Professional Documents
Culture Documents
I. Anamneza
Sarcina a decurs normal, naterea fcndu-se la termen. La naterea copilului,
mama avea vrsta de 28 de ani, iar tatl de 25 de ani. Pe timpul sarcinii mama a
avut diferite conflicte, trecnd prin numeroase stari tensive, consumnd ocazional si
buturi alcoolice. Tatl sufer de blbiala, fiind suspectat de logonevroza. Pana la
vrsta de patru ani si jumtate, copilul s-a dezvoltat normal. Totui, evoluia
limbajului a fost greoaie, la trei ani alternd inca pronunia unor cuvinte uzuale,
model intretinut insa si de mama, influientat si de vorbirea tatlui. Spre sfarsitul
celui de-al treilea an de viata, vorbirea a devenit clara, cursiva. La vrsta de patru
ani si jumtate, in urma unei sperieturi, se declanseaza blbiala.
V. Prognostic
Evoluia este lenta, insa poate fi favorabila, susinuta de un efort bine dozat si
perseverenta att din partea copilului cat si din partea parintilor si educatorilor care
sa-i acorde sprijin, intelegere si un mediu afectiv securizat.
S-a putut observa inca de la nceput o rapida si dinamica integrare in activitate, dar
cu o alternare a perioadelor de insucces cu cele de performanta. In general, evoluia
este lenta, cu un ritm oscilant.
S-a nceput mai nti cu educarea funcionarii armonioase, ritmice a tuturor
elementelor aparatului de articulaie, a sunetelor si a vorbirii in ntregime, apoi s-a
putut ncepe exerciii de corectare a defectelor de pronunie, exerciii de vorbire
asociata, vorbire repetata. S-a lucrat concomitent si pe latura dezvoltrii memoriei
si ateniei, dezvoltrii voinei.
A fost folosita mult timp vorbirea pe baza ntrebrilor, urmrindu-se prin aceasta
realizarea unei participri active si contiente, dezvoltarea auzului fonematic cat si
a gandirii si limbajului. Prin intermediul ntrebrilor s-a urmrit totodat si realizarea
usurintei de a gndi si vorbi.
S-a insistat si asupra expunerilor libere, a povestirilor, prin acestea copilul avnd
prilejul sa-si exerseze rostirea corecta, acestea mrind atenia, sporind prelucrarea
pe plan mintal a unor intamplari variate. Pentru evitarea perseverrii disfluentelor,
am alternat exerciiile de vorbire cu voce sonora, optita, mimata, lenta, rapida,
normala.
M-am ocupat si de desensibilizarea logopatului, deoarece, crescnd si accesnd
medii din ce in ce mai largi, constientizarea tulburrii se acutizeaza, iar daca nu se
intervine la acest nivel si din timp, se cronicizeaza. Rspunsul din partea copilului a
fost pozitiv.
Fcnd trei ani de gradinita, copilul si-a insusit unele elemente grafice, insa nu a
invatat sa scrie si sa citeasc. Pe acea baza existenta am incepul invatarea scriscititului, copilul fiind receptiv la acest tip de exerciii, progresul fiind evident,
asigurnd ulterior un suport in continuarea terapiei tulburrii.
S-a obinut astfel o vorbire apropiata de normal, iar terapia logopedica continua.