You are on page 1of 19

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti

Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T

Detectia automata a
depasirii vitezei
legale si aplicarea
masurilor legale
Intocmit de:
Profesor indrumator:
Balau Alida-Ioana
Andrei Gheorghiu
Dziuzenschi Mircea-Cazimir

Dr.ing.

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T

Dobrescu Ciprian
Racasan Ionut
Ungur Razvan
Radarul

Sistem electronic, folosit pentru a localiza obiecte din afara cmpului


visual, i pentru a determina distana lor proiectnd unde radio ctre aceste
obiecte.
Termenul radar deriv din sintagma englezeasc radio detection and ranging i
a fost folosit de Statele Unite i de aliai n timpul celui de-al doilea rzboi mondial,
lucrndu-se cu o varietate de dispozitive privind detecia radio i gsirea poziiei.
Aceste dispozitive posed nu numai facilitatea de a indica prezena i distana unui
obiect ndeprtat, numit int, dar pot s determine i poziia obiectului respectiv n
spaiu, forma i mrimea sa, precum i viteza i direcia micrii sale.
Dei a fost inventat la nceput ca un instrument pentru rzboi, astzi radarul este
folosit pe scar larg n multe scopuri pe timp de pace, cum ar fi controlul traficului
aerian, urmrirea direciei navetelor spaiale, etc.

Primul experiment ncheiat cu succes n cutarea distanei radio s-a


realizat n 1924, cnd fizicianul britanic Sir Edward Victor Appleton a folosit ecouri
radio pentru a determina nlimea ionosferei, un strat ionizat a atmosferei
superioare care reflect mai departe unde le radio.
n anul urmtor fizicienii americani Gregory Breit (1899-1981) i Merle Antony Tuve
(1901-1982) au obinut independent aceleai msurtori ale ionosferei, folosind
teh- nica radio-puls care a fost apoi adoptat de marea majoritate a sistemelor
radar. Dezvolta- rea acestuia din urm a fost imposibil pn cnd tehnica i
echipamentele electronice au fost mbuntite n anii 1930.
Primul sistem radar a fost realizat n anul 1935 de fizicianul britanic Sir
Robert Watson Watt. Munca sa a oferit britanicilor un punct de pornire n ceea ce
privete aceast tehnolo- gie, iar n 1939 ei (britanicii) au construit un lan de staii

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T
radar de-a lungul coastelor de sud i est ale Angliei pentru a detecta agresorii
aerieni sau maritimi.
n acelai an (1939), 2 oameni de tiin britanici au fcut cel mai important pas n
crearea tehnologiei radarului n timpul celui de-al doilea rzboi mondial:
Fizicianul Henry Boot (1917-1983) i biofizicia- nul John T. Randall (1905-1984) au
inventat un tub electron numit magnetron cu cavitate rezonant.
Acest tub este capabil de a genera vibraii radio de nalt frecven cu mare cantitate de energie, permind astfel dezvoltarea radarului de microunde care
opereaz n ban- da de lungime de und scurt de mai puin de 1 centimetru,
utiliznd laserul.
Radarul de micround, numit i LIDAR (din sintagma englezeasc
light detection and ranging, adic detectare i calcularea distanei luminii) este
folosit n zilele noastre n comunicaii i la msurarea polurii atmosferice.
Sistemele radio avansate dezvoltate n anii 1930 au ju- cat un rol important n 1930
n Btlia Marii Britanii, o btlie aerian din august pn n octombrie 1940, n
care Luftwaffe al lui Adolf Hitler a pierdut ctigarea controlului aerian asupra
Angliei. Dei germanii aveau sistemele lor de radar proprii, pe parcursul rzboiului
britanicii i englezii au reuit s menin superioritatea tehnic.

Cum functioneaza detectoarele radar?


Procedeul
Echipamentul radar const dintr-un transmitor, o anten, un receptor i un indica
tor. Spre deosebire de emisia radio, n care un transmitor trimite unde radio iar
recep- toarele le intercepteaz, transmitoarele i receptoarele radar sunt de obicei
localizate n acelai loc.
Transmitorul emite o raz de unde electromagnetice cu ajutorul unei antene, care
concentreaz undele ntr-o raz punctnd(indicnd) direcia dorit.
Radarul se bazeaza pe folosirea undelor radio pentru a detecta si monitoriza
obiecte. Cea mai simpla functie a sa este sa afiseze distanta unui obiect. Pentru a
face asta, un dispozitiv radar emite o unda concentrata si asteapta un ecou. Daca
este un obiect in calea undei radio, va reflecta ceva din energia electromagnetica si
unda radio se va intoarce la dispozitivul radar.

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T
Antena colecteaz energia coninut n semnalul ecou i o trimite recepto-rului.
Printr-un proces de amplificare i prin procesare computerizat, receptorul radar
produce un semnal vizual pe ecranul indicatorului, n esen un monitor de afiare
computerizat.
Undele radio se propaga prin aer la o viteza constanta, viteza luminii, asa ca
dispozitivul radar poate calcula cat de departe este un obiect bazat pe timpul de
revenire al undei radio.
Radarul poate fi folosit si pentru a masura viteza unui obiect, datorita fenomenului
numit "schimbare Doppler". Ca si undele de sunet, undele radio eu o anumita
frecventa, numarul de oscilatii pe unitatea de timp.
Cand pistolul de radar si masina stau nemiscate, ecoul va avea aceeasi frecventa ca
si semnalul initial. Fiecare parte a semnalului este reflectata cand atinge masina,
oglindind cu exactitate semnalul initial.
Dar cand masina se misca, fiecare parte a semnalului radar este reflectata intr-un
punct diferit in spatiu, ce schimba modelul undelor. cand masina se indeparteaza de
pistolul de radar, al doilea segment al semnalului trebuie sa se propage pe o
distanta mai mare decat primul pentru a ajunge la masina.

Transmitatorii
Pentru ca radarul s lucreze cu succes, transmitorul trebuie s emit o explozie
de energie i s recepioneze, s detecteze i s msoare o foarte mic fraciune
(aproximativ un milioana parte dintr-un milion) din energia radio total, revenit n
forma unui ecou.
O soluie privind rezolvarea problemei detectrii ecoului minuscul n prezena unui
semnal de cutare foarte puternic este folosirea sistemului de vibraie (pulsaie).
Un puls de energie este transmis pentru 0,1 pn la 5 microsecunde; apoi
transmitorul este mut (inactiv) timp de sute sau mii de microsecunde. n timpul
fazei de pulsaie, sau de emi-sie, receptorul este izolat de anten prin intermediul
unui comutator TR (transmite-recep-ioneaz); n perioada dintre pulsaii
transmitorul este deconectat de la anten prin intermediul unui comutator ATR
(anti-TR).

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T

Radarul de und-continu emite un semnal continuu i nu pulsaii. Radarul Doppler,


folosit adesea pentru a msura viteza unui obiect, cum ar fi un automobil sau o
minge de baseball, transmite la o frecven constant.
Semnalele reflectate de obiecte aflate n micare, n apropiere de anten, vor fi de
frecvene diferite din cauza efectului Doppler. Diferena n frecven produce acelai
raport circulnd cu frecvena transmis cu al vitezei intei care circul cu viteza
luminii. Astfel, o int care se mic fa de radar la 111 mph (179 km/or)
schimb frecvena de 10 cm (3000 Mhz) radar la exact 1 Khz.
Dac un transmitor radar este deci aranjat astfel nct s resping ecourile care
au aceeai frecven cu a transmitorului i amplific doar acele ecouri care au
frecvene diferite, el va arta numai intele aflate n micare. Un astfel de receptor
poate detecta vehicule aflate n micare pe teren n ntuneric. n acest fel poliia
msoar viteza mainilor.

Radarul de frecven modulat (FM) emite un semnal continuu de frecven


shimbat neu- niform. n timp ce radarul preia un semnal pentru a fi transmis,
reflectat i recepionat, frecvena de transmisie se schimb. Diferena dintre
frecvena ecoului i frecvena transmitorului la momentul recepiei ecoului este
apoi msurat i tradus n distana dintre transmitor i obiect. Aceste sisteme
sunt mult mai precise dect cele cu puls.

Radarele antena
Radarele anten trebuie s fie nalt direcionale; adic, ele trebuie s produc o
raz limitat (mic). Deoarece lrgimea razei produse de anten este direct
proporional cu lungimea de und a radiaiei i invers proporional cu lrgimea
antenei, i pentru c antenele mari ale unitilor radar mobile sunt impracticabile, a
devenit necesar realizarea radarului micround.
Printre alte avantaje ale radarului micround se nu mr susceptibilatea mai
sczut pentru contramsurile inamicului, cum ar fi mbulzeala (aglomerarea de
obiecte) i o mai mare rezoluie a intelor.
Micarea necesar razei radar este obinut prin micarea antenei; aceast micare
este numit scanare. Cea mai simpl form de scanare este rotaia continu i
ncetinit a antenei.

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T
Radarele de teren(sol) folosite pentru detectarea forelor aeriene au adesea 2
seturi de radare, unul care este scanat orizontal pentru a detecta avionul i pentru
a determina azimutul su, adic distana unghiular pe orizontal, iar cellalt este
scanat pe vertical dup ce avionul a fost reperat i determin nlimea la care se
afl avionul sau elicopterul.

Receptorii
Un receptor ideal trebuie s amplifice i s msoare un semnal extrem de slab la
frecven foarte nalt.
Pentru c un amplificator mobil nu a fost inventat pentru a putea realiza direct n
mod satisfctor aceast funcie, semnalul este convertit la o frecven
intermediar de aproximativ 30 Mhz printr-un circuit superheterodin i amplificat la
aceast frecven. Frecvena foarte nalt a semnalului radarului necesit un
oscilator i un mixer cu o precizie cu mult peste aceea necesar receptoarelor radio
normale, ns circuite potrivite au fost inventate i astfel ele sunt folosite ca
oscilatoare de tuburi de microunde de nalt putere numite klystroni.
Frecvena intermediar este amplificat n mod convenional.Semnalul este apoi
alimentat la un calculator.

Afisajul radarului
Afiajele radarelor moderne seamn cu terminalele jocurilor video. Unele radare
concepute pentru bazele aeriene i spaiale afieaz o hart de teren la o rezoluie
ridicat.
Obiecte mici cum ar fi un vagon sau camion pot fi vzute la o distan de cteva
mile deprtare, chiar i noaptea n condiii de averse de ploaie. Printre cele mai
recente avantaje ale afiajelor radar i a procesrii sunt rezultatul noii tehnologii a
computerelor i a echipamentelor electronice de mare.

Sisteme radar secundare

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T
Sistemele de radar discutate mai sus sunt cunoscute ca sisteme primare, opernd
pe princi- piul unui ecou pasiv de la int. Un alt grup de dispozitive radar,
cunoscute colectiv sub numele de sisteme secundare, depind de un rspuns al
intei; multe dintre aceste dispozitive sunt folosite n navigaie i n comunicaii.

Transpondorul
Un radar cu sistem luminos, numit i un racon sau un transpondor (din englezescul
transponder) este un sistem radar secundar care trimite un puls de fiecare dat
cnd primete un puls.
Astfel de radare au extins registrul de sisteme radar, pentru c un puls transmis,
chiar de la un transmitor de tensiune slab, este mult mai puternic dect un ecou.
Transmitorul radarul trimite pulsul iniial numit interogator. Cea mai simpl form
de radar cu semnal luminos trimite un singur puls la aceeai frecven la care l
primete, aproape instantaneu, acionnd astfel ca un ecou puternic.
Semnalele luminoase, totui, pot fi modificate pe diverse ci; radarele cu semnalele
luminoase pot fi construite pentru a trimite napoi un rspuns codat, asigurnd
astfel c navigatorul nu do gre. Radarele cu semnal luminos mai simple sunt
folosite pe timp de pace n navigaie, n special mpreun cu echipamente radar de
mic putere.

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T

Benzile de detectie

Benzile de detectie a radarelor se refera la frecventele si undele radio. Ele au in


mod tipic o distanta ridicata sau scazuta pe raza benzii.
Benzile folosite de radarele de politie au fost limitate la X, K, Ka (si in anumite tari
si Ku). Aceasta delimitare a fost facuta de CFC (Comisia Federala de
Comunicatii).

Banda X

Distanta de operare a benzii X este de la 10.5 la 10.55 GHz.


Banda X este cea mai veche banda folosita pentru detectia vitezei si a fost retrasa
treptat din folosinta in anumite zone,deoarece cele mai multe sisteme de usi
automatizate,senzori de miscare,antene de telefonie mobila sau alte sisteme
electronice emit pe aceeasi frecventa si pot induce in eroare detectoarele radar.
Poate fi detectata de la cca 2 pana la 4 mile. 1 mila terestra = 1 609 km.

Banda K

Distanta de operare a benzii K este de la 24.05 la 24.25 GHz.


Aceasta banda aparut atunci cand banda X a devenit usor de detectat.
Aparatele radar in banda K au o caracteristica speciala: pot fi folosite in modul
Instant-ON. Aceste aparate au un comutator care opreste fluxul de energie insa
aparatul ramane intr-un mod stand-by gata sa fie activat in orice moment.De
obicei,cand masina urmarita se afla la 2-300 metri de aparat se porneste si fluxul
de energie si se citeste valoarea vitezei. Practic soferii nu mai au cand sa reduca
viteza si atunci cand detectorul radar emite alerta,viteza este deja masurata de
aparatul radar.

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T
Este detectabila de la mai mult de 2 mile.

Banda Ka sau Ka extinsa

Distanta de operare a benzi Ka se situeaza intre 33.4 si 36.0 GHz.


Tot in aceasta banda functioneaza si radarele cu camerele foto.Sistemul foto
combina un radar in banda Ka si o camera foto automata. Orice vehicul care se
apropie de radar cu viteza mai mare decat limita legala va declansa si aparatul foto
care pe langa poza autoturismului mai inregistreaza si data,locatia si ora.
Cei care incalca regulamentul nu sunt opriti pe loc ci primesc prin posta instiintarea
de plata a amenzii si eventualele sanctiuni dispuse de politie.
Cea mai noua banda folosita pentru detectia vitezei, are o frecventa mult mai larga
decat banda K. Detectoarele setate sa detecteze banda K nu vor putea detecta
banda Ka.( Se face referire la detectoarele de model vechi care au ca banda limita
de detectie, banda K). Banda Ka are cele mai putine alarme false dintre toate
benzile de detectie a vitezei. Detectabila de la mai mult de 2 mile.

Banda Ku

Situata pe frecventa 13.450 Ghz, banda Ku este cea mai noua banda utilizata de
catre radarele auto.
Deocamdata este folosita doar in anumite tari din Europa, vehiculandu-se ca se va
introduce cat mai curand si in SUA. Pentru depistarea acestei benzi este nevoie de
un detector radar performant pentru ca numai ultima generatie de detectoare radar,
are aceasta banda inclusa in benzile de detectie.

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T

Detectoarele de detectoare radar (DDR)

Exista locatii unde detectoarele radar sunt interzise prin lege. Pentru a sanctiona
abaterile de la aceasta lege, politistii trebuie sa determine existent detectoarelor
radar.
Ca urmare, au aparut detectoarele de detectoare radar (DDR). Aceste aparate simt
prezenta detectoarelor prin receptia undelor electromagnetice emise de catre
acestea.
In acest domeniu, exista o lupta continua intre sistemele de detectie radar si DDR.
Producatorii de detectoare au incercat sa ecraneze electromagnetic cat mai bine
detectoarele produse,iar unele detectoare schimba frecventa de operare sau se
opresc automat cand simt un DDR.
Primele aparate DDR ( de tip VG-2 ) detecteaza oscilatiile emise de detectoare pe o
anumita frecventa. Cele mai multe detectoare radar sunt protejate impotriva
acestui sistem dar a aparut intre timp un nou tip de DDR, cunoscut sub denumirea
de Spectre. Acesta scaneaza o banca mai larga de frecvente pe care opereaza
detectoarele radar.

Radarele de tip laser (LIDAR)

Acestea functioneaza pe alte principii decat cele cu microunde. O sursa laser emite
o serie de impulsuri luminoase la anumite intervale de timp si se masoara intervalul
de timp dintre impulsurile emise si cele reflectate receptionate.
Totul se intampla foarte repede, practice cu viteza luminii, astfel incat unui sistem
de masurare a vitezei de tip laser ii ia sub o jumatate de secunda pentru a masura

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T
viteza unui autovehicul,spre deosebire de 2-3 secunde cat ii ia unui sistem radar cu
microunde. Un impuls are nevoie doar de cateva ns pentru a fi emis si receptionat
inapoi. Avantajele acestui sistem sunt indiscutabile : viteza foarte mare,acuratete
mult mai buna, insa si dezavantajele sunt pe masura: costuri foarte mari,nu pot fi
folosite din vehicule aflate in miscare.

Radare POP
Unele aparate de masurar a vitezei sunt capabile sa functioneze in modul POP.
Tehnologia POP este folosita in radarele de tip Bee III, existente din 2010 pe strazile
din Romania. Aceasta tehnologie este utilizata pentru a evita detectia radarelor
politiei de catre detectoarele obisnuite. Atunci cand radarul functioneaza in modul
POP,acesta emise un semnal foarte scurt, de aproximativ 67 milisecunde spre
masina tinta, obtinand astfel o viteza estimativa. Daca va considera necesar,
politistul poate apoi sa citeasca viteza reala cu un Instant-ON cand masina cu
pricina se apropie de radar. Emiterea unei amenzi doar pe baza unei citiri facute in
modul POP este discutabila. Tehnic vorbind, este putin probabil ca intr-un interval
atat de scurt sa se poata emite un flux suficient de lung si de constant de
microunde pentru a face o citire exacta.

Instant ON
Un radar care functioneaza in modul Instant-ON este capabil sa citeasca corect
viteza obiectelor urmarite trecand din stand-by in regimul de functionare normal in
timp extrem de scurt, practic instantaneu. Acest lucru permite politistului sa
porneasca radarul atunci cand masina se afla exact in zona filmata si citirea sa se
faca foarte rapid, fara ca respectivul conducator auto sa mai poata sa franeze in
timp util dupa ce este alertat de detectorul radar.

Detectia vitezei cu sisteme de procesare a imaginii

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T
Sistemele cu procesor de imagine video detecteaza autovehiculele prin
analizarea imaginilor dintr-o scena de trafic pentru a determina schimbrile ntre
cadre succesive. Algoritmii de procesare a imaginii care analizeaz imagini albnegru examineaza variaia de niveluri de gri n grupuri de pixeli continute n
cadrele video.
Algoritmii sunt conceputi pentru a elimina variaiile de nivel gri din imaginea
de fundal cauzate de condiiile meteorologice, umbre i artefacte de zi sau de
noapte i s pstreze obiecte identificate ca automobile, camioane, motociclete si
biciclete. Parametrii fluxului de trafic sunt calculati prin analizarea de cadre
succesive video. Culorile imaginii pot fi, de asemenea, exploatate pentru a obine
fluxul de trafic de date.
Au fost dezvoltate trei clase de sisteme VIP: tripline, n bucl nchis de
urmrire i de date de urmarire asociate. Sistemele tripline opereaza permind
utilizatorului s defineasc un numr limitat de zone de detectare n campul de
vizualizare al camerei video. Atunci cnd un vehicul traverseaz una dintre aceste
zone, este identificat observnd schimbrile n pixeli cauzate de vehicul n raport cu
carosabilul n absena unui vehicul.
Analizele bazate de suprafa si cele bazate pe grila sunt utilizate pentru a
detecta vehiculele din VIP-uri tripline. Apropierea bazata pe suprafa identific
caracteristici marginale, n timp ce analiza bazata pe grila clasific ptrate pe o gril
fix care conine vehicule n micare, vehicule oprite sau lipsa unor vehicule.
Sistemele tripline estimeaza viteza vehiculului prin msurarea timpului de care un
vehicul identificat are nevoie pentru a parcurge o zona de detectare de lungime
cunoscuta.
Viteza este identificata impartind lungimea la timpul in care vehiculul a
parcurs distanta respectiva. Apariia apropierilor cu PVI de urmrire a fost facilitat
de microprocesoarele cu randament mare si de costul scazut al acestora. Sistemele
de urmrire in bucl nchis sunt o extensie a sistemelor tripline care permit
detectarea unui vehicul de-a lungul unei seciuni de carosabil mai mare.

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T

Exemplu de detector:
MC201xSE de la SWARCO TRAFFIC SYSTEMS, este un detector de ncredere pentru
msurtori de precizie de pn la 250 km/h, pentru sisteme de detecie a vitezei n
orae i pe autostrzi.

Detectorul MC201xSE a fost special proiectat pentru aplicaii de Detecie i


sanciuni pentru depairea vitezei, atunci cnd sunt necesare msurtori de vitez
extrem de fiabile. Acesta ofer msurtori de vitez de mare precizie de pn la
250 km/h, pentru sisteme de detecie a vitezei n orae i pe autostrzi.

Descriere funcional:
Seria MC201xSE a fost proiectat pentru msurtori de precizie pentru viteze mari,
folosind dou bucle pe fiecare band de circulaie cu MC2012SE (cu/ fr detecie a

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T
motocicletelor) sau patru bucle pe fiecare band de circulaie cu MC2014SE (cu
detecie a motocicletelor).
Algoritmii speciali controleaz semnalele buclei pentru a se asigura c msurtorile
de vitez sunt extrem de fiabile. Dac semnalul buclei este incorect, un bit de
calificare va fi transmis pentru a informa Sistemul de detecie i sanciuni despre o
valoare a vitezei inacceptabil.
Telegrama este trimis prin intermediul interfeei de date RS485, dup ce
vehiculul a prsit sistemul de bucl. n plus, n afar de informaiile despre vitez,
telegrama conine i informaii despre tipul de vehicul i lungimea acestuia, distana
dintre dou vehicule, gradul de ocupare i direcia de mers.
Astfel este posibil i colectarea datelor de trafic, n conformitate cu TLS folosind un
FG1-IOC.

DETECTOR DE CLASIFICARE MC201xSE:

Detectorul are o ieire de comutare pentru fiecare bucl. Aceste ieiri sunt activate
n momentul n care vehiculele induc o atenuare pe bucle, declannd radarul
Sistemului de detecie i sancini pentru depsirea limitei de vitez, n timp real.
Pentru ambele domenii de aplicare (orae i autostrzi) sunt specificate
configuraiile optimizate ale buclei pentru acurateea distanei i vitezei necesare.
Pentru detecia motocicletelor se adaug dou bucle de 1m.
Detectorul se ajusteaz automat pentru bucla / combinaia de cablu inductiv
conectat. Variaiile de temperatur nu au nici o influen asupra colectrii de date.
Sistemele de msurare sunt permanent verificate pentru buclele scurtcircuitate sau
deschise.
Doar atunci cnd este detectat o defeciune definit, sistemele sunt puse ntr-o
condiie de defect. n cazul n care o bucl a unui sistem TLS cu circuit dublu este
perturbat, bucla nc furnizeaz la timp date despre gradul de ocupare, decalaj de
timp, precum i o clasificare a vehiculelor similare autovehiculelor i similare
camioanelor.
Tipul de detector MC201xSE controleaz buclele prin intermediul unui semnal
sinusoidal continuu (fr multiplexare). Reglarea diferitelor valori discrete de

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T
frecven, este evitat msurarea interferenelor canalului, de asemenea, i pentru
mai multe MC201xSE. Metoda de msurare analogic patentat, permite
conectarea a pn la 1000 m de cablu de alimentare pentru buclele TLS (pentru
detecie i sancionare privind viteza cu limitare la 100 m).

Aplicarea masurilor legale

Printre cele mai grave contraventii inregistrate in statistici se numara depasirea


limitei de viteza cu mai mult de 60 de km/h, conducerea autovehiculelor sub
influenta alcoolului si sofatul pe contrasens pe drumurile cu limita de viteza ridicata.

Noi reguli prevazute de noul Cod Rutier

Ridicarea nivelului de amenzi pentru depasirea limitei de viteza


Aceasta este considerata o masura care poate da rezultate pozitive in ceea ce
priveste scaderea semnificativa a numarului de accidente grave si deosebit de
grave.
Conform acesteia, soferii care depasesc limita maxima de viteza admisa pe
sectorul de drum pe care circula cu valori cuprinse intre 51 si 60 km/h vor primi
intre 9 si 20 puncte de amenda (720 - 1.600 lei), iar cei care depasesc limita
maxima cu peste 60 de km/h vor primi intre 21 si 50 puncte de amenda (1.680
4.000 lei).
In cazul in care depasirea limitei maxime de viteza cu peste 60 de km/h este
corelata cu un accident de circulatie in urma caruia au rezultat pagube materiale
sau ranirea uneia sau a mai multor persoane, amenda este cuprinsa intre 4.080 si
9.600 lei, reprezentand 51- 120 puncte de amenda.

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T
Aceste

doua

contraventii

atrag

dupa

sine

si

suspendarea permisului

de

conducere astfel: daca in urma accidentului au rezultat doar pagube materiale,


permisul de conducere se suspenda pentru un an, iar daca au rezultat si victime,
permisul va fi suspendat 2 ani.

Suspendarea permisului pentru neplata amenzilor

Aceasta masura face parte din cele aspru contestate deoarece conform noilor
prevederi, contravenientul este obligat sa isi plateasca amenda in maxim 30 de zile
de la data intocmirii procesului verbal de constatare. Acest lucru contravine
dreptului contravenientului de a face contestatie la procesul verbal si a aplicarii
masurii numai in urma unei decizii definitive si irevocabile a instantei de judecata.
Conform noilor prevederi, Politia Rutiera va acorda o perioada de gratie de 20 de
zile peste termenul legal impartita astfel:
5 zile de la expirarea termenului de 30 de zile, timp in care organele abilitate trimit
contravenientului dispozitia de suspendare.
15 zile de la data primirii dispozitiei de suspendare.

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T

Hyundai a prezentat noul sedan Genesis, model ce


detecteaza radarele si incetineste automat pana la viteza
legala.

Genesis e un sedan de lux, dotat cu tehnologie de ultima ora. Masina foloseste


GPS-ul pentru a detecta toate camerele de viteza si incetineste atunci cand
sesiseaza pericolul pentru soferi.
Momentan, tehnologia este valabila doar pentru camerele fixe, nu si pentru cele
mobile. Anuntul a fost facut de presedintele grupului, Guido Schenken, la Seul.
Sistemul inventat de Hyundai este destul de controversat, sunt multi care sustin ca
radarele sunt o masura buna de siguranta pe sosea si nu este necesara "inselarea"
sistemului de catre masina.

Sistemul Genesis il avertizeaza pe sofer si ii da sansa sa incetineasca singur


cu 800 de metri inainte de zona radarelor, dar preia automat controlul si
incetineste atunci cand e cazul, daca soferul decide sa nu actioneze.

Universitatea POLITEHNICA Bucuresti


Facultatea de TRANSPORTURI / T.E.T

Bibliografie:

http://www.i-drpciv.ro/
http://www.swarco.com/romania-ro/Produse-si-Servicii/
http://www.infobazar.ro/auto/
http://www.ionutmarcu.home.ro/RefRadar.html