Gndirea ca proces de ntelegere si rezolvare de

probleme:
ntelegereanelegerea nu nseamn a dovedi i a gsi motivri, ci a cunoate i a
crede.Intelegerea - EMPATIA ?! este consimirea de a te pune n
pantofii altuia de dragul aprecierii experienei acelei persoane fa
de lume.Intelegerea exprima cel mai bine dimensiunea procesuala a gandirii, care descrie modul cum
sunt prelucrate, procesate informatiile. In procesarea ascendenta intelegerea este rezultatul unui demers mai
indelungat (uneori de ani de zile) de acumulare de informatii care sunt reunite in grupari succesive. In acest
caz intelegerea este o inmanunchere, o integrare de insusiri intr-o reprezentare generala, un concept empiric.
In procesarea descendenta intelegerea este rezultatul impunerii unor modele explicative ale realitatii prin
invatare, instruire, educatie. De asta data intelegerea se manifesta prin expansiune, ca si cum ar lua in
posesie o serie de date, situatii, fenomene care i se subordoneaza. Daca in procesarea ascendenta
intelegerea este o consecinta, in cea descendenta este o premisa. Rezulta ca a gandi este, in mod definitoriu,
sinonim cu a intelege. Conceptele, notiunile au o existenta psihologica, adica functioneaza in mintea noastra,
in masura in care stim ce inseamna, in masura in care intelegem continuturile lor, adica suntem in posesia
semnificatiei lor. Intelegerea ne conduce la o explicatie, iar explicatia ne permite elaborarea unui model
functional al realitatii reflectate.

Mecanismul ntelegerii are la baz

un cuplaj informational-Suntem, asadar agenti activi ai cunoasterii. In cea mai mare parte a
existentei noastre cotidiene ne confruntam cu situatii obisnuite, comune, habituale care ne solicita deprinderile,
obisnuintele, rutinele. Situatiile care se cer a fi intelese sunt in mod obisnuit situatii problematice, adica acele
situatii fata de care repertoriul nostru de raspunsuri nu este suficient pentru a le depasi. Avem de invatat la diverse
materii la scoala, de rezolvat probleme de matematica, fizica, chimie, de elaborat eseuri la literatura sau filosofie,
trebuie sa intelegem o multitudine de situatii de viata, sa raspundem la probleme majore pe care ni le pune viata sau
la intrebari pe care ni le punem noi insine. Toate aceste situatii-problema se comporta si ele ca agenti activi pentru
ca trezesc in noi o anumita stare de tensiune, o incordare, curiozitate, nerabdare sau iritare, nervozitate.Pentru ca o
situatie sa devina problematica ea trebuie sa vina in intampinarea unor necesitati, cerinte ale subiectului.Cuplajul
informational se realizeaza ca un proces de tranzactie, de negociere intre subiect si obiect. Fiecare parte a acestui
proces se comporta activ si, in functie de cantitatea de informatie pe care o aduc, putem vorbi de urmatoarele tipuri
de cuplaj informational-intelegere.

sistemele asociative-Acestea pun in relatie cunostintele, experientele stocate in memorie

cu situatiile prezente si avanseaza explicatii. In mod obisnuit, o situatie prezenta declanseaza in minte un proces
asociativ prin care noua situatie este asociata cu o situatie anterioara, deja asimilata, inteleasa. Procedeul este relativ
simplu si uzeaza de operatii de comparatie, clasificare, categorizare.Principiul de baza al asocierii stipuleaza ca,

daca doua experiente se produc impreuna si concomitent, atunci fiecare dintre ele, cand ajunge in
constiinta, are tendinta de a o readuce si pe cealalta . Cele trei forme de baza ale asocierii sunt:

dupa asemnare

dupa contrast

dupa conexiunea spatial si succesiunea temporal(elementele care in trecut au

aparut impreuna sau unul dupa altul sunt reactualizate mai usor).
O situatie problematica constituie un stimul declansator al unor asociatii, legaturi

care pot conduce la intelegerea acesteia. Se pot constitui lanturi asociative care activeaza secvential cunostinte,
procedee de lucru, scheme de actiune. Lantul asociativ poate fi liniar pentru secvente de lucru algoritmice sau
ramificat pentru secvente de lucru euristic.

Analogia : este asemanarea ( partiala ) intre doua sau mai multe notiuni, situatii ,
fenomene , etc. Fenomen care const n modificarea formei sau uneori a sensului unui cuvnt sub
influena alteia dintre formele sale sau sub influena altui cuvnt. MARCOSANU ELENA
( sursa http://dexonline.ro/definitie/ )

analogia:Cand oamenii pricep ceva anume prin analogie, ei inteleg un lucru in relatie cu alt lucru.
Iata cateva exemple sugestive de analogie: structura atomului sistemul solar;
moleculele de gaz bilele de biliard;
memoria umana biblioteca. ( UTA DIANA )

Rezolvarea de probleme

Modele explicative:

la baz legea efectului,

care susine c o aciune urmat de succes tinde s se consolideze, iar dac este
urmat de eec, ea va fi eliminat din comportament. Pentru a ilustra modelul su
rezolutiv, Thorndike a realizat un experiment n cadrul cruia o pisic era introdus ntro cuc, din care, pentru a putea evada, trebuia s trag de o sfoar. Dup o serie de
ncercri i erori, pisica descoper soluia de evadare, iar n zilele urmtoare acestui
eveniment, tipul necesar felinei pentru a evada s-a redus considerabil.

Al doilea model apartine savantului german Kohler -a fost efectuat de ctre

savantul german pe maimue. O maimu nfomentat era nchis ntr-o cuc i avea
la vedere un ciorchine de banane, la care nu putea ajunge, ns, dect dac se folosea
de o cutie aflat n interiorul cutii. Dup o serie de ncercri nereuite aimua pare c
abandoneaz, dar ulterior are un moment de iluminare n care folosete cutia pentru a
ajunge la hrana dorit.

Primul model apartine savantului american Thorndike -are

Strategii rezolutive:
Strategia algoritmic -ce

mijloace de rezolvare i soluie;

exprim o convergen deplin ntre problem,

Strategia euristic -ce

exprim o disordan ntre problem, mijloacele de

rezolvare i soluie.
Strategii combinate -

Etapele procesului rezolutiv:

punerea problemei

rezolvarea problemei

Elementul esenial al primului moment l constituie elaborarea unei reprezentri mintale

interne a problemei. Acest demers se realizeaz n baza definirii datelor problemei, a
explorrii bazei de cunotine proprii pentru a stabili tipul de problem cu care ne
confruntm, dar i mijloacele adecvate de lucru.
Factori care influeneaz procesul rezolutiv:-presiunea timpului-noutatea problemeitensiune emoional, oboseal intelectual-lipsa de motivaie, teama de eec...
( UTA DIANA )

Iacob Madalina-Ioana

"Gndirea nseamn via; de aceea, cei care nu gndesc aa, nu i triesc viaa n
adevratul sens al cuvntului. Gndirea este ceea ce l face pe om."(A.Bronson
Alcott)