You are on page 1of 5

A.

Metoda grafo – analitică
lnln 1/R(t)

x
i

Mi

yi
Yi

x
x

x
Enunţ:
Se consideră un eşantion format din 16 schimbătoare de viteză. Să se determine
x 4, 6, 8, 10, 12, 14, respectiv 16 defecţiuni,
probabilitatea de producere a 0, 2,
x
considerând trei cazuri: F = 0,1; F = 0,5; F = 0,8. Pentru cele trei situaţii se vor calcula de
asemenea M, D şi  şi se vor trasa curbele Pk,N0  f  k  .
Rezolvare:
ln (ti - )
ln (t - )
10 Se calculează Pk,N0 pentru toate cazurile precizate în enunţ; se
Yi ‚ lnln1/R(t) =  ln(ti -k ) - lnN
0 !
N
N k
k
va avea în vedere că: C N0 
şi că, atunci când k  0 , C N0  C N00 .
i = yi – Yi = yi - ln(t-kln
0  k !
! N
2
k

2

0

k
1 funcţia:
120
Se defineşte
C16

F=
0,1

g
F=
0,5

k
0,1
n
0,916-k
2
P16,k i

i 1

1n
 0,185y i
0,185



i 1

10-2

4

6

8

10

12

14

16

1820

8008

12870

8008

1820

120

1

10-4

10-6

10-8

10-10

10-12

10-14

10-16

0,531
4,2610-7

0,656
10-9

0,810
1
9,7210-13 10-16

Se pun
de
0,5 condiţiile
1
0,25 maxim:
6,2510
k

0,5
g16-k
P16,k 

-2

1,5310-5
0;1,5310-5

6,1010-5
1,8310-3

2,4410-4
2,7810-2

1,5610-3
9,7710-3
0,122

3,9110-3
3,9110-3
0,196

9,7710-4
1,5610-2
0,122

2,4410-4
6,2510-2
2,7810-2

6,1010-5
0,250
1,8310-3

1,5310-5
1,00
1,5310-5

3,0510

0,262
1,0210-7
2,1510-4

0,168
2,5610-6
5,5310-3

0,107
6,4010-5
5,5010-2

6,8710-2
1,6010-3
0,200

4,4010-2
4,0010-2
0,211

2,8110-2
1,00
2,8110-2


0,8
gk
1
0,64
0,410
16-k 0;
-10

 -9
6,5510-12
1,6410
4,1010
0,1

-12
-8

F=
0,8

P16,k

6,5510

g
 0.

0

0,349
0,229
 ln t i 0,282
   ln
 2 . 0,430
0,275
5,1410-2 2,7910-3 5,5410-5

1,2610

2 Se calculează valorile M, D, şi :

3.4

F
0,1
0,5
LEGEA BINOMIALĂ
0,8

M
1,6
8,0
(legea
12,8

lui

D
1,44
4,00
Bernoulli)
2,56


1,2
2,0
1,6

Caracteristica
30 Selegii
reprezintă grafic variaţia lui P16, k.
Probabilitatea de producere, la un moment dat, a k defecţiuni în cazul unui
eşantion format din N0 dispozitive, cunoscându-se valoarea funcţiei de defectare a
unui element este:

1

0.001 Pk ,N0

k
 CN
 F k  1  F  N0  k
0

F=0,1
F=0,5
M = N0  F .
Numărul
mediu de defecţiuni:
P
1E-09
Dispersia
şi abaterea medie pătratică ale numărului de defecţiuni:
F=0,8
D

N

F


1

F

;
0
1E-12
  N 0  F  1  F 
1E-15
0
4
8
12
16
1E-06

k 36
APLICAŢIE NUMERICĂ

5 37 F 0.1 0.8 .14 12 10 M. 8 sigma 6 4 2 0 M D sigma 0. D.

76E-06 0.12214 0. a1. 1.1 P. 1. împreună cu cele obţinute prin aplicarea legii  binomiale: probabilitatea de defectare este redusă (F  0. rezultatele fiind prezentate tabelar: k! 6 8 10 12 14 16 0. . precum şi valorile funcţiei de nefiabilitate pentru aceste 9 situaţii.19E-07 1. numărul mediu de defecţiuni este: În cazulPînregistrării F=0. 1.8Caracteristicile 2. k nk 0 27 1 53 2 38 3 23 4 8 5 0 6 1 Să se determine probabilitatea de38producere a 0.13959 0.5 0. 2.00E-16 2 Numărul mediu de defecţiuni lui: 0 4şi dispersia 8 12 M(k) 16= D (k) = a = N0 F .11148 0.1 şi pentru un număr de maxim 6 defecţiuni. 30 Se valori. 8 defecţiuni.00E+00 k a k  a  N0  F   1.k  P.0 12.5 dispozitive care au N0 k  0 F=0.8 P.k  K 0 2 4 F= 0.4 LEGEA LUI POISSON 0.25843 0.06851  Este un caz limită al repartiţiei binomiale:  reprezintă eşantioane grafic formateaceste dintr-un număr mare de dispozitive. .5 P.8 B.78E-11 0.05725 F= legii 0.6 8.04813 0.. 3. k k max Funcţia de repartiţie a numărului de defecţiuni: F  k    P. 1. următoarele numere de defecţiuni: vor compara rezultatele obţinute prin cele două metode.20190 0.Rezolvare: 10 Se determină numărul mediu de defecţiuni în fiecare din cele trei cazuri studiate: F 0.k .00034 0. de-a lungul a 100 000 km.00451 0. unde nk reprezintă numărul deF=0.12E-06 1.00E-12    k  nk . 1.1 0.00022 6.5 0.00E-10 k max 1 B. .00E-04 F=0.02962 0. Se înregistrate.10977 0.01073 0.00023 ak a  e . Se vor trasa graficele de variaţie a acestor două mărimi în funcţie de numărul de defecţiuni..09926 0. 1.01686 0.00E-02 lim PN 0 .8 a = N0 F 20 Se calculează P.k  e   e  N 0 F F=0.1 B. Se confirmă astfel APLICAŢII NUMERICE legii de repartiţie Poisson.00E-14 înregistrat k defecţiuni. aspectele teoretice privind aplicabilitatea APLICAŢIA APLICAŢIAIII Enunţ: Enunţ: Pentru un eşantion format din 150 schimbătoare de viteze au fost Să se rezolve problema de la legea binomială aplicând legea lui Poisson.00309 0.46E-08 1.04934 0.00470 0. 1. k! k! N0  1.1 0.08982 0.00E-08 statistice.00E-06 F=0. k 0 0 4 Concluzii: Rezultatele obţinute prin aplicarea celor două legi sunt apropiate numai în cazul F = 0.8 1.1) cu condiţia ca numărul mediu de defecţiuni în diferite şirurui de experimente să rămână neschimbat (N0 F = a = constant).05513 F=3.

573  k  nk  150 k  0 150 150 20 Se calculează P.00019 1.92482 0.32624 0.99879 0.20735 0.k F(k) 0 1 2 3 4 5 6 7 8 27 53 38 23 8 0 1 0 0 0.30000 P 0.20735 0.10000 0.P - 0.k şi F(k). din care motiv au fost luate în consideraţie şi cazurile k = 7 şi k = 8.00098 0.00437 0.99977 0.20000 0.00000 0.20000 0 2 4 39 k .25664 0.F 1.Rezolvare: 10 Se determină numărul mediu al defecţiunilor: a 1 6 1 236   0  27  1 53  2  38  3  23  4  8  5  0  6  1   1.05294 0.13459 0. rezultatele fiind prezentate tabelar: K nk P.01666 0.79023 0.99442 0.80000 F(k) 0.00000 0 2 4 6 8 6 8 k Legea Poisson .97776 0. 30 Se reprezintă grafic P. k şi F(k): Legea Poisson .60000 0.53359 0.0000 Observaţie: Calculele au fost dezvoltate până la atingerea valorii F(k) = 1.40000 0.

40 .