Studiu de caz blbiala clonic

B.A. - copil de sex masculin, nscut la data de 05.09.1998, domiciliat in Drobeta

Turnu Severin. S-a prezentat la cabinetul logopedic la vrsta de sapte ani.

I. Anamneza
Sarcina a decurs normal, naterea fcndu-se la termen. La naterea copilului,
mama avea vrsta de 28 de ani, iar tatl de 25 de ani. Pe timpul sarcinii mama a
avut diferite conflicte, trecnd prin numeroase stari tensive, consumnd ocazional si
buturi alcoolice. Tatl sufer de blbiala, fiind suspectat de logonevroza. Pana la
vrsta de patru ani si jumtate, copilul s-a dezvoltat normal. Totui, evoluia
limbajului a fost greoaie, la trei ani alternd inca pronunia unor cuvinte uzuale,
model intretinut insa si de mama, influientat si de vorbirea tatlui. Spre sfarsitul
celui de-al treilea an de viata, vorbirea a devenit clara, cursiva. La vrsta de patru
ani si jumtate, in urma unei sperieturi, se declanseaza blbiala.

II. Ancheta sociala

Este al doilea copil al familiei. Celalalt frate, mai mare cu doi ani dect B.A., nu
prezint tulburri de limbaj.
Mama a absolvit liceul, in prezent lucrnd ca secretara, iar tatl este ofer, angajat
al unei cunostinte, reuind sa termine opt clase.
Condiiile de locuit sunt modeste, familia detinand doua camere intr-o casa in care
mai locuiesc alte doua familii (spaiul de locuit a fost motenit de la parintii mamei,
care au decedat, fiind impartit intre frai).
Condiiile de igiena psihica sunt modeste. Regimul de viata este influientat de
activitatile parintilor. Acetia sunt plecai pe tot timpul zilei, venind abia seara
acas, de B.A. avnd grija fratele mai mare. Copii sunt neglijai, utilizarea timpului
fiind la latitudinea lor. Este antrenat in treburi gospodaresti, la care participa cu
plcere. Este activ si energic.

Din punct de vedere somatic B.A. este dezvoltat normal.

Din punct de vedere psihic dezvoltarea sa este normala, inteligenta de nivel mediu.
Prezinta o accentuata instabilitate psihomotorie, avnd o atenie labila, cu o slaba
putere de concentrare, irascibilitate.

De la varsta de patru ani, acesta a fost dat la gradinita cu program normal, in

prezent frecventnd aceeai instituie.
Intelegerea este bine conservata. Se observa faptul ca acest copil constientizeaza
defectul ce ii ngreuneaz comunicarea cu cei din jur si este frustrat de acest fapt,
colegii amuzandu-se pe seama vorbirii sale.

III. Observaii logopedice

La nceputul terapiei s-a constatat ntreruperea vorbirii in timpul pronuniei
sunetelor, din cauza unor spasme care produc repetarea unor silabe sau sunete,
copilul prezentnd aceste tulburri de ritm si fluenta de la vrsta de patru ani si
jumtate, factorul declanator fiind o sperietura produsa in copilrie, existnd insa
si o receptivitate specifica, un fond predispozant (tatl sau sufer de asemenea de
tulburri de ritm si fluenta a vorbirii blbiala). Aceste tulburri au fost intretinute
si accentuate pe parcursul existentei sale de triri emoionale perturbatoare,
provocate de un mediu familial si social nu prea favorabil.
Intensitatea blbielii este oscilanta, alternnd perioade de intensitate maxima, cu
perioade in care ea se reduce semnificativ, influientata de coninutul emoional al
celor comunicate. Dificultatile de vorbire sunt insotite de grimase, convulsii ale fetei
si musculaturii gatului, gesticulaii ale minilor, miscari ale picioarelor, ajungnd la
o agitaie accentuata a ntregului corp, incercand sa compenseze astfel dificultatile
verbale.
Ritmul formularii ideilor este mai lent, iar uneori frazele sunt incorecte gramatical.
Cand emotiile sunt mai accentuate, gaseste cu greu cuvintele necesare, folosind
uneori gestul in locul cuvantului. Are nevoie de un timp mai indelungat de gandire
inainte de a raspunde.

IV. Diagnostic logopedic

Datorita faptului ca ntreruperea vorbirii in timpul pronuniei sunetelor se datoreaz
unor spasme care produc repetarea unor silabe sau sunete, consider ca aceasta
tulburare este o blbiala clonica, declanata de o sperietura la vrsta de patru ani
si jumtate, pe un fond predispozant si intretinuta de triri emoionale
perturbatoare.

V. Prognostic

Evoluia este lenta, insa poate fi favorabila, susinuta de un efort bine dozat si
perseverenta att din partea copilului cat si din partea parintilor si educatorilor care
sa-i acorde sprijin, intelegere si un mediu afectiv securizat.

VI. Terapia logopedica

Activitatea terapeutica se ncepe cu stabilirea obiectivelor, obiectivul principal fiind
schimbarea ritmului vorbirii, formarea unei vorbiri fluente, fara ntreruperi si sacade.
In acest sens, un prim pas l-am fcut prin asigurarea strii calme a copilului si
ntrirea sanatatii generale si a sistemului nervos. Acest lucru s-a realizat prin
elaborarea unei linii de conduita sntoasa a copilului fata de mediu, de defectul
propriu si fata de rolul sau in lupta mpotriva blbielii. Stabilirea raporturilor intime,
pline de ncredere, cu logopatul, s-au fcut prin ntlniri bine planificate, convorbirile
efectuate fiind sincere si vioaie. S-au nlturat convingerile ca defectul sau este de
nenvins si s-a dezvoltat ncrederea ca blbiala este pasagera si nu trebuie privita
ca o nenorocire. S-a ntiprit in constiinta ideea ca lichidarea blbielii e o sarcina a
muncii lui personale asupra lui insusi.
Pentru dezvoltarea memoriei si ateniei s-au efectuat exerciii care necesitau
trecerea rapida de la o situaie la alta, verbalizarea miscarii, schimbarea rapida a
ritmului in mers, exerciii de memorare logica.
Pentru educarea voinei s-au urmrit activitati care sa-l obisnuiasca sa

acioneze calm, echilibrat, stpnit, sa respecte programul de lucru, pauzele, durata

activitatilor. S-a impus si disciplinarea conduitei si a gndirii, realizate prin exerciii
care sa-l determine sa respecte disciplina in jocuri si in viata de zi cu zi, ritmuri
calmante, ncete de gimnastica ritmica, jocuri de vorbire, jocuri in care sa fie nevoit
sa stea mult in picioare, sa se ridice, sa tac, jocuri in hore, cu cntece si cu miscari
lente. S-au mai realizat povestiri din memorie, redarea precisa a coninutului unui
tablou, povestirea precisa a celor auzite.
Este importanta dezvoltarea dinamicii concomitent cu corectarea vorbirii, prin
exerciii de corectare a defectelor de pronunie, prin exerciii de gimnastica de
dezinhibare (ritm accentuat in vorbire si in miscari, jocuri bogate in miscari).
Discriminarea auditiva s-a exersat prin exerciii de pronunare ritmica, exerciii de
reliefare a elementelor prozodice din propoziie, cu variaia intonaiei, accentului,
intensitatii tempoului.
O alta categorie de exerciii efectuate au vizat insusirea deprinderilor corecte de
vorbire si prentmpinarea pierderii lor in condiii de vorbire practica. S-a urmrit
educarea unei funcionari armonioase, ritmice a tuturor elementelor aparatului de

articulaie a sunetelor si a vorbirii in ntregime prin educarea respiraiei (pentru care

s-au efectuat exerciii de inspir regulat, profund, care sa creasc ncet in volum,
expiraie completa, regulata, exerciii de rostogolire a unei mingi de tenis pe masa,
cu dirijare ctre un anumit punct, printr-un jet de aer in expir lent, egal si prelungit,
umflarea baloanelor de sapun). Educarea motricitatii aparatului fonator s-a realizat
prin exerciii ce presupuneau imitarea miscarilor cscatului, gura deschizndu-se
ncet si complet, ridicarea obrajilor, umflarea simultana si alternativa a obrajilor,
suptul si retragerea obrajilor, ghemuirea si rsucirea limbii. Exerciiile de gimnastica
generala realizate prin jocuri care sa dezvolte precizia miscarilor si echilibrul
(aruncarea mingii peste si pe sub mana in inta fixa si apoi mobila, aruncarea mingii
in cos de la distante variabile, sriturile cu coarda, prinderea mingii cu amndou
minile la piept, deasupra capului, la abdomen; evitarea mingii aruncate prin
miscari ale corpului), au avut ca scop educarea armoniei miscarilor.
A fost vizata si punerea in ordine a miscarilor, educarea miscarilor fundamentale ale
corpului, trunchiului, braelor, picioarelor prin: imitarea de ctre logopat a miscarilor
mele; prin dirijarea cu mana a btilor metronomului; prin miscari combinate,
ritmice, de mini si de picioare; prin miscari ritmice ale corpului, coordonate cu
respiraia si vorbirea.
Vorbirea asociata, realizata prin: exerciii de pronunare concomitenta cu mine a
unor silabe, cuvinte, insotind pronunarea de micarea ritmica a degetelor, braelor,
picioarelor; exersarea propoziiilor simple, dezvoltate, afirmative, interogative,
imperative, concomitent cu mine, acestea fiind pronunate strns inlantuite, cu
miscari labiale bine conturate, fara efort, cu modulaii prozodice; repetarea
mpreuna cu logopatul a povestirii dup ilustraii; pronunarea unor fraze invatate,
dup o ilustraie cunoscuta.
Vorbirea reflectata, efectuata prin repetarea unor propoziii rostite de mine,
povestind dup ilustraii.
Vorbirea independenta, realizata prin: recitri de poezii invatate, ntrebri si
rspunsuri cunoscute, dup ilustraii; alctuirea unor fraze scurte utiliznd cuvinte
date, asamblarea cuvintelor si alegerea ritmului propriu; asociaii de cuvinte sub
forma de joc; continuarea unei propoziii ncepute; povestirea dup imagini a unor
povesti cunoscute.
Ultima etapa a terapiei vizeaz exersarea vorbirii naturale in activitatea practica si
in orice situaie: in magazin, in vizita, conversaii cu colegii pe diferite teme,
dialoguri in cadrul jocului, in excursii.

VII. Evoluia pe parcursul terapiei logopedice

S-a putut observa inca de la nceput o rapida si dinamica integrare in activitate, dar
cu o alternare a perioadelor de insucces cu cele de performanta. In general, evoluia
este lenta, cu un ritm oscilant.
S-a nceput mai nti cu educarea funcionarii armonioase, ritmice a tuturor
elementelor aparatului de articulaie, a sunetelor si a vorbirii in ntregime, apoi s-a
putut ncepe exerciii de corectare a defectelor de pronunie, exerciii de vorbire
asociata, vorbire repetata. S-a lucrat concomitent si pe latura dezvoltrii memoriei
si ateniei, dezvoltrii voinei.
A fost folosita mult timp vorbirea pe baza ntrebrilor, urmrindu-se prin aceasta
realizarea unei participri active si contiente, dezvoltarea auzului fonematic cat si
a gandirii si limbajului. Prin intermediul ntrebrilor s-a urmrit totodat si realizarea
usurintei de a gndi si vorbi.
S-a insistat si asupra expunerilor libere, a povestirilor, prin acestea copilul avnd
prilejul sa-si exerseze rostirea corecta, acestea mrind atenia, sporind prelucrarea
pe plan mintal a unor intamplari variate. Pentru evitarea perseverrii disfluentelor,
am alternat exerciiile de vorbire cu voce sonora, optita, mimata, lenta, rapida,
normala.
M-am ocupat si de desensibilizarea logopatului, deoarece, crescnd si accesnd
medii din ce in ce mai largi, constientizarea tulburrii se acutizeaza, iar daca nu se
intervine la acest nivel si din timp, se cronicizeaza. Rspunsul din partea copilului a
fost pozitiv.
Fcnd trei ani de gradinita, copilul si-a insusit unele elemente grafice, insa nu a
invatat sa scrie si sa citeasc. Pe acea baza existenta am incepul invatarea scriscititului, copilul fiind receptiv la acest tip de exerciii, progresul fiind evident,
asigurnd ulterior un suport in continuarea terapiei tulburrii.
S-a obinut astfel o vorbire apropiata de normal, iar terapia logopedica continua.