| 4 fe 98s ogat,Thomas Edison 5-a agezat pe niste oud de gasca s8 le cloceasc’, Biblioteca de amintiri dar 2 reusit doar 38 le facd zob. A ajuns sB ard din terneli umbrarul din grdind si $3 constr PRIMUL CAMIN AL LUI EDISON iascd un pod peste rau, dar care s-a prabusit ute 5 Resedinta famillel Edison dln Milano, Ohio, sese in copilre fusese distrus in incency, rior. In copitrie, Thomas a avut parte de nenum’ an ae ¥ levenitd acum muzeu, a fost constuita in atfel inet au umplut camerele cu dau i rate tentative esuate, 1841 pe baza planurilor fScute de taal sau, mise acestua de cate famille, Samuel. De la inahimea construcieicu eta) Tnailelenoasie, muzeulse alin gra str O minte confuzi ‘are Imita still grecesc, putea! observa cu nepotuui lui Edson, Robert Wheeler, a n- Lsurind traficul de pe canall din apropiere. dul su inginer, care ainfingatAsocitia Or Pe cand Edison era doar un copil, America gi con Edison s-a ndscut in aceasts casi in 1847 si sul Natal al ul Edison, Exsté multe muzee struia cdile ferate. Oragelele indepartate deve. a petrect aici doar primi sapte ai, pnd in asocite numelu sy dar acest este singurul iieau aecesiblie dale ilNecestaraysetfel camera restauratin minal fami, BaalEra caii ferate si a telegrafului istul de 15 ani rea profesie care l-a atras pe Edison 12a de comis-voiajor pe trenuri. S-a ofe rit $8 Tl aute pe 5 din port Huron dar a fost refuzat ind. Ins nu s-2 dat batut si -a tot seful de statie cum poate ajuta, pan’ c ‘a acceplal, de voie, de nevoie, astfel incat pustiul vesel de numai 12 ani a devenit comis-voiajor pe tren pentru cdile \d Trunk Edison era foarte incdntat $8 inceapa muncaVastolecunostinte pe care lea ciptat in acest timp i-au fost de un nepretuit ajutor in desea rea codul Morse atunc cand ave 38 lucreze ca telegrafist,precur gi la apariiaideilor sale, ca invertato in cea de-a trio primavor8 de cind lucra pe tren, a izbuenit RBzboiul Civil American in tn pul mandatulu presecinteli Lincoln. Ist find Etison a obserat cl cameni aveau $3 astepte cu infigurae vest de la rudeleinroate in armata asifel inet @ cumparat si mai multe ziare decdt de obicei, abtinnd eagtigurt mart Acest eveniment -a dat prima var ideea de 2 publica un ziar Crezand cu trie cd -zarle adu bucurie tuurer oamenitor”, Edison a ineeput is publice propria gazets.Folosnd, cerneal hr tie $10 tiparitd rudimentara, pe care o cumps rase de la Detroit Free Press, s-a publicat pro- priul iar, denumit -The Grand Trunk Herald Alegerea numelui .herald” cu sensul de -sol.po- tier” deronstreazi eneraia gi motvatia andr uli Eason Batiste, nua omis 38 adage informa: Wi primite de pe front, alate de la telegraist pe care i cunogte. in vérsts de numa cincisprezece ani, Edison adugat p3n8 si un editorial publi Niel sale Incidentul din gara Mount Clemens Ziarul lui Edison aducea bani frumosi. Cu toate acestea, intimplirile fericite sunt deseari inso. tite de altele mai putin tuminoase. in cBmaruta din tren in care is instalase laboratorul, a izbucnit un incendiy atunci cand trenul s-a 2guduit puternic si o stil plin8 de substante chimice s-a spart NTE eo Conductorul s-a tnfuriat din pricina incendiului, iar tui Edison i s-a spus $8 ii ia ustensilele pentru experiente si tipar- nia din tren. Le-a dus in subsolul casei si 2 continuat $8 isi publice ziarul. Ulterior, a fost agrasat de o persoan’ nemulumits de un articol pe care-| publicase, incident ce a facut s& fi scad3 entuziasmul in pri vinta ziarelor Edison i-a lsat afacerea cu vinzares ziare. lor unui prieten si a inceput 84 isi petreacd tim- ulin gara Mount Clemens. in gara unde ise spu sese 3 isi ia aparatura din tren dupa izbucni rea incendiului, facuse cunostintS cu seful de sta- tie si avusese ocazia sa observe cum se trimiteau telegrame. data cu extinderea cai ferate, numi- rul mesajelor trimise a sporit, iar gSrile av ince- put s8 utilizeze codul Morse pentru transmiterea informatiilor care s8 ajute la evitarea accidentelor. Edison era foarte interesat de aceasta nova forma de comunicare. Tintr-o bun’ zi, Edison se afla impreund cu seful garit pe peron, glumind si r&zand impreun’. Grupul nu avea habar c8 un marfar tocmai intra {in gard in timp ce mezinul sefului de statie se plimba in voie printre sine. Mecanicul marfarului it Sia tras semnalul de urgenta ins8 trenul continua s& se indrepte in plina vitez3 spre bist Toti se asteptau la ce e mai ru cdnd Edison a 135 nit, a ridicat baiatul in brate si a sirit peste sine. A.urmat sunetul asurzitor al trenului franand prea tarziu. Edison [-a dus pe baiat inapoi sefului de statie, care i-a spus, cu a voce tremur’nd8: .I-ai salvat viata fiului meu, Nu sunt un om bogat, ast- fel nu iti pot dérui mare lucru in semn de mul- tumire. ins’ te voi invata tot ce pot despre telegra- ful de care esti atat de interest.” Edison a zambit larg. cea clipd i-a decis soarta, aceea de a deveni telegratist 1 Pe ing sua sade coms cise Eason teat ecre carte ‘Mats in Boteca din Oetro. 1 Ong sama cl Mackerae ovens fe us de sven in ultima lip Dap poveste usta au Edison Sena 1927, PRIMUL ZIAR DIN LUME PUBLICAT IN TREN stil zvonurl locale, arungur feroviare, prezentari ale persona Tulu cilor Frat, precum s editrile, cum arf .Pe acest pamant ru se acorda suficienta important eins, reptat $i raiuni in Interactunsau ,Oameni ar trebu sd munceasca atta vreme cit sunt lucruri de flcut’ Cel mai mare taj al ,Grand Trunk Herald” {a numarat cine sute de exemplar, la dintre acestea 200 se vin eau in ten, Cu toate acestea, Edson s:- pierdutbruse interes in public ‘8a arlor,Dupd ce numele pubicatiel a fost schimbat sia devenit Spica, Paul Pry’ a fost creat, iar oameni au azvit decaustat in ‘ul Sant Clair. Acestaa fos sfrstlziaruul ui Edzon, tren. lar aceasta din pricind c8, daa tiparea prea putine. putea plerde din profit, far dacd realiza prea mule, ji mai rimaneau ‘evandute. Obtines cAstiguri mai marin lle ind se petreceau ‘multe evenimente s, de vreme ce intua ce st var f popular, inteun final sa decis sig creeze propriu iar. ‘investi bani obtinu din vinzarea zitelor pentru a cumpira tus itipamite. La scurt timp dupa aceea, cénd avea abia cincspr- 2ece ani ainvtatsingur cum se foloseasca in 1862, 3 publicat and Trunk Herald: Se spune cd acest a fost primul zia publ Cat inten tren si devenitfalmos peste noapte. Edison publicaCe See Telegrafistul hoinar Secretul ,Regelui Vitezei” Ty Toana ANULUT 1863, Edison, atunci i a cAlatorit in Stratford, Canada, la 120 km nord de Detroit. Edison prin- ese rapid cunostinfole impartisite de Mackenzie despre telegrame, invitnd totul in doar trei Luni up acoea, a plocat in Canada si isi iain primire rnoul post de acolo. ‘Acestea se petrace st8 de saisprezece a {in vremea extinderii spre vest in timpul Goanei dupa Aur. Multi tineri plecau spre vest in ciularea visurilor si romantismului urmand indemnul general: .Tineri, mergeti spre vesi!". Cu toate acestea, Edison nu s-a numé- rat printre ei, alegind s§ cilStoreasc’, in schimb, spre est, unde aveau loc descoperiri minunate in domeniul tehnotagiei electrice in plin imperi al afacerilor. Lucrand noaptea, isi dedica ziua pasiunil sale pen: truexperiente. Nu dormea astfelincat tot timpul ai pea in timpul schimbului. Demonstrandu-si talen- tul.a realizat un aparat telegraf automat, care tri- rmitea rapoarte in fiecare ord. Din nefericire, intr © ai a ratat un semnal pentru a opri un tran de mare viteza, iar rezultatul a fost o caliziune. Acest -Inginer novice gl tuna, Eason rospt, iar Za fae experiments ted See oan ghinion al incep&torului |-a speriat ingrozitor gi a pardsit Stratford, Avea s8 fie inceputul color sase ‘ani petrecuti ca .telegrafist hoinar". La inceput, 2 mers din gar in gard, pentru ca, mai apoi, 63 se mute intre diverse sucursale ale companiei ame ricane de telegraf, Western Union. Oriunde mer- gea, alegea schimbul de noapte, Majarittii oame- nilor nu le plicea s& lucreze noaptea, ins& el pre- fera £4 fac’ experimente ziua si si citeasc’ noap- tea, astfel incat aceasta slujba era perfect3, Mutndu-se dintr-un loc intr-altul, Edison 2 evenit din ce in ce mai competent si a primit porecla de -regele vitezei” din pricina acuratetei si rapiditatii sale. in comunicarea Morse, trebuie 53 fii capabil s& distingi perfect tonurile, Una dintre urmarile scarlatinei suferte la varsta de sapte ani 2 fost surzenia aproape totals, astfel incat cum 2 pututtotusi s8 devind regele vitezei? Dups spusele lui Edison; .Aveam auzul slab aga incat nu auzeam agomotul static din jurul meu gi rm centra asupra codului Morse”. Handicapul su este departe de a-i sta in cale si il pregiteste de fapt mai bine pentru viata ce avea si o duca. sed a0 moi mare campanie te edinceste i epereneThomas Edison De la telegrafist la inventator n null 186; Telegrafistul hoinar” 2 din Port Huron. P&rinti igi onsiderau insd fiul aflat rai tat timpul pe dru: drept un pustirsfatat. Nu se simjea in largul s3u, astfel ci de indat8 ce un prieten l-a invitat s& se mute la Boston, a si plecat. Urma si lucreze in schimbul de noapte la biroul de masagerieal Western Union. La Boston, a trecut printr-un moment decisiv atunci cand a descoperit cirtile scrise de pirintele electricitati, Michael Faraday. Deja increzator in ia si potentialul electricit&ti, Edison a decis 58 deving inventator, Gasise in sfarsit un tel clar, in 58 igi investeasc imensa curiazitate si dra: jostea pentru dispoztive si experiente Edison dei, ia nastere la Boston. A fo a notat un numér uluitor de 3400 de mai memorabile au luat un om extrem de mi 105, notandu-si Intotdeauna los ceperi ure retigi ia Am deilor. Crezdnd cu ardoare in existenta unei ul concept al omului care 8 prin proprille forte te prin vias self-made man’l si este in .gal msurd preocupat de sine, Edison a muncit Jin greu in fiecar A nijscacit concepte care si foloseasc’ electri- citatea, cum ar fi -Exterminatorul de géndaci” $i dand semne de ingeniozitate sila servi rima cerere de brevet pentru .Aparatu nic de vot", in 1868, Cu toate acestea, inventia sa Edison a constientizat pe ua depu: nu a atras cumparsto eplin deticienta de eficientizare a oamenilor din Motivul invocat pentru neadoptarea inventiei sale: DIN CULISE CODUL CARE A FAURIT SOCIETATEA MODERNA Dei sera de actitate umana se ligea din ce In ce mai mult, incepsnd din 1800, edata cu realzarea vaporuli sia locomativei cu aburt in 1814, singura modaltate practic de comr nicare se limita la scrisoare, Ultetor, un pie tors inginer american numit Samuel Morse a Inventat codul Morse sun apart telegrafic In 1837, a reugits8 transmits, experimental, un mesa} peo lungime de 518 met si institut 6 lnie de comunicag ire Washington ¢ Ba timore pe o distant de 60 km. Codul Morse slaparatele de tolegafinventate au fos uti Zatein ransmitere sreceptia mesajelor imp ric din 1912 Edison, care deja lucracatelerafist flo sea alfabetul Morse, ce putea fi transmis doar Unidirectional, se gandea la 0 modalitate de imbunatai aparatul pent a realiza o tans misie bidvectionala simultana. In aceasts petioada sa concentratateniaasupra aces- tui proiect ce avea si fe cea dintai motivate {dea dover inventator In 1876, Bellainventat telefonul ir acesta fost folosit char si dup ce Marconi a descoperit sem nal radio, in 1695 de patruzec cine! de a CComunicatea prin alfabetul Morse se efec tueaza prin intermediul unui mecanism pein care un electromagnet introduce curent el tec $1 astelo anumits Iter a alfabetului sau 0 clfra pot f timise utlizind sunete scurte $i lang Un exemplu il constituie rimul mesa 50S transmis cu prilejul dezastrull de pe Tita cepoortd numel, 30180 inten puternic supra ve s-ar face cunoscute imediat, politicienii ar fin plin haos”. Imediat respondent regulat al ziarului ,Telegrafistu’, si-a anun {at demisia pentru a-si putea dedica in intregime timpul .rspandirii inventillor sale in Lume”. S-a bucurat de sprijn financiar de la un om de afaceri din Boston numit Baker-Welch pentru realizarea .Aparatului de inregistrare a pretului piefei". Acesta a fost al doilea brevet al séu sia continuat cu lucrul la ,telegraful cu disc”, uilizénd alfabetul. A fost folosit doar in districtul Boston, dar a ajutat la sporireavitezei comu: nicatilor. Astfel, Edison a devenit cunoscut mai multor eameni din Boston ca telegra- ist devenit inventatar. Avocatul su, Carol Wright. care servea drept intermediar in cererile sale pentru brevate, si-l aminteste pe Manierele sunt departe de a fi sofisticate inc’, dar abunds in idei uluitoare si un intelect pe masura 1 Prototipulaparatl deters fost de Samuel Morse aeSe intreprinzatorul inventiv New York Morivut Pentru CARE (NVENTHLE i atr pe Edison este plicerea pe care o sea in apropierea treptata de perfectiune. Ca atare, era dispu curile. Dobandirea unui brevet era o simplé parte din acest proces, iar ui Edison Ficea placere <8 discute cu ceilalli despre creatile sale, in loc s8 p&streze entuzias: peririlor pentru el insusi. accepte ese 4, a falmei gi avutiel, Edison a inceput s& Boston din nou, fEr8 nici un ban. A ales centrul economic reprezentat de New York pentru a-si incepe noua carier3. A objinut de (ucru in camera de alimentare de la Laws Gold Reporting, unde nu i se dédea voie s& adoarma. Compania era o firma ce derula afaceri p pere datorits Goanei dup’ aur. Directorul companiei, Dr. Laws, gisise 0 modalitate de raportare, pe un panou de afigaj, 2 schimbarilor inregistrate de valoarea auru: lui, care erau rezultate in urma cresterii bruste a numérului tranzactilor. Acesta se afla ins abia la inceputuri, iar utilizatorl sistemului trebuiau s& ia legatura indivi dual cu fiecare dintre clienfi, Edison a imbunatatit panoul de afigaj astiel incat cl FS entié erau automat anuntati de schimbarile survenite in valoarea pietei, ceea ce a PES) facut 58 ji creasc’ brusc statutul. Nu armas mult timp acolo, deaarece un inginer Fierea une! Linii tele ivate in schimbul pe nume Franklin Pope |-a vézut potentialul si au infintat impreund o firm numitd de dolari pe saptimana, reprezentants Pope-Edison, Compania oferea 0 multitudine de servici, incluzané servicii de intre pentru brevetare gi intermediere in vancarea finere, reparare, reclamare a furturilor, instalare a alarmelor pentru incendii, inchi- materialel Edison lucra la un .aparat telegraf pen tru tiparit”, denumit .Tiparut de aur" iar, ini- fost inchiriat pentru 5 dolari tionat ulterior de brevatul pe pretul de patruzeci de mil de dolar, ceca redat lui Edison independenta,Thomas Edison Cisitoria si moartea mamei sale MICHAEL FARADAY Folosindu-se de cei patruzeci de mii de dalari Edison a construit un atelier pentru inventile sale In 1867, pe cénd Edson incepea 38 const- 38 spund: Faraday a descoperit rumeroase a Neseark: New:ietueis Iarncatebla SreSUlUIIN -onatringerile si nemulturirea ca princpi bazate pe proprietaie electric ‘2 fic La réndul meu, vo incerca 58 creex nol Geaeteee ngajat al unui birou de tle descoperto carte numita,Cercetari exper instrumente pe ba fel, Edson urghie, aparate de telegraf, benzi de cerneala mentale in domeniul electrics’ srsS de decis £8 devin inventator sis vada entru tiparit, masini de scris automate, find de Chimistul/fzcianul englez Michael Faraday propriul drum penta a crea instrument eneseeta tite lice care anaalatientel 791-1867), Aabsorbito canttate marede utile lumi seared espera rae Tie ata AG RTE “unojtnge despre elactiitate din 2¢ea ET Eee Tac Vane agietn GRE arte, ceea ce F- ajutat s4realizeze multe i dire invent sale de mai ari Newark se afla in apropiere de un oras numit Fiu de ferar, Faraday s-a ndscut la per abethtown unde straimosii si, olandezi, p35 feria Londres a abandonat scoala vir: 3 pentru prima oara pe pamantul american. In sta de 13 ani pentru a luca into legatorie vatts'de ural 29/decant, Edson’ ated partelds de citi acest timp, a ct car precum clopacia Britanniex, acestoa deschi Zandt imexesul pentru sings iar in 1812 canoseut mal 2 incoput 58 lucreze ca asistent in labora- rz rept mul sau succes in acelasi loc. Mai nainte de toate dorea s3 impartageascd acest succes cu mama sa. Cu toate acestea, pe 9 april 1871, a primi Nine Taxi Sibi la sOrsta de 81 66 ani magnet trecut print-o bobin8 magnetics Efieon anaes ascearil iieviier West rant Gra Juce cuent elect Idle sale au fost preluate in viata reals au consti funda torul Regal. A descoperk principil Faraday rest triste din Port Huron. Mama sa, in analiza chimica§ @ demonstat cum un abil cS niciodat nu a fi reugit”,exprimandurs ast ment insti moderne Nu rumal ch 9 fel profunda apreciere pentru increderea mame ers tear dar al demonstat pot ut And 2 fost exmatriculat. Edison a ajuns sl espece pe Faraday propriul model de urmat. Chir obignuis Yeciginederrat nictew Edison a fost socat de moartea prematur’ mormantare, ut 8 trSiascd impreun’ cu mena- jera sa, in varst8 de 16 ani, spre furia tat8lui su, smuel. Se numea Mary im Edison, Lucra la perforarea benzilor intr fo agentie de stiri. Strémosii si erau la randul lo originari din Olanda, iar tatil era tZietor de lemne in Newark. Deoarece avea abi fatal su a considerat ci nu era pregatit’ s8 se cisitoreascd, astfel inet cuplul nu a pomeni inui despre dragostes lor, Pentru a scépa pri jlor de mune’ si ale rudeler, purtau secrete prin alfabetul Morse, Astfel fost salvat de la singurdtate de aceasti nul de om care venea vreo idee, ‘ebula 88 0 pund in practicd pe loc. De Craciun in acel an, s-au csatorit rapid la o biseric’ pro rase in Newark, iar apoi in luna de miere la cas cada Niagara. In anul urmtor s-a nscut fi sa, Marion, urmata de Thomas junior, patru ani mai tarziu [i alinta afectuas cu poreclele .punc si alinie”. La scurté vreme dup’ cis: rnumai 24 de ani, Edison se bucura de ovg TER Ta culled Institutul de cercetari de la Menlo Park Munea inainte de toate Echiret pe iNGinent care lucraw din greu in fabrica lui Edison i se spunea £8 pun’ munca mai presus de toate, aga cum o flcea si el. Printre acesti lueriteri excelenti se numsrau un ing ner englez, Charles Batchelor, un ceasornicar elvetian, John Kruesi, gi un mecanic german, Sigmund Bergman, care erau mai in varsts decat Edison si puteau si solutioneze orice problems sau s8 pun’ in pracied orice idee de-a acestuia Edison a devenit celebru datorits sprijinul acordat de astfel de mint ingenicasa. in 1876, atlierut 2 fost translerat in Menlo Park. in ultima vreme. Edison ii exprimase dorinla de a gsi locul ideal unde tot! angajafi sBi s& poaté ajunge la serviciu. Tal siu, Samuel, -a sfatuit si se mute inapoi cu familia la Port Huron. ine, vazind reticenta fu- lui s8u, -2 gBsit 0 allS locatie. Era un loc linig- tin Pennsylvania, cu un peisajaspru de ferme si doar catevactune, aflat ls doar o ord de mers cu renul din Newark. Avea suficient spat pentru a deveni ordselut ideal pentru cercetare La mutarea in orfgelul provincial, Edison s-a cot condus de ideile unui flozot numit Ralph Waldo Emerson, .Oaci esti mai bun decdt aproa- pele tau fn ale scrisului si invari, chiar de vei construi 0 casa in inima codrilor,lumea tot va veni deseari 3 te viriteze". Urmand aceste idei, or8- selul adormit s-a de2valtat de-a lungul anilor 5) a deveni cunoscut in lume ca locul de origine at inventiloristorice ale lui Edison Razboiul ,,telefonului” Pe data de 10 martie 1876, un profesor de fiziolo- gle vocalé de la Universitatea din Boston, Graham Bell, a anunfat: .ne apropiem de vremurile in care linile telefonice se vor afla in fiecare casi, pre: cum conductele de apa si gaze”, De fapt, Edison ‘nsusi lucra la inventia .telefonului” si deja depu- sese la biroul de brevete .un preaviz pentru inven tia telefonului”, pe 14 ianuarie, Cu toate acestea, cu exact o lund mai tarziu, Bell isi depunea cere: rea de brevet pentru telefon, privindu-| astfel pe Edison de onoarea de fi inventatorul telefonului Se spune c& Edison a fost socat dar nu a vzut nici un motiv si abandoneze ideea telefonului Institut de Cercetit de a Meno Park, in pling emanate ruralThomas Edison Telefonul inventat de Bell nu se asemna celui din ziua de azi si avea ul nu se puteau util si nu functiona pe distante lungi. Anul urm’- cum ar fi faptul c& emittorul gi fea numai voci vorbind pe un ton rie simultan, transm tar, Edison a realizat un emifator cu butoane pe baz de carbon, care solujiona pro- blemele .telefonului” ui Bell, A lucrat vreme de doi ani impreund cu asi Batchelor, pentru a realiza un .telefon pentru convorbir Pentru cei cu de auz, a realizat un instrument acustic conectat la o fagie metalic’, pe care persoana 0 putea musca pentru a putea auzi .sunetul Lucrand din greu, au reusit s8 deter CINE A AVUT IDEEA CUVANTULUI ,,ALO”? Cine a veni cw ideea utile cuvantulu alo termenul utiizat in mad obiguitinc-o con voibte telefon? Mister nesoltionat timp de vreme indelungata 2 fost recent rspit ‘Acestcuvant amical a fost propus de Edison, Pana recent, au avut loc discuti care icon siderau pe Edison creatorul cwvantului ins) hu existau doveal care si sustin’ ipoteza, ‘Apo, un istorc englez pe nume Allen Koe: nigsberg a curt timp de 5 ani prin volumul tras de materiale gasitin depozitl ATAT din New York pentru a afla raspunsul. 5-9 gasit 6 epistol scris chiar de Edson in cate spu: nea: ,Alo este salutl tlefonic de utilizat pe distante mar, find cel mai usor de auzt In 1877, Edison a fost intrebat de director tunel companit locale de telegraf din Pits: burg la vremea adoptari telefonulu,Care ar fun salut adecvat pentiu a incepe o conver bite telefonica?s a care acesta a repicat prin vechiul apelatyfolost de englezila vanatoa- rea de vulpi:.Alooo’ Mativul petru care era importants fi ausit chiar dacs te afl la die tant de talefon era faptul cin cele vernuri trebuia £8 vorbesti tare pentru 2 mentine legatura Bell uttzase inal Ahoe, cwvan- tulfolosit de marinar pentru cere ca un vas, se opreasca ns avand in vedere calitatea telefonului ui Bell lui Edison i a peut ci na produce sufciente reverberai, Aste incit Edison nu numai ca a imbunatait telefonul dar asi reunit expres cum ar Cine est? si,£ un moment potrvit s sun?" inten sin dur cuvant: Al! productiain sere, ceeace a cnsitut puncte plecare mine ca pn’ si cele mai mici oscilali s& pro: dducd vibrati in fAsia metalicd, ceea ce a avut ca rezultat ca sunetele si se aud’ uniform si si ‘unctioneze pe distante lungi. Fars realizirile ui Eicon, telefonul nu zvoltat atat de ‘pid ulterior. Telefonul a fost .inventat de Bell ns dezvoltat de Ediso’ Perioada petrecuti la Institutul de Cereetéri ia Menlo Park a fost cea in care ambitia sa featoare @ fost cea mai productivl. Ulterio avea si realizeze acolo dau’ dintre cele mai mari inventii ale sitze de 5 kor, Primal experiment in meniViata si vremurile Cea mai mare inventie a secolului Mary avea un miclugel AVAND IN NOUL MODEL DETELEFON al lui Edison un atu de necontestat, Western Union a intrat intr-o competitie acerbs cu firma de telefonie a lui Bell. Edison lucra din greu la si mai multe experi- mente, Aceast® nous inventie era diferits de cele din trecut deoarece a fost propria creatie de la Etison a avut o idee. .Dacd am putea reproduce ssemnale electronice prin reverberatille sonore ale telefonului, am putea si le si Inregistram”. A luat nenumérate notite pe marginea ideii .fonografu- ui” in jurul anutui 1877 Informatia a fost deconspiraté in noiembrie 1877 sis-a rspandit vestea inventiri fonografului ins Edison |-a finalizat abia in decembrie. in seara 2ilei de 6 decembrie, Edison si-a adunat perso- alu la etajul doi si a testat magindria. Pe mas se afla un dispozitiv nemaivézut un cilindru de tabl8 cu u ‘ac atagat la un orificiu de inregistrare, iar la celalalt capat se afla orf ciul de redare. Edison a avut grija sé rasuceasca manerul cilindrului la o viteza constanté, cantand tare un cdntecel pentru copii foarte cunoscut Mary avea un mielusel, un miotuse lusel, Mary avea un mielugel cu lana albé ca Zipada’ Miscand constant manerul cilindrului, reusit s& graveze un gant in folia de tabla, cu tra~ lectorie corespunzstoare amplitudinii sunet inregistrate prin plnie, Apoi, a ridicat orificiul inregistrare, a plasat inregistrarea de pe folie sia inceput s8 roteascd manerul la o vitez’ constatd, cum ficuse anterior. Astfel, fonograful 2 redat o inre: gistrare care suna exact, ‘melodia cantatd de Edison, Toti cei prezenti in camer frau coplesiti de uimire in fata aceste’ inventii aparent magice. Nici macar Edison ‘nu se putea abtine s3_ nu ppard uluit. Erau toti cupring! de entuziasm in fafa inven: 1 fiei geniale si s-au distrat lor 40 .pipup3 vrbitoar” care se barearh pen fonoprat de aimeasian mi La sltut son a stat treaz toatl noaptea gia dus apo cispoztvul a New York pen- tru a-l ardta departamentului editorial al revis tei “Scientitie American”, Editorii au fost si ei la Tndul lor captivali de ea si au publica slirea \rjtorul de la Menlo Park inventeazs rasinria tagicd de inregistrat si redat voc! Incepand cu 2iva urmatoare, o multime de cameni a inceput si vind la Menlo Park pentru a putea vedea asin ria fantastics,Inventia a treztinteresul oamenitor in aga masurd neat garnitura special de ten cu plecare din New Yo nic de transport Edison is intimpina bine-cispus oaspetisi glu mea pe seama fonografuluiin timp cele oferea un nu acoperea necesarul zi tur al locurilo Acesta-i copilul meu si ma astept s& creasci mare si si-mi fie sprijin ta batranete’ Noua lumina a oamenilor Dorind s3 realizeze ceva de folos \umil, Edison si-a sporit reputatia prin inventarea fonagrafului si {i facea plicere si lucreze la imbundtitirea inven: tiei. Cu toate acestea, in vara anului 1888 a renun {at la proiectul de perfectionare a fonografului Era, desigur,o inventie revolutionar3, ins camenii puteau tr3i si fr el. A inceput s& se intrebe dact ‘mai exista ceva de care lumea si aibi cu adevérat rnevaie. Apoi, intr-un articol despre fonograt publi cat in revista .North American Review”, a declarat €& intentiona s& inventeze .becul de Luin’ 1 Edaon carbnizeazi on flarvant sutstnté care 8 use ordé veme indetungasEee Fonograful se alld inca abia le inceputuri, ins’ puterea mea de munc a sparit. Lucrez acum la tun proiect de mare anvergura astfelincat voi lisa deoparte fonograful pentru o vreme Lumina artificial concentrase un efort urias Jn ultimii 80 de ani inaintea sa, si nenumérati ‘oameni, printre care Humphrey Davy, profesorul lui Faraday, nu gasisera o solutie. Pe vremea lui Edison inc’ se utiliza iluminatul pe bazi de gaz, jar oamenii mai siraci foloseau limpi. Toti erau incantati cd Edison rspunsese provocdrii lumi nil Se gindeau c& .Vrajitorul de la Menlo Park va fi cel care va transforma un vis de 80 de ani in realitate, Edison insusi spunea ci daci ar avea cBteva s8ptimani al dispozitie, ar reusi. Aceasta Fiorul becului ins’ aceasta nu fusese pus’ inci fn practicd. Edison a incercat tot soiut de materi ale, inclusiv argint, par si hartie carbonic3. Apo, a incercat materialul suprem: bambusul. Fibrele de bambus erau rigide si i ofereau 0 durat’ spo- rit filamentului pand la ardere. Edison a trimis in Asia un expert in bambus pentru a gisi si a alege cel mai bun material, bambus cu fibre lungi din Iwashimizu Hachiman in Kyoto. Pe 21 octombrie 1879, Edison le daria oamenilor o noua luming prin -becul sau cu incandescent’ Clasa instaritd Pentru sotia unui om a crui priaritate era munca, se intample la inceputul anului 1878 ‘+ Becul cu incandescenacuilament de viala era extrem de neferict8, Pusé in umbr de Cu toate acestea, Edison nu inventase lumina” {afbenestetnalizatpe2!ecombrie 1877. inyentie fonografului si ale becuui, sola lui Edison, pani la finele anului. Oamenii incepuserd s8 cir- spore, spre deossore ds cele anteroare, Mary. 2 fost supusd unui stres sport, s-a imboln& cotease in inventie isi exprimau ingrijorarea cu voce tare, pe cand colegii de breast ai lui Edison fl numeau sarlatan, A incetat demonstratile publice cu fono graful pentru a evita agitatia publicd gi s-a inchis in laborator, agatnd pe us un anunt cu .NU intrati’. Si-a ers o parte din fata din pricina expu- ner la prea mult8 (umin’ si a suferit un deze- chilibru psihic in urma unei intregi siptimani de lucru fir s8 doarms, Edison avea acum anga. jt un tandr om de stiinfS stralucit numit Francis Upton, pentru a creste nivelul de cunostinte din laborator. Cel mai mare obstacol de surmontat in realizarea becului era gsirea unei substante care £3 nu ard’ timp de o perioad’ indelungat’ de timp. Upton venise cu ideea de a crea vid in inte iar investitori care igi depuseser’ bani ce duou dor 1 ore vit nervos gia murittandré, la varsta de 29 de ani Ramas vaduy, Edison, devenit mi lor, avea si Implineas ani gi nu era lsat deloc in pace de inalta soci etate. La doi ani de la moartea sotiei in 1886, Edison s-a cisitorit in cadrul unei ceremonii opulente, cu Mina, fiica unui industrias ameri can, Louis Miller, din Acron, Ohio, Sofia sa avea 39 de ani, iar cei doi au avut parte de casatoria cea mai vestité din ultimi 20 de ani. Fiind depen dent de mune’, (ui Edison fi convenes casatoria cu 0 femeie provenind din clasa nu avea de gand s3 resimta stresul absentei sotu lui de acasd. Era ocupats cu petrecerile de socie sus, Aceasta + Etieon apie de masa de ueru dn tate, organizarea festivitatilor de nunt’ si ier rnerea politicienilor. ORAR Edison promisese .o invent minora la fecare 2ece zie cate una majora de doud ot pe an’ sa dobindit peste 1903 de brevete in timpul carer. Blroul Amer: can de Brevete I numea,téndrulacela care vine acl tat de des incat se incinge deur" ~ dar ce idel le prop rea acesta? Prima sainventie din 1868, aparatul electonic deve istrare 8 voturior nu sa vindut deloc din picina tac {il politclenilor de a intaria votarea. Dups un inceput df, Edson s-a concentrat supra realizar unor inven ‘mal comerciale. Ca urmare a primuul sueces inregstrat cu Panoul de aff) actunilor a bursa Edson a visa la realzarea unui nou mifoc de comunicae. Ciuta 0 nou eh. comunicatilor care si urmezetelegraflu Cu toate acestea, Willam Bell -a hia-o inainte in 1876, Find invns pe ultima sutd de meti, Edison sa ambitionat ga imbunstatittelefonul lui Bell, ealizand ‘modell telefonului din zua de a In 1877, iventat fonograulsintreaga lume a fost. Inundatasetfl de sunet,avnd att telefon, cit tele graf. Urmatorul pas era lumina, Lampile pe baza de {a2 sau ult sl Iumanatileerau incomade,astelincat ‘a gindit cd era necesardo sutsi de lumina mai sti: lucitoare In 1879, areugit s3inventeze becul cu incan- escent care utiliza un filament de carbon. Zece ani ‘mal tru, inventa kinetoscopul, care reunea sunetul sila, Cu toate acestea, a avut parte si de egecur Testarea elicopteruiui sa finalzat cu 0 exploze. Tesprezece ani mai trzu, rat Wright realizau primul zbor re sit Nua foseun inventatorperfat Protetiptfenograttl aa 9 fale de 17 ful Duplex ee raneanELEN Cel mai mare american Dupa varsta de pateuzeci de ani VIATA LUL EDISON a fost 0 poveste stralucit’ de succes. Era pli dat’ batut, cu of de energie si nu s-a lsat nic situatie s-ar fi confruntat. Si-a pierdut o parte din bunuri intr-un incen- diu si a fost ingelat do avocat, Era de asemenea nemultumit de timpul pierdut pria tribunale cu rventile sale cand de fapt tot ‘acd experiente. Pe deasupra, a intervenit moar- ul 188 Edison a West Orange, New cilitSti ane) fiind un atelier mult mai at spre afaceri decat Menlo Park. in varst’ de ani, Edison si-a dedicat restul vieti rea aril de inventii aici Poste din cauza or resterii organizatiei sale a doua parte a vietilintr- tea subit a sofiei sale. in tor cSsStoriei cu Mina, ‘nou laborator de cercet anul urs: nstruit un Jersey, Avea mai multe fio bibliotecd imensé i noii sale sofii sau a sia petrecut cea de. manier3 foarte dif Tit fof de perioada tineretii sale lucru nu s-a schit si anume energia debor danta in continuarea experimentelor, in speranta de a realiza inventii utile societ3ti. In anul 1889, a construit kinet opul, care avea s8 constituie modetul pentru aparatul de filmat. Au anul 1899 fluoroscopul cu raze X iin 1 ria alcalin8. A infiintat, de asemenea, ‘ru construirea barajelor hidro. ctrice si avea 0 companie minier’, pentru a ace fal3 cererii de fier. A cAstigat nenumsrate premii prestigioase, incepand cu Medalia de Aur de ciment 1 Fonogrativenat de Esion in 1977 a fos desl oscar ‘mare timp de ma mute decent Deralarse Amerie af! Congresului, oferité de Congresul Ame 2 fost desemi t de revista Time drept .cel mai ata". Cu toate acestea, nu il interesau deloc distinctlle, .Pot s8 am o galeats plina de premii, nu au pic de importants. Nu acestea conteazi pentru mine Nicio clipa de bezna Pe data de 21 octombrie 1929, a avut loc 0 urias’ petrecere pent de-a cincizecea aniversare a becului cu incandescent", in Dearborn, la peri feria orasului Detroit, Amfitrianul era Henry Ford. 2s ca fondator al companiei de automobile Ford, S-a bucurat de mult sprijin din partea angajatilor lui Edison si, in semn de prety , a construit un muzeu memorial la Dearborn A restaurat cu fidelitate fostul laborator de ce cetari de la Menlo Park, care diruise (ui atatea inventi stralucite La varsta de 82 de ani, Edison s-a imbotndvit toamn’, insi in ziua ceremoniei aniversare, rit pe Grand Trunk Railroad si gi-a intreti ‘hut oaspetii pretinznd c& era vanzator ambulant, ca in tinerete. Efortul depus de un vanzator e pe picior de egali tate cu cal al clasei de sus. Asa este America Edison a spus act pul disc ui festiv de la ceremonia aniversar3, adreséndu-se te cuviate in tin EXCURSIILE DIN ULTIMII ANI Imagine public alu Edison era aceeo a unui ‘om absorbit de munca ins Il facea plcere s$ mearg in excursi cu priter, cu maging, pentru a se relaxa. Merge la munte aproape In flecare an, in Vegina de Vest 5 Crolina de Nor impreund cu Henry Ford, Harvey Fires tone si un naturalist, John Burns. Acesta aveau uninteg conwoi de magninteo vere In care pana si apacia unui singur automo rao rartate i mergeau insoit de un antu ‘aj numeros, dupa medelul vacanel unor ai recat Eason aducea mereu un ghid ins’ grup {sl schimba tt tienpulplanuile pela jum ta deurulu Ii placea 8 aleags tasee nema cate pe hata nico excursie nu mergea con form planuilor.Cumparau came gilequme de la tian! asf afau de la locale de cir stiute doar deel. Le dea copilorcocolst 5} cesta rumeau .Nenea fonogra Rileau ‘mereuo tabi improvizat ns in alee fru moase se adunau cu tof jurul focal sics- ‘atau aprins despre politics, economie ste nomie spall cosmic sau oamen.Dac® aveau parte de ofurtuna sau de o poaie torent, ‘tupal se caza la hotel, iar Edson ea singurul ‘are ramanea afara, n cot. Edson se simea bine at timp ct nu intra umezeai in cor 3 reusea 58 doarms tun, neauzind sunetul fur ‘uni de afar, Ce care stateau la hate i pore cleau.vanzitor ambulant de dul Nefiind complet dependent de muncs inventatorl si reficea:energia mergind in excurse cu crt ~ Etizoneprinindu-se de masa do laboratorThomas Edison || IAT MUL CS h < Wao Stilul de inyentie i pi Gu al lui Edison si t | principiile aferente ] a ; Edison manife Degi se ineui 6 curiozitate neobisnuit de puternica. in laborator, era totusi constient de lamea din jurul stu, Ce ragiuni se s nalizim tehnica de succesa primulnif doar la electricita s »inventator de meserie” din lume. Bresa dintre inventie si punerea sain practica DISON este probabil cel mai mare inventato idin storie. Numatul de brevete pe numete s nu existe anterior”, atunci se poate spune cA nu a inventat at&t de multe. lar a inventat multe obiecte ri practice ale unora deja ‘existente Oabordare Geniul presupune faimoaseizicale a lui Edison, Sie", este faptul ci ins a pionierutui, iar Edison |-a + secu ncandosconf" 8 dat mule biti de cp (ui Elson in tantativete dea gist un lament cu curt pentru liza in ecare gospodie,Thomas Edison ive vremea formulirii acestei crtici, Edison a repli: at: .Valoarea unel idei consta in utilitatea sa’ And avea doar 22 de ani, si-a spus: ,Vreau 88 fac un instrument folositor oamenilor”, pe atunci neexistand prea multe invenfi care s8 nu fi bbucure pe oameni sau care £8 rman’ inchise in laborator, De fiecare data cénd realiz FEU din ce fo ce mai multe firme infintate spe- ial pentru vanzarea inventillor. Cu toate acestea, rredea c& popularizarea inventilor sale in ran: dul marelui public presupunea siinventarea unor ‘biecte Care SB poat’ fi produse la scar’ industri- al in fabrici, Astfel incat s-a dedicat si imbuna: ‘8tieilinventilor altora pentru a le transforma in produselMsi bune, Uniiloameni nu ii doreau imbu- natatirile aiff. cereau in mod deosebit ajutoru Un bun exemplu tn acest sens este inventatorul anonim al maginilde scris Remington, care a rea lizat un prototip plin de greseli Dupi ce bate vantul, dogarii fac bani ‘in realitate, Edison a inventat mai mult decat fono- Graful, becul cUincandescent’ si filmul. A creat si betonul armat de care industria constructilor > Fonopratu fost Invenle epoca na nu a ovalutionst via ‘ameniarin misurs i »Geniul presupune 1% inspiratie si 99% transpiratie” 1 Bacal cu incandescent al ui Edson aa unin sun tra event eomeritor bin nu s-a mai putut lipsi si furnirul, pe care oaméni at pe loc. Realizarile sale nu pot f cute pur si simplu la categoria produselor elec trice gi par s& nu aibi nicio legaturs intre ele, Cu toate acestea, erau de fapt verigi legate intr-un lung lant. Un proverb japonez sustine ci .dup3 ce bate vantul, dogarii fac bani”. Atunci cand bate un vant puternic, se ridic& nori de praf, orbind oameni astfel incat singurii care merg din usa in us sun ji de shamisen,Maer LReC LY Deoarece corpul shamisenului este realizat din piele de pisic’, numsrul rozdtoarelor sporeste. Acestea fac gauri in gileji si astfel creste cere- rea pentru dogari. Desi aparent fard legitur8, se poate observa cB inventile lui Edison urmeaz’ Zicala .cand bate vantul, dogari Finalizerea becul cu incandescent @ avut rezultat existenta luminil electrice in fiecare gos- podirie. Acestea aveau nevoie de electricitate, astfelincat s-au luat in considerare noi modalit3ti de generare a acesteia. Cu toate acestea, multi oameni nu si-o permiteau, astiel in sistemul hidroelectric mai ieftin. Nu se putea uti liza ciment obisnuit la construires unui baraj, ast- fel incat a realizat .betonul armat”. Era nevoie de multe césute pentru a adéposti numérul mare de muncitori angajati la baraj. Si astfel a apiru furnirul. Era nevoie de material izolant pentru 2 inveli firul de cupru ce transmitea energia elec: tric’ de la baraj astfel incat a inceput cercetirile in domeniul cauciucului. Energia electric’ furni- zat din abundent’ a atras cresterea economics si era nevoie de o infrastructur’ puternic& pentru ta oferi 2 sustine aceste industri. Recomandarea sa ca betonul armat" s8 fie utilizat ta constructia auto strazilor a completat lanjul inventillor, de ta becul cu incandescent’ pn’ la autostrazi. + Soul electri putes reatiz cop automat ale rin! 1 Fonogratul adopt ge sear larg in Din egec se nasc reusitele Motivul pentru care acest tant de inventiia fost posibil este acela cS nu pare s8 apartina nici unei categoriziri, Aceasta era calificarea sa: 0 ambitie si 0 energie extraordinare, precum si noracul de 2 fi exmatriculat din scoala primar’, Este imposi bil s8 aduci critici unor specialisti care au absolit © universitate si au inceput s& faci experimente, insd Edison a incercat acest lucru pe cont propriu. Era constient de riscul de a se lisa paigubag dacs nu urma un fir logic. Gandea poziti, avand la activ pan cénd a descoperit din intamplare bambu: ca material pentru filamentul becului cu incan- descents. Cu toate acestea, nu le-a pus (a iim spunandu-si: Nu m8 simt descurajat di fiecare tentativs esuati gi Inldturaté este un pas inainte”. Pent si dovada ci se afla pe calea cea bun’ in gisirea substantel potrivite. Un succes se naste din nous zeci si nou de nereusite. Aceasta era politica lui Edison, Regele Inventilor incercand diverse materiale 1 Edison, acestea nu erau esecuri CARILLON ‘epeidcereeclariieleThomas Edison OMUL CARE L-A PUS iN UMBRA PE EDISON Bee ee) Inventatorul ..disparut arbi ce il facea parintele mului, Deci de ce nu a fPionierii rivali ai vremii La finele secolului al XIX-lea, multi oameni extraordinari ce visau la noul secol intr-o competitie acerba. Edison se distingea in acest grup prin energie si idei. Cei care s-au strains in jurul Vrajitorului din Menlo Park i-au devenit rivali in rizboiul invengiilor. Aces ia impartaseau multe legaturi dar, fara ei, nu am avea o eri nou’. Prietenul sau cel mai_bun, Regele Automobilulu Henry Ford (1863-1947) Ford s-a niscut in 1863, ca fiu al unui fermier bogat din Deerborn, Michigan. Nu i-a plicut scoala cand era cop, in schimb era atras de nituri $i suruburi, petrecdndu-si timpul liber creand sau reparénd tot soiul de lucrur. La varsta de 17 ani, a devenit mecanic si s-a alSturat companiei electrice a lui Edison, devenind un inginer de frunte in scurt timp. Inginerul muncitor raménea in atelier dup& terminares schimbului sia finaizat lucrul la un motor pentru vehicule pe baz8 de benzins 1896, Ford a explicat modul de functio- nare a propriului motor in timput unui dineu al firmel. Edison armas impresionat si i-a spus: .Cred c& motarul dumitale are un potentiat remarcabil. Te rog s8-ti continui cercetsrile.” Ulterior, Ford si-a petrecut mai mult timp (uerdnd la motor sia inflintat propria companie, Ford Motor, in 1903. A pus in circulatie masini pentru consumatorul de rénd, masini care anterior fuseser8 accesibile doar celor bogati Ford s-a folosit de un sistem de productie pe banda rulant8 pe care Edison il folosise deja la concentrarea minereurilor. Aceasta a avut ca rezultat reducerea costurilor de productie sia fScut ca modelul Ford T si fie un succes de propor in intreaga lume. Ford il descria pe prietenul su cel mai bun, Edison, ca find .cel mai mare or de stint din lume gi cel mai nepriceput industriag” In 1929, @inaugurat un muzeu, restaurand Institutul de la Menlo Park unde a construit un tren pentru a marca semicentenarul becului cu incandescent, Astiel era portretul lui Edison schitat de Ford: into bung zi din august, Nu am cuvinte prin care s& imi pot exprima recunostinja fala de Thomas Edison. De-ar fis ma pot exprima, as spune ci intelesul cel mai potrvit, mai mSret si mai bogat ar fi acesta: imi este prieten”.Thomas Edison AU Ue es a Pretest a it tues A aside Prietenia intelectuala care eh 3 ; H a BUSHIDO a popularizat mentalitatea japoneza Inazo Nitobe (1862-1933) ome Edison a manifes un interes profund pentru filozfia si cultura japoneze, avand legturi cu Hideyo Noguchi a. Totul a inceput atunci cand a citt 0 carte dup& care se va conduce mai tarziu in vial Bushido” de Inazo Nitobe Cénd Nitobe avea 5 ani, revenirea monarhiel imperiale a condus la restauratia Meiji. Sistemele stehnologia europe Nitobe, ni au fost absorbite din plin si Japonia se transforma cu repeziciune intr-un stat modern, ea din Sapporo ca si studieze agricultura, $8 plece in America, A studat i in Germania, unde a constientizat fisura dintre Est si Vest. Intr-o 2), profesorul s&u belgian de di are: .Care e opt, Laveloye, indamentul moralet in Japonia?” Fundamentul moral al populatici este atee, intrigsfaptul c8 au o maralitateridicata si un al religiel este dierit de cel factor muncitor. in englez8, aflandu-se in vacanfé in America. Replica dati a fost ,Bushido”,sisternul de g&ndire indepen: istemul Bushido recunoaste virtutile corectitudini,curajului, Bundvoinfe,cinsti,loialitati $i autocontrolului. Lucrarea sa, comparabilé cu Vechiul Test Theodore Roosevelt sia devenit un succes uri Edison era un sustinator al frugalitati si upd cea citit .Bushido*. Atunci cénd Nitob oritin America, se spune c& Edison l-aintémpinat céldures. In ultimil si ani de: spunea: .E nevoie ca mintea s se dezvelte pentru a pl occidental. Avand in vedere c& majoritat in 1900, ia rspuns lui Lav fent, similar neo-confucianismult 31 in societatea mecanicd vitoare”. E bine s8 spunem c& aceasti remar origines in simpatia sa pentru Bushido Utterir, Nitobe a devenit un pionier al relatilor internationale, Lucrand nu numai pentru Nafunile Unite dar si ca profesor, egrcultor si juralist, sind o marcé puternic’ asupra Japoniei moderne.Me Eel Scriitorul SF captivat de ,,vrajitorul electric’ Jules Verne (1828-1905) ie un roman stinttico-Fantastic numit Thomas in Tara Minunilor” dar era fea sa cu minereuri si nu a reusit niciodatd sl finaizeze. Notitele contineau paisaje ale unar misclritectonice la in 1888, Edison, atunci in varst& de 41 de ani, a inceput prea preocupat de af scard mare care provocau cutremure si incalzirea global 3 8 imei, conducnd ta scufundarea unei mari prt a uscatului sub apele mari, e Era o povestire despre evolutia c&tre o civilizatie superioard in care omenirea igi activase capacitatile parapshihologice si Di reusea sa trdiascé in mediul subacvatic. Lui Edison i pliceau suficient de multistorisiile SF pentru a scrie la réndut li, iar dacd razele X pe care le cerceta la vremea respectiva isi g&seau o utilitate practic’, atunci aveau s& fe folosite ca arm& impotriva invadatorilor extraterestri, Autorul siu favorit era .Parintele romanului stintifc /SF", Jules Verne Verne s-a nascut intr-o familie cu o indelungat8 traditie in avocatur’ in orasul-port Nantes, in 1828, sia tanjit de mic 88 plece pe cdlétorii pe mare, catre destinatii necunoscute. Dups ce si-a dobinditlicenta in drept la universitat 8 ales s8 nu ducd mai departe afacerea familil si s& devin8 scritor. Cu toate aceste obscure. La varsta de 34 de ani, Verne a avut mai mult noroc. La intalnit pe marele editor Hetzel, care [-aajutat ca romanul s&u .Cinci sptémani in balon tuturor timpurilor si Verne a facut saltul in clubul autorilor cunascufi. Au urmat romanel De ta Pamant a Luna”, .Douszeci de mit de leghe sub mari” si .Ocolul lumii in optzeci de zile”. A scr jn medie dou romane stiintitice sau fantastice pe an sia Lisat in urm8 un total de 80 de lucrari. Precum -primele sale scrieri au rim 8 vad3 lumina tiparului, Acesta a devenit romanul cal mai bine vindut al fi Edison, existau multe voci care considerau c& lucrdrile (ui Verne de la finele carierei s-au concentrat prea mult asupra pericolelor aduse de stint De n-ar fi fost romanele SF al lui Verne, industria aeronauticil ar fi acum cu mult in urma, c@ s8 nu ‘mention’m $i influenta incomensurabil8 avut8 asupra oamenilor de stiint& ai vremi Maestrul generatorului de curent electric ce l-a depasit pe marele inventator Nikola Tesla (1857-1943) In 1915, s-a mai aflat un nume pe lista celor nominalizati s8 primeasc& premiul Nobel pentru fizicS. Acesta er: Nikola Tesla, inventatorul motorului cu inductie pe baz3 de curentalternati sal sistemului electric, ceea cea adus supranumele de parintele curentului alternativ”. Era un inginer electronist care a realizat multe inventi epoca si cercetari in domeniul undelor de frecventridicat8, pundnd bazele radiaului si comunicari wireless Tesla s-a ndscut in 1857 in Smilyan, fosta Yugoslavie, Avand un tat preot si o mam cultvat, a fost consi derat copl minune de (a © varsté fraged3,realizand prima invenie, roat@ acvatic la varsta de 5 ani. in 1882, lucrnd la un biou de telegraf din Budapesta, a descoperit principiul prin care curentul electric poate traversa lun motor prin intermediul unui cdmp magnetic reverstil. A plecat la Paris pentru a-si testa noua idee. Alci a fost remarcat de partenerut lui Edison, inginerul Charles Batchelor, care a sustinut cd are .0 abilitate comparabilé cua lu Edison", astel inc, jn 1884, s-a dus s8 lucreze ca asistent al li Edison. In acea vreme, incd nu se decisese care era cel mai bun: curentul continu sau curentul altornativ. Tesla, care prefera sistemul mai eficient, a ajuns s8 aibd o disput’ cu Edison care investise 0 mune’ urias de cercetare in sistemul de curent continuu, sia ales s3 isi dea demisia. Doi ani mai tarziu, in 1887, Tesla a transformat curentulalternativ in reaitate,finalizand un sistem prin care mi de circuite de curent continuu puteau fi selectate si a primit un brevet in acest sens dela firma Westinghouse. Sistemul a eclansat .rSzboiul electric” intr fractiunile CA si CC. S-a transfermat intr-un meci murdar, aducdnd in discutie pericolele ambelorsisteme si conducénd la incidente de electrocutare a animalelor. Cu toate acestea, Tesla l-a invins pe Edison atunci cdnd sistem sSu a fost ales pentru centrala hidroelectricd de la Niagara, cu ocazia Targului International dela Chicago, Spusele lui Tesla la adresa ui Edison demonstreaz3 existenta unei rivalitstiimense inte cei dot titan: .FBr3 indoialS, Edison merits zeci de bremil Nobel, insd inventile mele merits s& clstige toate premiile Nobel mii de ani de-acum incolo”, Orgolul ambilor inventatori nu le-a permis & recunoasci meritul celulal ina, n final, premiul Nobel a fost acordat unui alt om de stint.Eee ea Eternul sau inventator rival Alexander Graham Bell (1847-1922) Alexander 10 martie 1876, Bell i-a spus asistentului su, care ridicase receptorul din camera aléturata: .Watson, am ham Bell este prima persoand amintté in orice discutie pe tema telefonului, Pe data de treabs. Poli veni incoace?” Acesta este momentul in care a avut loc prima convorbire telefonics. In realitate Belt isi stropise pantaloniic pe bancul de lucru din laborator. Omul cunoscut ca fiind cel ce I-a depasit pe Edison in inventarea telefonulul s Scolia. La varsta de 24 de ani a suferit un surmenaj din pricina studiului sustinut, luandu-si un co acid sulfuric riscut in 1847, in ediu de odihns timp de 2 ani in Canada, Ulterior, sa m Universitatea din Bo: lui la un dispozitiv care s8 permits oamenilor cu det tat in America gia ajuns profesor de Fiziologie Vocals la in 1872, ucrnd ate n acelagi domenica tat i bunicul su in timpullucr te de aur 38 perceapé sunetele, si gat munca la inventaea telefonulu La Targul International dla Philadelphia din 1874, teafonu ui Bo sia fost categorist dept inti de etre jurnlist. Cu toate aestea, Regele Brazile, Pedro I -aaplaudat rebat dacd sunete ar putea fi transmise in semnale, ceea ce a de a fost expus la sectiunea de jucSrit oficial i-au mutat telefon in coltul inventilor speciale. Aci, a fost amplasat LangS tolegratul multiplex al lui Edison, iar oficial au nevoiti 8 i ceard 8 fac putin loc. Se prea poate ca acesta sé fi fost motivul pentru care Edison i-a imbunstait invenfle Lui Bell, mai trziu A infiintat Compania Telefonic’ Bell in 1877 pentru a face un real progres prin utilzarea telefonului, Dup& inaugurarea primei lini telefonice intre Boston si Providence in 1881, reteava de telefonie s-a raspandit cu reps iciune in Intreaga lume. Nu a incetat eforturile de a ajuta persoanele cu deficiente de auz, in urma succesulul repurtat de telefon. intamplatar, Anne Sullivan, profesoara particularé a lui Helen Kellar, s-a numrat printre studenti si Presedintele entuziasmat de revolu Herbert Hoover (1874-1964) tehnologica {n 1929, Herbert Hoover, proaspat ales presedinte, a participat la aniversarea semicentenarului beculul cu incandescent. A sos in gara din Smith Creek, restaurat8 dup8 modetul din primii ani de viatS 2i lui Edison, unde a fost intémpinat de famille Edison si Ford, insofii de un bdietel ducdnd un cos cu ziare. Edison i-a spus: ,Doreste careva mr, caramel, sandvisuri, un ziar?” si le-a dérult lui Hoover. fost un spectacol ciudat dar care a dat nastere unei afectiuni rar intlnite.Visul american al comis: voiajorului a fost readus la viatd sub achiireporterilor din ntreaga (ume. Hoover s-a ndscut in Ohio in 1874 gia rimas orfan la varsta de 15 ani, clnd a intrat la Universitatea Stanford pentru a studia mineritul, A cunoscut extinderea acest industriel in mod direct, ca miner, a devenit supervizor si a avut succes ca industrias. n 1917, aintratin politic si a fost ales cel de-al 31-Lea presedinte al Statelor Unite, din partea Partidului Republican, in 1928, Anterior, se bucurase de sprijinul sotiei lui Edison, Mina, sia fost invitat la aniversarea semicentenarului becului cu incandescent, unde a rostit un discurs omagial. Este o mare onoare pentru presedintele Statelor Unite s& se afle aici sis isi exprime respectul nostru, al tuturor, pentru cel mai mare american. Domnul Edison a scos America la lumind sia facut ca fara noastr3 $8 fie faimoasi in intreaga lume, Fiecare american ji este indatorat Edison i-a rspuns: Sunt multumit s8 imi vad respectat8 munca de am de stint. Nu am simfitniciodats © asemenea afectiune din partea poporului american, aga cum o simt asta". Ultrior, politica lui Hoover de solutio- nare a crizel aduse de Marele Crah s-a doveditinsuficient8. Legea prohibit re nu luain considerare cresterea locurilor de munca si a venituritor fiscale, i-a adus o infrangere rsunstcare la urmatoarele alegeri generale, in favoarea lui Frank Roosevelt in 1932. Cu toate acestea, in timpul administrafiei Truman, a fost presedintele comi- tetului pentru acordarea de ajutor de munca strainilor si pentru reforma administrativs= Influente majore Magia care plasmuieste viitorul Politica are puterea de a risuci societarea dup’ bunul plac Exista totusi ceva ce a rimas dincolo de influet a politic. Aceasta a fost ,inventia’ Masir le si dispozitivele produse au transformat viara si cultura maselor.. Abilitigile novatoare ale lui Thomas Edison au dat nastere unui secol XX civiliz In secolul X. » deschizand calea ca ecte nu s-au pierdut inc re viitor aceste Puterea eternii a ,invengi tt 78, Institutul American Smithsonian a initiat masura, incdt numérul produselor care au leg’: un de la Serviciul parcurilar tur cu inventile si brevetele lui Edison atinge Nationa it .Proiectul Lucrar 10% din PIB-ul in secolul XXI Edison’ inventillor” au fost rise de"Regele Sist cinematografului, in nicatilor, industri foniel si a precum side; La aproape un tatia ui E st reluate proiecte aban nil, Acest lucru 5-a intdmpl oltrile utile ulte betonul armat folosit as fr3 mintea ingenioass a lui Edison, Edison General Electric a fos 21 intensiv fenar de la maartea ut 0 revig te timp de dece intr-o asemenea Ati nu ar fi atinThomas Edison »Renuntarea este cea mai mare slabiciune a noastr’. Cea mai sigur’ modalitate de reusita este si mai ‘incerci inc’ o data.” inventator si put industria lume”. Dupa a mari aplitu- t multe firme si fabrici de fiecare dat ora, dar, in final, a fost deposedat smpania-conglomerat E: te acestea, jenumirea companiel du voltarea industriilor PaaniCee Pieter Aparitia Hollywood-ului fluenta lui Edison nu s-a rezumat la industrile adiacente, cia atins proportiigigantice, dnd na tere unora noi. in momentul inventirii prototip ui flmului, .kinetoscopul", George Eastman i-a 0 pelicula. Ca urmare a aces: irma Eastman Kadak s-a dezvol- 4 cel mai mare producator de policule oncomitent cup man, Edison, a re oducerea filmu t multe filme la studi- ui pentru ul propriv Black Maria din West Orange, care erau redate cu ajutorul kinetoscopului sav. Trust rma sa care detinea patentul filmului sii conf a lui Edison 0 serie de drepturi, detines in acea me monapalul asupra productiei de filme, nulfi nu luau in seams cand .cest aspect, produ ein secret. Astel, William Fox si grupul su denfi care nu reugeat 3 isi giseascd de lucru pe Coasta de Est si-au transferal tivul in vest. Chiar si asa, se spune ci fost totusi impiedi de Edisor de prea putina susi nere financiar’, 1 aveau alts solu- Et lures « Resizrul Steven Spetherg, ce produc’ .pelicule amuzante, comerciale” pe pla- i aflat de partea lor. Aceasta a condus ria lui Fox, iar zona di lifornia aleasé de national nematogratice, numit Hollywood ei a devenit in zilele noastre centrul al producti c Per ansamblu, Edison a avut efecte po: negative asupra elanului uriag alin mu luidin America Legitura profunda cu Japonia La Institutul de Cercetari de la Menlo Park. in West Orange, s-au reunit multi dintre cei mai buni ingi- neeridin intreaga lume. Printre acestia se aflau d experfi japonezi. La inceputul Restauratiei Meij umerogi tineri au clatorit in accident, dorind $i daliti de optimizare @ economiei ie intre- inguri fe trimisi de guvern. Firma lui 2 cea dintai alegere, ca lider al indus- wadare @ lucrat pentru ia. de Masini Edison ina intea intoarcerii in Japonia, unde a inflintat Compania Electri Nipond (NEC] in Osaka. Ichisuke Fujioka a lucrat la firma de elec: a lui Edison inainte de @ iinta. prima toare de electricita brick. produc’ in partene: iat eu Edison, continuing cu inf intarea companioi Toshiba, Compania tu ison [actuala 2 Centenarull Fula inGeneral Electric) s-a dezvoltat cu rapiditate si in Japonia. In 1886, prima tipografie de acolo a adoptat echipamentul pe bazi de curent elec ric, iar in 1895, au realizat prima companie de ‘motoare electrice pentru trenuri din Japonia, a instalat cel mai mare sist Asia, in 1902, au fur Co anioi de Electricitate din taarea Companiei de Energie Primul iluminat electric stradal din Japonia, in Nagoya, avea sé conduc lao mare revolusie in ost infiinta gigantul General Electric Japan, avand interese icitate. Dup& rézboi, in 1 de afaceri in domenil variind de la energie ato ‘mica la finante si asigurari de viata. In zilele noas tre, sunt numerasi produc&tori de bunuri electro- nice pentru consum in intreaga lume, care nu ar ar Edison, MEE se) fost un tandr muncitor, care a avut un vis mérel. Tandrul Henry Ford, pe vre- mea cénd era un simplu muncitor, este posibil s3 Ml fi sustinut pe Edison sou chiat watat cBte ceva de la el. Cu toate acestea, amandoi au crezut cd pot ace un produs pentru uzul marelui public. Aceasta l-a determinat pe Ford si introduca tehnica de productie in mas’ pe bands rulanté pentru a scBdea pretul rmasinilor, ins’ Edison ut za deja benzi rulante la mina sa Inc din 1879. Euison a sustinut mereu 1 sBu ca inventator s-a datorat faptu lui c& nu a fost scolarizat, dar in ultimii ani ai viet’ a infiintat .Bursa Edison’ asigurand educatia timp de patru ani pentru cei mai buni liceeni din America, Chestionarul de nuite, cum ar fi: .Ce ai fi dispus s8 sacrifici pe viata tihnits, reputatia, mandria, onoarea, banii, dragostea”, in ce situatii este acceplabil s8 mini?” si .Pe patul de moarte, privind in urmé la p anume ti-ar aduce satistactie?” .Independenta” si .o minte concentrats aluare pentru acordarea bursei cuprindea intrebiri neab necesitati absolute in viata lui Edison si cfuta tineri candidati care $8 aib8, la Sndul lor, aceste calitati Secolul XX deschi fe Edison a adus camenilor mai multd bogatie si prosperi jate decat oricare alt8 perioad& anterioar’. Credea ci, desi dezvoltarea duce la ‘Sepaindirea dezastrelor prin rSzboaie, el avea si inventeze acele lucrui re puteau fi de ajutor majoritSti aamenilor gi nu a realizat niciodati micar 0 arms, Dac ducem mai departe politica sa in vitor, secolul XX! poate Cee eer Cen rerrer Seer Pro:TOO Pesouarin ‘amen care au sehimbat dstinul lumi EDISON