You are on page 1of 4

In Roma antica viata de familie a alcatuit multa vreme baza

societatii romane. La origine viata de familie este dominate de


atotputernicia tatalui exercitata legal asupra sclavilor casei, dar totodata
asupra nevestei si copiilor sai. Pater familias putea dupa plac sa
recunoasca copii care ii avea de la sotia sa, ori ii expunea in afara casei
abandonandu-i cui i-ar fi dorit, ceea ce, in practica insemna
condamnarea la moarte sau in cel mai rau caz la sclavie. Casatoria era
hotarata de catre capul familiei, iar inclinatiile celor interesati nu erau
deloc consultate.
Era celebrate o logodna, care constituia un angajament solemn
si religios al ambelor familii. Dupa consultarea zeilor, se schimbau
niste inele, care aveau o culoare simbolica. Baietii erau considerati apti
pentru casatorie la varsta de 14 ani, iar fetele deveneau nubile la 12 ani.
In ajunul casatoriei logodnica oferea papusile sale larilor
(stramosii familiei) casei parintesti. In aceasi zi, ea imbraca o tunica
alba facuta dintr-o stofa tesuta potrivit unui procedeu arhaic si retinuta
pe talie de un nod dublu. Pieptanatura era aranjata cu ajutorul unui
instruent special(hosta coelibaris), parul era impartit iin sase suvite
inconjurate de bentite pentru a fi apoi reunite intr-un coc. Dupa aceea
se aseza un voal portocaliu.
Cateodata se aseza cate o cununa de fori si diverse bijuterii, un
colier de aur si diverse bratari. In picioare purtau sandale de aceasi
culoare ca si voalul. Baiatul era imbracat in ajunul nuntii cu o tunica de
culoare alba, simbol al puritatii. In picioare purta sandale. Mijlocul era
incins cu o centura din piele. Nunta ca si in zilele noastre era un prilej
de bucurie. In tot acest timp instrumentisti din flaute si harpe creau o
atmosfera placuta.
Tanara familie aducea jertfe zeilor casnici pentru intarirea noii
familii. De obicei invitatii la nunta aduceau cu ei daruri simbolice,
punand astfel temelia noii familii.

La romni srbtorile de iarn se desfoar ntre 24 decembrie i 7 ianuarie i au ca puncte


centrale zilele Crciunului, Anului Nou i Bobotezei (cu ajunurile respective), caracteristica lor
cea mai important fiind repertoriul neasemuit de bogat n datine i credine, n realizri
artistice literare, muzicale, coregrafice etc.
Colindele, colindele de copii, urrile de belug i recolt bogat cu Plugul, Pluguorul,
Sorcova, Vasilca, Jocurile cu mti (Capra, Cerbul, Brezaia, Turca), Cntecele de stea sunt
cteva din manifestrile folclorice care fac din srbtorile de iarn unele din cele mai
spectaculoase manifestri spirituale ale poporului nostru.

Pluguorul copiilor este un obicei stvechi agrar, care se practic


mai cu seam n Moldova, legat de manifestrile augurale
ocazionate de ntmpinarea noului an. n ajunul Anului Nou cetele
de copii intr din cas n cas s ureze purtnd bice (harapnice) din
care pocnesc, clopoei, tlngi,etc. Urarea este un lung poem n
versuri care prezint succesiunea muncilor agricole - de la aratul
ogorului pn la coptul colacilor.
"Mine anul se-nnoiete,
Pluguorul
pornete
Obicei
auguralsedin
ciclul manifestrilor nchinate
i-om
ncepe
a
ura,Nou. nsemnul ritual este
ntmpinrii Anului
Pe la case a colinda.
alctuit
dintr-un
b saumare,
o ramur verde,
Iarna-i
grea, omtu-i
mpodobit.
Obiceiul
Semne bune
anul are;se practic de ctre un biat,
Semne bune
belug,
iar gazdelor
li sedeadreseaz
urri de bun augur,
Pentru
brazda
de
sub
plug."
invocndu-se sntatea, belugul i prosperitatea:

"Sorcova, vesela,
S trii, s-mbtrnii,
Peste var, primvar,
Ca un pr, ca un mr,
Ca un fir de trandafir"
Tare ca piatra,
Iute ca sgeata,
Tare ca fierul,
Iute ca oelul.
La anul i la muli ani!

Capra a fost socotit de romni ca animalul care d semne dac


vremea va fi bun sau rea. Jocul "caprei" (omorrea, bocirea ,
nmormntarea, nvierea) la origine a fost, desigur, un
ceremonial grav, un element de cult. n cadrul srbtorilor
agrare jocul a devenit un ritual menit s aduc rodnicie anului
care urmeaz, spor de animale n turmele pstorilor, succesul
recoltelor - invocat i evocat de boabele care se aruncau de
gazd peste cortegiul caprei". Jocul caprei", generalizat n toat
ara la sfritul secolului al XIX-lea i fiind socotit un joc
pgn, muli slujbai ai bisericii au refuzat s-l primeasc pe la
casele lor, socotindu-l nevoit de legea cretineasc" (Gr.
Tocilescu). n zilele noastre, jocul a rmas un pretext pentru una
dintre tradiionalele manifestri artistice, prilej de etalare a unor
frumoase podoabe, covoare, stergare .a., n culori vii, uneori
stridente, pentru nveselirea gospodarilor i pentru urri bune cu
prilejul Anului Nou

Obicei care face parte din sfera urrilor


augurale i care se petrece n seara de
ajun a Crciunului. De obicei, cei care
merg cu steaua sunt copii n vrst de 7
- 14 ani. Acest obicei are conotaii
religioase referitoare la naterea
Domnului.

Popa Maria
Cls. A VIII-a A