RUGĂ PENTRU POET

In Memoriam Grigore Vieru
Activitate extracurriculară

Propunător: Dr. MARIANA MARIN, IŞE, or. Chişinău, Republica Moldova

17 ianuarie 2010

RUGĂ PENTRU POET
In Memoriam Grigore Vieru 1935-2009

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

-

Pe fundalul melodiei Reaprindeţi candela şase elevi vor apărea în scenă recitând pe rând versurile poemului-dedicaţie Sunt ostenit de-atâta Rugăciune... - Nicolae Nicoara-Horia

Elev 1: Lăsaţi-mă să m’odihnesc puţin În Lacrima ce mi-a fost dată mie Din Ochiul Creatorului divin Să locuiesc aici în Poezie... Elev 2: Zăpada peste mine să seaştearnăNu trebuia, nu trebuia să mori! În jurul meu acum e-atâta iarnă Şi soarele se-ascunde după nori; Elev 3: E vinovat şi el că tu te-ai dus, Spre ceruri gândul dacă mi-l ridic Parcă aud dojana ta de sus„Nu am, moarte, cu tine nimic”! Elev 4: Şi cât ai stat tu, frate, printre fraţi,

Adesori nu te-am băgat în seamă, Ne tot vorbeai de flori şi de Carpaţi, Ne tot plângeai despre-o anume Mamă, Elev 5: De Dorul ei de pe-un picior de plai Că nu îşi are-Acasă toţi copiiiLa despărţirea ta şi mereu-vai! Noi ne slăvim plecaţii şi nu viii! Elev 6: Sunt ostenit de-atâta Rugăciune, Lăsaţi-mă să m’odihnesc puţin, Măcar acum fă, Doamne, o minune Cu neamul meu- să îl trezeşti. Amin

Prezentatorul: Un an fără poet... Am avut la dispoziţie mii de zile pentru a ne bucura de prezenţa în mijlocul nostru a lui Grigore Vieru. N-am făcut-o. Aşa cum nu ne mai uităm de multă vreme la cer, decât pentru a afla dacă trebuie să luăm cu noi umbrela, aşa lam ignorat ani la rând pe unul din cei mai sensibili poeţi din câţi au scris în limba română, poet care, departe de a ne fi ţinut în vreun fel la distanţă, era prietenos şi accesibil (Revista România Literară: Alex. Ştefănescu)
-

Pe fundal de melodie câte un copil va trece de masa de scris amenajată în centrul sălii şi vor citi din Cartea vieţii poetului.
In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

-

Răsfoind în cartea vieţii ...

Elev 1: Grigore Vieru s-a născut la 14 februarie 1935, în comuna Pererâta din raionul Briceni (fostul judeţ Hotin), comună aşezată pe malul stâng al Prutului, la mică distanţă de Miorcanii lui Ion Pillat de pe malul drept. Elev 2: După absolvirea liceului, la Lipcani, urmează cursurile Institutului Pedagogic "Ion Creangă" din Chişinău, pe care le încheie în 1957. În acelaşi an îi apare şi prima sa carte, Alarma, cuprinzând versuri pentru copii. Începe Facultatea de Filologie şi Istorie, dar n-o termină, neavând mijloacele materiale necesare. Lucrează ca redactor la revista "Nistru" a Uniunii Scriitorilor din R.S.S. Moldovenească. Volumul de versuri Numele tău, 1968 şi cele care urmează au ecou în conştiinţa publică, remarcându-se prin simplitate, printr-un sentimentalism răscolitor, prin nostalgia stilului de viaţă românesc, distrus de sovietici în Basarabia. Elev 3: În 1973 i se îndeplineşte dorinţa arzătoare de a vizita România: "Dacă visul unora a fost ori este să ajungă în Cosmos, eu viaţa întreagă am visat să trec Prutul." În România este primit cu dragoste, ca un erou al cauzei româneşti. Şi în Basarabia începe să aibă o aureolă de tribun. Elev 4: În perioada 1987-1989 participă cu înflăcărare şi curaj, alături de alţi intelectuali basarabeni, la bătălia pentru limba română, care se încheie victorios prin adoptarea, la 31 august 1989, a unei legi care consacră folosirea limbii române ca limbă oficială şi revenirea la alfabetul latin. Prezentarea expoziţiei de carte vieriană

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

Elev 5: A lăsat pentru generaţii întregi cărţi pentru copii. Alarma, Chişinău, 1957 (versuri); Poezii de seama voastră, Chişinău, 1967; Abecedarul (în colab.), Chişinău, 1970; Albinuţa (abecedar), Chişinău, 1979 (ed. a II-a, Buc., 1994); Să facem cunoştinţă, versuri pentru cei mici, Chişinău, 1989; Spune-i soarelui o poezie, versuri pentru copii, Chişinău, 1989. Elev 6: Poeziile sale vor bucura secole înainte sufletele omeneşti: Numele tău, Chişinău, 1968; Aproape, Chişinău, 1974; Un verde ne vede, Chişinău, Ed. Lumina, 1976; Fiindcă iubesc, Chişinău, Ed. Literatura artistică, 1980; Izvorul şi clipa, ant. de Mircea Radu Iacoban, pref. de Marin Sorescu, portret de Sabin Bălaşa, Buc., Ed. Alb., col. "CMFP", 1981; Taina care mă

apără, Chişinău, 1983; Scrieri alese, Chişinău, Ed. Literatura artistică, 1984; Cel care sunt, ant. şi pref. de Mihai Cimpoi, Chişinău, Ed. Literatura artistică, 1987 (cupr. şi confesiuni, interviuri etc.), Rădăcina de foc, poeme şi confesiuni, cuv. în. de Ioan Alexandru, postf. de Victor Crăciun, ed. ilustr. de Sabin Bălaşa, ant. şi îngr. de ed. Arcadie Donos, Buc., Ed. Univ., 1988; Mama, Chişinău, 1989; Hristos nu are nici o vină (poeme şi cântece), cuv. în. de Carolina Ilica, ant., îngr. ed. şi postf. de Dumitru M. Ion, Bucureşti, Ed. Orient/Occident, 1991; Curăţirea fântânii, Galaţi, Ed. Porto-Franco, 1993; Rugăciune pentru mama, Craiova, 1994; Taina care mă apără, prefaţă de Mihai Ungheanu, Buc., Ed. Minerva, 1997. La editura Litera Internaţional şi Grupul Editorial Litera apare ediţia

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

a IV-a, revăzută şi adăugită a cărţii “Acum şi in veac” (Colecţia Biblioteca şcolarului, serie nouă) şi ediţia a II-a revăzută şi adăugită a cărţii “Strigat-am către tine” (Colecţia Biblioteca de aur, serie nouă). (2001) La editura Litera Prezentatorul:

Internaţional – Volum Ontologic de autor 550 pagini – “Cartea Vietii Mele” (Colecţia Biblioteca de aur, serie nouă) (2002); „Taina care mă apără. Opera poetică”, Colecţia Ediţii Critice, 2009

Fiecare popor are o lume aparte, de aceea Atotştiutorul l-a înzestrat şi cu unele însemne. Neamul nostru n-a fost mai sărac în acest sens decât multe altele. Burebista, Decebal, Ştefan cel Mare, Daniel Sihastru, Mihai Viteazul, Constantin Brîncoveanu, Alexandru Ioan Cuza, Eminescu sunt aştrii noştri călăuzitori şi protectori. Sclipitori emanând lumină, căldură. Dar şi speranţa. Noi urmând doar să-i descoperim. Să le apreciem importanţa şi semnificaţia. Izvor spre potolirea setei de cunoaştere avem în vechile cronici a lui Ureche şi Costin; în operele marilor clasici: Alecsandri şi Eminescu, şi, desigur, valoroasele opere a lui Lucian Blaga şi Stănescu, Zadnipru şi Vieru.
-

Pe fondal de melodie apar doi elevi dialogând:

Elev 1: Sunt iarbă, mai simplu nu pot fi – modest afirma poetul, evocând de fapt sacrificiul în numele crezului de salvare a sufletelor românilor. În anumite împrejurări avea să spună: A fi simplu nu este o treabă uşoară. A fi simplu înseamnă să mori câte puţin în fiecare zi, în numele celor mulţi, până când te preschimbi în iarba. Iar mai simplu ca iarba ce poate fi?! Elev 2: Poetul este mare, or, numai un om cu adevărat mare şi puternic poate fi şi fir de iarbă.
-

Autobiografie sonoră: Grigore Vieru despre viaţa sa.

Audiţie: http://www.youtube.com/watch?v=Z4kJ1Yio-ys

Prezentatorul:
In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

"Pierzând pe mama, îţi rămâne Patria, dar nu mai eşti copil". A avut grijă poetul să ne simţim copii. Măria sa ne-a mângâiat pe creştet fiind copilaşi de grădiniţă, din paginile „Albinuţei”. Şi astăzi trăim copliăria evocând magicele versuri care ne fac să fim optimişti.

Recital Poezia Albinuţa – de Cezarina Adamescu Elev 1: Elev 2: Hai, copile, dă fuguţa Vei găsi în ea de toate, Şi deschide Albinuţa Tu, primeşte-le, nepoate, Şi-ai să vezi, din ea tresar Băieţele ori fetiţă Flori cu aripi ca-n ierbar. Cât ai fi de neghiniţă. Să culegi sfios buchetul Ca-n palatul de cleştar Să se bucure Poetul, Vorbele din ea tresar, Tatăl ei ce-a zămislit-o Poezii şi cântecele Şi cu drag ţi-a dăruit-o. Pentru vârste mititele Prichindei şi prichinduţe Privegheaţi de Albinuţe.
-

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

-

Recital de versuri ALBINUŢA -Albinuţă mititea, Semeni cu măicuţa mea, Semeni cu măicuţa mea! -Drept, copile, tot aşa, Aleargă şi maica ta, Aleargă şi maica ta! -Albinuţă, cum lucrezi? Colo-n stup nimic nu vezi, Colo-n stup nimic nu vezi! -Fagurul şi cu mierea Luminează casa mea! Luminează casa mea! URSUL Ursul prin pădure umblă, Ursuleţul stă la umbră Şi bea apă din urcior. -Ce căldură! Mormor-mor! URSULEŢUL Martinel primi în dar Un frumos abecedar. „Învaţă de mititel Şi ţi-a fi mai uşurel!” Ursuleţul se sili Să-l înveţe într-o zi. Tatăl zise: „Mai încet, Te mai joacă prin făget. E destul, aş socoti, Câte-o literă pe zi. Ştii zicala cu răbdarea? Cu răbdarea treci şi marea!” OUL Am găsit în prag un ou, Ouşorul este nou. Nou ca roua de sub stele, Cald ca gura mamei mele. CÂNTECUL OCHILOR -Unde-aţi fost voi, ochişori? -În pădure, după flori!

TU, IARBĂ, TOT AI MAMĂ? Tu, iarbă, tot ai mamă? De ai, de bună seamă: Atunci când înverzeşti, De ea îţi aminteşti. Tu, floare, tot ai mamă? De ai, de bună seamă: Atunci când înfloreşti, De ea îţi aminteşti. Tu, steauă, tot ai mamă? De ai, de bună seamă: Atunci când te iveşti, De ea îţi aminteşti. ALBINA Zum-zum-zum, cu mare zor, Unde vreau acolo zbor. Nu mă-ntreabă nici un om Ce caut la el în pom.

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

Ochişorii le găseau Mânuţele le strângeau. -Unde-aţi fost voi, ochişori? -Mingea am jucat în zori! Ochişorii o vedeau, Picioruţele-o loveau. Prezentatorul:

-Unde-aţi fost voi, ochişori? -După fragii roşiori! Ochişorii îi căta Şi guriţa în mânca. -Cum o duceţi, ochilor? -Bine-o ducem, florilor! De măicuţa sărutaţi,

Cu tăicuţa mângâiaţi! MELCUL -Unde mergi tu, melcule? -Merg la mare, mielule! -Cum e marea, melcule? -Este mare, mielule!

Grigore Vieru nu a murit. Şi-a dat întâlnire cu mama sa de care-i era dor... Şi-a luat un răgaz, o clipă de veşnicie să mai fie cu ea. Elev 1: Uşoară, maică, uşoară, C-ai putea să mergi călcând Pe seminţele ce zboară Între ceruri şi pământ! Prezentatorul: Mama are capacitatea magică de a repara şi a întreţine întregul, starea de echilibru a omului şi universului Elev 2: Mamă, Tu eşti patria mea! Creştetul tău ? Vârful muntelui Acoperit cu nea. Ochii tăi ? Mări albastre. Palmele tale ? Arăturile noastre Prezentatorul:
In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

În priviri c-un fel de teamă, Fericită totuşi eşti Iarba ştie cum te cheamă, Steaua ştie ce gândeşti.

Respiraţia ta ? Nor Din care curg ploi Peste câmp şi oraş. Inelul Din degetul tău ? Cătare Prin care ochesc

În vrăjmaş. Basmaua ? Steag, Zvâcnind Ca inima? Mamă, Tu eşti patria mea!

Mama poetului, concretă, reală, veghetoare şi însufleţitoare a spaţiului copilăriei care este unul matern, devine Mama Naturii şi a Cosmosului, Muma în genere. Se interpretează cântecul: Sub stele trece apa Sub stele trece apa Cu lacrima de-o samă, Mi-e dor de-a ta privire, Mi-e dor de tine, mamă. Măicuţa mea: grădină Cu flori, cu nuci şi mere, A ochilor lumină, Văzduhul gurii mele! Elev 1: Pruncii îl zuruie. Bătrânii îl visează. Bolnavii îl şoptesc. Muţii îl gândesc. Fricoşii îl strigă.
-

Măicuţo, tu: vecie, Nemuritoare carte De dor şi omenie Şi cântec fără moarte! Vânt hulpav pom cuprinde Şi frunza o destramă. Mi-e dor de-a tale braţe, Mi-e dor de tine, mamă. Tot cască leul iernii

Cu vifore în coamă. Mi-e dor de vorba-ţi caldă, Mi-e dor de tine, mamă. O stea mi-atinge faţa Ori poate-a ta năframă. Sunt alb, bătrân aproape, Mi-e dor de tine, mamă.

Orfanii îl lacrimă. Răniţii îl cheamă. Iar ceilalţi îl uită. O, Mamă! O, Mamă!

Dialog improvizat. În scenă apare un elev care va răspunde unui ecou (o voce care va da întrebări): 1957. Zic în mare taină pentru că istoria românilor era interzisă în Basarabia. Eu ştiam o istorie străină, nu ştiam nimic din istoria neamului meu. În manuale, în filme, în spectacole, românul este duşmanul neamului nostru, un ocupant al Basarabiei. Jandarmul care ne-a bătut, ne-a

Ecoul: Domnule Grigore Vieru, când l-aţi cunoscut pe Mihai Eminescu? Eu fac parte din cea mai nenorocită generaţie de români basarabeni. O generaţie care la cunoscut pe Eminescu abia la facultate. Am cunoscut istoria românilor în mare taină abia în

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

umilit, ne-a jefuit şi ne-a furat era român. Aşa ştiam noi de la şcoală şi abia la facultate am cunoscut publicistica lui Eminescu. Atunci mi-am dat seama ca vorbim aceeaşi limbă. Limba română. De atunci şi până astăzi, publicistica lui Eminescu a fost manualul meu fundamental de istorie a românilor. Iar poezia genialului poet - nepereche, cum spunea Calinescu, a rămas manualul meu fundamental de limbă română. Ecoul: Prutul mai poate despărţi, astăzi, satele în care se nasc poeţi?

Eu sunt născut pe malul stâng al Prutului. Prin fundul gradinii noastre trece sârma ghimpată. Prutul desparte satul meu natal de Miorcanii marelui poet Ion Pillat. Când ne-au ocupat cei fără credinţă au lovit, în primul rând, în credinţă. În general, bisericile au fost rase de pe faţa pământului. La noi au fost preschimbate în depozite, mănăstirile - în spitale sau în puşcării pentru minori. Totul sa petrecut în modul cel mai sfidător. Ne-au schilodit limba şi istoria.

Prezentatorul: Peste ani, cuvântul vierian devine tot mai profund şi mai puternic. Luptând pentru crezul naţional, După cum este şi firesc, poetul afirma că „în aceeaşi limbă / toată lumea plânge, / în aceeaşi limbă / râde un pământ”, dar totodată ne face atenţi la faptul că – „doar în limba ta / durerea poţi s-o mângâi, / iar bucuria / s-o preschimbi în cânt”. Se interpretează cîntecul: În aceeaşi limbă după versurile lui Grigore Vieru În aceeaşi limbă Toată lumea plânge, În aceeaşi limbă Râde un pământ. Ci doar în limba ta Durerea poţi s-o mângâi, Iar bucuria S-o preschimbi în cânt. În limba ta Ţi-e dor de mama, Şi vinul e mai vin, Şi prânzul e mai prânz. Şi doar în limba ta Poţi râde singur, Şi doar în limba ta Te poţi opri din plâns, Iar când nu poţi Nici plânge şi nici râde, Când nu poţi mângîia Şi nici cânta, Cu-al tău pământ, Cu cerul tău în faţă, Tu taci atunce Tot în limba ta.

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

Prezentatorul: Versurile-i cântate de către Doina şi Ion Aldea-Teodorovici în anii de redeşteptare naţională erau adevărate îndemnuri ale unui veritabil conducător de oşti la al cărui îndemn ieşeam din case cu miile, cu zecile de mii. Interpretarea cîntecului Pentru Ea 1. Pentru ea la Putna clopot bate Pentru ea mi-i teamă de păcate, Pentru ea e bolta mai albastră Pentru limba noastră. Refren: Dumnezeu prima oară Când a plâns printre astre, El a plâns peste ţară Cu lacrima limbii noastre. 2. Pentru ea ninsori se cern din spaţii Prezentatorul: Venii târziu acasa, Să văd ce-i zice tu, Luai puţin din masă, Să văd ce-i zice tu, Mi-a râs pe drum o fată, Pentru ea puternici sunt Carpaţii Pentru ea e caldă vatra poamei Pentru limba mamei. Refren: Pentru ea noi văruim pereţii, Pentru ea mai sunt răniţi poeţii, Pentru ea cresc florile visării Pentru limba ţării. Refren:
3.

Să văd ce-i zice tu, Sunt palid ca lămâiul, Să văd ce-i zice tu, Să mor as vrea întâiul, Să văd ce-i zice tu.

Şi-a prorocit soarta. S-a stins pe 18 ianuarie 2009, într-o noapte de duminică, când inima i-a stat în loc.
-

Recital pe fondal de melodie sau audiţie (înregistrare audio) Ca pe recile-mi pleoape. Elev 3: S-o lăsaţi aşa, deschisă, Ca băiatul meu ori fata Să citească mai departe Ce n-a dovedit nici tata. Elev 4: Iar de n-au s-auză dânşii

Elev 1: Ştiu: cândva, la miez de noapte Ori la răsărit de Soare, Stinge-mi-s-or ochii mie Tot deasupra cărţii Sale. Elev 2: Am s-ajung atunce, poate, La mijlocul ei aproape. Ci să nu închideţi cartea

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

Al străvechii slove bucium, Aşezaţi-mi-o ca pernă Prezentatorul: “Sunteţi Vieru?” “Da…” “Şi ce vă doare?” “Doar Basarabia…

Cu toţi codrii ei în zbucium.

Lăsaţi orice speranţă - cei care intră aici. Ca un ecou absurd spusele lui Dante Alighieri zvoneau la Spitalul de urgenţă! La moartea lui Vieru scriitorul Nicolae Dabija integra scena de adio a marelui poet care în clipele de deznădejde avea să se gândească tot la Ea - la Patria sa: Dramatizare (fără mişcări scenice), după poemul Moartea lui Vieru de N. Dabija. Elev 1 : Elev 2 : Spitalul de Urgenţă s-a trezit “Unde vă doare cel mai mult?” şi-i bântuit de-o veste tot mai grea: Elev 3 : Vieru zace, undeva, strivit, “Nu sub cămaşă… căci s-a găsit şi pentru dânsul o Ci Neamul meu… că-i… cel şosea. mai E scos Poetul, pe fragmente, dezbinat. dintre şine…
-

Elev 2 : “Sunteţi Vieru?” Elev 3: “Da…” Elev 2: “Şi ce vă doare?” Elev3 : “Doar Basarabia… Ea… suferă mai tare… Pe ea salvaţi-o-ntâi, şi-apoi pe mine…” I-i sângele cu fiare-amestecat ca Prutul lui cu sârmă ucigaşă:

Elev 1 : ”Lui – medici voi, cu harul vostru sfânt! – scos de sub roţi ca de pe răstignire, mai daţi-i viaţă, ca să mai respire şi să mai scrie încă-un “Legământ”. Viaţa încet din trupul lui se scurge, la el Spitalului i-i greu sajungă,

In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

şi Prutul tot e-o lacrimă prelungă pe faţa Europei care curge… Elev 4 : Şi, ca-n povestea cea cu lupi şi iezi, singurătatea s-a făcut mai mare… Iar ţara seamănă cu-o lumânare ce pâlpâie uitată în zăpezi…

Elev 5 : Cu mersul lui, tăcut, de heruvim el s-a-nălţat la Ceruri: şi învie. Şi numai noi, rămaşi în străinie, nici nu ne naştem şi nici nu murim…

Audiţie - recital de poet Nu am, moarte, cu tine nimic: http://www.youtube.com/watch?v=f07hStLS3RU Nu am, moarte, cu tine nimic, Eu nici măcar nu te urăsc Cum te blestema unii, vreau să zic, La fel cum lumina pârăsc. Dar ce-ai face tu şi cum ai trăi De-ai avea mamă şi-ar muri, Ce-ai face tu şi cum ar fi De-ai avea copii şi-ar muri?! Prezentatorul: Nu am, moarte, cu tine nimic, Eu nici măcar nu te urăsc. Vei fi mare tu, eu voi fi mic, Dar numai din propria-mi viaţă trăiesc. Nu frica, nu teamă, Milă de tine mi-i, Că n-ai avut niciodată mamă, Că n-ai avut niciodată copii.

Azi, la un an de pierderea irecuperabilă a poetului recităm Somnoroase păsărele gândindu-ne la tăcerea predestinată de către poetul Eminescu prietenului său tainic Grigore Vieru: Audiţia unui fragment din poemul cîntat „Somnoroase păsărele” de Mihai Eminescu Doar izvoarele suspină, Pe când codrul negru tace; Dorm şi florile-n grădină Dormi în pace! Trece lebăda pe ape Între trestii să se culce Fie-ţi îngerii aproape, Somnul dulce!

Recital perechi de elevi, în cor: Rugă pentru poet de Raisa Tâbârnă Secvenţă de film:
In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

http://www.youtube.com/watch?v=eDr9zMwseFw&feature=related Perechea 1: Doamne, nu usca lacrima pe faţa Poetului, Ci las-o să curgă curăţătoare, Să ne pătrundem de măreţia Profetului Şi de taina simţurilor înălţătoare. Ci las-o să stea lângă noi iubitoare, Să-nvăţăm de la ea rugăciuneanchinării În faţa a tot, ce trăieşte sub Soare.

Perechea 2: Doamne, nu şterge culorile acestui Frumos Curcubeu, Prezentatorul: Ci lasă-l aşa proptit în ceruri, Să ne pătrundem de strălucirea Doamne, nu-nchide cartea Poetului-zeu Poetului cu nepăsare, Şi a slovelor pline de Ci las-o deschisă pentru Copiii adevăruri. mei, Perechea 3: Să se pătrundă de-nţelepciunea Doamne, nu arunca pe umerii atotştiutoare mamei Şi de Iubirea din ochii tăi cămaşa uitării, Resurse: 1. http://www.grigorevieru.md/index.php/mediateca/video/89ultimul-interviu-al-poetulu 2. http://www.grigorevieru.md/ 3. http://www.ziua.ro/display.php?data=2009-01-29&id=248505 4. Crimincean Olga Rolul creaţiei lui Grigore Vieru în formarea personalităţii tânărului contemporan. Concursul „Moştenire”. Secţiunea „Literatura română” 5. http://www.revistanoinu.com/Mesianicul-simbol-al-Mamei-inlirica-lui-Grigore-Vieru.html 6. Albinuta - Cezarina Adamescu 7. http://www.trilulilu.ro 8. http://www.youtube.com/watch?v=qNsh0VuCCE&feature=related 9. http://www.youtube.com/watch?v=Z4kJ1Yio-ys 10. http://www.grigorevieru.md/index.php/mediateca/video/45te2
In Memoriam Grigore Vieru: Propunător Mariana Marin

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful