CONST. L.

H R I S T E A :-*
G -W...-- - L . S . P A D U R E A N
. _ -.-_

Membru de onoare

a1 Asociatiel CreBCPtorllor de Albine

din R. 8. Romania

q!p-

- ~ .
C

--

:r. , . .

.-

.
-

:.

..- ..I*

-),--*.-p

..

ti;:

.-.
-----''-

:*

B U C U B E # T I

.-

.... A P I C 0 L, lucrare ampla de sinteza, i n care se i m b i n a

rinduirea sistematica - dupa alfabet - a terminologiei de specialitate,
cu informarea teoretica g i p r a c t i c i a c i t i t o r u l u i i n problemele cresterii
albinelor ~i s p o r i r i i producfiei stupinii.
ABC-UI apicol inmanuncheaza experienta de aproape 50 de ani a
autorilor, studii ~i realizari originale culese d i n toate c o l f u r i l e t a r i i ca
si ceeaceeste nou si insugit d e s t i i n t a $i practicazilelor noastre d i n apicultura mondiala.
Confinutul nofiunilor este prezentat p o t r i v i t c e r i n l e l o r fiecarui termen. Acolo unde t i m p u l a b a t a t o r i t bine cunogtin;ele, prezentarea este
mai succinta, iar unde nevoile cer mai m u l t a cunoagtere, c o n t i n u t u l nof i u n i l o r este mai detaliat. Fiecare termen a fost chibzuit bine pentru
a nu d a c i t i t o r u l u i nici t o m u r i de biblioteca, dar nici o schematizare nefolos itoare.
Acolo unde notiunea prezentat; are contingent5 cu a l t termen, se fac
t r i m i t e r i cu indicativul V a n .(vezi notiunea ...) pentru a se evita repetarile.
Necesitatea si utilitatea practica a acestui gen de lucrare a fost
doved it5 cu prisosintZ.
D e la prima edifie a lucrarii l u i A.I. Root ,,A B C ... x y z apicol" au
trecut aproape I 0 0 ani. Zecile de e d i t i i care au urmat dupa aceea, relua,
rea idei i i n R.F. aGermaniei de catre R. lacobi care semneaza un ,,ABC
al albinelor", dictionarele apicole publicate i n Franfa, U.R.S.S., R.S.
Cehoslovacia 5i i n alte tat-i arata dorinta mereu treaza a apicultorilor de
pe toate meridianele de a cunoaste si de a f i i n posesia unei documentari

A BC

A.B.C.... APICOL

A.B.C

.... APICOL

sistematizate i n rezolvarea problemelor pe care ie r i d i c i viafa ~i product i a stupinei.

Const. L. Hristea a adunat de-a lungul tirnpului o vast5 experlent5
5i o bogata documentatie $ t ii n f i f i c i pe care le-a orinduit metodic, le-a
sintetizat ~i le-a i n f a f i ~ a tintr-un limbaj deopotriva accesibil pentru
amator ca yi pentru profesionistul exigent. Liviu Pidurean a adus unele.
c o m p l e t i r i ~i contribufii de ordin ~ t i i n t i f i cprecizate la cuprins.
Editura, ca yi autorii, nutresc speranla ca sugestiile c i t i t o r i l o r v o r
ajuta la imbunatZtirea l u c r i r i i, astfel ca editia vi itoare s i i n l i t u r e
Iipsuri le inerente acestui inceput.

AC este denumirea dat5 armei de

atac ~i aptirare pe care albina o intrebuinieazg fn lupta cu inamicii s5i.
V. n. Albina, aparat de atac qi ap8rare ~i Veninul albinelor.

cret5 toxine care afecteazc?.nervii motori ai aripilor, paralizindu-le, iar

pe de alt3 parte, traheele obturate de
numlrul lor din ce in ce mai mare,
impiedic5 normala functionare a clilor respiratorii. Simptome caracteristice apar rnai ales la Inceputul primtiverii, cind pe fundul stupului se v5d
multe albine moarte f5rS aripi. Cele
muribunde ies din stup abia tirindu-se
gi mor curind. ffn timpul iernii albinele sttnd In ghem, infectia se produce
in masti qi de aceea pierderile in primtivarti sint mari. Acarienii gtisesc
posibilitgti de inmultire chiar gi vara,
cind timpul e rece gi ploios, iar albinele sint silite sti stea aproape unele de
altele ca sti ptistreze cgldura puietului.
Tratamentul acestei boli parazitare se
face prin medicamente care sufocti parazitii In traheele albinelor parazitate,
fgrg ca s l facg vreun r l u albinelor. Cel
mai eficace este preparatul Folbex care
este impregnat in figii de culoare verde, impreun5 cu substante ce fnlesnesc arderea figiilor. Aplicarea tratamentului se face astfel: din partea laterala a cuibului se ridicti cinci faguri, apoi se face in podigor un orificiu de 311 cm. Seara se inchide ur'

ACARIOZA este o boa15 gravti care

atacti albinele. Ea nu a aptirut pin3

acum in tara noastrti, dar a distrus
rnulte stupini din ttirile din apusul Europei. Boala. este cauzatti de
paraziti din familia acarienilor numiti Acarapis Woodi, care ptitrund
prin perigorii moi de la intrarea primei perechi a stigmatelor toracice a
albinelor tinere, ajung in trahee qi
aici se inmultesc. Albinele mature,
de 12-15 zile, nu mai pot fi atacate,
ctici perigorii stigmatelor inttirindu-se,
devin tepoqi gi bareaz3 intrarea parazitilor. Femela acarianului are lungimea de 123-180 qi lgtimea de 76- 100
microni, iar masculul numai 96 -102
lungime gi 60 -63 microni 16time.
Dupti imperechere femela depune fn
inveliyul traheei albinei 20-30deoug
din care eclozioneazti dupg 14 zile
prima generatie. Atit parazitul adult
ctt gi descendenla, se hrtinesc cu hemolimfa gazdei. fnmultindu-se, ei se-

ACARIOZA

12

ACIDUL ACETIC

sd nu se estind5. Stnpina i n f ~ c t a t d
trebuie s5 rdmin5 pe Ioc pin5 la terminarea tratament.ului, dups care va
fi dusd la un cules bun, dar mai departe de alte stupini, eel pubin la
3-5 km.
1
2

- femelH;
- mascul

diniaul si prin orificiul din podigor

se introduce cu cjutcrul unei sirme
o figie aprins5. E a arde far5 flac5r5, emitind vapori toxici pentru
acarieni, dar inofensivi pentru albine.
Dup5 o or5 stupul se deschide. Operatia se repet5 de opt ori din 7 in
7 zile. Se trateaz5 astfel toti stupii din
stupins. Oricit de bune a r fi ins5 tratamentele ar5tate rnai sus, o stupin5
bintuitA de acarioz5 trebuie f,inut5
in carantin5 doi ani si numai dac5 in
acest timp nu rnai apar semne d e
boal5, poate fi consideratg vindecat5.
Pentru coloniile infectate, organele sanitar-veterinare raionale trebuie s s
rezerve spatii largi de cules in locuri
izolate, unde nu se ing5duie accesul
nici unei alte stupini; in felul acesta
culesul bun este cel care asigur5 nu
numai hrana necesar6, dar si o regenerare activ5 a cuibului. Cercetiitorul
Bailey sustine chiar c5 productiile
bune de miere contribuie la stirpirea
bolii. Acarioza, fiind una dintre cele
rnai primejdioase boli pentru stupini,
apicultorii trebuie s5 o declare de la
incepnt, luind toate m5surile ca ea

Trahee invadatk de acarieni

ACARIAKUL POLENTJLUI. Carpoglyfus

lacti, foarte asemtin5tor cu Acarapis
Woodi descris rnai sus, este un parazit care atac6 rezervele dt. polen
ale stupinei. Acest parazit il consum5 in intregime si elimin5 escrcmentele sub form5 d e pulbere finb.
Rgspindirea lui in niasa polenului
poate fi frinat5 printr-o p5strare adecvat5 cit yi prin liofilizarea prodiisului.
V. n. Polenul, p5strarea hli.
ACIDUL ACETIC glacial in concentratie de 98% se folosegte cu succes
la dezinfectarea fagurilor infestaf i d e
boli gi d5un5tori, cum sint de pild6
fluturii g5selniJei. Acidul in contact
cu aerul, la o temperaturs de 18
-20C, se transform5 in ~raporicare
p5trund chiar t i prin membrana sporilor, distrugindu-i. De aceea operatia
se va face afarii, in zile cdlduroase,
inlesnind astfel evaporarea acidului.
El se folosegte in doz5 de 2-3 c m 9 e n tru fiecare litru din ~ a p a c i t a t ~ estupua
lui ori a dulapului sau a localului
in care se face dezinfectarea fagurilor.
Fagurii se agazB in stupi goi, pusi unii
peste altii in stiv5, stind pe un fund
unic, dar lipindu-le urdinisul de jos
precum si orice crSp5turi. Peste ramele primului stup cu faguri se asaz5
o bucat5 de vat5 sau tifon pus% in
dou6, care se strope$t,e cu o cantitate
corespunz5toare de acid. Oricite corpuri d e stupi cu faguri s-ar rnai aseza
deasupra acestuia, peste fiecare corp
de stup se pune pinza de tifon sau
vat5 cu acidul respectiv. Sus se intinde o hirtie cerat5 fixat5 in piuneze,

ACIDUL ACETIC

peste suprafata ultimului corp d e stup

din stiv$, se q a z & capacu] vi se ]ipegte. Stiva se lass astfel 10 zile. Dac5
operatia se face in toamnii, stiva poate
fi 18sat8 astfel ping la prim5vara urmiitoare: cu dou5 zile inainte d e termenu1 cind apicultorul are nevoie d e
faguri, o dcsface, iar fagurii se tin
dou5 zile la aer. Vaporii de acid acetic, fiind toxici pent,ru om, nu se va
lucra in camera inchis&, IocuitH, ci
numai in aer liber, sau in camera cu
usile gi ferestrele deschise. De asemeIlea, acidul atac6 pielea miinilor ai
deci trebuie folosit cu mult5 atentie
sau cu mlinugi d e cauciuc. El atac5 ~i
obiectele de metal; deci se va evita
folosirea lui in operatiile d e dezinfectare.
Acidul acetic alimentar are o folosire practic5 in stupin5 si anume: in
hrana de stimulare a albinelor in prim5var5, determinind o urcare a procentului de puiet in cuib pin5 la 19%.
Se dozeaz5 precis 3 g acid acetic, m5surat in eprubeta gradat;, se amestecci
cu putinii ap5, dup5 are se toarnci
Lntr-un litru d e sirop.%e d 5 d e trei
ori cite o jumatate litru sirop la trei
zile interval. Siropul sci fie cald.
ACIDUL FENIC are in operatiile de
stupin5 diferite intrebuin$5ri. Mirosul s5u puternic iritii organele senzoriale d e miros ale albinelor, indepsrtindu-le. In felul acesta stuparul
poate sci lucreze mai ugor. Cum ins5
6-a constatat c5 mierea absoarbe
uneori mirosul acidului, operatia se
face cu mult5 p r u k n t i i . I n ultimul
tlmp acidul fenic se inlocuiegte cu
benzaldehid5. V. n. Benaaldehidci.
ACIDUL SULFUROS, V.n. s u l f u l .

ADA PA TO^, vas d e diferite forme,

din care apa picur5 sau curge in fir

AERUL

13
Adiiprilorul pentru albine:
1 - asul cu apfi; 2 - scindura
d e scurgere; 3 - cRrRmizi absor-

subtire pe o scindur5 prev5zut5 cu

canal &pat in z i g z a g ; scindura
ad5piitorului se vopsevte cu o culoare
care atrage atentia albinelor din departare. Ad5p5torul va sta totdeauna
in plin soare, pentru ca apa s5 fie bine
inc5lzit5.
In prim5verile reci se pune in adspator ap5 cald5, deoarece albinele care
a r sorbi ap5 prea rece sint curpinse de
frig, amortesc gi nu se mai pot intoarce
in stup. P e timp rece cfnd albinele
nu pot ieyi pentru adusul apei, apicultorul le-o ofer5 chiar in stup. V.n.
Apa.
Un bun ad5p5tor de interior este
jgheabul din rama-hrtinitor. Se introduce zilnic ap5 in jgheab printr-un
orificiu din podisorul stupului.
1111

ADELFOGAMIE,

V. n . Consangvini-

tale.
AERUL, a t i t d e trebuincios vietii,
este cu at,it mai necesar coloniei, cu
cPt intr-un stup puternic sint perioade cind populatia dep5segte 7080 000 de albine. f n acest caz, dac5
aerul a r lipsi sau ar fi neindestul5tor
s-ar ivi multe neajunsuri. In verile
prea c5lduroase se inalt5 cu 2 mm
fundul stupului cu scopul de a crea
curenti. De asemenea, in timpul transportului 4n pastoral este nevoie s5 se
lase spatiu intre faguri vi sus, sub
capac, pentru ca aerul s8 se prime-

AERUL

14

AEROSOL1

neascl mereu, ccici lipsa oxigenului ci gi pe acela de a pcistra in stup un

are drept consecintj moartea albinelor. anumit procent de umiditate. fn cazul
In schimb in timpul iernii e sufi- unui transport in pastoral, in stupii
cient un urdinig de 2,5 cm. Albinele cu miere necSp5citii consumat5 din
suport5 foarte bine iarna, in ghem,o plin de albine, c5ldura din interior
proportie de 2% bioxid de carbon, creste, umiditatea e din ce in ce mai
care ar ucide alte fiinte. Cercetiitorii mare gi trebuie s5 intervin5 un curent
au g5sit in ghemul de iam8 a1 colo- de aer provocat de stupar prin diferite
niei pin& la 3,81% bioxid de carbon, dispozitive de aerisire. El va fi ampliceea ce le determin5 s5 duc5 acolo o ficat de albinele ventilatoare care nu
via!% de ssmihibxmare ou un metabo- numsi c5 elimin5 surplusul de umilism redus, un consum mic de hranCi ditate, dar chiar riicoresc interiorul
;i deci o uzur5 organic5 neinsemnatg. stupului, c3mpenseaz5 gi echilibreazg
Cind p r o p ~ r t i abioxidului de carbon microclima interioarj. Aceeavi situadep5ge;te anumite limite, iar in cuib tie se observ5 cind e un cules abuna apiirut puietul, albinele Incep s5 dent, cind in stup sosesc in aceeasi
ventileze activ, ele se rarefiaz5 in zi 5 kg nectar ce este transformat in
drep tul urdinigului, prin care aerul miere, r5spindit in faguri in strat
piitrunde msi adinc in ghemul d~ ier- mai mic pentru evaporarea surplusului
nare. Aerul are o compozitie nornlal8 de apii; dac5 in stup aerul nu a r cirde 79% azot, 21% oxigen, ;i 0,03% cula activ, miycat de albinele ventilabioxid de carbm. S-a stabilit c5 cea toare, mierea nu s-ar mai matura.
mai potrivit5 proporlie de oxigen in Vaporii de ap5 ies pe urdinig datoritfi
stup este de 12-13% din volumul presiunii din interiorul stupului, cit
aerului din stup. Cind oxigenul ajunge si a albinelor ventilatoare ce accelela 20%, deci intr-o proportie prea reazii procesul acesta.
mare, colonia incepe s5 se agite, iar
ACRDSQLI. E j t e o metoda prin care
atunci cPnd proportia coboari sub 5%
unele m3dicamente sint pulverizate
colonia se asfixiaz5.
Aerisirea stupului nu are numai ro- in particule extrafine sub actiunea
lul de a elimina surplusul bioxidului unei presiuni; aerosolii pstrund in
de carbon gi a-1 irnprosp5ta cu oxigen, felul acesta in organism, in special
pe cfiile respiratorii ale albinelor
cit yi in stup, pe faguri, pe accesorii etc., nimicind acolo bacteriile
ce provoac5 diferite boli. Aplicarea
acestei metode in stupsrit a d a t rezultate bune cind, sub presiune - cu
un dispozitiv asemdniitor cu cel din
clinicile O.R.L. - se pulverizeazg in
stup antibiotice, astfel: 1 g de streptomicind se solubilizeazii in 3-5 cm3
ap5 distilat5 gi se pulverizeazii, in
medie cu acest sirop '10-20 colonii.
Pulverizarea se repet5 la interval de
Aparat de aerosoli
7-5
zile, de trei ori intr-o primivar5.
pentru tratarea boAcolo unde boala este prezentii, pulvelilor albinelor

AFUMATORUL

15

ALBINA

riztirile se fac cu o cantitate dub15

de solutie.
Cu aparatul de aerceoli se poate
aplica, la neroie o metodii unic5 de
dresaj a albinelor. V. n. Dresajul albinelor.

AEGBIATORDL e o unealt6 foarte

necesar5 stuparului. Sint mai multe
modele, din care dou5 sint mai cunoscute: afum5torul cu foalc a1 lui
Bingham, cunoscut la noi sub denumirea de 7,Yulcan", si afum5lorul cu
ventilator a1 lui L a y e n s actionat
de un arc de ofel ca eel a1 ceasornicului. Combustibilul folosit la afum5tor
e diferit: bucgti sau aschii de brad
sau de fag uscaie, putrebai de salcie,
coceni de Porumb, buret' u'cafi de
stejar, materiale Ce 'a'
un fum7'''
abundent gi rece. Fumul fierbinte, h e cscios, albastru, nu e bun pentru albine, caci le irit5. Stuparii de la
umplu afumetoarele cu ace d e
d i n timP yi tinutela
pin
semintelor d e
brad> pastrate din an jn an, bine uscate; ele dau un fum bun yi cu miros
pl5cut de terebentin5. Folosjnd oriEare alt combustibil, dac5 apicultorul
pune jn afumatOr
de P ~ ~
h m u l va fi mai placut pentru albine,
miirind efectul lui linigtitor. Cind lucrgrile in ziua respectivj s-au telmi-

nat, afum5torul trebuje scuturat d e

cenug5. Din cind in cind orificiul COnului afum5torului se va cur5fa d e
zgura ce se depune pe el.

AFUMATORDG cu ~ U L F un dispozitiv cu care prin arderea sulfului se

fsgurii, in vederea distrugerii
fluturilor yi larvelor d e g5selnit5 8i a
diferitelor ciuperci ca Aspergilus flavus
gi hicystis upis; rezultate bunes-au
obtinut fii ]a distrugerea qori]or de
Kospma apia, cu ajutoru] bioXidlllui
d e sulf degajat prin arderea acestuia,
intrcdusj in cein cambinatie cu
lulele fagurilor. V.n. Sulful.
ALB,BINb.
slnt insecte care
F
~
~
~
~
, ordin Hymefae parte din mare]e
nopiera - inseete cu aripi membranoase - din lamilia Apide, speeia
Awis mellifera L.: ele au temveratura
sckrnbritdare adaptatf med;ului in
care se afl5 iar metaboli~mullor crlegte
in raport de temperatur5 (poich.iloterme). Hrana lor este de naturg ve-

ALBINA

getal5 - rnierea si polenul - cea

dintii oferind albinei hidrati d e carbon, iar cea de-a doua proteinele cele
rnai bogate qi asirnilabile. Elc nu pot
t r l i singuratice - ci s-au organizat
ca viat5 in grup6 rnai mare sau rnai
rnic5, dup5 irnprejurgri - grup5 orinduitri cu functiuni anumite si diferent i a t l prin sexe, cu atributii bine distincte. De aceea. albinele i n t r l in categoria insacte~dr sociale poliforme.
Necesitatea d e a se aduna in grup, se
datoreste organismului lor, care prin
el insuqi nu poate s5 dea insectei izolate putinla s5-qi plstreze o ternperaturri proprie care s5-i asigure victuirea. Sub 9-10C ea, ca individ, nu
rnai activeaza. Intre ele sint si unele
specii care pornesc la cules si la +GC,
cum sint albinele din Grijenlanda sau
Baskiria, cu un invelig pilos rnai bogat, adaptat rnediului cu temperaturi
joase. Din trecutul indepiirtat, din era
tertiar5 ni se p6streaz6 o fosil5 d e albin2 g5sitl in Franta, la Aix d e Provence, care prezintri asem5n5ri uluitoare cu albina timpurilor noastre;
era rnai mare, cu 2 mrn, decit cea de
azi, ceea ce dovedeste cii cea d e acum
a suferit de-a lungul rnileniilor o usoar5 degenerare corporalil. Biologul francez G. E u g e n e a grisit urme rnai
sigure in straturile rniocenului - diviziune a erei tertiare care a durat
3-4 rnilioane d e ani - unde se rnanifestl chiar ca albinii socialil. Acesta
a g6sit un grup d e fosile d e albine
intr-un bloc d e chihlirnbar d e Baltica
si de asemenea un exemplar a1 fluturelui d e ggselnitii. Albinele au fost
domesticite, in sensul c5 ornul prirnitiv, sau ceva rnai evoluat, le-a apropiat d e locuinta sa, apreciind rnarile
foloase ce le-ar dobindi avindu-le in
preajrna sa. Albinele au un rol import a n t yi in viata plantelor. Prin trecerea lor din floare in floare in cjutarea

16

ALB1N.t

nectarului si polenului, sint factorul

cel mai important pentru polenizarea
florilor gi m5rirea productiei.
Organizarea coloniei de albine. Via$a in aceastii colectivitate, pe care cei
rnai rnulti au numit-o ,,colonieC' sau
,,cornunitate", ,,popor", sau ,,familieu
este o via55 organmat5 si constituie
tipul unei societ6ti in cornun, in care
fiecare fiint5 ia parte la munca si propzqirea coloniei, la sacrificiile gi sarcinile comune.
0 albing izolatti d e colonie trebuie
consideratti doar ca o celul5 dintr-un
organism; ea nu poate activa si nici
tr5i chiar in anotirnpul c5lduros, decit
scurt tirnp g i apoi piere, chiar atunci
cind are la dispozitie cea rnai bun5 si
indestulritoare hranii. Cind ea se r5tricegte sau rlrnine undeva izolatl, cautt'i
in primul rind tov5rlsia altor albine,
fie ele din oricare colonie. De pildii:
atunci cind stuparul pleacii cu stupina in pastoral in timpul noptii,
obisnuit, lasg acolo un stup cu citiva
faguri goi. Albinele din diferiti stupi,
care, prinse d e noapte, au r5rnas in
cimp departe d e stup, sosind dis-dedimineat6 in stupina lor - pe care
n-o rnai afl6 acolo - se adung tnate
si formeaz5 un ciorchine comun. Dac5
stuparul, revenind, le pune intr-un
stup, le dB o rnatcl qi le agaz5 pe faguri artificiali, ele iqi interneiazg acolo
o noug colonie cu o repartizare judic,ioas2 a rnuncii.
Colonia este alcrituitii din mii d e
albine lucrltoare, usor adaptabile oricgrei conditii d e clim5, albine din
care -113 sint biitrine ~i 213 tinere. I n
general se consider2 c5 o colonie bine
organizat2 si productivri are vara pest e 120 000 de insecte, h p r e u n l cu puietul din cuib in diferite stadii de dezvoltare; din acestea cele culegltoare
trebuie s5 fie intre 30-50 000. In
afarl de acestea din u r m l , se aflri in

ALBINA

stup gi o matc5 care reprezint5 sexu1 acestui vast organism care e colonia. Ea nu este numai mama zecilor
de mii de albine lucriitoare care se
nasc gi mor in decursul unor termene
mai lungi sau mai scurte, dupii sezon,
ci constituie elementul de coeziune,
de unitate, de ordine in comunitatea
din stup. Prin schimburile de hran5
or de secretii glandulare ;i hormoni,
prin emiterea de semnale sonore gi
mirosuri, prin dansurile ce le executii,
prin atingerea gi contactul antenelor
albinele au un fel de ,,limbajU care
face ca o colonie s5 formeze un tot
armonios, inchegat din punct de vedere biologic.
Privind in parte fiecare din cei trei
factori principali ce formeaz6 integritatea unei colonii - albinele lucr5toare, matca gi trintorii, colonia poate
fi luatii, ca un tot biologic unitar.
Unele din ele asigurii ingrijirea urmagilor, deci a puietului din cuib. Altele
cl5desc faguri sau apgr5 comunitatea
de intrugi. Un numar insemnat de
albine elimin5 aerul viciat din stup
prin ventilatia activii. Majoritateacelor
adulte stau in legi?turci direct5 cu mediul din afara stupului, caut6, adun5
si aduc in stup hrana necesar5 pentru
ele si urmagi. Unadin toate-matcaare rolul reproducerii yi perpetugrii
speciei, imperechindu-se o dat5 in viat a ei cu citiva trintori. Deosebirile ce
apar intre coloniile unei stupini se
datoresc unor insugiri ce se manifest5
prin comportgri diferite gi care se traduc pin5 la w i n & , printr-o productivitate mai mare sau mai redusii. Cuibul
acestei comunit5ti, ce-i serveste pentru reinnoirea generatiilor, trebuie s5
aib5 faguri de calitate. Intr-un stup
se afl5 intotdeauna hrang indestul5toare - mierea - care e un produs
complex pe baza c5ruia organismul Isi
procur5 :in primul rind energia nece-

17

ALBIN A

sar5, cit gi polenul sau pgstura, ce reprezintii bogate rezerve proteice. Hrana trebuie s5 fie bun5, nealterat5,
reinnoit5 anual, cac,i prospetimea ei
are o influent5 favorabilii asupra intregii colonii. Fiecare colonie are
individualitatea ei ce se distinge printr-un miros specific, variat de la una
la alta, miros degajat de anumite substante aromatice foarte numeroase.
Aceste substante au un rol insemnat
in comportarea albinelor; ele imbib5
atmosfera stupului gi, atunci cind
membrele aceleiagi colectivit6ti le intilnesc in interior sau exterior, sesizeaz5 cii fac parte sau nu din colonia
respcctivii. Mirosul specific fieciirei colonii este riispindit de albine prin
glande aflate la virful abdomenului
gi este sesizat din zbor de albinele aceleiagi colonii, sau de cele care stau de
pa25 pe scindura de aterizare in fata
urdiniqului.
Viata colectivii cit gi cea individual5 a albinelor este c51iiuzit5 de reflexe neconditionate instinctuale, innlscute, care nu se schimbii niciodat6
gi sint transmise ereditar. Aceste reflexe neconditionate se evidentiazi? in
diferite actiuni privind: felul de fndeplinire a muncii In stup, ingrijirea
puietului, cl5ditul fagurilor, prelucrarea $i transformarea nectarului gi a
polenului brut, reglarea temperaturii
in stup etc. Deseori, in decursul vietii
lor, albinele dobtndesc reflexe conditionate prin adaptarea la mediul inconjurgtor natural sau artificial (modificat de om); aceste reflexe pot fi
pozitive sau negative, de lung5 qau
scurt5 durat5, se fixeazi? sau dispar.
Aceste reflexe conditionate intaresc
simtul de orientare in spatiu gi le
ajut5 in activitatea afar5 din stup:
culesul dirijat, hrgnirea artificial5 in
naturg cu sirop sau polen pus in jgheaburi sau hr5nitoare etc. Activitatca

d
-a[a al!urnue a p gl!sd!~ alsa 'la a [ a i y ~ !4 a![!~de u j yujd E$R!A o s a B u n ~ a ~!Oj
' yauj al!so[ojau aua!Buy;rej a1apue18 n:,
-EAOT n3 yuerq a p InquIrqDs a3ej pu!?
-ndau ya saaae u!p !4 ID '~)E!A a p !a y u ~ e !u i p u j ~ l u !' l ~ u y ~a pq laynd n e n u
. [ n l s o n a s y B !4-a~ea u j E ~ U O [ O Ja p l!ay$ a n 3 14 a!~qara$das ~ j l ; a d n p aleuo!z
-%,I E-s ya ! n [ n ~ d e jy l ! a o l ~ p ~ e u ~ n
nuu - o p a a[au!q[e ao a p r p ~ d x aas [ a j l s v
?
a[au!q[E 'qezlnda
aaeour Fle[oz! ~ u ! q [ y.aa!n)a!~ yunq a p -aseonn8!~~ a u lugs
ezeq aisa ragyur-ej ;!~quraur !iol aa? ne-s n u aua!8u!~.ej a p u q 8 aqsaae auraah
953 .!n[nla!nd !!J!upq s a p !am
-ul a.)Ejas a3 [nqw!r[as Eueny 'a!uo[oa
UI, 'a[!z sc-zc
T[nw [a,) a p t.peorad 'dnls u~ undap a[ anea ad no[!$zlraylae
o ednp na!d 'laynd l[nur l!uyay a p n e qgle n u alianolep as no[au!q[e eaJ!ugq
ane.1 ID FocueJl u~ ~ u !B~ peLi:urrad
d
-equr! pa zleqsuoo s E [ [ E 3 .v !S
urp p..rgdaaug aseu as aaea a[!!ieaaua8
~
o ! z ! a n e jq -v ' a ~ a a p e - q u.Inla!
eaaae a a .!n[nlaynd !S !!alyu eaJ!u -nd a s a u p q aae9 na ~ o O ~ l da pg a~n e o l y
- ~ a r e[
l aesaaau !n[nroir~dg[eaaelaaaas -npoad aua!Suraej no[apue[8 e!jaa:,as
nrlu3d aua!Su!nej a[apue18 gzealuaur !O e a ~ e u o l i a u n ja p p+eBa[ su!nls alsa
-![e a1e.3 n ) aalaiorcl a[ajuelsqns B-eal 'a01 !n[nurs!ue8ao e paruqe~o9reur nes
-xa
' j ~ ! o p a[aujq[e '!~.xnle[n3snur a!zn!l !ern e a ~ e z ! n d 3 .a[!z 51 I t n u [a;,
!; !illnu!lsalu! 'rrSn8 1nlnsa.i ug $e[ a p c i e ! ~a p a!paur Eleanp o n e ' a l e l ! ~
- n i u n c [nua8oa![8 na sate reur !ia[ap -9313 ~ u q ud j alsa e!uo[oa p u p ye^ u~
-!.~rl[S n p u n ~ ~ d r u 'gg.\razaa plseaae alnaspu a[a3 - e i e ! ~yrjuraa? !4; a[a pugs
rx!a .in[ndaoa e ?seou!ljq3 ' Q , I I ? o ! J ~ ~ u-n:,
~ l;arr! 'pnst.ur aaeur a p
o-~qu!
ea?.lt?d alQaBnld~a;i ga!p~rea!aad ea1r.q apnalnd ai8a!a[s a[ !B aurqle n q u a d
- r . i ~ , y a c o ~ u o a u are,,
~
s v ~ 2d.103 [nstz aneolrlioJst KBUI eaa alsa rnrndnls ~ a e j e
-&I:
r,.zt.aLirroj a'rea aaraload ! i . r a l e ~ u~ ealel!.4qav .:lelu!eu!
!em ~ T S J ! A o
d p y irazal o ursrue8.ro ul gzea~ncunae e[ ran8ej !pp[a ?nlnd n e !asp !iaJeu
as er>lsaar:
'3!80[orz!j aaaulg l r r ~ s -o!zo[aa e d n p aIyz ao[ a~aur!ad ug !B ea
~ j u ! . ~ a s u ouga !3 aua!3u!aej ao[ a[apue[8 rr![cI urp qeuo!iaunj ne-a[ adea 'apue19
aim! j . ~ u n jug ~ u n d!A-ya alyo.iarr lsoj n e alsaae l t . ~ ! ~ a enn-!B
a ~ 'ua1od n3 SnrS~aq
nrr !.]lop a[arr!q[e 'sns Ieru a]!lu!ur.e
~ r ! p ~!rrgaq ne-s 'dnls rr!p aaeoyp.e[:,
a[dz[ieJ ulp e.roun y)!.rokep !ag.) ' g ~ r .ro[a,rarr!l esdrl rrr 'am9 'ale!joale aaaj!a
-ur,?o+ u!p a[a.> r6 c.) 'gleS~rn[aprx! !eiu -aa a[apue[8 na 'aulalpq arr!q[e lnzqh
gj\rci)s!za,r o 15 s~reura)~?]!.raYuo[ o nr? ne-s 'rou ra! jenlrs ~o[ajcr!aaa apadaa
.a,rl?.i ,)rr!q[r! c-rc.\ ! 5 .rede !,ry.rn[a~durg as-nprr~ldeps 'r?iuyan4n n:, 3e3 o a[a
! . ) , i . l ~ 111
~ ' r a a a ' ~ [ n i un.1 a~$a.xgur e1 eaaaaneolura,r '~asearrqdapu! a[ ps
as .r,~lx"!c[[e!!jar.\ t.ie.rnp jS c;iralur !cur 1[nur3p !em lelaauj nC aae3 ad !!iaunj
~ , , ~ [ o . ~ zas
a par~a!Sut.rt?ja[api~ri?[SFarrnle ai!urnrre n!aa ~G-zs !!rro[oa !sun a[arr
: gzi?alnm!nu as . [ u ! ~ J z+i!.rlodur!p !.) -tq[r! .~sa[!s!,rgrn[a.rdur! al!urnue prrra
- y ~ ? a z ! n d aas nu ?a !e;.runi.r nu aaarr 'ntduraxd a a etapaan[ ,ro[altaajrp eau
- ! t ,roiarr!q[r: [n:u;jr1!2810 irjp ~ U ~ J ~ O J C I-nrsaaans dnra,rlrr! al!qasoap auaruorr
dp ~ [ U . I O I ~ [ O Ja[3.\132a.l -)!O.I
?
-aj !cirrnu q!.>irt 'ao[au!q[c ealel!A!pe
- 0 ~ 0 3iao '~.\errloqaisa a s ?.I arj 'cIur!l l[nrrr a p 11te !zeaiuan[ju! aueBao Joun
a.rlrr! ~r.ratc[ n !nlnL[nl.; e:)leuI 5 s arj uaac,rn11?~\1.aprre1.3 ;ropurnuu s p[eu
-o!iarrnj r!a.runu!ru!p nes naaello,izap
a p '1.13 rrp lr![daa 7dej '!,rgaan[ Jo[al!a
-aj!p cast?nl.)aja -e[ !!$a!.\ Insanaap rr!
aaa.11 ~ u ! q [ e aae.)a!j T E ~ U ! 'glez!ueS~o
[ajlsn ajqa !aruoIoa p p e a ul Jo[au!q[e

ALBINA

m9nte vitale, pe care numai in viata

d e stup le poate avea.
-4ctivitatea in cadrul coloniei, atit
d e ordonatti, a atras de multti vreme
atentia celor pe care ii preocupti viata
albinelor. Era greu insti ca ei sti poatti
face observatii juste gi amtinuntite in
intunericul din stupul primitiv. Abia
cind au ap5rut stupii sistematici, cu
rame gi faguri mobili, cercetgtorii au
16murit multe necunoscute. Stupul de
abservatie cu geam a ar5tat cercettitorului, in ansamblu, cum se impart activitgtile qi atributele in colonie, mai
ales cind el a folosit metoda marcajului albinelor care astfel pot fi urmtirite rnai ugor. S-a constatat atunci cti
activitatea in stup o fac rnai cu seamti
albinele tinere, care inc5 nu gi-au efectuat zborul de recunoagtere, trecind
insti chiar in aceeaqi zi, de la o activitate la alta. Activitatea din stup
sau afarti e indeplinitg de albine ftird
s5 aibti anumite functii speciale, in
care sti lucreze toat5 viata, ci in m5sura nevoilor coloniei ele se mobilizeazd acolo unde cerinta e mai mare.
De esemplu: la aparitia culesului principal contribuie la nevoie gi albine tinere care au eclozionat abia de cinci
zile; s-au vtizut de asemenea albine
culeggtoare care in cazuri exceptionale
?i-au reactivat glandele faringiene
incit au putut hrgni puiet, ori din cele
numai de o zi care lucrau la ctipticirea
puietului. Deci succesiunea gi repartiQia muncii in stup e impusti de necesitgtile de moment. Vorbind insti de
modul cum se desftigoarti activitatea
din stup in mod obignuit, aceasta e in
raport de virstti. Prima sarcinti ce o
indeplinesc albinele abia eclozionate
este cea de doicti.
Doicile au un rol principal in viata
coloniei; ele sint albine tinere cu glandele faringiene gata de a intra in functie. Serviciul de doicti tine cam 10-12

19

ALBINA

zile de la ecloziune. In primele trei

zile, albinele tinere se hrgnesc din plin
cu polen gi-gi formeazti o rezervti corporalti insemnatti in proteine. Cu aceste
substante se aprovizioneaz5 glandele faringiene care produc ldptisorul,
iar doicile hrtinesc matca gi puietul
larvar in virst5 de 1-3 zile. Dup5
acest termen, puietul este hrtinit tot
de doici, cu un amestec de miere, p5sturti gi ap6.
Cu cit larvele vor primi de la doici
o rnai mare cantitate de ltiptigor in
primele trei zile de la iegirea din ou,
cu atit viitoarele albine, cind \lor fi
mature, vor avea o vigoare rnai mare,
vor tr5i rnai mult gi vor rezista rnai
bine la boli.
fngrijitoarele mtitcii, adicd albinele
tinere doici care inconjoard ca o suit5
matca stupului, au grijti de ea gi o
hr5nesc din plin cu 16ptigor. Concomitent ele curtitti gi ling de pe mat&
gi transmit in acelagi timp albinelor
inconjurgtoare acea substant5 care constituie elementul principal de coeziune
a1 coloniei.
Aceste albine formeazti un grup,
cind mai mare cind mai mic in jurul
ei, avind grijti d e a insoti matca aflatg
pe un anumit fagure. Ele se aleg din
cele tinere, cu glandele pline de I6ptiqor, iar num5rul lor variaz5 de la 6
la 10 albine cel mult. In starea ei de
repaus, ele sint mai numeroase, cam
zece la num5r; in timpul cit matca
depune ou5, in jurul ei stau cam opt
albine; cind se miqc5 pe fagure, numtirul lor nu e mai mare d e qase. Cind
ea trece de pe o fatti a fagurelui pe
cealaltti, sau pe u n alt fagure vecin,
grupul nu o rnai insotegte, ci pe fagurele unde a trecut se formeazti in jurul
ei un alt grup de tinere ingrijitoare,
ce au grija hrtinirii, cur&@rii ei gi
transmiterii substantei de matcl, albinelor din stup.

e a n 3 pde a p aaeur a p [nlsap psug

~ n u r j u o au n na 'aaa!ur authap [ajlst? !S
~ z o a e y e z a p s[n:,a[ow aae3a!j e[ pde
a p aln:,a[our !sun e!$qaosqe pu!uraalap
a:,!8o[o!q a$uelsqns ug le;Yoq 'nou Ins
-npoad .a[!qe[!ur!se !Q a[!q!lsa8!p ~ o S n
[ajqse a[-npug~gj- yzolanaj !B yzo:,
-n[B - a[dur!s !anrerlez ug asnduro:, !4
alnaq a[!anaeqez euraojsue~qe a p In[oa
n e aaea '!azelaa~u! etno8ale:, a p alaw?zzla - aua!8u!aej ao[apue[8 a[!!$
-amas alBasg8 [naelnau 'o[oae faaeol
-@a[na a p snpe [nrslaau !BnB u j
osaur!ad s a l s a a v -(pea:, anpo,rd aaea)
asaaas nes !a!op a p [n!psls lnaanl
ne are*, arnpord aolsaae e aaeo~ea:,
- n ~ a ~!j:d aasol!ur!ad 'aaau!? au!q[e a p
dna8 qe !nun dnls ur ~.z-eaiu!paaaug
as '!n[naelaau e gureas na !cur aep !n[
- n u a ~ o d[nsa[n:, alsa aaea '.ro[ .ro[!!uep
-ynls [npoa !4 a!uo[oa o-,rlu!p ,rolaaeol
-p8a[n3e a7\?3!A!lDj7 ' d l d l U O J ~ J J l l l a J d
.!!jdou [ndrrr!~ug s a p !sur a[au!q[e
~ e oj !an8sj u!p ! n l n ~ e ~ a a s
u aae[!l
-uaa a p eaun!iav
.,relaau urp ~ d aep
[nsnldans azaaodo~aps !S p a s aza[lq
-uaA gs e.1 nrtuad 'aopurea e y,reo!aad
-ns eau!;Yreur ad nes ao[!.rno9sj s Faeora
-a?sa eau!8asur ad !O 1j.1 '![eu!Yaeru
!Jo!aa$u! !!iaaad ad ae!r[., !B !n[ndnls
Inpunj ad ea!Bur as a13 .a.reaan[ ?$seaas
naluad au!q[e asooaaurnrr gzeaz!I!qour
e!rro~oa '!n[ndnls [nro!.raiu! rrr pleasn
e a ~ da p a eanplp,, as! ' s u a l u ~so[n) u n
aaede esu; pu[3 .aauur e a ~ alsa
d nu !a!u
-0103 e a l e ~ ! ~ ! ~ puja
a e raunlt? '~,ro/aae
111q 009 6 el 8u5d 'dnls u! anpo.tl
-u! - au!q[e z i - 0 ~ - sugalsa.r apurnu
rrn-,rju! i!u!p~n e[ prrgls ' a 1 3 'aaeole[
-!luaa a[aurq[e luls ealsaav .paurn !j:
?e!a!.i [aa ad aa!8a! aads aBurdurg !S
!~nBej a,r~u!,rd sns guid [ a j p e apunsl
-gd .Iae a p :,!uralnd [nIuarn=) -plnzg'\
raru 16 g r z n e alsa nrr aan.)Brur s e a X
! ~ o a h1J3ir5!d!ae trip apadaa a p i g e p u g
- s q 16 aaeo!a!cl ad pyos as-npu!ud!ads
'!nlni!u!pan ej-ej U! aoqz a p eanpu!as
3

[nao!aaqu! u!p !n[naas [e alel!p!mn a p

[npea8 q n u r aq4aagur aun!i:,s g s e a 3 y
-plen[!p eaad eaaarur u!p pde a p
[nsn~dansau!ur![a gs 'aej I-a3 Inluaana
u!nd e:, '!d!w u!p n e p a[aqe aa dw!l
u j 'JO[ ! ! j a j ~ e !Z ea:,u!:, e u!p ae~q:,
pugdaaug '!n[nae?aau e aaeaan[and a p
e:,unur s[ aaal a13 .!ausarl eaa!s!uoSe
naluad ~e!:,ads ur lemnapur a!nqaJ.)
aaea laoja u n ara:, no!aalu! u!p e3unur
!:,unls aaaaeoap 'g:,!op a p [n!3!naas
e1 ~ j u n u a aaaauq alaurqle u!p alaed
o '!ol ug aqsa 1nsa1n3 p u p nes dnqs u!
aaeur a eanplga pu13 . a l a m o p l ! j u a A
'![el
-eu !!an8ej l!syagd e a3 !a!$eaaua8 !a
-g?[o.\zap ~ n d r u r lug 'o[o:,e l!agq!n:, !j
ae-s aa puetqoaa!ur y a o ~ jeIen7uana a p
IeqaajuIzap !S aep'leana dw!q !$e[aae
rrr aulurga [nqrn:, l p u ! [ajlse 'a[n[a~
taagaa!j [nro!aalu! nsarods a[a 'aaqo!q
-11ue a u ~ j u o aa3 s![odoad !B ~A![BS a p
a!jn[os o na '!odv *!a[n[aa !!$and ad
aluaJape s a ~ 3u;s
d am:, a[aa Fsur u!urga
!gzojaourelaur a p ao[ epeoraad ug J O ~ J
-![agd~u a[~,rnj:![anug urp alaed o !4 I!:,
'ajuqu a p alesgl a[!an)saa a01 [npunj
ad a p pug:,!p!a 'a[n[a:, alsa:,e gjg.rn:,
a 1 3 .!arrnle lnasgu e-s a:, e!ieaaua8 a p
l!sgagd eaqe Inq!n:, u!p ao1!an8ej a[aI
-nIaa @an:, 16 :,sa!ods ala a n 3 n:, 'pa![
-es aanpoad e naluad lua!o!jns l e q o ~
-zap ne-s aaeInq!pueur apue[8 soap:,
ale 'aaaury au!q[e lugs aprvol?igrn3

ALBINA

fost luat de culegiitoare din potirul

florilor. Albinele culegiitoare, prin
scoaterea gi resorbtia repetat5 a continutului gugii pe virful limbii, eliminii
surplusul d e apii din ea pi concentreazii
continutul noilor zaharuri iegite din
acest proces. Mai mult chiar: glandele
faringiene dau inc5 o enzim5 de altii
categorie fat5 de invertaz5: e cea care
actioneazii asupra glucozei din noul
produs ce este mierea gi care folosind
oxigenul din aerul inconjuriitor, transformii o parte din glucoz5 in acid gluconic. Acesta imprimii mierei reactia
acid5, care o face sii devin5 bactericidii, gi deci ii inlesnegte buna conservare. V. n. Mierea.
Aceastii prelucrare o fac la nevoie
nu numai albinele tinere, ci gi cele
mai virstnice, c5ci secretiile glandulare produciitoare d e enzime chiar
cresc cu virsta. Este o munc6 grea gi
care cere in acelagi timp un consum
de substant5 albuminoid5, pe care albinele prelucr5toare o iau a t i t din polenul ce-l consumii, cit gi din rezervele
lor corporale.
Stra ja coloniei. Unele albine au sarcina de n p5zi intrarea in stup, ingiiduind piitrunderea in interior numai a
celor ce fac parte din aceeagi colonie.
Acestea sint str5jerele stupului gi ele
fac parte dintre albinele tinere care
nu gi-au fiicut incci zborul d e recunoagtere, dar au posibilitatea s5 cunoascii pe cele strgine, prin ace1 miros
caracteristic fieciirei colonii.
Ceresele-cliditoare de faguri, ci t gi
ciip5citoarele celulelor cu puiet sau
miere, sint albine tinere din ziua a zecea
a vietii lor. Degi glandele lor faringiene mai secret6 15ptigor pentru puiet in cantitate redusii, acum incep s5
se dezvolte glandele produciitoare de
cearii, care secret5 solzigori, concomitent $i succesiv cu cele faringiene pentru o scurt5 perioadii de timp. Cind

21

AT.BINA

Schema prelucrgrii
mierii de albinele
prelucrgtoare

glandele cerifere elaboreaz5 solzigorii,

ele cliidesc fie incilbind cu cear5
partea de sus a fagurilor, fie cl5dind faguri intregi ori faguri mici, in
rame cliiditoare. In lips5 de spatiu,
pentru cl5ditul lor albjnele ingrSim8desc solzigorii in ghemotoace sau in
mici faguri suplimentari crescuti intre
spetezele d e sus ale ramelor. V. n.
Ceara, Faguri.
Aceste activitiifi sint efectuate de
albinele tinere in primele lor zece zile
d e la eclozionare, dup5 care executii
unul sau mai multe zboruri pe afar5
aga-numitele zboruri de orientare,
ca sii-gi recunoascri stupul.
Culega'toarele sint albine care, obignuit, incep aceast5 activitate dupe
14-15 zile de munc5 in stup. Sint
fnsii imprejurgri cind colonia igi piistreaz5 in stup o insemnat5 rezervii
de albine zburiitoare, pe care o foloseste numai cfnd apare un cules abundent, ciiruia, in aceastci situatie, ii
pot face fat5 cu succes. Atunci albinele coloniei sint atrase la cules, h i n d
parte gi albine tinere de 5-6
zile.
Aceasta se intimplii numai cind culesul ia proportii mari gi numai dacii in
stup sint suficiente albine primitoare,
care sii poatci prelucra repede recolta
adus5 de culegiitoare.
Unii cercetatori au stabilit cii in
astfel de situatii, mobilizarea coloniei
ajunge pin5 la 60% din albinele stu-

ALBINA

22

pului, iar activitatea lor este laborioasii. Totodatii, organic, albina culeggtoare foloseqte secretia glandelor faringiene la producerea unor enzime de
categoria invertazei in locul secretiei
d e 15ptigor ce era necesar puietului
larvar. Invertaza va servi in acest moment la scindarea nectarului adus din
flori, dedublind zaharoza din el, in
cele douii zaharuri simple: glucoza gi
fructoza. V. n. Mierea.
La plecare spre cimpul de cules, culeggtoarea ia in gugii o doz5 de miere
din celulele fagurelui, doz& care e in
raport de distanta pe care trebuie siio
parcurgii pin5 la sursa de nectar.
Activitatea in afara stupului este
grea, anevoioasii, obositoare. In afar5
de aceasta, acolo afarii, in cimp sau
In piidure, le agteapt5 o sumedenie de
inamici neviizuti, din lumea bacteriilor cu care ele intr5 in contact direct.
Arma de ap5rare a albinelor contra
acestora din urmii este chiar pe corpul
lor, pe suprafata cuticulei, sub forms
d e antibiotice pentru distrugerea diferitelor forme de bacili gi microbi. V. n.
Antibwtice. Cercetiitorul P. L a v i e
le-a descoperit pe capul, pe toracele,
abdomenul gi membrele albinelor;
acestea, impreunii cu cele pe care albina le mai are in propriul siiu organism, fac ca aceastii categorie de lucriitoare, culegiitoarele, gi care i n t r i
direct Pn contact cu lumea exterioar5,
s&nu aducii in casa comunii o datii cu
hrana gi bacterii.
Cind albinele piigesc in aceast5 noui
sarcing, de culeggtoare, yi-au terminat
aproape complet activitatea in interior. Glandele lor faringiene ajutg
acum la prelucrarea nectarului.
Activitatea culeg5toarelor este Pn.dreptatii in trei directii: fie cii ele aduc
apii, nectar sau polen. Aceasta este
pcea rnai istovitoare ocupatie; ea r5pegte albinelor cele din urm& rezerve

ALBINA

de energie incit, imb5trinite si obosite, degi trec apoi la munci mai ugoare
in stup, nu rnai tr5iesc acolo decit
putine zile.
Dup6 cercet5rile lui L u n d i e,
F e b e r g e gi A m b r u s t e r , albinele fac - in tot cursul activitiitii
de culegiitoare - abia 35-65 zboruri,
pin5 dispar. 0 albin5 poate vizita 912 flori pe minut. Cantitatea redusii
de nectar cit incape in guga albinei
culeggtoare in toate aceste zboruri istovitoare abia face 1,35 g miere concentratii. Deci fiecare kilogram de
miere costti viata a mii de albine, tinind seama cii sint necesare 70 000 zboruri pentru acest kilogram de miere.
De aceea, productiile mari nu pot f i
realizate decit de colonii foarte puternice, cu multe culeggtoare. Este statornicit cii numai de la o colonie care are
cel putin 5 kg de albinii zburitoare, se
pot recolta 55-60 kg miere extrasg.
f n activitatea de cules nu se observ5
l a albine o succesiune constantii, cici
dupii nevoi - ~ i dupii bogiitia produselor in natur5 - aceleagi albine
pot aduce cind nectar, cind polen, ori
propolis. Se pare cii cele care aduc apii
in stup se specializeazii, ciici s-au v&zut
aceleagi albine marcate, care timp de
dou5 s5ptSmini s-au ocupat numai cu
transportul apei in stup. Cercetitorii
au g5sit cii proportia de culegiitoare,
pe specialitiiti, ar fi: 25% transport&
numai polen; 55% adun5 polen gi nectar, iar restul aduc in stup apii, care
are un rol de ciipetenie atit in prepararea hranei pentru puiet, cit qi pentru
piistrarea unui echilibru stabil a1 microclimei din interiorul stupului.
Indicatia izvoarelor de nectar pentru albinele din stup o fac culegiitoarele ce vin de-afar&,de Pndat& ce ajung
in stup cu guga plinii. Ele o fndeplinesc printr-un joc variat, ce a fost denumit duns. Comunicirile celor d e la

ALBINA

23

ALBINA

compune colonia respect iv5. Acest puiet se afl5 pe locul unde a stat ghemul
de iarn5 si dcci cu cea mai potrivit6
c5ldurli pentru puiel qi malc5. A c e ~ t
Albing ce cmite
Ioc esle denumit cuibul coloniei.
efluvii odorante
f n prim5rar5, aceaslli crestere pro(orosi Pall)
greseazG cu atit mai repedc, cu cit coexterior cu albinelc aflate in pragul lonia a ieqit din iarnli cu pierderi tit
stupului yi le mai fac cu ajutorul rnai reduse, cu albine sSn5toase gi care
i ~ n e iglande descoperite de Ivasanoff au eclozionat in toamn;, f5r5 S: f i
--glanda odorant5; ea servegte la emi- participat la lucr5ri grele sau la crpyterea in raze drepte sau ondulatorii a tere de puiet.
Kum5rul de ou5 d e p u s ~de malcci in
unor efluvii de natur5 asemiin5toare cu
undele pe care -dup5 r o n Frisch - cuib, la inceput nunlai de citevn s11lc.
,,le capteazs din dep5rtare rnai mare ajunge curind la 1 000-1 500 pe zi.
sau rnai mic5 numai albinele care ceeace dctcrminc? o cresterc n poapartin aceleiagi colonii, din caw fac pulatiei stupului cu albine tinere.
Acestea formeaz5 r e ~ e l v adc albinr cuparte albinele emif gtoare".
De curind s-a constatat c5 albinele leggtoarr, care vor acumnla in faguri
culeg6toare rnai comunic,i intre ele gi o cantitate mare de hranc? pent111 ele
cu ajutorul ultrasunciclor. Aceast5 gi urmagi.
Grija stuparului estc ca aceast6 aruconstatare s-a dovedit intemeiatd; se
observase de mult t i m p cii unele din mulare de albine lucr5toare in stup.
ele f6ceau miyc6ri aya de repezi cu Enceput5 si dirijalli cu 60-70 de zllc
aripile in anumite imprejursri, gi pe- inaintea culesului principal, s5 atingA
riodic, f 5 r i s5 poat6 fi perceput vreun 4-5 kg de albine culeg5toare. Cind
sunet. Aceste ultrasunete, se b5nu- dup5 acest cules principal urmeazj un
iegte, c6 sint folosite de albine si in di- altul, ritmul de crevtele a puietului in
feritele lor comunic6ri la exterior.
cuib nu trcbuie s6 se micyoreze.
Cind colonia ajungc s5 aib5 un nuCuibul. Continuitatea de vief,uire a
speciei albinelor in timp gi spatiu se miir mare d e albine lucriitoarc, se proface pe dou6 c i i : prin creyterea puie- duc anumite fenomene in aceastii unitului in cuib unde numeroase genera- t a t c biologic5 gi anume: a . apari1;ia
tii se succed in decursul anilor, si prin unui mare numsr de trintori ce repreroire, fenomen care corespunde unei zint8 in colonie elementul mascul; b.
situatii de rispindire, de desprindere albinele incep s6-gi clgdeasc5 botci
din colonia-mam6 a unei p6rti din ea din care vor ecloziona la t i m p viitoare
gi care pleac6 cu matca veche s5-si in- m6tci. Deci colonia p5gegte d e data
temeieze in alt5 parte o nou6 ayezare. aceasta spre marele f e l a1 vietii care
fncepind din primele zile ale luni- este inmulfirea speciei, denurnit5 in
lor de iarn6, matca coloniei depune limbaj stupsresc roire.
zilnic oui. L a prima revizie de priRoiul. f n citeva zile, folosind miem5var5, f5cut6 d e stupar, se g5seyte rea luat5 in gugi la plecarea lor din
puiet pe 2-3 faguri in elipse rnai mult stup, consumind yi din rezervele de
sau mai putin extinse, in raport d e proteine organice acumulate in tesuhrana aflat5 sub form5 d e p i s t u r 5 sau tul gras, albinele roiului cl5desc i n
de tesut gras cit gi d e populatia care locul ales drept locuinf 5 multi faguri

-daap yajuo:, a1 anea !!jau!ls!p aaeaaaeo

nop a1 aa - a!8olo!q !8 a!8olojnomaq!najlp !a!gnsu! na !!$elndod aseonam
-nu ?lu!zaad
v~aJq2awq d p . y a a d g
-aluau!y~o:, !ou!a JoIaa ejejead
-ns y p o l ad adeonde ~?!pu!ds~n aqsa
'v~aj?qaw eraads 'qdp. 1nuaB 'nolap!dv
e a![!wej eaneN .au!qIs ap e l a s s 8
.a!uo~o:, e8eanqu! e l a p !Q !:,'!nolu!nl
!6 ~ : , l e m e l a p rewnu anel!paaa !a!8
-nsui y w s u e a l as n u au!qIe 87 .!a!Sns
-u! a01 a~!!ndond noIaane[ pu!j!wsuea%
a~!:,!op '!a!uo[o:, aw!8anlu! ur au!jnede
!n~nla!nd e analQaa:, a p eaun!j:,und
-aaeolsn:,nl au!q[e sa! am:, u ~ p'alep
-unoaj yno '?:,?em a p asndap :no aIaw
-!nd a ~ d '!a!uolo:,
e
lnq!na azawnoj as ?s
ada:,rri aneo ui !j!pg~:, nou !!anSej u l
equann:, a!j
n u es ao!,ra,ju! ui e3 nnluad 'QRDOI !n[n
-ou al!,ya?odau a[!aap!qDsap s!lodoad !Q
pea:, n;, paadom au!qle rr!p alned 0
.a~nZu,q- u 'A
.a.reuna! !B Furl!po a p 301 !6 ?;3 'la!nd
n q u a d ug8sa1 !i a aaea 'yuarrl n a ~ u a d
6 ~ a o 1lntu!" 'aan8ej ~nur!nd y e a a r e l
p w p y e a n a p 1aob~z1osgla.rt)as aaaj!a
-a:, a1aprrn18 skn !eurnrr !a!:, 'a?enB!urarr
nels g z c h as ala aat?n rr! enp.~ada p
eur,roj qnS ~.ro[!.ri~*Se~
c[arl;js. Fieauraoj
an,) ajao !!lrr! I H U I pu!.~dsa~)
as L ~ e
!r?ru r!-an ,>!ur lndn.18 u ! a . 6 e l g u l e
rrn qoscap1?[3 IA-PSa,rr?tl pllu 111 ~ o e a [ d
a!uoloJ w!rn 'run,rp n.rluatI plrra!a!jns
gue,rrl a p !.rn?sa.r ajaurilln gin8 rr! ne!
' C ~ ~ R Ualn
I
nn p u ! ~ l i . I P ~'alrr!err! aI!z
nAali3 n:) y a s a s n j as !!ur a p !:laz rr!p 'au
-!q[e a p Fu!m o !Rurnrr nrrlurp.1 F n E a
.au!qIe
a p !Yn.rlu! nsr?ur dnls u!p aeds!p pul:,
roun?e .rr?!rl.j
i a[![a!nprl!.r J!UI!U n::,
gqur!rIas nu !Illnp!.\!prr! c!'i!aetls!a
.a.ir?~Syoq taun
-olr?p .)!uzcacI~;unes In?t).Iu/ 11:) y e r d
gs r?!uoloa nes .ale?dalbearr at1 r : ~ ? e k
a~r:tIs!1) ale011 :ajrrap!J,)r? !,roarrn anp
a

.aneolrpnn
eaea~ux!nd nnluad !ou !!')e~aua8 purl@
-and 'nou u!p al4aunod [nl3!3 .re! '!6e:,o1
-[!w !!nnBej U! ?no ~ u n d a pgs ada~u!an
'dm!? e~?!:, a p snedaa u n ~ d n p'e:,le~q
.?am! !cur ~ z e a s l n de j y a waqB u~
Oarvural . u .A -!!way lnd
-w!? u!p aseor a~!anlenadwalalnodns t.s
9nC.e a1 a:, 't.a!l:,a[o:, !Q ayadond g e m d
-no:, qanpIg:, o u!juaw 'ana!w a p a[aa
-aazan u!p puiwnsuo:, 'ealsa:,e aer 'plea
!em [a:, 1n:,o1 u! au!qIe anlu!
eale14
.way3 .u .i\ -!nlncInls ~n:,o~r!w u!p
!!nn8ej ad way8 u! Bu!~ls as a[au!qle
'sonnS!nj !n[ndw!l ean!uan n:, ~ 3 e p 0
'aaeInwrqs a p ean!ugaH ' ~ o ~ a u ~ q l z ,
vuvrll . u
.aol!anSej alaleAnalu! aqu!
aaau!l au!qle Sy c-cLz urjnd la:, n:,
guner U! aalu! ~s e!uoloa Iajqse eo rial
-uad '[n~o?[na!deaaej o a!ieaado glseas
-v .[nleno ?[nu1 eaad pSu[n?sa~!&nu
~s enjerrr eo n q u a d ' ~ $ j e l n u ~ !a!j
~ s ps
a!onau a,re e!uo[o:, ' ~ n ? o lnn lerr!jnd
-wt ne-s aI!aolj p u j 3 .!!JO~U!J? ' a s a l ~ q
-ngq Inquaurala a!uo~o:, rrtp ?u!urqa eau
-aurase a a .la!ntl ? [ n u !em a?Qan:, 313
nn 'pzcarr!jntlur! as asre;, 'ale~nrunae
no1aAnaza.r erueas ad ? [ n u !nu! case!
-y.r$ ~s atlaau! e!uoIon ne! 'gansrr~.r~s
qu!jnd al!s punpl? a l a ~ e o l ~ S a l n.na,r
3
-aw~ yzeaur
jndurl as alasansaa y.rn?eu
w
~
I
-I?rrrueol ands nzecqu!eul [ n d r u ! ~
a;, EansFrrr ad leuna! a p osalg8a.1d as
a[arr!q[y 'aJDUJa! n ~ l u a da]?l!lp8aJd
.sos!.rd a p a[aJ atl ! q o q ul prr!8!an
'au!arron a1 3.1 uaa ad a8al1: . r o ~!k! aIau
-!q~ea n . ) u!p !alEur aIadeoq!!,r '!.)?em
all qajJcU!u !aloq u! gorr! ruaop !cur ann8
-ej a p an!Y,reru o-n'lu~.sns !eru S ! ~ S
-ap Farrnw a p ~n~:)i:,
pu!nu!qrros 'aan?

.,I

leaalcl I? a.ruo yrqalEq e s ~ e ug ~a ~seurpa

j
'au~r?nr-!a!~ro~o;,
[ R bv301 ln!q:,an LIT 'ua1
-od !B a,rarur a p !aern !ew I!:, !?~i!?us:,
~ 8 n l a l sys aaeolyo9alnn alau!qle at?! 'yno
y r n d a p ~s albaqr,.aZas nnqeur !a u l .!ou

u! so[!dn8ej e aawu aaez![odord o u!~d

-!q[j~ aaseaqns a q e e[ $ p a p !aem !em psu! as-npu!qasoap '~ueadoana ea2 n3
ae!q3 j6 !Qoutmn[on $u!s !!.IO~U!J~ ! !!UI
t.[eaodaoa aur!qur !6eaa~ea a v .e!ueds
-5ae ajuenu .e~u!zaad !!q.em eaneoln3 u!ad Fueadoana eu!q[e n3 eaun!+uof
.urm gLga p alsa !!qw![ eaur!8un? .aaeo[ aaej !b ues!qn !n[nluau!quoa Inlsaa
-n:, T?[ asgasap a o [ a ~ ~ u a a l[sn ~ d a a pu! - p ~ o uednao aasa ya![al e u l q ~ e!Q Fl!urnu
!zuaq n3 aep 's1y3u!-ay4nuaa-unaq aaeo[ -ap vssaw.ia?u? v~aj?y2aws?dy eseaqns
-na a p lu!s [ndaoa g a a d o ~ e!-a:, !!a04
!S Fa!aap ~ a 9 e a uy e a !S.eaaae u I a
-(ua s
-!dad -ja!n8un[ !j: aa!jqns alsa [nuaurop
-qe a3 dm!?. U! '8.181 !BUI a 3 e a o ~n3 aep -u a y e by) aleolgaan1 au!q[e !j. !a?Fur
lanas !cur u! jnd ~ndao:, aae 'v3?uvw~a3 aJeprrnoajau pno u!p a14err 106 as !!z
s!dv !aoaqe nes ' v ~ ? u . v.~aj?llaw
Iv~
n d v -eao al!urnue u! - o - l e a l s ~ de a3 WS!A
'g[o!unea p q [ e F?!urnuap a!aJsnv urp -!l!rx~!.rd ap s w a n a Fseaqns g3seaae
IS Fuealragsya e!ueuraaf) rr!p eu!q[v
n.rluad atls!aalaeae=) .!i~nas !sad a p
.Fn!p l!.rado~e [ndaoa na s!yau!-gunaq aaeo[
-11s ese.iqns a p pjej planas !em u!jnd
-n:, a a v .s?suadv3 v~aj?ylaws?dy sse<r
ycIuroa1 o ne a[au!q[V -es!qau! !ew -qns aqHasg8 as apun ' a j u e a a d ~ !aunH
~ [ n wa ~ e o ~ n nlu!s
p !!aolu!al a3 dm!$ inden "1 ~ u j d[ e e a s u e , ~u!
~ a8unle
[I!
b ~ u a q [ e 5a!\e1uaur5!d yu!ind n3 ~ a 8 e a u esea 'pns a d s pugaoqon
-vadoly v~aj?q2aur
's!q.,rr!-n!8nuaa nes srr[,lul-n!rurpe !sad
n.1 ~e!iredal!aado.)e a[srr!uropqc a[a4n[ s!dv gznen plseaae u!p pqrurnuap pu!!j
-3111n.) '~sso!a!~Sau-unrqalsn !a naaeol !a[o3uv I n l e m ~ t [ !B e y ! u e 8 ~ 1 3 ~[nm[
aadsu! JsaA aads su!?xa 13-s 133 .edoa
-nn .,,eu!d[esue~l"nes , , ~ u n u r o ~!u!q
"
- [ e I:~LIPJ,,,, U! el!urnuap pzasrre.rj eu~cl -n3 u!p a[au!qIe op alerdoade '!aeur
raw luis a[eaod;ro3 !rIn!suaur!p !sag:, ale
- [ u also asedqns !alsaae [nd!?olo.ld
.[angdga 14 a[n[a3 urp eala!ru a.rlu! D 1 0 3 ? J U O W ~.1aj?1/3~1
S ? ~ VL ~ ~ ~ r p
aae 11.1 rr![d ,Iaq![ n! jeds un prr!sy[ ,,,led !!iunur u! ~ p ! $ s q a p 301 n3 'paou el
-su" e [ eaaa!ur ~ s d 3 ~ d p f. aobn
1
as-npuy I R U I c.\a> 'luau!?u03 ad a p !a cu!aaA
.ue3!aje
-aa!d .!n[ eaal?la.).raa el a l a ~ n 8 e jeasape
nsaspa~da[!.)lpru ! u r q u[ gpirllq u!jncI [nlrrau!?uoD ad a p !au!q[e 113 ? p a p arm
!em 'g[!q!~se+ !cur 31!q[e o 3 .:a!?
! R U I lndaoa aae :40103?21nv . I ~ ~ ? ~
s?dy
~JL
-J!.\os eaun!u(l 'e!i\ur~!puea~'e!uo[od a p r?aa!urnuap pu!ur!acI '!aoQ!dad a p
'e!c~lsnv'e!ut?ur.ra3 'e![8uv ' e p u e ~ o gj![rl3rrnp o !~!u q.rFj gaSeau ,~a[duro:,
' e juea;t ' s ! u e d ~ 11.) prrlda~u! ueac1o.r ria.rco[na a n e z '(aexe8epe1q q n s
-u!) L q Q e 9 [ e a~t~[ q n d a ~u! ':ant1 aaeqs
-na !a[rtkuarrr,)uo,~
I: a!.)olr!rrr !b y.)!paorr
r?uoz odn3o ''1 v.'~j!1131u-~.'~j!l~alcl s?dy u! akQasp3as Fueal!agsgn es)!ajjT u! q s ! a
:aurnur: !Q aueJ!aje ala.1 ap y j e ~aseo.1 -al.ls.re.) [ndqolo.rd 11s ~ J ~ V ?V US V ~
.praq[e2! RSHJ !8 yaYeau
-,)runrr ap [nlsap aseaqnn 133p ~ e c i v
.ale)!pturn !B F,rrI1 esea apu!adn:, aaea 7 n~aJ?y2awsjdv
-r?,l~tl[uala p !n[nur!Yaa [n:)!j!aads a p e ! ~ a d s:ase>r euop u! ao[au!q[e eaa!jagd
l . r o t I ~ ? . r u! al.)u! 1 s t ~ra!l!rrr![
nn 'n!ans
-ur! mieldope e-s anea3nI g s e a u e u~
.(nozou) ,,aaa?a<aea
'n! urv.1~
L s ! ~ f . )UII,I(I
~ ~ ! a d s Eze!del\ a.rco[
a[esa[!!adoad !6-npu!~,isgclaep ' [ ~ m ? e u
as-rtpu;uo!i.~a[as 'a! jeaauaY u~ a! jeaaua8
urp q.raasuon as aaca yuelsuoa a%e?a!a
-e.\ o" a5a[aju! as aun!iou ylseane u!nd
~,'.)ep'ase,~a p ea.l!urnuap alaeod ~s In%

ALBINA

26

ALBINA

sint harnice gi blinde, cu o mare vita- latii de albine .cu insugiri morfologice
litate gi cu o accentuatii predispozitie gi biologice caracteristice conditiilor
la roit.
de clim5 gi cules din tara noastrs.
f n partea de nord a Germaniei, gi in Aceste populatii constituie o unitate
continuare pe teritoriul Poloniei, rnai care face trecerea intre albinele carales in terenurile ocupate de planta niole, italiene gi ucrainene. Culoarea
denumitti ,,iarba neagrti", trtiiegte o chitinei este brunti, acoperitti de perialbinti de culoare sur-deschisti, care ro- gori gri-deschis cu o ugoarti nuant5
iegte intens. Ea constituie de asemenea galbeng. Este cunoscutii de mult gi
o subrasti cu denumirea Apis Mellifera catalogatti drept ,,albina de Banal".
Lezehni care face legtitura cu albina fnsugirile caracteristice ale acestei albrunti din zona paduroasg a R.S.S. bine sint: blindete, comportarea linigBielorusg c,u denumirea de Apis melli- t i t 5 pe faguri, reactie imediatl la fum
fera siloarum. I n zona muntilor Cau- ceea ce o face sii fie foarte ugor de micaz, pe versantul nordic se gtisegte nuit; are o bun5 adaptare la culesurile
albina caucazianti - ,,sura de mun- caracteristice din tara noastr8; c5p5te" -care derivti tot din rasa neagrti, cegte mierea la ,,uscatu ceea ce o face
Apis mellifera caucazica; are limba de sti fie foarte apreciatti pentru produc7,2 mm. Este foarte rustic5 ;s-a adaptat tia de faguri in sectiuni, produs foarte
la temperaturi joase, iegind in zbor de solicitat pe piata mondiall; nu rocercetare gi la temperatura de
6iegte prea mult, nu e prtidalnicti, pro7C gi chiar pe timp umed gi cetos; de- polizeazg putin, iar ca productie de
tine intiietatea in productia de miere miere a atins ping la 160 kg de stup.
fat2 de celelalte rase.
Rasa galbend a cgrei obirgie porIn R.S.S. Ucraineanti se gtisegte o negte de la albina italiang, este cunosalt5 albing cu caractere distincte, Apis cuts de multti vreme, fiind supus5 unei
mellifera acervorum putin mai micii atente qi indelungate selectii. Apiculdecit cea caucazianii gi cea din R.S.S. torii romani erau preocupati de pe
Bielorusl, dar cu o pigmentatie ceva atunci de ameliorarea gi inmultirea
rnai accentuats spre galben; este blin- coloniilor cu caracteristici rnai alese.
Albinele din rasa italianti, Apis meldg, harnicti gi cu o limbti putin mai
scurtti.
lifera lingustica, are a1 2-3-4-lea
fn acest vast triunghi mlrginit la tergit abdominal galben-portocaliu,
nord-vest de albina carniolg, la vest aproape translucid. Tergitele galcu albina dalmatti, iar la rtistirit cu al- bene sint mtirginite cu dungulite nebina ucraineanti, s-a statornicit de-a gre. fntre aceste dungulite diferite ca
lungul veacurilor, albina noastrti bgg- aspect coloristic se observg, mai ales
tinagti ,Apis mellifera carpatica, care la albinele tinere, perigori gtilbui-aurii
plstreazl o medie biometricti de 6,399 care cad cu timpul. Celelalte tergite,
mm. E a se situeazl in privinta lun- dinspre virful abdomenului, sint comgimii limbii, lungimii corpului, a tar- plet negre. Tot corpul albinei este acosului, aripii anterioare etc. fntre albina perit cu un puf de culoare cenugiegalbenii italian5 gi cea carniolii. Un gllbuie.
Albina italiang este foarte harnicii,
colectiv de cercettitori de la S.C.A.S.,
a stabilit cii pe versantii Muntilor Car- ptistreazg curltenia in stup, luptg cu
pati, in Cfmpia Duntirii, in Podigul dirzenie contra bolii loca; durata vieTransilvaniei gi Moldovei triiiesc popu- tii este mai mare in comparatie cu ra-

ALBINA

27

ALBINA

Din Siria si Palestina rasa galben5

sele caucaziang sau carniolti, rnai ales
la cele ce trec iarna in ghem. Vara se bifurc5: o parte spre nord, in
tr5iegte rnai putin, ca o consecint5 a Asia Minorci yi alta spre sud, in Egipt.
h5rniciei sale, care o epuizeazi curind. Prima ocupi spatiul Asiei Minore, conMBtcile sint foarte prolifice gi popu- stituind subrasa de Anatolia considelatia stupului e totdeauna mare; oua- rat5 de F r. A d a m s ca una din
tul se prelungegte pin5 tirziu in toam- cele rnai harnice albine gi care d5 ren5. Este rnai putin rezistent5 la ier- colte chiar gi in anii secetogi. Culoarea
ei este galben-portocaliu brumat, apronare, mai ales in regiunile reci.
Rasa italiani este r5spindit5 in rnai piat5 fntrucitva de albina cipriot5,
toate continentele datorit5 importu- dar mult diferit5 de aceasta, avind
rilor masive. In S.U.A. detine pri- corpul rnai mic, iar din punct de vematul f a t i de alte rase; acolo, prin- dere al caracterului, e blind& ugor de
tr-o selectie atentii, s-a ajuns la cunos- minuit.
Mai spre nord albina de ras5 galcuta albin5 american5 Apis aurea de
mare productivitate gi care are o limb5 ben5 atinge versantul sudic a1 Munrnai lung5 decit cea italian5 de la obir- tilor Caucazieni formind rasa transcaugie. 0 caracteristici a acestei subrase cazian5 galbeni de ses, Apis mellifera
americane o constituie faptul c5 m5t- remipes, care se deosebegte de rasa
cile nu sint exclusiviste, cici adeseori caucazian5 sur5 de munte de pe verse glsesc cite dou5 in acelagi stup, gi santul opus gi despre care s-a scris
depun ou5 chiar pe acelagi fagure de rnai sus c5 face parte din increnggtura
rasei negre. Caracteristica rasei ,,galcuib.
Albina de ras5 galben5 s-a extins de bene de ses" e c5 albina e foarte blind5,
asemenea in intregul bazin meditera- roiegte cam mult, c5p5cegte fagurii la
nean. Din ea deriv5 subrasa Apis mel- ,,umedl', deci mierea din celule atinge
lifera cypris, din insula Cipru, de cu- suprafata inferioarci a c5picelului de
loare galben5 putin mai deschisl, cear5, cu miitci foarte prolifice si inavind pe torace perigori cenugii, iar g5duitoare cu suratele lor, putind tr5i
scutul toracic galben. Abdomenul e in acelagi stup douti gi chiar trei
ascutit, incit mgtcile, fiind rnai sub- m5tci.
tiri, trec cu ugurint5 prin gratia Hane0 subras5 format5 din caucaziana
mann. Caracteristic la aceasti albini galben5 de ges sau derivat5 din cea
este marea ei agresivitate care o face sirian5, mai este albina galben5 din
s5 fie neglijati, c5ci degi harnic5 gi Iran, Apis meda - cu mitci foarte
dind productii bune, nu poate fi linig- prolifice, albine harnice dar putin mai
tit5 nici cu fum, nici cu pulveriziri irascibile ca surorile de la nord sau
cu ap5.
vest.
Aria de extindere a albinei de rasii
Ramificatia sudic5 a albinei siriene
galbenii ocup5 larg spatiul Siriei gi pitrunde in Egipt unde ea constituie
Palestinei, unde cunoscutul cercet5tor o subrasi distinct5, Apis mellifera fasB a 1 d e n s p e r g h e r a studiat-o ciata. Caracteristic la ea gisim tergi catalogat-o drept, Apis syriaca; ea e gitul abdominal a1 2-lea gi a1 3-lea
harnicii, destul de blinds, cu m5tci de culoare rogu viu, dar avind ultimul
foarte prolifice, cu o inclinare accen- tergit de la virful abdomenului d e
tuatii spre roit, cl5dind in aceasti pe- culoare negru lucios. Perigorii de pe
rioadii sute de botci.
corp au o culoare albicios-cenugie.

ALBINA

.-

28

Este mult rnai mic5 decit albina de

ras5 galbeni europeanl din care deriv5 gi destul de prolific5. 0 ciud5tenie a ei e c5 Pn stup, al5turi de matc5,
mai sint alte 10-20 m5tci rnai mici,
care nu sint fecundate si depun un
mare numlr de o u l de trintor. Au un
caracter agresiv, nu reactioneazl la
fum, dar devin docile cind sint pulverizate cu apg.
Din albina galben5 egiptean5 deriv6 albina galben5 african5, Apis
mellifera adansoni, ce ocupi Africa
Central6 cuprinsl intre cele dou5 pustiuri: la Nord - Sahara, la sud Kalahari. Albina are corpul mic, asem5n5toare cu cea indiang; caracterul
s5u e irascibil.
0 derivatie a albinei galbene egiptene spre vest, inspre pustiul Sahara
constituie subrasa saharian5 care e
blind5, harnicti, cu limba mai lung5
chiar decit cea caucazian5 de 7,7 mm
pin5 la 8,2 mm. Primele tergite abdominale au inele largi de culoare galben-rosu, mrirginite cu o dung5 neagr5 ; a1 treilea tergit este rnai ingust;
ultimele doul, de culoare neagri au
perigori galbeni. Trintorii sint rnai
mari ca la alte rase; ei au un tergit
colorat cu galben-royu, asem5nZtor cu
a1 albinelor. Matca lungl, de culoare
galben-rosu-argmiu, are virful abdomenului negru. Albina are o puternic5
musculaturi a aripilor fiind nevoit5
s i zboare la dep5rt5ri de 8-9 km pentru cules, infruntind vremea de arsiti
cu vinturi uscate ale pustiului.
fn continentul asiatic predominri
trei specii de albine tot de ras5 galbenl. Rasa indian5, Apis indica, asemangtoare cu cea melifer5; e blind5,
se minuiegte f5ri fum qi destul de productivl. Aria ei de raspindire e in
Ceilon, Indonezia dar mai ales Japonia. Aceasta din urm5 are unelc
caracteristici deosebite, incit prof.

ALDINA

0 k a d a st6 la indoial5 dac5 nu ar

f i chiar o specie aparte. Apis japonica
folosegte acul foarte rar si prefer6 s5
atace muycind cu mandibulele sale
puternice. Ele nu folosesc de loc propolisul; cl5desc faguri la temperaturi
rnai joase, cu peretii dintre celule
foarte subtiri, dar cu baza trirombic5
foarte groasl.
fn tinuturile din jurul Oceanului
Indian se rnai g5sesc inc5 dou5 specii
aparte de albine: Apis dorsata ~i Apis
floraea ce nu prezint5 prea mult interes pentru noi, neputind fi domesticite.
Prima este denurnit5 albina uriag6,
clidegte un singur fagure adesea lung
de doi metri, cu baza de sus de 10 cm
grosime, solid legat5 de creanga unui
arbore; matca e lung5 de 37 mm iar
albinele m5soar5 16 mm. Are un caracter foarte irascibil.
Cea de a doua specie este, Apis floraea, albina cea rnai mic5, cu o lungime de 7 mm, cu faguri cu celule abia
de 3 mm i~ diametru; cl5degte yi ea
un singur fagure cel mult de 15 cm.
Caracteristic pentru aceste dou5 specii din Extremul Orient e c l ele sint
albine cslltoare de la ses la munte yi
ind5rgt la vale, in c5utare de cules
rnai ales pe timp secetos.
In sfirgit incheiem acest capitol despre rasele de albine amintind c5 in
America Centrali, in special in Mexic,
tr5iesc populatii de albine far5 ac,
specia Apis Melipona bechi, sub dou5
varietiti: prima, mai apropiati de
albinele obignuite, t r i i n d in comunit i t i pins la 4 000 de albine intr-un
stup primitiv a1 biigtinagilor, qi a
doua, s5lbatic5, neacceptatl de b5gtinasi ling5 gospod5ria lor gi care face
faguri din celuloz5, la fel ca viespile.
Stadiile de dezvoltare ale albinei.
Albina p5r5segte fagurele natal in mod
normal dup5 21 de zile de la data cind

ALBINA

ALBINA

29

matca a depus pe fundul unei celule

un ou fecundat. Dezvoltarea sa are
loc in douti perioade: prima este cea
embrionar6, ce se face in ou gi care
dureaz6 trei zile iar a doua, perioada
postembrionarg, cuprinde stadiul larvar de 6 zile, dup6 care larva este c6p6cit5, urmind stadiul nimfal de 12
zile, pin6 iese din celul5 o albin6 complet5.
Oul are o form5 aproape cilindricg,
cu un cap5t mai subtire gi altul mai
gros, m6surind in medie 1,71 mm cu
un diametru inegal, cintsrind a zecea
partmedin miligram. M6rimea ou6lor
este in raport cu bog6tia de polen cu
care sint hr6nite albinele intr-o anumit6 perioad6, cit gi de num6rul de
ou5 depus zilnic de m a t c l ; de pild5,
o u d e din luna mai gi iunie cind populatia coloniei este foarte mare, iar
matca este suprasolicitat6 s6 depunti
ouri multe, acestea sint rnai mici; pe
mBsur6 ce ea igi incetinegte activitatea, n u d e devin mai mari, pin5 ating
miirimea normal6 obignuits, inspre
toamn6.
Ciiloarea oull~i este alb-sidefie,
avind o coajti chitinoas5 care nu e netodii, ci prezint6 nigte desene hexago-

nale asemiintitoare cu cele ale unui

fagure. La cap6tul subtire, oul are o
substant6 oarecum lipicioasii, care-i
asigur6 aderenta pe fundul celulei.
Deci el st6 in celul5 cu partea groasti
in sus. La acest cap6t gros se vede un
orificiu denumit micropil pe unde a
p6truns spermatozoidul gi a fecundat
ovulul, pentru ca din aceast5 impreunare s6 poatti iegi o albin6 lucr5toare
sau o matc6, dup5 cum albinele vor
hr6ni viitoarea larv6. Dac6 prin acest
micropil nu p6trunde un spermatozoid, oul a ramas nefecundat, iar din
el se va nagte un trintor.
Analizind la microscop un ou, se va
vedea c5 in interior se g6segte o celulg
germinativti, adic6 un ovul, inconjurat de gtilbenug, ce constituie hrana
pentru germen.
Cind spermatozoidul intrti in ou
prin micropil, el se unegte cu celula
germinativ6. Dup6 trei ore incepe procesul de dezvoltare embrionar6, de
inmultire a celulelor, dac5 temperatura cuibului este normal6.
Ou6le bune, depuse de matc6 in
cuib, igi p5streaz5 infgtigarea lor exterioarti timp de trei zile, degi in acest
interval ele gi-au schimbat pozitia gi

Ciclul de dezvoltare de la ou la nimfg:

1 , 2, 3

- ou;

4, 9

- larva;

10

11

- nimfa de 2 zile

ALBINA

30

au pierdut mult din greutate. fntr-adeviir, un ou cintiiregte la depunerea

lui in cuib circa 0,132 mg, dar ajunge
la sfirgitul acestui stadiu abia in greutate de 0,080 mg -pin5 la 0,100 mg.
De asemenea gi pozitia lui in celule se
schimbii de cele mai multe ori. Apicultorii au stabilit cii un ou st5 En pozitie
verticalti in prima zi de la depunerea
lui, oblic in ziua a doua gi culcat in
pozitie orizontalii En ziua a treia. fnsii
dupii cercet5torul E. J. D ii p r a w
reiese cii nu exist5 o regulii precis5 de
felul cum decurge aceast5 migcare qi
c& sint ou5 din care se nasc larvele
normale stind fnc6 in pozitie verticalii, degi sint depuse acolo de matcti
cu trei zile inainte.
fn acest interval de trei zile incepe
fenomenul denumit mitozi, adicii de
dedublare a fiecarei celule -0 bipartitie succesivii a celulelor care ating
un num5r foarte mare, cifrat la milioane. Fiind inc5 in stare de embrion,
se formeazg organele rudimentare.
Astfel se pot observa: gura cu piirtile,
ei componente, intestinul, membrele,
traheele cu stigmatele de respirat Iantul ganglionar a1 sistemului nervos,
acul, celulele de griisime, toate sub
form; de muguri.
Larva apare in celul5 En cea de-a
treia zi de la depunerea oului de catre
matcii, ca un mic viermigor apod.
Larva miisoarii 1,6 mm, dar deja
organele vitale ale embrionului au
evoluat gi au prins forml, pe cind
altele au rtimas tot ca nigte muguragi.
De acum fnainte, timp de alte 18 zile
ea intrii in perioada de metamorfoz5
postembrionarg, prin care pltipinda
fiintii trece spre diferite modific5ri organice, pin& la iegirea din celul6 ca
albin5 intreagii. Datorit5 faptului cii
corpul siiu este alc5tuit din 13 segmente, larva se poate migca in cerc
cu ajutorul mugchilor ce se contract5

ALBINA

gi se destind; ea inoat5 cu gura deschis5 in 15ptigorul pus la dispozitie

de doici in doze potrivite gi cit rnai
des, alimentindu-se astfel din plin. fn
plus, printr-un proces de osmozii, hrana aceasta piitrunde prin piele in organism. Din cind in cind se observii
opriri de citeva secunde, pentru ca
larva s& digere ceea ce luase ping
atunci, ca apoi sii-;~ireja mi~c&rile,
rotindu-se inot fn Igptigor.
f n acest stadiu, cercet5torul francez M. M a t h i s, urmiirind evolu!,ia larvelor in dispozitive transparente, a observat c5 ele absorb hrana,
care ajut5 la formarea organismului gi
elimin5 prin glandele lor salivare excesul de ap6, pe care albinele-doici il
ling cu mare aviditate, probabil datorit5 bogiitiei lui in diastaze. In primele trei zile albinele-doici dau tuturor larvelor liiptigor in doze potrivite cu vfrsta, gi cit rnai des. Doicile
tinere, dupii H a y d a k, secret& liptigor cu un continut de vitamine rnai
redus, qi tocmai din aceastg cauzii ele
sint destinate ca sii alimenteze larvele
rnai virstnice, care nu au atita nevoie
de unele vitamine. fn tot timpul acestei hrsniri, N. P. L e v e n t a observat desele vizite f5cut.e de doici
larvelor, vizite care intr-o or5 erau
de 5 pin& la 15 pentru fiecare din ele;
timpul folosit la fiecare hriinire variazti de la 7 secunde pin5 la 2 minute.
f n medie se socotegte cii o alimentare
dureazii circa 33 secunde. Pe m2surl
ce larvele cresc, vizitele sint mai dese
qi rnai lungi, rnai ales c5 ele au implinit trei zile, iar hrana ce li se dii de
aici inainte pin5 in ziua a gasea, cind
se terlnin5 stadiul larvar, are un alt
continut. fntr-adevtir, de unde pins
atunci fn tubul digestiv a1 larvelor ce
primeau 15ptigor de matc5 nu se vedea
nici o urm& de altii hran8, Encepind

AJ.BINA

31

d e la a patra zi, se g5sesc acolo gr5unciori de polen. Doicile il dau larvelor

intr-un amestec pe care-1 preg5tesc in
gusa lor. Intii ingereazl miere, apoi
griiunciorii de polen gi la urm5 ap5,
formind un terci pe care-1 vars5 in
dreptul gurii, care se migc5 circular. S-a
calculat c5 pentru o larv5 pin5 la c5plcirea ei se consum5 miere cit cuprinde 113 din volumul unei celule,
iar polen jumatate din volumul acesteia.
Cregterea larvelor i.n aceast5 perioad 5 de activ5 hr5nire este prodigioas5
yi neintilnit5 pin5 acum la nici o
fiintii din regnul animal. Aceasta se
datoregte biotinei (vitamina H) din
Itiptigor, hormonilor care actioneaz5 gi
activeaz5 metabolismul, cit gi considerabilei rezerve de vitamine ce ele o
acumuleaeii. lntr-adevgr, dup5 repetate cint5rit-i s-a stabilit c5 dac5 la
iegirea din ou larva are greutatea de
0,l mg, in a opta zi greutatea ei este
de 142,6 mg. Biologul G. E u g e n e
face o comparatie plastic5 gi foarte
sugestiv5. El zice: ,,Un ou depus de
matc5 cintiregte aproximativ o zecime
de mg, din care iese o larva care, in
cele 6 zile de stadiu larvar, absoarbe
gi asimileazg hrana reprezentind de
2 000 ori propria ei gteutnte; pastrind
proportiile, un copil de-a1 nostru, care
cinthegte 3 kg la nagtere, ar trebui
s l absosrb5 in 6 zile 6 tone de hranl
adic5 cite 1000 kg in 2G ore". fn urma
acestei hr5niri bogate in substante
proteice, larvele nu numai c5 cresc,
dar igi acumuleaz5 o rezerv5 organic5
insemnat5, formindu-gi ace1 corp gras
care ocup5 in organismul lor un loc
atit de insemnat. Aceste vizite se inmultesc din ce in ce mzi mult pe m5sur5 ce larvele cresc. ]In total, in 24
de ore, albineledoici viziteaz5 larvele
de la 570 pin5 la 1720 de ori, deci
fn medie cam de 1 330 de ori. Se crede

ALBINA

c5 atunci, cu acest schimb de hran5

Pntre doici gi larve se face gi acea castrare nutritiv5 cu un specific hormonal, care face ca in colonie albina lucrltoare s5 fie o femel5 asexuat5, producindu-se o atrofie a organelor sale
de reproducere. Durata acestor vizite
de ingrijire a larvelor de catre doici
variaz5 in raport de virsta lor, incepind cu 30 secunde pin5 la 4 minute.
Spre sfirgitul stadiului larvar aceastti
durat5 este foarte mare, de citeva ore.
Cercet5torul R. C h a u v i n , care
citeaz5 pe N e 1 s o n ~i S t u r t ew a n t, precizeaz5 c5 schimbul de
hran5 cel mai intens intre albineledoici gi larve are Ioc, in special, in
ultima faz5 a stadiului larvar, cu
putin inainte de clpgcire, cind ele
stau cu capul introdus in celulele cu
larve virstnice pin5 la 4 ore gi trei
sferturi. Deci este just ceea ce sustine
M. H a y d a k c5 aceste pl5pinde
fiinte acumuleaz5 rezerve considerabile de vitamine din hrana ce o primesc. R. B e a u r a i n g stabilegte
cii, de la stadiul larvar gi pin5 la albina
maturii, este nevoie de 3,21 mg azot ;
cum in mijlociu continutul in azot
aflat in diferite specii de polen cste
de 3,1%, inseamng c5 albina are nevoie, in stadiile de formatie, de 100
mg polen cel putin. Alti cercetiitori
sustin c5 este necesar chiar mai mult,
considerind c5 obignuit 1000 de larve
a r consuma 154 g de polen gi 0,330 g
apii. Aga se explic5 afluenta albinelor
la ad5p5tor in tot cursul perioadei de
cregtere gi extindere a cuibului; organismul larvei, cit iji al albinelor,
are nevoie de mult5 ap5. Aceasta se
g5seyte in mugchi in proportie de 7880% ~i chiar peste aceast5 cifr5, atunci
cind se fac analizele histologice.
Prodigioasa crejtere a larvelor in
acest scurt timp de stadiu larvar a
fost urm5rit5 de cercetltorul elvetian

-ala[d
op naaaur glel!a![os alsa !a[n[aa [n~a:,
-u~oau!nes gsd![ aue8.10 a[aun na a 9 3
-ydga aqia!nqsuo:, a:, eu!q[y .no!Jalu!
u ~ ajur!u
p
!aaeol!!a !!~!nia!a ~esa:,au !n[ al6eu as lea !noaun f yle~oia!w ale?![el
-!A o a n aqel!.mleuI e[ gsunle el:,asu!
-nuaS!so eaaapunalgd n.rluad '!!a!j!ao
allnur n;> aatiqns gi!q8rod o pu~wrnoj .re! ' a e n ~ e [ [n!peqs asa8unla~d!is aiak
'ualod a p !.rnlsaa na !aoaun !B d n l s u!p -JB[ '[BUIJOU qns apeas 30s1-91 a p
~[!q!uods!p eaea3 u!p l!n)Fn[e [e!Ja3 alsa am:, '!n[nq!n:, eanlenadura~p u ~
- R Tu~n n3 ' a a ~ e [!aagaa!j e[n[a:, alnu -gjw!u U! a[es a[!aguraojsueal !i !anae[
- I W oz u! asaagdg:, '[enp!a!pu!
a[au e aa!n$a!a eunq naluad a)elguuIasuj
aaeur o ea !B aae q1n3 u!p ennpIy3
-!q[e 'e[je ae-s !!jenl!s a:,!ao u~ .!:,!op
-a[aulq[e a p 'aoi!%dg[ ?[nw f e w n3 .aa!laadsaa a[!:,)oq nes a[a[n[a:, :,sa~gd
'l!ugaq au!q !cur also l!:,na~u! 'ado j~1; -p a[au!q[e ae! ' p u n j EI a p eueay e!
el aaedndur! aads aaaa) aea.re[ [nla!nd gs e3 !OPUS 10d !cur as nu 'alel~onzap
'auejao a[!!uo[o3 e[ ga le~raasqo e-s au!q a[aaaei 'gzeauran a3 In[aqel urp
'!in?o~, .rnlndnls eu1![3om!u1 ul !.rganq apaa as urna e i e 'aeaae[ n!pe?s a p !z
-in? aoun '!,ro al[nur !cur a[as a p 'alia,r ease4 e-ap !a[a3 eurreaad u l .aJeolgn:,
- 0 . 1 as
~ ~ejuaaaj!a 'apz g e[ 3sa[!qels
-n[ !au!q[e Jolaneao eaaeqoazap 301
o !!ile ae! '!n[no !areor, eaaaaejsap e l ad au!i an:, '3 !au!urel!a a!aequoo
a p ai!z 5'5 e l !asp 'aao a p o & j el azej gjuelsqns o ae!q:, nep a[ !a!op-alau!q[e
!a?sa:x ele.rnp 3sa1!qe')s ao[!~olg1aa~a3 ?a asa!nugq !!aolg?aaaa3 .!:,!ur u!urga
ea~e,~!ao[ejq
.g[elaaa esrrnd ui asu!durg aJeolga:,n[ pu!q[e a p aoIanae[ alaaeno
?u!s 'ale$rYanSaa ?soj nc nu aae.) r ~ p ~ z a r!eurnu '!aaae[ eaael[oazap n:, laodea u!
a~arrn!adna as 'azaaalle as nrr I ? s . i u e ~ q asaaeur lo1 as aae:, a[aue&o aalu!a
e.1 n.i)uad soas rnu!lsalur a p rnat?ru
.a[aIn[a:,
-02s c a i q d s a p a&:, i u e ~ ~ h a'B[n[aa
ti
asaagdz:, a[au!q[e p u p (e-g e e n ~ zU!
u! !a eaa!Sun[e n3 g l e p 0 .y~!Sun[e gu!d l [ n w !cur ae!q:, !B !ao a p 000
a!j!zod u! '!sunle g u ~ ds a l e i s urn,, a p !j. !Z e-I e u! gurd !ao a p 000 J a p
Tle!oao:,u! u!p 'e!i!zod !i-npu!qur!yas
'a[!z 2 gdnp !ao 0 0 ~a p 'aao gz a[aw
'sns pr!d nEs [ndaoo nJ e[n[a3 a[durn -!~d u! !ao 01 a p :,saa:, a[aa.re[ 'n!)n[
aaalBaa:, gu![d u! elide[ d w t l I s a x U I - 0 ~ .JO)U!J~
3
e[ a!je[ndon a p a i a u e 8 ~ 0
.!stop-a[au!q[e a p ten[ alsa [nsnpoad !b a[a[nn!?sal '!altjur !i au!q[e e l alas
JR! '.,aael!8~n8aa'' BS!Z-ej.e 3 .!n[noeu~ -eao :aaaanpoadaa a p !i a[e?!ua8 aiaue8
-01s [nlnuliuoa 8aa)u! g3aeasap !i! a[a -ao
yzeauraoj as a[!z alsaae u! $ 0 ~
'a[a.iae[ ns ,)rraueuraad ?aeluo., uj uiur
-y al!:,!op pula ' g ~ n [ a au! !n[no eaaau
-ndap e l a p 12-6 e en!z U! jaap 'aeZ\.1e[
ntpuis a p apz !aur!l[n eieau!ur!p uy
.a.rl?uoyzo[.>aa p aIu!nrr! !z o n.1 ' e a ~ a s sos~?lzura!j u n g p !4 [naae n:, 13quon
-a; 1"-ap [a3 r i g1!3!dr?3 erap alsa ea u! p n s n as a:, sossia p!qo![ u n glaaaas
p u ! ~'ea[!su!J le-ap [aa a p ,leuran 'F)!.)
aaes s a n s a p a d e o ~ d e apue18 gnop
-pdr?:,au ? A J ~ ap
[ a,rcks u! rao n,rled a p aulq gasvoun:, as ys daau! !a[!anlnsaPi
8 1ada.r as a m ',,a.r![a!d?ufi a p [nsaao~d ale01 uaS!xo n.) ymaluaur!le as aaes
alsa cJsaa.6. .[nJo[ e j !! IQ luapa.)a.rd [a:, u ! ~ d a[aarieal ! B a[aleu18!ls faolelns
qns ~ n s a i?[e gzeauraoj as '!dnlt?[u! a[ -a!., [n)e.rec[e a!nl!)suoa aaea ala8u!s !i
ea :alur!ats ea,rd gansgur !j.~aaacu! u!a ewlu! :e3 ' a [ e ? ! ~aue8ao a l p yB run.)
-ap a l e ~ o d a oales
~ a[!an4![a1irr! 'naaaur sohaau Inurals!s glo.izap as !.)unIe
pu!.)sa,Ia ease[ [ea.ra?u! lsa,)n lo1 r r ~
'g3 ?!s!Y
e am.) 'a a S a a q 11 a n a 7

ALBINA

33

--

larv5 ca sg-i lase un spa1.i~mai mare,

c5ci impinge cu capul in sus marginile
deja incepute, aga incit coristructoarea
este nevoit6 s5 cr.oiasc5 gi s5 const~wiascri oblonayul dup5 mrisura Iarvei.
Aga se explicii de ce in unii ani, cind
albinele ghsesc in flori mult polen yi
hr5nesc larvele de albine lucr5toare
c,u multe proteine, constructoar~led e
oblonage sint nevoite s5 le fac& c351);icele putin nlai proemincnte decit c,b17nuit.
Coiicomitcnt cu ctipliciren celulri,
larva ia o pozilic dreapt5 in celulg si
incepe s5 s e c ~ c t eo substanf5 tramparent5 care, in colltart cu aerul, sr int Sregte forlnind fire m5t5soase foart e
fine. Substanla este produs5 de glande
nsemrin5toare cu tuburile malpighiene, care ins5 sc aflii de-a lungul intesiinului gi a1 c5ror orificiu comun sc
deschide direct in gurri. Cu aceastri
substant5, timp de 24 ore, larva irnbrac5 peretii celulci, frir5 a Iese, ca
alte insecte.
Dup5 aceastri grea trud5 larva cade
intr-un somn adinc t i m p de 3 zile, i n
care in interiorul s5u se produce o
restructurare a organelor de t i p larvar
in organe de nimfri.
Nimfa incepe s5 se asemene cu albina adult5. Corpul gras, care e rezerva sa organics de proteine, e absorbit impreun5 cu vechile organe larvare, toate transformate intr-un terei
specific. Proccsul acesta de resorbtie
se numegte ,,histoliz5" si paralel t u el
se produce cel de ,,histogenezriU, adic5
d e formarea unor celule, vezicule germinative de imago, deci a organelor
interioare ale nimfei. Oreanele.
si cele
"
trei p5rti
a]e corpului, se
diferent.iaz5, iar scheletul chitinos se
intgreste. in schimb, nimfa pierde din
greutate mereu, ceea ce este exp]icabil, c5ci o datti ce ea igi consum5 propria sa rezervg organic, d e proteine,
I

3 - A.B.C.... Apicol vol. I

-.

--

ALBINA

--

iar o altii hran5 c i afar5

~
nu mai primeste, scjderen in greutat.e este norN eI son
gi
mals. CercetBtorii
S t u r t c n w a n t au constat,at cci
numai in prima zi de la c5pZcire nimfa
pierde 20 mg, c5c,i inainte de c5pticire
cint5rea 160 mg, iar dup5 24 de ore
avea numai 142 mg. La eclozionare
albina cinttireyte 105,9 mg.
fn acest nou stadiu d c nirnf6, in
locul inveligului d e pin5 atunci trupul incepe sA se acoperc de perigori,
is1. jnveligul s5u devine semichitjnos,
j15st~indu-sit.otugi cu!oarea albti. Pe
mSsur5 cc t i n ~ p u ltrcce, culoarea peri:o~*ilcrsc schimhR in ccnugiu. Cu do115

Morfologia larvei si nimfei:

- larva de

3 ~ i l e 1: - creier; 2 - gura; 8 - intestin ; 4 - stigmate respiratorii; 6

organe de
reproductie; 6 - tubimalpighieni; 7 - ]ant nervos
ganglionar; 8 - rudimente de picioare* 9 - glanda
de tesut; 10 - bulb subesolagian. b - l a m la
cmdcire: 1 1 - gura; 1 2 - ochi. 1 3 - torace;
14 - abdomen; 15 - stigmate resiiratorll abdominale. c - nimta: 16 -tromps. 17 - antene. 18
ochi comPu8i; 1 9 - torace; 20'- abdomen;'^, 11,
111 - picioare; (1T.A. Dade)

34

ALBINA

zile lnainte de ecloziune, nimfa ia culoarea natural5 a albinei. f n sfiqit,

dup5 ultima n5pirlire care precede cu
o zi iegirea din celul5, deci in cea de-a
21 zi de la depunerea oului de cltre
matcg, tin5ra fiints roade oblonul ce
o desparte de lumea dinafar5 gi iese
la lumin5. Pe peretii interiori ai celulei r5mine aderent5 c6m5guta de
nimfii. Timpul necesar transformsrii
ei din ou intr-o insect5 perfect5 se
poate prelungi citeodat5 cu fnc5 1-2
zile, dar numai atunci -aga cum s-a
spus - cind temperatura din stup nu
a fost tot timpul normal5, sau cind
colonia este mic5 or hrana primit5 nu
a fost indestul5toare.
Pentru ca s5 ias5 insecte perfecte,
trintorilor le trebuie cu trei zile mai
mult -deci 24 de zile; fn schimb,
pentru matc5 sfnt suficiente numai 16
zile. V. n. Matca, oul, larva.
Tabelul 1

Durata diferitelor stadii do dozvolt~re la

m&tc&albinil lucr&toare g i trfntor.
SLadiul de dezvoltare
la ou la insecta

de
ad,,lta

3
3
3
Oul
Larva in celulii ne6
ciipicitil
5,5
6,5
Larva $i nimfa in celula
14,5
ciipiicitii
7,6 12
--fn total este nevoie pen16 zile 21 zile 24 zile
tru dezvoltare de:
,

Cu toat5 aparenta de insecte perfecte care, la putin timp dup5 ce au

p5rlsit fagurele natal, par c5 intr5 in
ritmul de viat5 a1 coloniei, s-a constatat c5 Pn prirnele zile acest tineret
mai are nevoie de ajutor. Trintorii,
care la fnceput nu gtiu cum sii se alimenteze, mai primesc hrana de la al-

ALBIN A

binele-doici. Tinerele albine lucrltoare, abia iegite din celule, primesc

gi ele de la doici ceva hran5 glandular5; dup5 aceea se indreapt5 spre
fagurii cu plstur5, cu care se alimenteazti din plin, ciici corpul lor gras s-a
epuizat complet in perioada stadiului
nimfal, cind nimfa nu a mai primit
de loc hran5 dinafarii.
fn urm6toarele dou5 zile de alimentare cu p5sturii corpul gras, care este
rezerva organic5 de proteine, se reface pe deplin, iar glandele tinerei
fiinte sfnt gata s5 intre fn functiune
intr-o anumit5 ordine, incepind cu
cele faringiene si mandibulare qi apoi
cu cele cerifere. Se punea intrebarea:
cum se poate ca intr-un timp aga scurt
ele s5-gi poat5 asigura o nou5 rezerv5
corporal5. Cunoscutul cresc5tor de
m6tci J o e S m i t h (S.U.A.) a observat c6 albinele tinere, de fndat5
ce iegeau din celule, se indreptau
spre fagurii din cuib cu puiet deschis. S-a crezut la inceput c5 o fac
pentru ingrijirea puietului, dar s-a
constatat c5 ele se alimentau din
prinzul bogat in lilptisor pe care doicile il dau larvelor tinere pin5 la vfrsta
de 3 zile. Numai dup5 ace& 0sp5t int5ritor ele consum5 gi p5stur5, cfnd
igi fncep truda lor fn stup cu serviciul
de ,,cur5titoareU,urmind s5 treacg apoi.
gi prin amlea pe care colmia 'le-ar
solicita in raport cu necesitatile momentului. fn hrana ei zilnic5, de acum
inainte, va consuma miere gi polen.
fnfgtigarea exterioarii gi anatomia
albinei. Albina are la exterior un inveli? tare, ce contine chiting, proteine
gi alte substante, secretate de celulele
epidermei. Acest invelig protejead insects de lovituri. Sub cuticul5, ca o
c5ptugeal5, se afl3 hipoderma, format5 din celule elastice $i care in unele
imprejursri sfnt celule secretoare ale
diferitelor organe.

ALBINA

35

Corpul albinei este alcgtuit din trei

piirti distincte: capul cu antenele,
ochii, gura cu mandibule. Apoi toracele cu membrele legate de el: dou5
perechi de aripi membranoase gi trei
perechi de picioare. f n sfirgit, cea de-a
treia parte, abdomenul, este format
din segmente agezate in ordine descrescindl spre virful abdomenului.
Pllcile de pe partea dorsal5 sint denumite tergite, iar cele de pe partea ventral5, sternite.
Capul gi toracele, gi ceva mai putin
abdomenul, au un invelig piiros, mai
des la albinele tinere gi care dispare
pe m5sur5 ce albina imbltrinegte. Pe
acest invelig piiros se prinde polenul
florilor atunci cind albinele culeg nectar din corole. Cu ajutorul periutelor
de la picioare ele a d u n l acest polen
prins de perigori, stringindu-l in cele
dou5 coyulete de la picioarele posterioare.
Capuf este articulat cu to~acelesi
legat de acesta printr-o scurtl !i puternic5 musculatur5 denumitri git (cervix). Prin acesta se face comunicarea
organelor din cap cu cele din torace,
printr-un orificiu pentagonal aflat la
baza capului, denumit foramen.
Capul albinei are form5 triunghiular5, pe cind cel a1 trintorului este aproape rotund. Lateral stau ochii care ii
dau albinei posibilitatea de a cuprinde
fn cimpul vizual o mare suprafat5 de
teren. Ei sint ochi compugi, alc5tuiIi
din mii de fatete, a1 c5ror numiir varia25 dup5 rase, latitudini gi intensitatea luminii solare; cu cit aceasta din
urm5 este mai mic5 cu atit ochii albinelor din acea regiune au fatete mai
multe. Fatetele, denumite gtiintific
,,omnatid ii", au forma exagonall cu
dimensiuni de 2 microni. In medie,
albina are circa 4 000-4 500 omnatidii, matca 3 500, iar trintorul circa
9 000 de fiecare ochi compus. fntre

Capul albinei:
- oceli; 2 - frunte 3 - ochicompugi; 4 - antene; 5 - clipeus; 6 2 buza anterioaril; 7 - mandibula; R - palpele externe ale limbii; 9 - palprle mijlocii ale limbii; 10 - palpele interne ale
limbii; 11 - limba; 12 - lingurita limbii
1

acestea se viid cu lupa nigte perigori

ca genele ochiului omenesc, care au
rolul s5 inl5ture efectul razelor luminoase venite pieziq gi care le-ar tulbura vederea. Fiecare f a t e t l hexagonal5 este un ochi aparte cu cristalinul,
bastonqele retiniene gi corneea sa.
Fiecare fatet5 primegte imaginea ce-i
st5 inainte cu toate elementele inconjurltoare. Fatetele au nervi proprii,
care transmit impresiile la nervul optic principal, iar acesta reactioneazii
dup5 imprejur6ri. Deci albina vede
deodat5 tot orizontul locului in care
zboar6 gi se poate orienta foarte bine.
Biologul S t u m p e r a stabilit c l
el este sensibil la lumina polarizatg
ce o reflect5 cerul albastru. Aceasta
particularitate ing5duie albinelor s5
se poat5 orienta intotdeauna in raport

ALBINA

36

cu pozitia soarelui, chiar cind timpul

este noros gi el nu se vede pe cer.
,,Ochiul cu fatetele lui - scrie
L i n d a u e r -este un minunat aparat de mlsurare a unghiurilor, prin
intermediul clrora pozitia soarelul
poate fi determinatg cu o aproximatie
de 2-3 grade". fn afar6 de aceasta,
constat5 el, ,,albinele au capacitatea
de a socoti cu precizie prin aceast5
orientare fat5 de soare, drumul str5b5tut de astru a t i t ziua cit qi noaptea.
Aceast5 capacitate le este inn5scut5;
In acelagi timp albinele cunosc diferentele regionale gi sezoniere in parcursul soarelui" .
Ochiul albinei este sensibil numai
la gase culori: albastru, ultraviolet,
galben, verde-albgstrui, purpuriu gi
violet. Dup5 v o n F r i t c h ele
v5d unele flori albe in alte culori gi
altfel decit le vedem noi, ciici acestea
absorb o parte din razele ultraviolete
ale spectrului solar. Culoarea rogie o
v5d in negru, iar albul la albine este
o combinatie de culori complementare:
ultra-violetul cu albastrul-verzui, galbenul cu violetul gi albastrul cu purpuriul.
fn afar5 de ochii mari, cu care albina vede la depiirtare, ea mai are in
frunte alti trei ochi mici indreptati
in sus, denumiti oceli, cu care adun5
imaginea neclar5 a ochiului compus
mai ales in amurg, sporindu-i sensibilitatea fat5 de lumin5. Cu acegti
ochi ajut5tori albina vede lucrurile
din apropiere gi-i ajut5 la fixarea gi
delimitarea precis5 a imaginilor provenite de la obiectele fixe pe care urmeaz& a se ageza (flori, urdinig etc.).
Cu ei albina igi d 5 seama de luminozitatea imprejurimilor. Este gregitil presupunerea c&prin intermediul lor vede
in interiorul stupului.
fn fat5 gi aproape de ochi, deasupra
buzei superioare stau cele dou5 antene,

ALBINA

ca nigte cornite, formate fiecare din

segmente: prima parte, denurnit5 scapel, este anexatl direct pe frunte, iar
cea de-a doua, numitd flagel, este partea prelungit5. La albina lucratoare si
matc5 antenele sint formate din 12
segmenti, iar la trintori din 13. Pe
opt segmente ale acestui flagel se g l sesc organele de miros ale albinei, reprezentate prin nigte pl5cute cu orificii poroase gi conice in care se afll
terminatiile nervilor olfactivi. Pl5cutele conice sint acoperite de o pielit5
foarte subtire, prin care pot ugorp5trunde efluviile mirositoare. Cu ajutorul antenelor, albinele unei colonii
se recunosc intre ele dup5 mirosul particular a1 fiecgreia. Tot pe antene gi
in imediata apropiere a organelor de
miros, se g5sesc organele de pip5it reprezentate prin nigte perigori senzoriali foarte fini, la baza c5rora se afl5
gi terminatiile nervilor tactili.
fntrucit nu s-a @sit c5 albina a r
avea un organ special pentru perceperea sunetelor, la care ele ins5 reactioneaz5 prompt, se crede c5 tot prin intermediul organelor tactile albinele
percep orice vibratie, de orice intensitate, pin5 la ultrasunete, pe care noi
nu le putem auzi. Unii cercetgtori
sustin c5 sunetele ar f i percepute printr-un sistem de corzi amplasate la picioare, in tibie ; un sistem asemlnltor,
dup5 cercetltorul ceh I. S a v i n,
se afl5 gi la baza antenelor.
Gura, aflat5 in partea inferioarg a
capului, f5cind parte din aparatul
bucal qi digestiv, este descrisl la
acest capitol.
Toracele este alcatuit din patru
inele lipite intre ele, care au trei perechi de stigmate pentru expiratie.
Primul inel, denumit protorax, poart5
articulat5 pe el prima pereche de picioare. Pe cel de-a1 doilea gi care este
cel mai mare dintre ele, denumit me-

1
,

'1

I
I

ALBINA

37

zotorax, sint prinse picioarele mijlocii

cit gi aripile mari. Ultima pereche de
picioare cft gi aripile mici sint articulate pe cel de-a1 treilea inel, denumit
metatorax. Cel de-a1 4-lea poartl numele de epitorax, el face leg5tura cu
abdomenul si acolo se ggsegte punctul
d e echilibru a1 corpului albinei.
P i c i o a r e 1 e sint o imbinare de
rnai multe segmente, unele mai lungi,
altele mai scurte. Primele doul sint
scurte gi fac legltura cu toracele; apoi
urmeazl trei mai lungi - tibia gi
metatarsul, care se qi termin5 cu 15bufele; acestea sint compuse dintr-un
lant de patru articulatii mici, denumite tars, ce au la virf gheare. Sub
fiecare gheartl se g5segte o pernutl
ce lucreaz5 ca o ventuzl, cu care albina poate p5gi pe suprafete lucioase qi
care secret5 o substant5 lipicioasl.
Ghearele au pe ele perigori ca nigte
perii cu care albina igi curtlf5 antenele. Acestea fiind sediul simturilor
trebuie s5 fie deseori curiitate de praf
sau pulbere a polenului ; in acest scop
albina are la picioarele anterioare o
scobiturtl pe primul articol a1 tarsului,

Piciorul albinei :

I
c08ulet pentm
polen; 2 - perluta de
cu15tat

&

ALBINA

Periuta pentru
curatat antenele:
I

- pintenul;
- periuta

care este adev5ratul aparat de cur5tat

a1 antenelor, m i r g i n i t l cu perigori
deqi, agezati circular.
Picioarele, in afar5 c5-i servesc
albinei la migcare, mai fac gi serviciul
de colectoare a polenului din flori gi
transportul lui in stup. Cele posterioare au o adinciturl pe femur, mlrginit5 de perigori indoiti inluntru, formind un fel de cogulet in care albina
indeas5 bine granulele de polen ca s5
nu cad5 in timpul zborului. La desc5rcarea ghemotocului de polen din
cogulet ea se servegte de un pinten mic,
dar puternic, aflat la cea de-a doua
pereche de picioare. Pe picioare, albinele au peri degi gi rigizi cu care igi
currita haina ptlroas5 a corpului, acoperit de polen, pe care apoi il fndeasi5
in cogulete.
A r i p i 1 e. Albina are dou5 aripi
mari gi lungi gi alte dou5 mai mici sub
primele ; ele sint alc5tuite dintr-o retea
de nervuri chitinoase pline cu aer, peste
care este intins5 o membrantl foarte
subtire gi strsvezie, cu perigori microscopici. Marginile aripilor mici sfnt
prevtizute cu 16-27 cirlige. Atunci
cind albina vrea stl zboare, duptl ce
a implinit virsta de 7-10 zile gi aripile se intaresc, cirligele se prind dejgheabul de pe marginea aripilor mari,
astfel incit ambele perechi formeazg
un plan unic de zbor. Suprafata tot a l l a acestor planuri este, dup5 cercetgtorul A. B e e t s, de 45-54 mm2,
avind greutatea de numai 0,575 mg.
Inclrc5tura ce o poate duce este de

18

1,71--2,35 rnglmm" Cind albina vrea

Tns5 s5 facci cu aripile o ventilatie
pentru evaporarea ncctarului apos din
fagurii stupului, ea riimine pe Ioc gi nu5 i mai 4mpreung In dou5 plalluri cclc

patru aripi, ci, bgtind aerul cu toate

patru, le migcii, f5rii a se lnSl\a ca
sii-si ia zborul. V.n. Z b o r u I .
Cercetiitorii care urmiiresr aflarea
diferitelor mijloace prin care albinele
Psi fac i ~ n e l ealtora comunic5ri. afirmii c6 prin ajutorul si variata frecven$5 a vibraliilor aripilor ele iqi pot exprima - impreun5 cu dansul - anumite direclii d e urmat, pent'ru cele ce
trebuie sri plece afar.5 din stup, ca sii
afle sursele d e nectar. C11 miqc5ri vibratorii extraordinar de repezi ele
emit ult,rasunet.e, pe care noi nu le
putem percepe c'11 simtul nostru audit,iv. De pild5 albinele tinere e m i t cu
aripile un tril, care poate fi sesizat
numai cu anumite aparate d e filtrarea
sunetelor. Zumzetul, auzit d e oricine,
cind albinele sint nelini$tite d e zgomote sau fum, e fiicut d e comunitate
prin vibrarea aripilor, fiind o reactie
d e apiirare, precum si o combinatie cu
sunetele scoase d e aparatul respirator.
Abdornenul, articulat cu toracele
prin intermediul portiunii denumitii
petiol, care d e fapt este un segment
foarte subtiat a1 abdomenului, este
alciituit din mai multe segmente chitinoase, din care, vizibile, sint sase
pe partea dorsalii, denumite tergite,
si alte sase pe partea ventral5 denumit e sternite. Ele stau cu marginile suprapuse ca -$iglelepe acoperiqul casei,
fiind legate intre ele cu niste membrane
elastice, ce ing5duie ca abdomenul sii
se poatii alungi gi contracta ca o armonits. Primele dou5 sternite a u o chitin5 d e culoare brun5-inchis5 acoperit 5 cu perisori. Ultimele patru sternite
sint din chitin5 transparent5, cu cite
un chenar chitinos d e culoare inchis5,

ALBINA

denumitii ,,oglinzi cerifcre". Acestea

sint c5ptusite la interior cu un strat
d e celule cilindrice strins lipite, d e
ele, celulele care j~roduc cear5. Ca
vi la torare, a b d o m e ~ i n lare d e fiecare
parte cite gase perechi d e stigmate
pentru aspiratia aclulni. Spre virf,
sub ultimul terpii. albina mai are
acca glands, ce-i fa1ose:te la emiterea
unor cmanatii ca niqte chem5ri a albinelor d e la exterior, denumitci gland a olfactivA, dcsc.op,c.rilii d e N a s a noff.
Forma abdomenlilui albinei lucr5toare, este mai pulin alungitg decit
la matcii, pe cind a trintorului, este
mai latii gi tesit6 la spate. f n sfirsit, chiar la virful abdomenului se
afl5 acul albinei, care cste arma sa
d e ap5rare.
Anatomia inter115 a albinei este
mai complicatii, cfici in fiecare d i n
cele trei piirti descrise mai sus, din
care este alciituit corpul, se g5sesc
aparate si sisteme complexe, care
servesc organismului la diferite funct,inni. Astfcl sint aparatul respirator, digestill, circulator, cerifer, genit a l , musc~ilarqi ~ e n l n ~ P e riar
, dintre
sisteme, cel nervos si glandular.
Aparatul respirator este alccituit
din cele zece perechi de stigmate -trei
la torace si sapte la abdomen - si
sacij respiratorii. Anatomistii a u giisit
cii fiecare stigmat de respirat are un
vestibul c5ptusit cu perisori, ce poate
fi part,ial sau total inchis cu ajutoru!
ilnui mecanism anumit. Acolo se
aflii un fel d e coarde vibratorii, prin
care albinele scot unele sunete. S e
pot deosehi pin6 la 44 sunete diferite
ca ton. Chiar si tonul sunetelor m5tcii
se datoreqte acestor coarde vibratorii.
Din stigmate aerul intr5 in sacii
aerieni d e respirat. Acestia, fiind extensibili, servesc albinelor ca u n depozit d e aer necesar respiratiei, d a r mai

ALBINA

39

au un alt rol Insemnat: sacii umplindu-se cu aer, greutatea specificti a

insectei scade gi albina igi poate lua
zborul ; in timpul zborului albina folosegte rezerva de oxigen din ei, cgci
atunci consumul de oxigen e mult mai
mare. Din sacii de respirat aerul trece
in trahee.
Traheele prin care strgbate aerul,
sint ca nigte conducte mai largi sau
mai inguste care ajung ping la a mia
parte dintr-un milimetru in diametru;
ele sint compuse din nigte spirale chitinoase foarte elastice, spirale care
nu se ggsesc nici la sacii de respirat,
nici la ramificatiile traheale. Traheele
se ramificg in tot organismul care are
nevoie de oxigenul aspirat oxigen, care
prin peretii acestor vase mici trece in
slnge gi tesuturi. Doug trahee mari
trec prin gltuitura dintre torace gi
abdomen, denumitil petiol sau corsetul insectei gi alimenteazg cu oxigen
organele din aceastil parte: intestinul
subtire, gros, rinichii, tuburile lui
R l a l p i g h i etc.
.
Necesarul de oxigen a1 albinelor
este apreciabil. El este proportional cu greutatea, fiind d e 2,5 ori mai
mare ca la om gi totodati cregte concomitent cu urcarea temperaturii. De
asemenea, el variazti dupg anotimpuri.
V .n. Aerul.
Iatg dup5 A m b P u s t e r cantitaZea de bioxid de carbon eliminatg de
100 g albine vara, ln decurs de 24 de
ore :
la 20 - 25C aproximativ
la 2'5 - 30QC aproximativ
la 35C
aproximativ

3 - 4 g CO,
10 g CO,
17-18 g CO8

Aceastil eliminare presupune un

consum sporit proportional d e oxigen.
Pe: anotimpuri, 1 kg albinti consung
pe or&, la 20-25C
gi eliming in
aceeagi perioadg urmgtoarele cantititi:

ALBINA

w
Aparatul respirator a1 . albinei
Anolimpul

Oxigen
rnl

Primavara
Vara
Toamna
Iarna

29,754
17,336
24,795
22,549

Bioxid do carbon
rnl

30,408
17,575
25,881
24,038

Schimbul de gaze in corpul albinei

se face ugor datoritg fnsugirii de difuzare ce o are aerul. Deoarece traheolele sint rLpindite fn toate organele
gi au pereti prin care gazele trec cu
ugurintg, oxigenul e absorbit d e celule
in permanentii ca un curent d e molecule ce circulg din traheele mari
pin5 la capilarele cele mai inguste gi
depgrtate. f n traheole oxigenul p5trunde prin pereti in hemolimfg (singe) gi in celulele inconjurgtoare. Continutul d e aer din traheole se micaoreazg. Se creaz5 atunci o diferentg de
concentratie a oxigenului fn traheele

ALBINA

mari, ca gi in sacii aerieni gi traheole.

Atunci oxigenul trece din traheele
mari fn traheole. Oxigenul este absorbit de c5tre celule in permanentl;
de aceea gi diferenta lui de concentratie se mentine f8r5 intrerupere. Datoi i t 5 acestui fapt se creeaz5 un curent
continuu a moleculelor de la tulpinile
traheice spre traheole gi celulele traheice.
fnltiturarea bioxidului de carbon
se face in virtutea aceleiagi legi a difuziunii aerului. Ins5 moleculele 1ui se
deplaseazg in ord ine invers5. Prin
sistemul traheal se inl5tur5 surplusul
de ap5 din organism. Aerul, venind in
contact cu lichidul din traheole, se
incarcti cu vapori de ap5 care apoi trec
in tulpinile traheice gi in sacii aerieni
de unde se elimin5.
Presiunea aerului t i circulatia lui
prin trahee se face sub actiunea mu$chilor dorso-ventrali care lucreazg
in concordant5 cu cele dou5 diafragme, eliminind aerul viciat din
organism prin stigmate. In stare
normal5 migc5rile respiratorii sint
de 110-150 pe minut, in raport de
temperatura aerului; la frig sint
rnai incete, iar la o temperatur5 rnai
ridicatl sint rnai accelerate. Cind al-

Aparatul circulator; sPngele transports substante nutritive la toate organele:

I - hrana lntra pe guri; 2 - proteine absorbite

de glandele laringlene; 3 - sfngele este condus
prin aorta la cap; 4 - slngele patrunde direct
In mu$chi; 5 - singele clrculit de la inima spre
creler; 6 - reziduuri intestinale; 7 - excremente
cu reziduuri eliminate; 8 - impuritatile din sfn e
se filtreaza prin tubii malpighieni: 9 - gritsimiqe
din hranil sint depozitate In glandele cerilere

40

ALBINA

bina se preggtegte sg zboare, ivi umple cu aer sacii de respirat; atunci

greutatea ei specific5 scade, putind
s5 se inalte in zbor. Cind ins5 se vor
vedea albine tirindu-se, neputind s8
zboare, se va gti c5 stigmatele de respirat nu rnai functioneaz5 normal. Aceast5 dificultate respiratorie are Ioc
in rnai multe imprejurlri:
- Cind membranele stigmatelor,
umezite de o abundent5 transpiratie,
nu rnai pot functions, iar traheele sint
pline de apg condensat8 din vapori.
Acest fel de accidente au loc cind o
colonie este inchis5 gi nu are aer suficient.
- Cind anumiti acarieni secuibgresc
in stigmate. V.n. Acarioaza.
- Cind presiunea prea mare a prea
multor reziduuri acumulate in intestinul gros extinde a t i t de mult abdomenu], incit stigmatele nu rnai pot
primi aer suficient, iar insecta moare
curind prin insbugire. V.n. Consti-

patie.
Sacii aerieni din cap nu au contact
cu exteriorul. Aerul din ei, incarcat
cu oxigen, pgtrunde datorit5 presiunii
sanguine ; cind presiunea sanguin5
cregte, sacii se contract5 gi resping
aerul viciat din ei, inc5rcat cu bioxid de carbon. Cind presiunea scade,
aerul e aspirat din nou in acegti saci.
Sistemul a p a r a t u l ~ irespirator a1 albinei contribuie nu numai la schimbul
de bioxid de carbon cu oxigenul, ci
si la realizarea ctildurii individuale.
Aceast6 ctildur5 se repartizeazg in
organism tot pe cale respiratorie. C5ldura individual5 este apoi folositg in
economia social5 a comunit5tii. Aceast 5 ciildur5 se produce rnai cu seam5 pe
seama musculaturii toracelui, prin
migc5rile membrelor.
Aparatul circulator, sau, mai bine
zis, ciclul hemolimfal a1 albinei este
foarte simplu: este alcrituit din dou#

ALBIEiA

41

elemente, inima gi aorta, constituind

organul principal, ajutat d e dou5 diafragme opuse pozitional cit gi de dou5
organe de pulsafie aflate in cap vi
torace. Inima propriu-zis5 se afl5 in
cavitatea abdominalg, iar aorta in
cea toracic5, trecind cu putin in interiorul cavitgtii craniene. Primul organ, inima, are o form6 lunguiat5,
aqezat5 in partea dorsali, alc6tuit5
din cinci cavitgti care dau una in alta;
ele au un fel de intrare, ca un vestibul,
format6 dintr-o deschidere din care
singele este aspirat; cavit5tile sint
inzestrate cu nigte supape care se
deschid, cind ele, pe rind se dilat5
si apoi se inchid, cind se contract5.
Deci inima albinei lucreaz5 ca o pomp5
aspiroresping5toare sub actiunea a dou5
diafragme - una dorsal5 in partea
superioar5 a abdomenului gi alta ventralZi ce se afl5 deasupra cordonului
ganglionar nervos; ele au rostul s l
pun5 in circulatie hemolimfa (singele).
Din iniml pornegte aorta, care str5bate partea anterioar5 a abdomenului,
trece prin petiolul ce desparte abdomenu1 de torace gi, mergind mai departe, p6trunde In cutia cranianii;
aici, aproape de creier, ea se golegte
d e hemolimfa pompat5 de inim6, care
se revarsg in cavitatea cranian5, sc5ldind organele capului; apoi se inapoiaz5 pe ling5 aort5, trece in torace,
scald5 organele d e acolo gi, tot pe
ling5 aorta gi prin petiol, se inapoiaz5
in cavitatea abdominal%. Acolo ea
intilnegte aparatul de excretie a1 insectei, denumit ,,tubii malpighieni"
Pn care lass acidul uric gi alte impurit5ti. Substantele energetice sint scoase de aparatul digestiv din hrana ingerat5, combinat6 intr-o mic5 m5sur5
cu oxigenul furnizat de aparatul respirator. f n aceast5 stare, hemolimfa,
Imbogiitit5 cu acele substante, intr5
din nou Pn inim6, fgcind mereu

ALBINA

acelagi drum: din inim5 in cap g i

inapoi.
Dup5 cum se vede, hemolimfa, in
afar5 de aorta amintita, nu circul5
prin vase, artere gi capilare, ca la
vertebrate, ci in ea plutesc organele
de respirat, de digestie gi filtrare,
care igi fac pe rind datoria. De altfel,
hemolimfa nici nu are culoarea rogie
a vertebratelor, este incolor5 sau usor
coloratii in galben transparent, in
cantitate de 23-30 % din greutatea
insectei, avind o mare cantitate de
glucozg gi acizi aminati esentiali ca:
arginina, cistina, leucina, glicina,
lizina, valina, prolina, histidina, metionina, alanina, acidul glutamic, acidul asparagic - toate aflate In polen,
care e baza de alimentatie proteicil a
albinei de la starea de larv6, pin5 la
bltrinete.
fntretinerea procentuali a acestor
componente a hemolimfei cere o alimentatie aproape permanent5, fie cil
ea o g5segte in fagurii plini cu rezerve,
fie c5 o are in rezervele organice
sub form% de corp gras gi glicogen.
Albina fl5minzit6 24 de ore, nu poate
activa. Dup5 R. C h a u v i n hemolimfa albinei e mult superioar5
singelui vertebratelor; in ea plutesc
gi se migc5 leucocite, care au rolul
de a distruge bacteriile ce a r incerca
s6 invadeze organismul, ca gi toate
produsele nocive rezultate din activitatea fiziologic5 a insectei.
Aparatul digestiv cuprinde: aparatul hucal, apoi o portiune 15rgit.5 denumit5 faringe, in prelungirea c5ruia
incepe esofagul lung gi ingust ce str6bate tot toracele: acesta trece prin
corsetul insectei (petiol) gi ajunge in
gus5; la baza ei se afl5 proventriculul
urmat de stomacul albinei denumit
gi intestin mijlociu; la extrernitatea
posterioar5 a acestuia se afli mugchi
rotunzi, un sfincter, care se deschide

ALBINA

ALBINA

4:2

Aparatul digestiv $i excretor ~i anexele

corporale:
I - oceli; 2 - lob cerebral pentru antene; 3 lob cerebral pentru ochi; 4
ochi compu~i; 5 glande aalivare toracice; 6- dialragmil; 7 - lant
nervos ganglionar; R - vezicula rectala; 9 - rect;
1 0 - tubi malpighieni; 1 1 - intestin subtire
(stomac); 1 2 - proventricul; 1 3 - u$e; 1 4 - esolag; 1 5 - trahee toracica; I 6 - g6iande postcerebrale; 17 - glande laringlene ( H . A . D a d e)

cele dou5 palpe se unesc, formeazii un

tub in care limba servegte d e piston,
intocmai ca o pomp5 ce aspir6 lichidele. Actiunea de lingere are loc cu
ajutorul linguritei care este la extremitatea limbii. La baza limbii se
deschide canalul glandelor salivare
din cap gi torace. In gur5 gi trompri
se gisesc ~i organele de gust ale albinei, formate din pl5cute poroase ce
au sub ele celule sensibile cu nervii
respectivi. Si limba are facultatea de
a percepe gustul alimentelor; pe palpii
labiali gi sub buza superioar5 se afl6
mici orificii denumite ,,cavit6$i palatale'' asemlnstoare cu celede la antene,
care ajut6 albinelor la distingerea gustului alimentelor. In ambele piirti ale
gurii sint douri mandibule articulate
fiecare din ele avind cite doi mugchi:
unul aductor si altul abductor. La
baza lor, In partea intern6, se deschide
canalul glandei mandibulare. Cu mandibulele, albina executb in stup dife-

reflex in intestinul subtire. fn preajma acestuia se aflii gi canalele malpighiene, ce constituie aparatul de excretie a1 insectei. f n continuarea intestinului subtire se aflg intestinul gros
care e depozitul de reziduuri alimentare, terminat in sffrgit cu orificiul
anal.
Aparatul bucal a1 albinei este adapt a t pentre supt gi lins. Gura este o
deschidere in regiunea superioarl a
faringelui avind o musculatur8 puternic6 de contractare in scopul de a indrepta hrana spre esofag. Albina suge
cu ajutorul trompei, care este alciituit6 din trei pgrti: dou6 palpe laterale
f i limba propriu-zis5 (labium).Cind

Limba albinei

ALBINA

43

rite activitgti: friimint5 solzigorii de

cear5, ajut5 la cl5ditul fagurilor gi
transportul solzigorilor, elimin5 din
stup albinele moarte etc. Faringele ce
porneate din orificiul bucal are la baza
lui o plac5 faringian5 precum gi mugchi
d e 15rgire- g i contractare, pentru a
putea impinge din gur5 alimentele ce
trec prin el spre gug5. Esofagul ce
urmeaz6 faringelui este un t u b lung,
subtire, elastic ce trece prin git,
str5bate toracele gi ajunge in abdomen
unde htilnegte gusa. Guga are pereti elastici, transparenti, de culoare
argintie gi are lungimea de 4 mm
iar 15rgimea de 1,s mm. Rolul
s l u de seam5 este transformarea partial& a nectarului, cu ajutorul secretiilor glandelor salivare gi faringiene,
din momentul recolt5rii gi pin5 il
depune in faguri. Aceste glande, cit yi
partial celulele ce cgptugesc peretii
gugei, secret5 fermenti de scindare,
constituind invertaza. Guga incorporeaz5 mierei foarte mici cantit5ti
d e acid formic din glandele mandibulare ce ajutti la conservarea ei. Ea
este gi depozitul de ap5 a1 albinelor
cind fac serviciul de c5r5toare de ap5,
cit gi plstriitoare a acesteia. Atunci
depun in faguri numai a t i t cit estenecesar pentru p5strarea unui climat potrivit ca umiditate in stup, in afar5 de
ce se mai adaugii din aceast5 ap5 in
combinatiile hranei puietului. Capacitatea gugii variaz5 de la r a s l la ras5.
Guga inc5rcat5 are posibilitatea prin
extindere s5 se miireasc5 de la 1,spfn5
la 2,8 mSvariind deci capacitatea ei de
depozitare. Aceasta' e posibil datorit5
cutelor extensibile din care e alc5tuit5.
La exterior guga are o serie de mugchi
agezati in straturi care contractinduse o storc de continut. Din guy5 alimentele trec in stomac, denumit gi
intestinul mijlociu, prin proventricul
care disociazii polenul de miere; el

ALBINA

Enzime din stomac ce descompun polenul

filtreaz5 produsul brut, retine gr5unciorii de polen din miere gi Pi trimite

mai departe in stomac pentru alimentare; mierea eliberat5 in cea mai mare
parte de polen se rejtntoarce in guy5
t o t prin proventricul.
S t o m a c u 1, sau aga-zisul ,,intestin mijlociu", primegte alimentele
ce trec prin acest tub cu supap5, care
nu ing5duie continutului intestinal
s5 se poat5 inapoia in gug5 decit in
anumite imprejurgri. f n acest timp,
proventriculul tine inchis5 trecerea pentru ca nectarul depozitat in ea s5
poat5 fi prelucrat gi trasformat in
miere cu ajutorul invertazei. V.n.
Albine, sistemul glandular. El se
deschide in intestin numai cind este
nevoie ca organismul s5 consume o
cantitate de miere deja transformat5
in gug5. Intestinul mijlociu este locul unde se face digestia hranei trecut5 din gug5.
f n procesul de digestie intervin secretiile glandulare gi enzimele ce se
regenereaz5 continuu, produse de glandele intestinului. Peretii interiori a i
stomacului formeaz5 multe cute transversale care se contract5 ritmic datorit5 mugchilor longitudinali, transversali gi oblici; astfel, hrana fr5mintat5
bine este diluat5, materiile component e sint disociate gi apoi transformate
in chi1 sau suc nutritiv. f~ aceast5
stare, printr-un proces d e osmozti,
str5bate peretii intestinului, trece di-

ALBINA

ALBlNA

44

rect in hemolimf5, adicri in singe gi

alimenttazi astfel tesuturile. Pentru
asimila~ea lor ins5 albina folosegte
oxigenul d i n aerul respirat care circulg
i n tot organismul prin intermediul
traheelor gi traheolelor, aga cum s-a
a r i t a t la descrierea aparatului respirator gi circulator.
Intestinul mijlociu in care albina
igi acumuleaz5 o insemnatri cantitate
de glicogen ce se adunri, de asemenea si
in peretii gugii, a musculaturii gi in
aga-zisul corp gras, formind astfel o
rezerv5 de substante nutritive gi energetice, care se cifreazri pin5 la 2 m g ;
ea servegte insectei in momentul cind
In stup lipseqte hrana proteicri necesar5 ei, cit gi cregterii puietului ori
in timpul zborului.
Din procesul de digestie r l m i n reziduurile nefolositoare ca: Inveligul
gr5unciorilor de polen sau alte materii
neasimilabile; ele sint trecute in intestinul subtire sau anterior gi apoi in
cel gros sau posterior denumit gi punga rectal5 (ce are o capacitate de 150160 mm3), de unde sint eliminate
Impreunri cu partea apoasri gi filtrate
de tubii malpighieni ce sint rinichii
albinei. V.n. Albina, Sistemul glandular.
Iarna, albina acumuleazg in punga
rectal5 toate resturile alimentare. Intestinul se extinde, iar greutatea acestor reziduuri reprezintri ping la 46%
din greutatea ei corporalit. Aceasta
are loc datoritri papilelor rectale din
cutele pungii, care au rolul d e a elimina apa din reziduuri gi a le ingroga,

Oglinzile cerifere

pentru a putea inc5pea in ea o cit mai

mare cantitate. Pentru a neutraliza
alterarea acestor reziduuri acumulate
acolo, se afl5, de-a lungul traiectului
intestinului gros posterior gase glande
rectale, care produc catalaza. Cind
apare o zi caldri in iarn5, albinele
zburind, evacueaz5 reziduurile.
Aparatul excretor, sau tubii malpighieni sint glande de expulzare a
substantelor dlunritoare organismului,
rezultate din procesele d e schimb gi
ardere, cit gi a celor de digestie.
Glandele renale sint alcituite din celule poligonale, cu cite un nucleu rotund, ingirate in 150 tubulete lungi
gi subtiri, ce se inserg la limita d e
unire dintre stomac gi intestinul subtire. Ele sint ca nigte cordoane filamentoase ce plutesc in masa singelui,
absorb din plasma sangvinri substantele toxice ale procesului de digestie,
le distileazri gi le elimin5 apoi prin
intestinul gros, functionind la fel ca
gi rinichii animalelor superioare. Toxinele eliminate sint formate din acid
uric yi diferite sgruri nefolositoare
organismului.
Aparatul cerifer. Glandele cerifere,
in numrir de opt (patru perechi) se
grisesc in abdomenul albinei. Ele
c5ptugesc oglinzile pe partea lor inferioarri cu un strat de celule specializat e ale hipodermei, celule elastice in
interiorul cgrora se formeazri ceara,
ca un lichid putin viscos; acesta se
infiltreazri prin chitina poroasri a
oglinzilor; ea apare pe suprafata lor
sub forma unor solzigori aproximativ
hexagonali ce au greutatea de 0.200,25 -mg.
Pentru buna lor functionare sint
intretesute cu foarte multe traheole de
aer ce ajutil la metabolismul intens
a1 substantelor ingerate de albing, miere qi mai ales polen, care se transform6
in cear6. fn stadiul de nimfri glan-

ALBINA

ALBIN A

45

dele cerifere produc chitina cu care

ea igi formeaz5 osatura solid5 a fnveligului corporal. Durata puterii secretorii a glandelor cerifere e de cel mult
zece zile. Sint exceptate d e la aceast5
regul5 albinele eclozionate spre sfirgitul toamnei, care r5mfn tinere fiziologic deci cu glandele cerifere nefolosite; glandele incep atunci s 5 se
dezvolte abia in prim5var5, cind lucr5toarele pornesc activitatea intensa
a culesului d e polen. Acesta, consumat intr-o rnai mare m5sur5 Impreun5
cu nectarul proaspat sau mierea din
faguri, contribuie la producerea cerii.
Glandele cerifere pot fi active gi farti
un consum intens de polen, dar in
acest caz productia d e cear5 este foarte
redusii. Ceva mai mult, aceasta are
aga d e mare influent3 asupra lor, incit - de p i l d i - d a c l in primele zece
zile a vietii lor s-ar d a albinelor o
bran5 cu mult polen (aga cum a f5cut-o
cercettitorul Freudenstein) ele r5min
cu celulele cerifere capabile s 5 secreteze solzigori d e cear5 toat5 durata
vietii lor. Cind albinele b5trine primesc hrana cu proteine, li se reactiveaz5 glandele cerifere, secrettnd solzigori la fel cu cele tinere.
Productia d e cear5 este influentat5
de asemenea gi de mlrimea oglinzilor
cerifere, acesta fiind unul din criteriile
de selectie a unor colonii, la care se
urmgregte o mare productie d e cear5.
V.n. Ceara.

Aparatul reproduc&tor al albinei

lucrdtoare nu are vreo insemngtate.
Numai la matc3 gi la trfntor se poate
vorbi propriu-zis d e aparat reprodu&tor.
Albinele lucr5toare au in abdomen
nigte mici ovare atrofiate, rudimente
din vremurile de altti dat6, cind albina
tr3ia izolat5 ?i depunea ou5 fecundate.
Numai cind o colonie rlmfne bezmetics, unele albine -numite ou3toare

Ovare:
A - ovorele mdlcii: I - tubi ovigeni ; 2 - ovid u c t e 3 - vezica spermaticil; 4 - acul:
4 - vkzica teninifera; B - ouar alrolint dc.
ofbinti lucrdloare; C - orar de afbinh oudtoare (11. A . D a d e)

scot din ovarele lor atrofiate citeva

ou5, din care nu se nasc decft trfntori,
crici albinele fac parte din insectele
partenogenetice care se pot fnmulti
chiar f5r5 impreunare cu un mascul,
ins5 din ou3le lor se nasc numai trin.
tori. (V.n. Parlenogeneza).

Aparatul reproducdtor al m&tcii,

Ovarele adic5 glandele d e reproduclie,
sint principalele organe ale miltcii.
Ele se a s e a m l n l mult cu dou5 pere
Intoarse cu vfrful En sus. Mririmea lor
este d e 5-43 m m lungime gi 3-4 mm
]&time, fiind strgbatute d e 180-260
tubulete sau conducte ovigene. Numlrul acestora ~i lungimea lor diferl, fiind in direct5 legaturl cu provenienta
mtitcii dintr-o rasil mai bun3 sau de o
calitate inferioaril din punct de vedere
a1 prolificititii, tit gi mai ales dator i t 5 unei hr5niri mai abundente sau

ALBINA

46

nu, oferitii dedoici in perioada larvarii.

Aceste tuburi ovigene se alungesc spre
rirf, unde se adun5 ca intr-un ghem
y i sint rnai largi in partea lor de jos.
Fiecare ovar are un canal sau trompe
care, la rindul lor, se adun5 intr-un
canal gi rnai mare, care este oviductul
miitcii. Aliituri gi in partea de sus a
acestuia, deci putin rnai jos de locul
unde se unesc cele dou6 trompe,
se afll o mic5 vezic5 de culoare alb
sidefie, numit5 vezici5 spermatic5, unitii cu oviductul printr-un canal ingust,
denumit canal spermatic. Canalul spermatic este inzestrat cu o seriedemugchi
ce lucreaz5 automat $i alternativ.
Spermatica, degi are un diametru
abia de 1 mm, adiipostegte in ea milioane de spermatozoizi, ce-i sint suficienti pentru fecundarea ouiilor in cei
4-5 ani de activitate. E i se adunii
acolo de la rnai multi trintori, cu care
matca s-a imperecheat repetat in
timpul zborului nuptial. Spermatozoizii stau in spermatic5 in stare de
repaus, imobili. Dupii biologul F y g,
sint reactivati abia in timpul cit
oul pornegte pe traiectul trompelor;
atunci p5r6sesc spermatica prin ugoare contractii ale canalului seminal
cu scopul s i fntilneasc5 pentru fecundare in vagin ovulele care coboar5 gi
ele in acelagi timp. Vitalitatea lor
este intretinut6 in spermatic5 de o
retea de traheole cu aer mereu proaspiit, traheole ce o invsluie din toate
pgrtile. f n partea de sus a vezicii
spermatice, se rnai giisesc dou5 glande
care secrets un lichid cleios ce inlesnegte oului sii se lipeasc5 bine de fundul celulei. Oviductul m5tcii se prelungegte in jos gi dii intr-o alt6 cavitate
rnai largi, denurnit5 vagin; acesta este format din membrane suprapuse
si mugchi, care se contract5 spasmodic
in timpul imperecherii cu trintorul
in zbor. Ei actioneazii chiar gi atunci

ALBINA

cind trintorul, murind, s-a desprins

de matcii. V.n. Trintorul, imperecherea.
Cercet5torul L u e n b e r g e r, care a efectuat amiinuntite studii histologice asupra albinelor gi m6tcii
a stabilit c5 in tuburile ovigene se
g5segte un oarecare numar de ovule
ce sint intr-o permanent5 stare de evolutie. Partea de sus a fieciirui tub ovigen care se terminri adunat in ghem,
contine un conglomerat de celule viitoare ovule - inc5 nedezvoltate.
Mai departe, pe traiectul tuburilor
ovigene, se g5seste un continut grriun10s $i se constats prezenta celulelor ~i
nucleele acestora. Aici se formeazii
celulele nutritive g i celulele ovulelor
care sint legate unele de altele ca
un gir de mgrgele. hIai intii celulele
nutritive depiiqesc in milrime pe cele
ale ovulelor, dar ceva rnai departe
qi rnai jos, acestea ajung repede mai
mari, pin5 in clipa cind celulele nutritive dispar cu totul. Abia atunci
celulele ovulelor sint transformate in
ovule desrivirgite, spre virful oviductului. Cum o lnatc5 este in stare in
timpul sezonului act.iv, s6 depuni in
24 ore peste 2 500 ou5, se intelege c5
fiecare dintre cele 180-200 de tuburi
ovigene care alc5tuiesc ovarele, pot
sB depunii un ou complet la fiecare trei
ore $i adesea chiar rnai repede.
Cercet,&torul 0 r b s i P a 1 1 a obtinut m5tci cu 300 tubulete ovigene. In
fiecare ors, pot ajunge mature peste
100 de ovule. Aceast5 imens5 productie de ovule, presupune un sistem de
schimburi organice, un metabolism
neintilnit la alte fiinte, datoritii albinelor care insotesc matca pe faguri ~i
o hr5nesc mereu cu acea hran5 glandular5 bogat5 in materii proteice vitale, care este 16ptigorul. 0 matcii
neimperecheatg, poate produce numai ovule nefecundate, care vor da

ALBINA

47

ALBINA

nagtere numai la trintori. Aceast5

particularitate o au gi albinele ou5toare. V.n. Partenogeneza.

Aparaful reproduct-lfor al frfnforului are dou5 glande denumite ,,tee

ticuli" d e forma unor boabe de fasole;
ei sint str5bStuti de nigte tubulete in
care w formeaz5 spermatozoizii. Din
amindoi testiculii coboar5 douli canale deferente care se adun5 in unul
comun, denumit canal ejaculator. Ling5 acesta se afl5 dou5 pungi: veziculele seminale. Canalul ejaculator se
largegte prelungindu-se in jos gi lufnd forma unui sac; constituie astfel
aga-zisul ,,bulbu, care mai are inc6
dou5 pgrti distincte: gitul gi vestibulul. Bulbul dup5 B a h r m a n n gi
R u t t n e y, are o form5 oarecum
alungit5, iar la penisul nealungit se
pot vedea obignuit mai multe sinuozit5ti. El e mlirginit lateral de dou5
erec chi de ~ l 5 c ichitinoase denumite
,,pl5ci laterale", care au un rol important in actul impreungrii c5ci ele
ajut5 gi I5rgesc penisul r5sfrint pin6
la baza lor, inlesnind astfel ejacularea
spermei. De partea opus6 a bulbului se
1eag5 cea de-a doua parte a penisului: gitul, care permite o ugoar5 intoarcere spre stinga, denumit ,,apendicele striat" cu o incretiturl fin5 a
marginilor lui laterale. Pe git, in
partea opus5 apendicelui se g5sesc mai
multe pl5ci de culoare inchis5 care
formeaz5 zona spiralii. De asemenea,
acolo stau strins presate la un loc 4-5
pl5ci chitinoase fn form5 de V, agezate
in gir una dup5 alta. f n momentul
rgsfrlngerii penisului se modific5 conditiile de elasticitate ale gltului, iar
pl5cile chitinoase din zona spiralat5
ajung prin intinderea gitului la partea
ventral5 a penisului. Prin aceasta, pl5cile slnt supuse la o rotire d e aproximativ 90" (tinind seama de faptul
c&atunci cind penisul nu este rgsfrfnt

Aparatul reproducator a1 trfntorului:

I - testiculi: 2 - canal
spiral spermatic; 3 - gland&mucoash. 4 - vezicula
seminal&. 6 - canal spermatic; .3 I
gland5 mucoasa; 4 - vezicula seminal&; 6 - canal spermatic; 6 - bulb; 7 - hipoflze; 8 - un ou matur
depus de mat.25; 9 - un grup de spermatozoizi;
H - organul reproducdtor a1 trfnloruhri in erecfie
A

- aparat reproducdlor:

ele se g5sesc in partea lateral5 a gitului) aga cum se poate vedea din figur5.
fn chipul acesta apendicele striat ajunge pe partea dorsal5 a gitului. Pllcile
chitinoase ii dau bineinteles o rigiditate considerabilii. 'fn sfirgit trebuie
s5 amintim gi de o formatie numit5
,,triunghiul p5ros". Cea de-a treia part e a penisului qi a aparatului genital
a1 trintorului este vestibulul a1 c&rui

ALBINA

48

cimp de formi romboidali e acoperit

cu p i r des ce se gisegte in vestibulul
situat pe partea ventral5 qi se vede
numai atunci cind penisul este r5sfrint. Vestibulul are nigte apendici
In form5 de cornite ,,pneumofize".
Cind penisul este nergsfrint, apendicii stau neimpituriti. Se mai v5d
de asemenea intre cornite gi deschiz5tura genital5 alte dou5 mici
formatii denumite de Simpson ,,cocoa?B". Este posibil ca micimea lor s5
fie datorit5 atrofierii. Functiunea aparatului genital mascul gi femel este
descris in paginile urmitoare. V.n.
Matca, imperecherea gi fecundarea.
Aparatul de atac $i apdrare este
compus din dou5 p i r t i : aparatul vulnerant, acul yi cel motor. Primul are
un stilet cu un bulb la a c i r u i b a z i se
afl5 vezica cu venin. Stiletul este

I--12
Aparatul vulnerant (acul albinei ~i
glandele cu venin):
1 -glands mare, bipari, cu venln; 2-glanda mica
eu r e n i n 3 - v a i c a cu venln. 4 - bulbul aculul; 5 - bfrghla acului; 6 - can'alul acului; 7 placa triunghiulari a acului; 8 - placa alungiti;
9 - placa patrat&; 10 - acul; I 1 - teaca acului;
12 - virlul aculul; 13 - m u ~ c h l iaculni.

ALBINA

s t r i b i t u t de-a lungul siiu de un canal

de scurgere a veninului. f n jurul stiletului sint doug lantete chitinoase,
foarte ascutite la virf gi cu cirlige marginale ca cele de undit5 indreptate de
jos in sus. In vezic,a cu venin se a d u n i
secretia din dou5 tuburi glandulare
lungi cu un canal comun. Secretia lor
e acidi. Pe partea ventral5 a acului se
afl5 glanda cu secretie alcalin5, denumit5 glanda D u f o u r lung6 de
1 mm gi c,are se varsi tot in vezici
printr-un canal scurt gi gros. Stiletul
cu lantete se mi@ alternant cind
pitrunde intr-un tesut. El actioneaz5
sub impulsul aparatului motor compus din cinci mugchi gi dou5 plici
mici oblonge care au nervi independenti de sistemul central; in momentul cind acul este fixat qi albina rupe
legitura cu el, iese gi punga veninifer5, iar mugchii actioneazs sub impulsul unui ganglion nervos propriu,
golind punga cu venin in tesutul atacat.
0 albini f i r 5 ac mai supravietuiegte
4-5 zile.
Aparntul muscular la albine este
alcgtuit din mugchii capului, toracelui, abdomenului gi ai organelor
interne.
Mugchii de la ceaf5 (cervix) ingsduie
migc5rile capului. Cei ai toracelui
asiguri migcarea membrelor; cei ai
picioarelor sint mugchii promotori
gi remotori (coxe) ; celelalte articulatii
au mugclii flexori gi extensori.
Mugchii care dau impuls aripilor
sint situati in cavitatea toracici. Cei
abdominali inlesnesc actul respiratiei
prin contractarea qi relaxarea abdomenului. Tot ei migci segmentele abdominale sau Sac migciri de indoire a
abdomenului pentru infingerea acului cu venin. Acul are o musculatur5
proprie pentru comprimarea .vezicei
cu venin. Mugchii sint pringi de cuticul5 gi tendoane prin tonofibrile.

ALBINA

49

Sistemul nervos. Celulele nervoase

ale organismului, legate intr-un complex unic, constituie sistemul nervos.
El este in strinsi legZitur5 cu organele
d e simturi gi mugchii corpului. Celula nervoasfi are o form5 complex5 gi
fmpreun5 cu ramificatiile ei se numegte
n e u r o n. Excitatiile nervoase se
transmit organelor care rispund printr-o reactie utili. Excitatia se nagte
in neuron gi se transmite de la periferie spre sistemul nervos central sau
invers. Tinind seama de directia spre
care se transmite excitatia sint: neuroni sensitivi (sensoriali), neuroni pentru migcare (locomotori) yi neuroni
d e asociatie care fac leg5tura intre
primii doi. Sistemul nervos a1 albinei
se lmparte in: central, periferic gi
vegetativ (simpatic), dupi5 structura
lor anatomic5. Sistemul nervos central este format din ganglionul supraesofagian gi cel subesofagian; ambele
se a f l i In cap. Primul coordoneaz5
migci5rile albinei gi se poate numi creier. El este alcgtuit din trei parti:
ganglionul anterior, ganglionul mijlociu gi posterior. De la primul pleaci5
nervi spre ochii compugi gi cei simpli
ai albinei. Ganglionul mijlociu trimite fibre nervoase, motoare gi sensoriale spre antene. Ganglionul posterior este situat deasupra intestinului,
fiind alci5tuit din doi lobi de la care
pleacg comisuri ce ocolesc intestinul

Creierul a l b i n e i :
fn form5 de ciuperc5; 2 - centrii
mirosului; 3 - centrii vederii (Luenberger)

- corpul

ALBINA

S c h e m a s i s t e m u l u i n e r v o s c e n t r a l gi a1
lantului ganglionar:
I - creier; 2 - cordon nervos; 3 - ganglion
nervos toracic; 4 - ramit~catie nervoasl

qi seunesc sub el. Tot de la el, fibre nervoase actioneazi mugchii buzei superioare. De la ganglionul subesofagian,
trei perechi de nervi merg spre apendicele bucale : nervi maxilari, mandibulari gi labiali. f n lungul corpului
albinei se gi5sesc doui5 cordoane nervoase care merg paralel. Ele, unind
ganglionii toracelui gi ai abdomenului, formeaz5 l a n t u 1 n e r v o s
v e n t r a 1. De la ganglionii toracici,
fasciculele nervoase trec spre picioarele anterioare, mijlocii gi posterioare, la baza gi mugchii aripilor,
apoi in abdomen. De la un a1 patrulea nod nervos abdominal se ramifici nervi spre organele de reproducere, iar a1 cincilea nod abdominal
inerveaz5 acul. Sistemul nervos vegetativ (simpatic) a c5rui activitate
este subordonati5 sistemului nervos
central, reglea28 activitatea organelor

ALBINA

50

interne: aparatul digestiv, circulator, respirator, excretor, reproduc5tor etc. Actul reflex ia nagtere la albin5 din arcul reflector care este alcltuit
din fibre intermediare de asociatie,
cu sediul in creer gi ganglionii nervogi. Reflexele sint: simple gi complexe. Cele dintii, de scurt5 durat6,
sint provocate d e excitatii simple.
Reflexele complexe prezintl actiuni
coordonate si sint provocate de un
complex de factori. De exemplu, albinele cl5desc faguri cind este cules,
cind au spatiu liber in stup, cind matca este imperecheatit, cPnd au albin5
tin5r5 etc. Reflexele se grupeaz5 in
dou5 clase : neconditionate si cond itionate. Primele sint reactiile in5scute ale organismului, fiind aceleagi
pentru toti indivizii unei specii. Reflexele conditionate se formeaz5 in
timpul vietii individului datorit5 leg5turilor provizorii. f n viata coloniei
reflexele conditionate joac6 un 1-01
important. De exemplu albina caut5
hrana sub impulsul unui reflex neconditionat gi ea nu d5 important5 culorii, formei, mirosului. Reflexul devine ins5 conditionat cind va g5si nectar intr-o floare cu un anumit miros,
form:, culoare. Imediat ce dispare
culesul la ace1 gen de floare, albina
igi formeaz5 un reflex conditionat
pentru o alta ce-i ofer5 hran6.
Sistemul glandular formeaz5 in
corpul albinei un complex care deservegte, pe de o parte propria via15
a albinei, iar pe de alta, colectivitatea. Din descrierea diferitelor organe
gi functiunea lor, s-a v5zut c6 int.re
ele exist5 o strins5 leg5tur5, fiind
coordonate de sistemul nervos vegetativ. Nu se poate vorbi d e aparat digestiv f6r6 contributia glandelor gugii,
glandelor mandibulare ~i salivare, a
celor renale sau rectale etc.

ALBINA

Glandele extrag printr-un proces d e

osmoz5 din plasma sangvin5 anumite
substante cu care singele vine inciircat,
substante pe care glandele le disociazli
gi apoi le sintetizeazg. Unele substant e sint utilizate cind este vorba d e
hran5, direct fn tesuturi, pe care le
ajut6 in structura lor. Altele echilibreaz5 schimburile organice, inlesnind
metabolismul, in timp ce altele prepar6 diferifi hormoni, enzime, vitamine, care au roluri fundamentale in
functionarea normal5 a organismului.
Sistemul nervos vegetativ (simpatic) coordoneaz6 dozarea lor. Citeodat5 aceeagi gland5 secret.5 d 0 ~ 5feluri de secretii, pe care le scot inanumite imprejur5ri gi pentru anumiti
indivizi din colonie. De pild5, albinele-doici care secret5 l5ptigorul ce-1
dau ca hran5 m5tcii in cea mai mare
parte a vietii sale; liptigorul este in
acelagi timp gi hrana larvelor de albine lucrgtoare gi trintori, ins5 acestora
albinele nu le pun In hran5 gi vitamina El pe care o secret5 numai pentru
prepararea hranei larvelor de matc5.
Glandele d i n g q & au rolul de a transforma zaharoza din nectarul cules din
flori, intr-un zah5r invertit, sub actiunea unor secretii emise fn primul
rind de glandele faringiene aflate in
cap, secretii care sint fermenti diastazici de categoria invertazei. Nu se
gtie inc6 prin ce contribuie fiecare
in acest proces de transformare, c5ci
acolo mai intervin gi secretiile glandelor toracice care se deschid la baza
trompei.
Glandele reclale din intestinul gros
sint in numar de gase; ele stau insirate la distant& egal6, prezentindu-se
ca nigte fngrog5ri longltudinale de-a
lungul acestuia. Secretia lor este o
enzim6 denumit5 catalaza pe care o
ggsim gi in gug5 ca produs a1 glandelor faringiene. Aici are acelasi rol

ALBINA

51

d e a descompune glucoza ce se mai

a f l l in reziduurile intestinale gi a
Q transforma cu ajutorul oxigenului din
traheolele cu aer, in acid gluconic.
V.n. Miere. Catalaza descompune gi
peroxidul de hidrogen (apa oxigenatg)
aflat in intestin gi care altfel a r intoxica insecta. Descompunindu-1 il
transforms in apii gi oxigen, amindouii
elemente folositoare in aceastg stare.
Secretia de catalazg e mai mare iarna,
c5ci atunci intestinul e mai plin cu
reziduuri alimentare. E a ins5 igi pierd e o mare parte din puterea de frinare a proceselor de fermentatie, cind
albinele sint hrgnite cu miere de m a n l ,
a1 c5rei continut bogat in sgruri minerale frineazti actiunea catalazei
in intestinul gros; astfel pornegte o
descompunere putredti a reziduurilor

2
Glande rectale:
I

- la albina b8trinS;

- la albina tinar8

ALBINA

Glande rectale (detaliu, Zander)

intestinale gi ca o consecintl direct5

apare diareea.
Cu cit glandele rectale vor produce
mai multii catalazg, cu a t i t iernarea
va decurge in conditii mai bune.
Secretia gi activitatea lor este mai intens5 la albinele tinere, care d u p l
eclozionare, inc5 nu qi-au f5cut zborul de curatare intestinalg; la fel gi
la albinele eclozionate in toamnii,
care vor avea nevoie de secretii glandulare cit mai abundente, pentru a
preveni putrezirea reziduurilor intcstinale in cele citeva luni de recluziune,
cit stau in stup iarna.
Glandele de tesut, care se ggsesc numai la larv8, sint formate din dou5
tuburi lungi gi incovoiate, care sint
agezate in partea ventralg, in preajma
tubilor malpighieni. Din ele se desprind douii canale, ce conflueazs intr-un singur colector gi se deschid in
gur5. Secretia acestor glande este o
substantl care in contact cu aerul
devine plasticg, intinzindu-se in fire
subtiri, cu care larva igi tese coconul
pupei. Glandele de tesut se transform5
la a l b i n l in glande salivare, altele
decit cele toracice producgtoare de
saliv5.
Glandele din intestinul subtire disociazg albuminele gi grgsimile consu-

ALBINA

52

Rezerva organic5 de protein5 (corp gras)

mate de albine. Tot ce prisosegte in

afara propriului lor consum, se depoziteaz5 in cavitatea pericardiac5, sub
chitinti, constituind ,,corpul gras".
Acolo, albuminele disociate din polen
se acumuleaz& sub form5 de granule,
ca o ciptugeal5 alciltuit5 din straturi
suprapuse, constituind o rezervg organics de proteinl, gr6simi gi glicogen; ea asigur6 o durat5 de via15 mult
mai lung5 insectei gi o rezistentii deosebit5 la atacul nosemozei. Cind albina nu g5segte polenul in natur5 gi
totugi trebuie sB hr6neasc5 larvele ori
s5 clideascg faguri, igi retrage o parte
din acest depozit, pe care-] trece glandelor faringiene ca s5 secrete 15ptigor pentru hrana puietului, sau in
glandele cerifere, dac5 trebuie s5 clideasc6 faguri. V.n. Ceara.
Albina tin5r5 abia iegiti din celula
natal5 continuti cu ajutorul aceloragi
glande, s5-gi refac6 corpul gras atunci
cind este epuizat, pentru a fi capabilti
sii devin5 dupg citeva zile la rindu-i
albini-doic5. De data aceasta, acumularea de corp gras mai are destinatia
de a servi nu numai albinei, ci este
pus5 gi in serviciul colectivititii. fntr-adevzr, albinele care fac asemenea
acumuliri lnsemnate sint, obignuit,
cele eclozionate toamna g i care vor fi
doicile puietului in prim6vara viitoare. Cum albinele cresc chiar gi iarna
puiet, doicile vor fi nevoite si-si retragg din propriul lor organism sub-

ALBINA

stanta proteic6 pentru hrana larvelor,

dac5 apicultorul nu a avut grij6 sR le
pun5 aproape d e mijlocul cuibului cel
putin o ram5 cu p i s t u r i . In prim8var5,
cind timpul este rece, iar albinele nu
pot iegi dup6 polen proaspGt, ele
consum5 iar6gi din aceste acumul5ri
organice, dac6 nu au in stup rezerve d e
pgsturi. Aceast5 descompunere si consum a1 corpului gras pentru hrana puietului uzeaz5 albinele, le scurteazg
viata gi le expune la atacul nosemozei.
Cercet5torul american P h i 1 1 i p s
a f5cut un studiu comparativ cu albine
care au fost silite si-yi consume rezervele organice de protein5 gi care
nu au t r i i t decPt 30-40 de zile, pe
cind altele, care au fost tinute orfane
gi deci nu au avut puiet de hriinit,
au avut o longevitate pin5 la 187 de
zile. Aga se explic5 de ce, de pild5,
albinele eclozionate in v a r i au o durat5 de via@ scurt6, cgci In graba muncii ce o depun pentru strinsurg, ele nu
se preocupti prea mult d e hrana
proprie gi deci rezervele in tesutul
gras sint reduse, iar puietul nliscut
are o longevitate sc6zut6.
Glanda veniniferci a fost descris5
la prezentarea aparatului vulnerant.
Glandele hormonale, care sfnt foarte
active in perioada postembrionarg
gi actioneazg gi in stadiul de insect6
adult5, sint in n u m i r d e trei: glandele
corpora allata, glanda protoracic6 gi
celulele neuro-secretoare ale ganglionilor cerebrali. ,,Aceste glande sfnt legate de circuite nervoase care s t r i b a t
organismul gi care ajung la creier, iar
d e acolo pornesc influxiunile (ordinele)
care inhibi sau accelereazi secretiile"
(G. E u g 6 n e). De exemplu: cele
dou5 mici glande aflate la baza creierului denumite corpora allata stau
in stare latent6 gi sint inhibate citg
vreme in stup este matc5 de pe a
cglui corp albinele ling substanta pro

ALBINA

53

d u s i de glandele mandibulare. De indat5 ins5 ce ea dispare din stup, iar

substanta ei nu mai circulti fntre albinele coloniei, aceste dou5 glande devin active, iar secretia lor determin5
o dezvoltare a ovarelor rudimentare
ale albinelor lucrgtoare, ce pot atunci
depune citeva ou5.
Glanda olfactivd, sau mirositoare
denurnit5 gi glanda lui Nasanoff, se
afl5 intre a1 5-lea qi a1 6-lea tergit,
ca un punct albicios ce se poate
observa cu ochiul liber, atunci cind
albinele, stind pe loc, igi h a l t 5
putin abdomenul gi bat puternic
din aripi. Glanda are celule secretorii rotunjite care in aceasti pozitie
emani efluvii parfumate ce sint simtite chiar gi de persoane care stau in
apropierea direct5 a locului unde albinele ventileazi aerul. Secretiile sint
acumulate intr-o vezic5 qi sint difuzat e prin mici canale foarte fine, lungi
de 0,1 mm gi cu diametrul de 1micron.
Ele servesc la chemarea, adunarea qi
orientarea albinelor sau a mitcii aflat e Pn zbor - deci in afara stupului.
Astfel, albinele de la urdinig dau
indicatii unde s5 vinii ca s5 nu r5tiiceasci sau unde s5 se indrepte pentru
cules. Glandele i n t r i in functiune gi
atunci cind roiul se agazii pe un anumit loc, in form5 de ciorchine, sau a
g5sit deja un adipost bun, la a c5rui
intrare se agaz5 albinele gi emani mirosul acesta caracteristic de chemare
qi adunare. Dup5 observatiile lui von
F r i s c h gi N a s a n o f f glandele
secrets o substant5 denurnit5 geraniol
gi acizi geranici; cantitatea total5 ce
ele o pot da e de 0,25 gama (a mia
parte dintr-un miligram). Albinele
evaporeaz5 puternic aceastg substant5
prin bitaia aripilor, iar mirosul ei are
o mare putere de rispfndire. Geraniolul
are un miros oarecum asem5n5tor cu
cel a1 melisei, iar acizii geranici au un

ALBINA

Glanda odorants a albinei

miros ce aduce cu cel de 15mfit5 sau

trandafir. Cercet5torul francez M o r ea u x, sustine c5 glanda aceasta lucreaz5 ca un post emit5tor de unde aeriene, unde ce vor fi captate de organele senzoriale de miros ale albinelor
aceleiagi colonii. Ele eman5 efluviiparfumate chiar gi in cimp, efluvii ce r5min ca nigte dire in aer in urma zborului culeg5toarelor stupului, atunci cind
se intorc de la culesul nectarului de la
o anumit5 plantii. Aceste emanatii se
r5spindesc in raze drepte sau ondulatorii qi slnt ca nigte repere indicatoare c5tre celelalte culegiitoare ce ies
din stup, fiind captate de la distante
nu prea mari de albinele respective.
Ele ins5 nu fac risip5 cu aceste emanatii ; le elibereaz5 numai atunci cind
albinele coloniei respective au g5sit
o n o u i surs5 de nectar. Cind drumul
este stabilit gi cunoscut, albinele se
orienteaz5 spre locul de cules cu ajutorul reperelor de pe sol, folosindu-gi
deci vederea gi memoria.
Glandele mandibulare, se afl5 in
partea frontal3 gi se deschid la baza
mandibulelor; ele sint fn numiir de
dou5, aseminitoare cu un siiculet ; au
orificiul de secretie pe o plac5 chitinoasii, acolo unde mandibulele sfnt
sudate cu capul. La trfntor sint foart e mici gi total inactive, ins5 la albine gi la matci sfnt dezvoltate gi foart e active. Rolul lor inc5 nu se cunoagt e complet gi cerceatorii nu s-au pus
de acord asupra functiilor ce le fndeplinesc. Este cert c5 ele incep s5 functioneze din plin inc5 inainte ca albina s i fi eclozionat din celuli, ceea ce
face probabil ca tesuturile inveligului

54

ALBINA

nimfal s5 se inmoaie cu ajutorul secretiei lor. Pe de altg parte, intrucit

secretia acestor glande continu5 pin5
in a 14-a zi a vietii albinei adulte, ele
contribuie cu o anumit5 parte gi la
components 15ptigorului, cu care doicile hranesc Iarvele 8i matca. Secretia
lor este acidg, avind pH-ul cuprins intre 4,6-4,8. Callow, Chapman, Butler g.a. au g5sit in secretia glandelor
mandibulare acid 9-oxodecenoic, care
se afl5 in 15ptigorul de matc5 gi c5ruia, Townsend ii atribuie calitiiti deosebite in inhibarea celulelor canceroase la om gi animale. V.n. L6ptptiSorul.
Alti cercet5tori atribuie acestor gland e gustul acid a1 15ptigorului; deci
ele sint acelea care dozeaz5 pH-ul
din aceast5 substantii, pH care constituie un mediu bactericid pentru paraziti care a r putea sg atace plgpindele
fiinte in devenire. Cercetgtorul francez Lavie a stabilit c5 aceste glande,
la matc5, sint cu mult mai dezvoltate
decit la albinele lucrgtoare gi cii ele
secretti antibiotice care o a p i r 5 de
multe boli. Tot ea secrets substanta
aromata ce face matca atractiv5 pentru trintori la fecundarea ei.

Glandele salivare din cap:

I
3

- la albina de 6 - 7 zile; 2 - creierul;

- oceli; 4 - deschlderea gangllonulu~

ALBINA

Cercetgtorii sovietici Rozov gi Lavrehin sustin c5 aceste glande sPnt cele

care incorporeaz5 fermentii pentru
digestie; ele a r produce gi o secretie
lubrifiantti, care dB o plasticitate
deosebit5 propolisului, pentru a-1 putea folosi la diferite lucrgri In stup,
iar Orosi Pall le atribuie rolul de inmuiere a cerii gi cimentare a solzigorilor secretati de albinele care produc
cear5. Secretia se evaporg repede, dupg
care ceara se int5regte gi sudeazg astfel
solzigorii intre ei, la construirea fagurilor. Se crede c5 tot aceste glande
incorporeaz5 mierii o mica cantitate
de acid formic extras din singe,.pentru
buna ei p5strare gi tot ele dau o secretie care ajut5 larvei s5 ias5 din ou,
dizolvindu-i partial coaja. G.T. Butler si Simpson au dovedit c5 substant a de matc5 pe care albinele o ling de
pe corpul sgu, este produsul acestor
glande mandibulare.
Glandele cervicale au o form5 lunguia$6, stau strins apropiate qi la un loc
cu glandele salivare toracice, acestea
trec din torace in cap prin gituirea dintre ele rjii se adunii intr-un singur canal deversor aflat sub limb5 gi anume
la baza ei. Rolul acestor glande e secretarea unei substante viscoase cit
gi a fermentilor necesari digestiei, iar
dup5 alti cercettitori, ea ajutti la construirea fagurilor.
Glandele salivare toracice au rolul de
a produce saliva a t i t de necesarii procesului de digestie a pgsturii, cu care
albinele se hrgnesc. Cu aceeaqi secretie ele dizolv5 zaharurile cristalizate,
cum sint: zahgrul tos, serbetul de zah5r-candel mierea cristalizatg etc. Cu
ea albinele cur815 qi spoiesc interiorul
celulelor in care matca depune ousle,
sau pun mierea spre evaporare. Aceiagi secretie ajut5 sg se ung5 pgrtilechitinoase ale trompei, cind ea intra in

ALBIN A

5i5

functiune ca un piston de pomp5 pentru absorbtia nectarului din flori. Cind

albinele ling substanla de matc5, ce
o iau d e pe corpul ei, o dilueaz5 cu secretia acestor glande gi in aceast5 stare de dilutie o transmit celorlalte
albine ale coloniei.
Glandele faringiene sint dou5 la num l r gi se g5sesc agezate in p5rtile laterale ale capului. Ele au o lungime
medie de 14-15 mm gi sint formate
din circa 500 mii glandule agezate in
jurul unui tub chitinos cu lungimea
ar5tat5 mai sus gi a c5ror continut se
vars5 in el. Aceste glande se dezvolt5
numai dac5 albina tin5r5 primegte o
hran5 albuminoid5 asimilabili ; cind
ele se hr5nesc numai cu miere, aceste
glande r5mfn mici gi reduse ca activitate.
Glandele faringiene extrag din
corpul albinei apa necesari secretiilor
ceea ce a r deshidrata-o, dac&nu gi-ar
acoperi nevoia cu apa dinafar5. De
aceea Pn timpul cregterii puietului
consumul de ap5 din stupin5 e mare.
Secretiile glandelor faringiene sint
de trei feluri in raport de virsta insectei :
a) secret5 l5ptigor in stadiul de doic5, clci glandele fiind de tipul acinos ,,determini3 proteinele alimentare
s5 sufere procesul de digestie; acestea
trec prin absorbtie in hemolimf5 (singele albinei) cu care ajung in acini;
acolo sint prelucrate gi transformate
Tn secretie I5ptoas5" (Tomsick). Cu
acest lsptigor doicile hr6nesc larvele
tinere pin5 in a treia zi de viat5, cit
gi mgtcile, care numai astfel pot depune mii d e ou5 pe zi.
b) Secret5 invertaza cind albina
devine culeg$toare, produs enzimatic
care scindeaz5 zaharoza din nectar gi
o transform5 in miere. V. n. Mierea.
c) Secrets catalaz5, care e o enzim5
ce folosegte oxigenul din trahee gi

ALBTNELE OUATOARE

transform5 o parte din glucoza mierii

in acid gluconic. Aceasta ii creeazg
aciditatea necesar5 in lupta contra
bacteriilor ce ar altera-o.
Degi glandele faringiene functioneaz5 in timpul tineretii albinelor,
totugi ele secret5 citeodat5 chiar gi
atunci cind albinele sfnt mai virstnice
de 15 zile, dar tinere fiziologic gi
anume cind albinele eclozioneaz5 toamna, mai tirziu, gi nu a u luat parte fnc5
la hrgnirea puietului. Intrarea lor in
functiune se face abia cind in stup
apar primele generatii de puiet eclozionat prin luna ianuarie-martie, bineinteles dac5 iarna nu este prea friguroas5. Glandele faringiene sint extraordinar de sensibile la modific5rile
exterioare ca: temperatur5, cules, cantitatea pi calitatea hranei etc., fncit
au fost luate drept indicator biologic
pentru valoarea de asimilare a hranei
de c5tre organismul albinelor, atunci
cind cercetgtorii le-au dat, in lips5
de polen, anumiti inlocuitori ai acestuia. Secretia glandelor faringiene tine
pin5 la a 15-20-a zi a vietii lor, d a r
poate fi prelungit5 gi amplificat5 dac5
apicultorul d 5 albinelor hran5 cu
substante proteice - drojdie, polen,
p5stur5, soia -dar mai ales vitamine.
Dup5 20 de zile albina trece la alte
munci in colonie. Atunci glandele
faringiene se atrofiaz5 gi igi inceteaz5
secretia.
ALBINELE O U ~ T O A R E . Natura a
orinduit ca fntr-o colonie, singura
fiint5 care are organe sexuale bine
dezvoltate gi procreatoare de ou5 fecundate din care s5 se nasc5 albine
IucrCitoare, $5 fie numai matca. Totugi,
organic, toate albinele au organe
sexuale asem5n5toare partial cu cele
ale mittcilor, dar nedezvoltate, atrofiate gi nu le dau putinta ca s5 se
poat5 fecunda cu trintorii. A s e m h a -

ALBINELE OWATOARE

rea acestora vine de acolo c5, in stadiul larvar, organele sexuale, atft ale
larvelor din botcile d e matci, clt gi
ale puietului de lucriitoare din cuib,
sint perfect asemin5toare. Abia in
stadiul nimfal, ovarele nimfelor de
albin5 incep s i se atrofieze; chiar la
Pnceputul acestui stadiu, ovarele nimfelor de albinii numgri 110-115 tuburi ovigene, d a r in timpul metamorfozei interioare spermatica se atrofiazi,
iar tuburile ovigene dispar, riiminfnd
abia doar un num5r de 1-12, f a t i de
180-220 clt au m5tcile normale.
f n aceast5 situatie ele r i m i n lucrstoare t o a t i viata cit5 vreme in stup
este o m a t c i de pe capul ;Si corpul
ciireia ele ling substant5 de matcii pe
care gi-o transmit una alteia gi care
are facultatea de a frina dezvoltarea
ovarelor albinelor lucrtitoare. f ntr-adevir, cercetatorii au stabilit c i frinarea in dezvoltarea ovarelor se datoregte lipsei secretiei d e hormoni produgi de glandele corpora allata, despre care s-a scris mai sus. Albinelor
lipsite de matc5, primind hormoni
secretati de aceste glande: li se dezvolt5 ovarele. fntre albinele unei astfel de colonii orfane, dintr-odat5 incep
85 aparii douai reflexe: primul este
cel care le indeamn5 s5 lirgeasci o
serie de celule in care se afl5 larve
potrivite ca virst3, deci rnai mici de
trei zile gi atunci ele cresc o matc5 care
eclozioneaz5 normal. Cind insii in
cuib nu se giisesc astfel de larve, se
manifest5 cel de-a1 doilea reflex, dezvoltarea ovarelor atrofiate ale lucr5toarelor. Atunci, dup5 observatiile
cercet5torului Sakagami - citat de
R. Chauvin - ele lncep s i hrilneasci
c u l5ptigor la fnceput numai o singurg albini din seria celor rnai tinere.
Fat5 de aceasta, albinele se comport5
ca gi fat5 de fosta lor mat& disp5rut5;
suita de albine din jurul ei este ceva

56

ALBINELE OUATOARE

rnai mic5, dar abdomenul ei se msregte

vizibil, devenind mai neted; albina
aleas5 nu mai face nici o munci fn
stup. Dac5, din lntimplare, in ace1
moment stuparul ar interveni introducind o m a t c i lnchisi intr-o colivie,
schimbul de substant5 va incepe iar
s i circule fn stup, albinele se obignuiesc cu el gi ovarele lor din nou
se atrofiaz5. Ele vor alunga matca
fals5 gi vor hrgni cu 15ptigor matca
noug chiar acolo, in colivie, distrugind inceputurile de botci. f n felul
acesta totul i n t r i Pn normal o d a t 5
cu eliberarea m5tcii noi. Foarte
puternici este influenta schimbului
substantei de matc3 intre albinele unei
colonii. R. C h a u v i n a inchis
intr-o colivie o m a t c i cu albinele ei;
dup5 citeva zile a separat-o in aceiagi
colivie cu un griitar din pinz5 metal i c i dubl5, depgrtat cu 8 mm, incit
albinele nu rnai puteau s-o lingii. El a
observat c5 de indatii ovarele albinelor separate au inceput s5 se dezvolte,
iar unele din ele au devenit chiar
albine ougtoare. Deci, numai lipsa
substantei de m a t c i este cea care
determini acest5 schimbare organic$.
Cercetltoarea J. P a i n a constatat
ceva rnai mult, c i ovarele albinelor
lucr5toare nu se dezvoltii nici chiar
atunci cind matca a murit in stup.
Dac5 cadavrul miitcii nu este eliminat,
albinele ling rnai departe ssbstanta
de pe corpul ei inert, substant5 care
persist3 acolo chiar ;Si dupii moartea
ei. fn aceast5 situatie albinele nu se
consider6 orfane, iar ovarele lor rimin
atrofiate. Abia cind cadavrul este
inlgturat cu totul, ovarele albinelor
incep s i se dezvolte, ins5 de data
aceasta deodat5 la rnai multe albine
care se hrinesc sau chiar sint hr5nite
cu 15ptigor; dupii un termen de 20-25
zile, ouile lor, maturizindu-se in

ALBINELE OUATOARE

57

AMETEALA ALBINELOR

ovare, ele incep s5 le depun5 in celulele diul acesta inaintat de diferentiere.

Acestea gi-au p5strat strgvechea particuibului.
Numgrul acestor albine ougtoare, cularitate, ca din ou5le nefecundate
intr-o colonie far5 matcii, este mic depuse de albinele lucr5toare ori miitla inceput, de 1-5-10
albine. fnsti, cile nefecundate, s5 eclozioneze, in
pe mAsur5 ce timpul de orfanizare se mica proportie, chiar mtitci bune V.n.
prelungegte, aproape 50-60%
din Partemgeneza.
f n mod normal, inftitigarea unui
albinele coloniei vor depune oug. f n
aceastci situatie, ele igi autoconsum5 fagure in care albinele ou5toare au
propriul l5ptigor ~i deci se alimenteazii depus ou5 nefecundate, deci d e trintor,
rnai putin ca precedentele, iau parte e caracteristics: puietul are ciip5celele
gi la alte lucr5ri in stup, depunind mult bombate, c5ci larvele de trintori
nurnai citeva ou5. Albinele ou5- sfnt rnai mari, iar albinele compentoare apar, de asemenea, gi in colo- sea26 lipsa de volum a celulelor d e
niile produc5toare d e 15ptigor dac5 lucrtitoare prelungindu-le peretii gi
apicultorul prelungegte perioada d e bombind c5pticelu1, pentru ca ast fel,
orfanizare peste nouii zile, f5rii ca larva gi nimfa de trintor s5 aib5 spatiu
albinele in acest timp s5 aib5 botci. suficient de dezvoltare. 0 astfel d e
Cercetiitorul G o n t a r s k i a giisit, colonie se numegte bezmeticti pentru
intr-o asemenea situatie, albine ou5- a se deosebi de cealaltti notiune - de
colonie orfan5 unde intr-adev5r nu se
toare fntr-o proportie de 80%.
Din ou5le depuse d e albinele ou5- g5segte matc5, dar se aflti outi gi larve
toare eclozioneazii trintori ceva rnai bune, din care albinele igi cresc o
mici decit cei obignuiti, c5ci dimen- matc5. V.n. Bezmelic.
siunile reduse ale celulelor de lucr5ALPATOV V. V. Cunoscut cercet5toare nu le inggduie o dezvoltare deplin5. Ei au o conformatie sexual5 tor sovietic care, intr-o valoroas5
normal5, dar fiind rnai slab dezvoltati, lucrare intitulat5 ,,Apicultura americu o redusii putere de zbor fat5 de canit" a f5cut cunoscut felul cum se
trintorii proveniti din ou5le depuse lucreazii cu st,upul de tipul Langstroth.
d e rnatc5, nu ajung s5 fecundeze m5t- El a intocmit studii pretioase in leg&aile care an zbor iute. Binelnteles c5 tur5 cu rasele de albine cit vi asupra
toate acestea vor duce colonia respecti- ierniirii stupinei in aer liber.
vti la pieire, mai curind sau rnai tirziu.
AMETEALA ALBIEiELOR. Citeodatii,
Instinctul acesta matern le vine
din adincul milioanelor de ani. Este nu se $tie precis din ce cauz5,
o reminiscent5 din timpul cind fiecare florile teiului alb-argintiu gi rnai
albin5 era capabils s5 depuns ouii ales specia grandifolia, dau albinefecundate. Cu vremea ins5, in colonie lor un fel de amnezie, de uitare,
s-au kdifermtiat atributele, l5sind sar- atunci cind culeg nectarul florilor
cina inmultirii numai pe seama m5tcii. prea parfumale. Albinele nu-gi rnai
Colonia de azi a luat forma unei giisesc drumul spre cas5, pierind gi
societgti evoluate in timp, in care depopulfnd stupii in momentul cel
matca, prin selectie s-a diferentiat de rnai insemnat pentru acumularea rezeralbinele lucr5toare ; totugi se rnai velor de hranii. Se crede c& aceast5
g5sesc unele rase de albine mai pri- ameteal5 se datorcgte unor substante
mitive, care inc5 nu au ajuns la sta- cum e teobromina, sau eterurilor vola-

au!q aqsa ' y ~ e a yne nu aIau!qle Fanqeu

u! p u p 'a!qae !nlnuozas Indw!q u l
-vzmasoN 'u-A - ~ d~u!$nd
s
u! p q e ~ e a a d
u! qsa~oz!p ' 8 ~!p!urnd 8 1 FDaqsawe
as am:, u j aaa!ur naq!I 1 au!q !em 14 nes
' a ~ q s zBy 1 el a d e n a ? ~1 ~
ap a!$eaqua:,
-uo:, ug doa!s n3 aq4augay as e1uo103
. e a n p ~ ~e: ,a l s ~ de n q u a d '1saaqe1 qeqay:,
-edwl au!q !j e a 1nqp-t3 '!!uo~o:, u! e ~ e o q
qn.15de e pu13 'a01 1npu1.1 e l !$eq:,aj
-u!zap !4 aI!z ap 52 ~ d n !4aqa,r
p
r j aoa
'!a 16 !jelsaju! a!j nu FS 'e37sw yeno
e am:, u! '!ou !a:, 83 naquad f !jean:, ?:,a3
-aad !!$~eug !$eqnw - !!~nSej aey 'Ijeq
- w q j au!q !j JOA ~!dnqs ':,!?age p!oa
-ga$ r!3 .!ua!q8!dleru aopqnq ale ata:,
n:, ?r!q:,aju!zap er !+ep !J JOA ~n.ja!nd u! Eweas n:, !FIN aep '!nlnu!?saqu! a18
e am:, u!p !a:, ~ e !'!$eqoaju!zap
a-[r!![aq~daalaInla:, u! pzeax!j as Eqaonue
!an8ej u! ao?!!a ad eno e a e:,qew sqsaaa !O ~ n ~ o zas! ~alnsde:, 'rj.zr!au!w~a8
[nIaj u l 'naq!i aa-e:,a!j n q u a d p!oe
'n!?sa*5!p Inqnq u! sun!a ! yIeonq a183 ad
a p ,w:, 2 a?!:, asasoloj as !B ya!aq!1 ,101 apunaqtd Inqs!yD .Jo[au!qla ale !?4!q3
eaqe?!oede:, aqu!au! !sur gzeaInalea ap
a r a p a j a p Fqaqoaju! edv
a s *3?233w Inp?ap ' u - ~.!$nd~adns also anpuldsga ap nys ~ n o o l r !.g$!u
~
~ o 8!dnqs u! !$eza&r! :,!?a:,e p!ac ap -1as.eSap !nlaanqnlj re !8 ao[!:,a~eo4 Inu!q
!aodcn n.1 qzea?!zeasdap as r!~n8e,g .no1 -sa?u! 'apaqnd arazunaj 'paurn [nu63
-!dn?s Tn,ro!Ja?ur TI! ae!rl:, nes Fanp
a p. :q!Jaj!p !!paw ui aqBa!~~q InJeozo?
.
l n a ~ q ~ d t ? l )rr!v reurnrx aolarr!qle lngq -oad .aanqlnq a!?ewsaldoqoad ?nu!iuoo
ap ydu cop as ns 14 !$!zaaed a p !$P(~P'Js Iln nn ' B S B O I ~ ! ~ S' ~ S F O Jp~nsda:,
~
O-JqU!
q!Ianul !UOJ~!UI L--9 ap qs!q:, a p
!j y e o d ps !$elaajrri !!Jn8I?j ri!$nd
la:, eo !nnscw E! as ps aulurP8 .a? pmaoj qns ?qu!zadd as ~z!la11r! I;?
-4eoun~ss nrr a?$nj~nrurr!as opun o~o:,-e
.wu?qaozc~vInu!pro u!p a l w d aaej
a:,eqe 1-ps a a o laaup 1uaurc)eaq rrn !$ 11aa~dawnj?llaw wqaowwy2~d~v~
aqsa
euro el !a!uaan lu laa no aoejZrryruasr! !a aIaurnN .aqsq!a~d!z!os u!ad a$a$
uduoui)j '!a!j~a!xo~~!tqna aqBa.rolep -1nurut as a.re:, yal?lnIa:,ouow Eqaowe
as eaqJeoM .dur!a rr! pay-e - !nlnJoqz o ap 5qaznea alsa a 3 Saqlnpe aIau!qle
rndur!q u! al?!rla casape ' a o q ~ ~ a 8 1 n jp 3 e v a:, FIeoq 0 a?sa m ~ ~ a l ~ u v
nom aIau!qlo JE! 'lemaou pzeauo!iaun~ I.
!em nrr ~rrayyS!d[eur !!qn? !og:, 'aanj
.o?za?sauv
!r:ru as nrr !1qnurs!ue8ao ale ao![oq . u * ~
aq!urnue ul ~ e d n q sa p
-I?qaur a[asa.)o.rd u ! ~ dao~rtu!xoq eaaeJn? JR!~:, aqeooaoad !!la$aure eju!a!ad ul[
- y l i ~ l..ro[!l!ma~d ale aJau!ur!pap alas .a!xo? !J ae !aoaun an:, !a? a p apaolj
- n p o ~ dap a?ea!xoqu! aour e?e?!zuaed u!p !nrnae?:,au aqbaaoqsp as e1sajaur~
aIau!qly -qaquanra.raxa n:, yqtp o l e u y3 e!zn~:,uo:, e1 sunla nr! !ua!jaa[a !S
-!ru!Ia also ls!r13 ap r?ur~ojpuinI '!odr? !za:,ueaj !!aoqga:,.ra:, 'dm!? Inur!qln u l
' ~ ~ q nna?~q!aed!z!os
p
adaau! 'aqbaa~ur .Jo[au!q[e npa $ s a x puizne:, '!acur eaad
as Inapnu dm!? ?sa:,n u l .alr!uo!i !jyq!qua:, ug aqtqaaoas qu!s '!ue !!un
-3unjojaom ~un!za[ tpuonoad !! y a q a u! 'aae:, asp 'q!nui!qo pow u! !aq a p
!au!qle -[n?uoa ad n!paur qsa3e rig a@a! aI!aolj u!juoa a] an:, ad 'a:,!~oje!p aI!%
Ld.

ran^

ANALIZA ALBINELOR

59

ca aceste colonii care au suferit d e

amibiozii s5 fie hrAnite stimulent cu
sirop, in care se introduc: substante
proteice cu vitamina B,, in special cu
drojdie. V.n. Hrdlzirea. Cind boala a
aprirut in stupi, se va flamba mai des
scindura adiipiitorului ell lampa d e
benzinii. Apa din ad5piitor sri fie
d e fintinci yi foarte puiin siiratii.
V.n. Sarea. Cind stnpii sc impacheteaz5 pentru iernare, sii nu se pun5
fin dincolo d e diafragmii, in golul
stupului, ci paie, pentru a nu fornla
i n stup un mediu prielnic inmultirii
protozoarului. In prim5var5, coloniilor
mediocre sii li se pun5 aliituri d e cuib,
dup6 zborul d e curstare, un fagure cu
1,5-2 kg sirop dens; aceastii opera!,ie
se va repeta la o sriptriminii. De ascmenea, dup5 ce s-a f5cut o creqtere d e
miitci tinere se recomandii sii fie
inlocuite cele biitrine. In rezumat,
tratamentul este d e naturii biologicii,
sprijinindu-se pe colonii puternice,
hr5niri stimulative pentru ca albinele
b5trine - cele mai infestate - sri-si
piistreze vigoarea. ;LIBsurile d e igienii
obignuite sint: dezinfectarea anual5 a
stupilor, deparazitarea fagurilor d e
rezervri etc. V.n. Bolile albinelor.
ANALIZA ALBIXELOR este o lucrare ce nu poate fi fiicutri decit
d e cei care au o anumitil preg5tire
gtiintific5 ~i tehnicii. De aceea trebuie
liisat5 in grija laboratoarelor special
fnzestrate in acest scop. f n fiecare
regiune din t a r 5 se g 5 s e ~ t eu n laborator regional, care face analize in mod
gratuit.
Pentru orice fel d e analize d e laborator, apicultorii vor expedia: in
bolile infectioase sau parazitare, cite
30-50 d e albine moarte din fiecare
stup; in intoxicatii se trimit 300-500g
d e albin6, iar i n bolile puietului se
trimite un fagur d e 15/15 cm cu larve

ANALIZA AMIDONULUI

moarte,ayezat intr-ocutie cu scindurele

d e fixare, ca s5-l fereasc5 de a fi
strivit.
Nu se trimit nilmai albine muri1)undc sau moarte, ci si un numiir d e
cel putin 20-25 albine vii, mllturnte
d c pe un fagure marginas scos din fiecare cuib. Ele vor f i periate d e pe un
fagure intr-un castron cu alcool medicinal, unde mo]. imediat. Apoi albinele se scot cu o furculit5 d e descBp5cit, se pun pe capacul stupului din
care provin, unde, dup5 15-25 minute alcoolul d i n ele se evaporeazri.
Atunci se e s p e d i a z j laboratorului in
cutie, inscriind pe capac numiirul
d e ordine a1 stupului din care provin.
.\KALIRA ARlInONULUI d i n rumegusul d c tei. Pentru a sc constata
dac5, in anul respectiv, teiul va d a
sau nu nectar, este foarte necesarii
anal iza amidonului contjnut in rumeg u p l lemnului d e tci. In felul acesta
stuparul va fi scutit sri facA cheltuiala
zadarnic6 a unui transport la pastoral, la tei, dac5 analiza v a fi negativg.
I n acest scop, cu un burghiu cu
diametrul d e 2 cm se sfredeleste coaja
arborelui, adincind mai mult burghiul
cu 2-3 cm in partea alb5 a lemnului. Rumegusul scos este dus la laboratorul d e analize, unde ii este determinatri cantitatea d e amidon ce o
contine. Se iau 0,5 g rumegug, se
pun intr-un pahar Berzelius cu 10 cm3
ap5 distilatii si se fierbe cinci minute
la o flac6r5 cu aragaz pe o placii d e
asbest. Apoi se las5 30 d e minute sii
se r6ceascii. Analiza se face cu ajutorul unei solutii d e iod i n concent r a t i e d e 9% adicii 0,5 g iod gi 1 g
iodur5 d e potasiu l a 100 g apii distilatii. Solutia din pahar n u se trateazii
la cald, c5ci atunci iodul nu dii culoarea ce ne indic6 prezenta amidonu-

ANALIZA CERII

60

lui, ci se scoate din pahar putin5

solutie intr-un mojar, turnind peste
ea citeva pic5turi de iod. Dac5 solutia
se inalbgstregte, este o dovad5 c5
teiul are amidon mai mult sau mai
putin dup5 cum culoarea albastr5
este mai intens5 sau mai slabs. Pentru verificare se pot turna clteva
picgturi de solutie chiar peste rumegugul fiert, c5ci proba va da aceeagi
culoare.
ANALIZA CERII Este o lucrare care
intereseaz5 pe apicultori numai intr-o
anurnit5 situatie gi anume atunci cind
doresc s5 fac5 singuri fagurii artificiali
gi sint nevoiti s5 cumpere ceara de
la diferiti furnizori gi deci, pentru a
verifica dac5 nu au falsificat-o cu parafin5, cerezini, siipun, r5gin5, cear5
vegetal5, colofoniu etc.

Metode simple pentru descoperirea

falsificiirii. Dacii se rupe o bucat5 de
cear5 din bloc, iar suprafata rupturii
are cristale m5runte gi este aproape
neted5, ori dac5 se mestec5 intre
dinti o bucat5 de cear5, iar ea se desface in buc5tele mici, ceara este bung.
Cind ins5 amestecind-o in gur5, se lipegte de dinti, inseamn5 cii ceara are
diferite substante ad5ugate gi deci
este falsificat5. Dac5 in timpul mestec5rii se simte un miros de petrol gi se
face coca in gur5, este semn sigur c l
are parafin5 sau cerezin5. Confirmarea
unei asemenea aprecieri se obtine gi
atunci cind, frgmfntind intre degete
o bobit5 de cear5, r5mine pe degete o
unsoare; bobita devine alunecoasg,
cu plasticitate mare. Dac6 bobita se
va alungi gi se face ca un fus, iar
punind-o vertical pe unghie, nu se
lipegte - aga cum face ceara - ci
cade deindat5, e sigur c5 amestecul
are parafin5. Ceara curat5, fr5mfntat5
gi r5sucit5 ca un sul subtire, la intindere se rupe; dac5 se intinde mult gi

ANALIZA CERII

se subtiaz5 in fir, este o dovad5 cB are

parafin5. Ceara care se albegte cind
este frimintatg rnai mult, devenind
sf5rimicioas9 tji neuniformg, este falsificat5 cu acid stearic. Cind este amestecat9 cu seu, ceara are un miros de
rinced tji face mult fum cind arde, iar
cind s-a ad5uga.t in cearci r5gin'a cu
scopul falsificgrii, proba se lipegte
de clegete gi are un miros de brad. 0
cear5 bung, la topire, incepe s5 se
solidifice, formind la suprafata ei
niqte desene ondulatorii, iar la deplina solidificare, blocul are o mic5
adinciturg la mijloc; in schimb, cind
desenele dc pe suprafata cerii, ce incepe s9 se solidifice, sint ca nigte pete
mari gi cu o culoare schimbgtoare, e
un semn cii ceara contine cerezinii.
Pentru adincirea problemei gi cercetarea pe cale stiintific5 a substantei
cu care este falsificat5 ceara, se vor
folosi metodele de analize pe care
laboratoarele de specialitate le aplic5
gi deci nu intr6 in preocuparea apicultorilor.
Preparatul pentru analiz5 se pregtitegte astfel: a. se pune o buc5ticii de
cear5 pe o sticl5 de ceasornic, in care
s-au pus gi citeva grame de eter sulfuric, sau citeva grame dintr-un amestec de eter gi alcool pur in p5rti
egale; b. se amestec5 bobita de cear5
in lichid pin5 se dizolv5 bine; c. se
pune pe o lam5 de sticlti una sau dou5
pic5turi de eter din acest amestec,
l5sind s5 se evaporeze eterul, iar ceara
s5 se solidifice fn cristale normale;
d. se pune o pic5tur5 de ulei pe preparat gi se aplic5 cu mult5 precautie
deasupra lamela, pentru ca s5 nu se
spargii yi s5 nu se deformeze cristalele
formate.
La fel se va proceda cu probele de
cear5 date la analizat. Cind gi acestea
sint gata formate in cristale, preparatele se vor compara sub obiectiv,

ANALIZA MIEREI

fat5 de preparatul model, stabilind

dac5 ceara este falsificat5 sau nu.
ANALIZA MIERII este o prob5 ce
intereseaza mai cu seam5 laboratoarele
specializate, insgrcinate s i descopere
falsurile alimentare.
Pentru apicultor, o analiz5 de miere
.este necesar5 atunci cind b5nuiegte
c5 mierea llisat5 albinelor pentru
hrana de iarnl are o cantitate mare
.de miere de manii, sau cind e nevoie
.s5 procure o cantitate de miere pentru
ajutorarea albinelor in caz de lips5.
El face probe simple, iar cind ele ii
.arat5, ori are bgnuiala unei falsificgri, trimite probe la laborator care
precizeaz5 cu ce gi in ce procent s-a
facut frauda. In aceast5 carte se dau
citeva sfaturi gi indrumgri simple
necesare apicultorilor. V.n. Mierea,
falsificarea.
Analiza mierii de mand. Scopul
.acestei analize este inliiturarea ei
d e la hrana de iarn5 a albinelor.
In acest scop se fac diferite observatii gi lucr5ri. Un prim indiciu il
aferg examinarea mierii direct in
fagure: mierea de man5, in mod obignuit, nu e c5p5cit5 ~i nu cuprinde
toate celulele. Se pot folosi dou5
metode simple pentru analiza mierii
de man5: a. Metoda cu up6 de oar e
foarte ugor de aplicat gi la indemina
oric5rui stupar. Se procur5 de la
farmacie o cantitate de ap3 de var,
care poate fi astfel preparat5 chiar
d e apicultor: se ia o cantitate de var
stins ce se amestec5 cu o cantitate
egal5 de ap5; se omogenizeazg, 15sfnd
apoi lichidul s5 se limpezeasc5. Cind
varul s-a depus la fundul sticlei, se
filtreaz5 apa printr-un tifon sau prin
vat5 qi se p5streaz5 intr-o sticl5 etichetat5, folosind-o la analiz5. Pentru
analiz5 se scot probe de miere din
faguri, se adaug5 o cantitate egal5 de

61

ANECBALIE

apii de ploaie sau ap5 distilat5 fntr-o

eprubet5, se inc5lzegte amestecul la
flac5ra unei l5mpi cu alcool, agitind
mereu eprubeta. Cind amestecul este
cald, se adaug5 o cantitate egal5 de ap5
de var, fat5 de mierea diluatii ce era
initial in eprubet5. Apoi se pune din
nou la flac5r5, pin5 fierbe. Dac5 proba
contine miere de man5, in eprubet5
vor apare nigte fulgi care se depun la
fund. Sedimentele se depun dup5
12 ore.
b) Metoda cu alcool este tot atit
de simp15 gi anume: intr-o eprubet5
se pun p5rti egale de miere rji ap5
distilat5 sau de ploaie: eprubeta se
fnc5lzegte la o lamp5 cu alcool gi
se adaug5, dup5 inc51zirel de zece ori
mai mult alcool rectificat, fat5 de
cantitatea de solutie de miere cu ap5
cit era init.ia1 in eprubetg. Dac5 solutia se tulbur5, mierea este de man5;
dac5 ea rgmine limpede, mierea este
bun5 pentru consumul de iarn5 a1
albinelor .
ANALIZA POLENULUI se face in laboratorul intreprinderii beneficiare
care, la primire, efectueaz5 o prim5
analiz5 privind impurit5tile gi procentul de umiditate, care nu trebuie
s5 dep5geasc5 1,5-2%. V.n. Polenul.
ANEcBALIE sau stabilitatea unor
colonii din prisacii care de-a lungul timpului gi-au p5r5sit obignuint a de a mai roi natural, fie c5 aceast5
facultate este rezultanta instinctului
mogtenit, fie - cum sustine cercetgtorul francez L. R o u s s y c5 s-ar datora
unui ,,mecanism genetic, care paralizeaz5 gi suprimii roitul". Apicultorul
care are astfel de colonii trage multe
foloase de pe urma lor. Intr-adevar,
dup5 observatiile cercet5torului A. Siebenthal (Franta) care a publicat acum
65 de ani un articol despre aceast5

n u a[ea!ur!yn a p e!jealuasuon !:,!u !i

!,leu eaad !jpl!luen ug ~ e a!nqaal
p
nu
[nurnj 'aaez!loaaeu o ascj as pug3
',ro[!:,lgur e g[e!a!j!lm eaasp
-unnaj e l !8 ~ ! S O [ O J alsa a!lonaeu lsa:,y
-!!m$ugaq dur!? e[ @n~ls!p ps '!a !Q
.!no qs adaauj Bagrril enleur aaez!? 'an:, '!u!nan !!aedn?s n:, aaeaoqe[oa ug
-oaaeu glssaac qdnp ' [ a j l s y .uoqaen a p plnaqj a!nqaaq !!uo[o~ ao2saO.e e a!jaalas
Inp!xo!q alsa as!rraalnd aluez!losasu a p aaneaan? .a,rau!$aalu! a p aa!ugaq
.qsaja ns pl!soloj gjrrelsqns g l ~ e0
o-alu!ad gzeaalsgd as !a aaes u! 'a!.jaa[as
ednls u~ p a j a p ! B p y w o l i a p guaaled e!uo[oa u!p !a3 a p gaeje
etr!q[c a! ~ n s u n r e a uaae eauaurase a a '!ma lugs !!ao~u~alpu!a '!!.Ian ~nl!Q
-agjs aads aaej e~ as !a)gur a p eaaaqiaaa
.au!q[e nrluad aol!Aqaqo alsa am:, 's!al
-tu ~np!ne c p a ~ 3 Q e pp
u [a Iajl[e !agn ae! 'qu!aa~ I ? ~ [ B o a p urq g u!jnd la:,
'qnu!m S'T--T a p d u ~ JInur
! ~ [a:, aaej as el F~BIOZ! !j ea eu!dnls '!U!PJ~S !JO$
- u l q n:, azaqmndur! as n u gs aaau!?
n!se?od a p Inleloze n s ea.rez!~o:,,re~
.au!'iaa !bps a1!3?gur Ea naluad .a~!l:,npoad !em
c!a.)ul n u a[au!qIe a,) ~ u g d' ~ 3 e jas gs a[aa u!p !!uo[o:, z-J ug !emnu !JO~U!."I
rzeauran a,, e!jeaado e[ apadaa spaaoad alQa.rs ea !Q aq9a!oa anea a!uoloa aa!ao
cA4as '!n[ndnls [npunj ad alnzga !8 gu!dnls u!p eu!ur![a e n 1 3 .a!jaa~as
gluale o-a)u!ad ysseajg?gunqur~ a[ ys
3 le!zalssuc l u ~ sa[au!q[e p u t 3 .n.wn[
ap ~.k!lel.rod e/!p~?[ ui alnu!ur e A a l p a e q 3 !5! azaalsgd a[ qs apansgur ale01
u!j as !8 d n ~ su!p loas as ~!aBdgaau E! gs a!nqaa? !!uolon a p [ajlse a m an:,
[naednqs pa au!s e[ a p aYa[a.jug a s
larnd n.) a[arrre.r ! ~ u !cur
i
as pdnp '!!8gj
.aoQ!ldg[ l p u r nn aIaaae[
z-T; su!rdu [nrolg~rrnieul anpoa~u!as
.io[arr!qlv ea.~ez!lo~aetrnaluad Saeyed asaugarl aI!s!op g:, !n[nldej glraolep
[I![) c!in[os FIGOI q!qdosq~ ne as ~ d n p '!lo9 e[ aluals!za,r !B as!ureu!p au!q[e
y.)nsn as a[!!81L1 .nalad[as a p 3 ?!do? na 'ale[ndod aurq alaeoj lurs !!uo[o:,
r~n-sacre,) ul gde ns aerled un-alul 3san alsaae euneaplolu1 .aqoaau e[ a3133
-![!qe$s a p ealelfnsej gzea,rlsyd !Q!
-aaeol!oa !!uo[oa u!p !j!nu8!qo !aolu!al
-.IVIn[" u! - [ n r p d [ e s y x p e n!se$ocl n-) yzearlsaaadurr as gagu!~eaqeur p e p
Irllcloztl ?saso[oj raerln~s ! i l y
~ ~ ! y-3 !!uo[oa a ~ a u n~ e !'aqel!lea
.t:~.rouraur p,ra!d !ear +nu a[a Vqsease ao[abeuran q!ursueal a ~ ! q g ~ q
r 4 r,.zcaldepe as ,ro[au!q[e ~n~rrs!ueSao
.yno aundap !k l e p
-1.10 ~ n o p
dp % [ n u reur a!uo[o3 !ir:aase -un.)aj e-s p a p u ! ~e.)leur an qdnp 'dw!l
I![ d')Baso[oj as [nrals qsu! y.)ea .p[e!:,
s ~ i ~ !dnls
o
u! qu!al?q esleur pu!alsqd !b
-ads p.rnjtr![ o n.) alen[ ?u!s apun a p !3loq e2ial!3 aeop ~ U ! ~ J ? S U O'B:,~RUI
~
: I W ~ I ad PCJ dl!jaure a[au!q[y .!n[nd
a.rnSu!s gqur!rlss y4! ' [ ~ u r r eae!ya glepo
-nls 111pur1.1
acI rode arrnd as cic.r ! aala - a l p !Q ls[nSaa pour us ' q p p o !ue !op
e? ' ~ ~wqt?
8 qleau Inalaurouraa3 as!
'urar[8 ul a s u y l s Baui riels !!uoloa a q e [
-a[an pula 'e.~e~gur!adasaa alsa ~ n d u r q
p u p ae!y:, '~jeau!ur!p-ap-s!p naan[ e l
asauaod a[a !aa;rlanpoad alaeoj lu!s
ealsase a[au!q[e 'g~epo!n!u asroa n u !ue
a p j f i a p an:, e u n e s eu!dn?s u! e a a e
aaea !? !!UO[OLI aoun e alslyae[na!laed

ANTIBIOTICE

63

trebuie m5rit5, ctici s-au v5zut cazuri

cind albinele au pierit intr-o anumit5
proportie sau cel putin li s-a micgorat
vitalitatea. 111 special albinele de
toamn5 care trebuie s5 ierneze nu vor
f i niciodat5 narcotizate, c5ci s-a ob:servat c5 operatia are efecte negative
asupra ierngrii.
ANTIBIOTICE, sint folosite de apicultor la tratarea cu succes a diferitelor boli d e care sufer5 albinele,
boli care pins acum fiiceau mari pagube in stupini.
Albina are antibiotice pe suprafata
corpului, pe cap, pe torace gi abdomen, cit yi in s~cretiilernai multor
glande. De asemenea, antibiotice importante se ggsesc gi in produsele albinei: in miere, cearti, ljptigor, polen,
propolis, antibiotice care inhib5 dezvoltarea anumitor microbi. De pild5,
extractele de antibiotice din polen
inhib5 Bacilus larvae qi Bacilus alvei,
unii din agentii etiologici ai bolii
loca american5 yi european5. Polenuri
active in aceste privinte sint cele de
!a porumb, p5p5die, trifoi etc. Cind
polenul este transformat In pistur5,
actiunea acestor antibiotice este chiar
d e 3 - 4 ori mai mare.
Cercetitorul P. L a v i e a stabilit
c i gi fagurii cuibului a u la suprafats
antibiotice, ce stau acolo ,,la pind5"
ca s i loveasc5 dugmanii ce s-ar ivi
iji care ar ataca viata puietului.
Propolisul contine un antibiotic care
omoar5 nu numai microbii, ci yi ciupercile, fiind deci un puternic fungicid (contra ciupercilor).
Antibioticele de pe capul albinei
sint selective g i ele au o actiune nu
numai de ap5rare individuali, dar
qi un rost f n munca albinelor din stup.
De pild5, ele inhibi germinarea polenuiui In celule. Cercetitorul P. L av i e merge gi mai departe, sustinind

ANTIBIOTICE

c i in stup se gisesc antibiotice care

ilmbrac5 a t i t interiorul lui cft gi
accesoriile, ca un Cnvelig protector
ce este prezent oriunde apare vreun
pericol. Chiar si la imb5ls5marea cadavrelor animalelor mici ce p5trund
fn stup, albinele folosesc antibiotice
ca s5 opreasc5 descompunerea lor gi
deci s5 evite vicierea aerului.
Cercetgtoarea H a r g a s i m o v a
yi prof. B. P. T o k in, de la Universitatea din Tomsk, concomitent au
gisit 22 soiuri de plante melifere cu
efecte antibiotice.
Pentru apicultori antibioticele sint
cu a t i t rnai interesante, cu cit nu
numai cti cele trei boli amintite, loca,
nosemoza gi paratifoza, pot fi indepartate din stupin5 - contribuind astfel la vindecarea bolii gi la m5rirea
productiei - ci 9i prin aceea c5 albinele, dup5 cum am mai mentionat,
sint ele ingile purtstoare de anumite
suge de antibiotice pretioase, care
deschid largi posibilitgti de a f i puse
in valoare. Acesten nu se afl5 pe larve,
nimfe gi nici pe albinele tinere de
curind iegite din fagurele natal, ci
apar in momentul cind albina ia
contact direct cu vista exterioari.
Cercet5torul francez P. L a v i e
a extras la cald, in alcool un antibiotic aflat pe corpul albinelor, care are
o actiune de lizare asupra a 30 de suge
bacteriene; cele gisite pe cap gi
torace stnt de gase ori rnai active decit
cele de pe abdomen. lntre rase exist5
chiar o diferentiere in aceastii privint8, cgci albinele de r a s i neagrg
au pe corpul lor cantit5ti mai mici
de antibiotice decit cele de ras5 caucazian5 sau italian5. Virsta albinelor
are gi ea un rol in aceast5 privint5:
incepind din ziua a gasea, ping la a
douisprezecea, antibioticele de pe corpul albinelor se inmultesc mereu,

ANTIBIOTICE

64

ANTIBIOTICC

pentru ca apoi num5rul lor s5 scad5 in metabolismul alimentelor ingerate.

Totugi, tinind seama de primejdia
pe m5sura imbgtrinirii.
$i in polen s-au g5sit antibiotice atacului unei boli ce lovegte nu numai
valoroase, mai ales sub form5 d e colonia, ci gi productia, uneori ani
p5stur5 gi are o vechime mai mare la rind, riscul de a intoxica o generain stup. A. M a u r i z i o a identi- tie de albine este prea mic, c5ci el
ficat u n antibiotic in miere; mierea este urmat apoi de o lung,? perioad5
de man5 este chiar mai bogat5 in de sigurant5 gi propsgire. Deci, foloaceast5 privintci decit oricare a l t sort; sirea lor trebuie sci aib5 o anumit5
ea contine o substant5 denurnit5 in- limit5, peste care ele devin d5uniihibin5, care este u n bactericid foarte toare pentru albine. Fiecare boalii are
puternic. Cercetgtoarea K i l v a k i- un anumit tratament cu un antibiotic
n a ? a g5sit c5 propolisul are anumite sau dou5 specifice, in doze anumite,
antibiotice care variaz5 ca potential date la intervale stabilite. De pild;i,
dup5 anumite zone geografice, iar la boala loca, penicilina in doz5 d e
R. C h a u v i n a g5sit c5 albinele 1 milion unitiif.i, sau streptomicina
au in tubul lor digestiv o florii bac- d e 500 000 unitiiti, date albinelor in
terian5 ,,pe care el o bgnuieyte a fi trei reprize la interval de 5-7 zile
producgtoare de antibiotice". Acest nu numai c5 ,,au o actiune curativcercetgtor atribuie tot unui antibiotic profilacticg, ci ~i stimuleazii dezvolaflat in polen, rezultatele bune ce se tarea coloniei, ridic5 activitatea vitalg
obtin in tratarea diferitelor afectiuni a albinelor gi previne uzarea lor inaintestinale la om, prin consumul direct inte de vreme" ( N . K u 1 i lc o v).
Excesul d e antibiotice devine pria1 polenului.
Antibioticele trebuie folosite ins5 mejdios nu numai pentru albine, ci
cu mult5 prudent5 c5ci microbii cu gi pentru oamenii care vor consuma
timpul igi prepar5 substante care sii produselc lor inciircate cu astfel d e
anihileze la rindul lor antibioticul, substante. C. 12 F a r r a r atrage
sau igi creazci suge rezistente la ace1 atentia apicultorilor c5 a n t i b i ~ t ~ i c e l e
gi sulfamidele sii nu fie folosite in
antibiotic.
Abuzul d e antibiotice nu poate s 5 timpul marelui cules, cind se adaug5
fac5 decit r5u, c5ci prin inscigi folo- la stupi corpuri d e strinsur5 sau masirea lor prezint5 un risc; dup5 cerce- gazii d e recolt5.
Preparatele cu sirop trebuie date
tiitorul K o k s e n k o privind ,,influenta antibioticelor asupra particu- cit mai pr0aspet.e; de pild5: antibiolarit5tilor fiziologice ale albinelor" s-a ticul Fumidil B cu sirop, in tratarea
ajuns la surprinz5toarea constatare bolii nosemoza, se prepar5 qi se dB in
c5 toate a u o oarecare toxicitate, scur- aceiagi zi. Dac5 totugi mai r5mine
teaz5 viata albinelor tratate gi influen- ceva pentru ziua a doua, siropul me~ Fumidil B se tine in
teazi5 in r5u hemolimfa (singele). d i c a m e n t ~cu
Date ins5 in cantit5ti mici gi numai sticle colorate, cu dop slefuit, ferit
d e citeva ori, ajut5 la regenerarea ce- de lumin5 gi la o temperaturii de eel
lulelor epiteliale distruse. In schimb, mult 40C.
atunci cind se face abuz, antibioticul
Vindecarea bolilor la albine va fi
sterilizeazii brutal intestinul gi distru- yi mai sigur5, atunci cind apiculge o serie d e microorganisme, o flor5 torul v a lua toate m6surile de igieng
hacterian5 bung, folositoare albinei in stupin5, va schimba fagurii cit yi

m6tcile bgtrfne, p l s t r h d fntotdeauna

colonii puternice qi bine intretinute.
APA, este un element vital pentru
albine gi intreaga comunitate a stupului. E a le este necesar5 la digestie,
asimilatie, diferite schimburi nutritive din tesuturi, cit gi la secretiile
glandulare gi formarea slngelui. Cercet5torul G o n t a r s k i ?.a. a ajuns
la concluzia c5 ,,o activitate de cules
pe o durat5 mai indelungat5 duce repede la slr5cirea lichidelor din corpul
albinelor, ceea ce are drept urmare o
cerint5 mai mare de ap5." Abia dup5
ce albinele fgi refac nivelul de lichid
din corp, sint capabile s5 produc5
din nou secretiile necesare pentru a
putea ingera hrana.
- Apa
intr5 fntr-o proportie insemnat5, atft direct cit gi indirect, in
prepararea hranei larvelor de c5tre
albinele doici; acestea chiar gi atunci
cind folosesc mierea in hrana larvelor
mai mari de trei zile, trebuie s5 o dilueze cu ap5 c5reia ii adaug5 117 p5rt i ap5, c5ci altfel proporf,ia de znhar
este prea mare.
De asemenea, iarna, cind in unii
faguri mierea se cristalizeaz5, albinele
au nevoie de ap5 pentru a stimula
glandele salivare, cu secretia c5rora
ele pot dizolva cristalele; f5r5 ea,
glandele vor fi nevoite s 5 functioneze
intens retr5glnd apa din organism,
ceea ce a r uza mult albinele coloniei.
f n timpul iernii, mierea, fiind higroscopicti, absoarbe vaporii de ap5
din stup sau atmosferg, iar albinele,
consumfnd aceast5 miere fn parte
lichefiat5, igi satisfac nevoia organic5
de a p i . Atunci ins5 cfnd cerinta este
rnai mare, iar in faguri se afl5 o miere
cu sgruri minerale care le produce
mult5 sete, ele o g5sesc in apa provenit5 din vaporii din stup care se
condenseazg pe peretii reci a i acestuia,
5

- A.B.C.... Apiwl vol. I

sau pe fagurii goliti pi reci din margine.

Cind, inainte de aparitia primgverii,
stuparul d 5 putinii ap5 albinelor chiar
in stup, matca incepe s5 ou5 mai devreme, fiind hrRnit5 de albine cu
mai mult Iiiptigor. Cu cit cuibul d e
puiet ia o extindere mai mare, cu
a t i t cregte consumul de ap5. Este stabilit c5 o colonie normal5 consum5zilnic prim5vara 50-200 g ap5, iar
in zilele calde de ~7ar5pin5 la 3 0 0 380 g. Cind bate un vint uscat gi
fierbinte, consumul se ridicj pin5 la
500 g de fiecare colonie. Este o leg&
tur5 strins5 fntre suprainc5lzirea stupilor gi apa de care colonia are nevoie.
fn t5rile calde, pe la tropice, albinele
unei colonii consum5 pin5 la 1 1 d e
ap5 pe zi, iar cind nici astfel nu pot
p5stra in interior umiditatea necesarii
vietii prefer5 s5 p5r5seasc5 locnin$a.
Albinele indiene, de indat5 ce Incep
cRldurile, zboar5 la munte unde e r5coare, cules bun gi ap5 suficientii.
Albinele aduc apa in gug5, transportfnd la o incilrc5turLi pin5 la 4 2 44 mm3, deci albinele unei colonii
trebuie s5 fac5 2 000 de zboruri ca sii
aduc5 cele 120-150 g ap5 necesare
unui cuib bine dezvoltat. f n perioadele de cules intens, cfnd florile a u
nectar mult, albinele nu mai caut5
apa, c5ci ele o afl5 in nectarul apos
adus de albinele culegiitoare in stup.
Ventilatoarele elimin5 apa din nectarul intins pe suprafata fagurilor; iar
in stup se formeazii o ambiant5 umed8,
potrivit5 gi necesar5 puietului.
Vara, cind c5ldura este in toi, degi,
albinele aduc nectar, iar cfntaru!
create, dac5 se pune in jgheabul ramei-'
hr5nitor o cantitate de ap5, intreaga
colonie se reinsufletegte gi devine mai
activ5. Explicatia acestui fenoinen
este ugor de dat, c5ci In afar6 d e nevoia
organicti a apei pentru preggtirea hra-.

nei puietului gi inlocuirea deshidratgrii

corpului lor, albinele mai aduc ap5
in stup gi pentru p5strarea umiditgtii
potrivite in interiorul cuibului, pin5
la 83%; altfel puietul nu a r rnai
putea tr5i in zilele prea calde ale verii,
tegumentul larvelor se usuci iar metabolismul organic QU mai este normal. De aceea albinele reglementeaz5
aceast5 umezeal5 interioar5 a cuibului tinind in gug5 o anumit5 cantit a t e de ap5, pe care o depun in celule
pentru a se evapora sau in pic5turi pe
peretii stupului, in raport cu cerintele cuibului.
Cercettitorul L i n d a u e r in lucrarea sa ,,Termoreglarea gi regimul de
a p 5 in stup", stabilegte c5 aducerea
apei in stup este in direct5 leg5tur5
cu prezenta puietului, cit gi cu cea de
suprainc5lzire a cuibului. Lz o temperatur5 exterioar5 de 23-30C colonia se rscoregte prin ventilarea stupului; d e la 30-iOC, albinele trebuie s5 aduc5 mult5 ap5 in stup, care,
prin evaporare, contribuie la sc5derea
temperaturii din interior. Cind stupina s t 5 in b5taia soarelui, iar temperatura inregistreaz5 33,5"C la umbr5,
majoritatea albinelor culeg5toare intr-o proportie pin3 la 90% aduc ap5
i n stup, pe cind in stupii ce stau la
u m b r i , numai 30-35% din albinele
culegltoare fac acest serviciu.
Albinele consum5 mult5 ap5 in
zilele cglduroase cind sint inchise din
cauza pulverizbrilor cu substante toxice a pildurilor, livezilor gi culturilor.
Atunci se dau albinelor cite 3 1 ap8
pe zi la stupii puternici. Si la transport in pastoral depgrtat, se pulverizeazil ap5 pe deasupra pinzei metalice.
f n cursul verii, albinele aduc gi miere
d e manil. E bine ca in t o t timpul cuiesului mierei de man5 stuparii s5 dea
zilnic in stup cite 50-80 g ap5, aju-

tind astfel albinele la diluarea silrurilor minerale aflate in miere.

Atunci cind albinele stau fnchise
in ad5postul de iarn5, care este prea
cald gi unde temperatura s-a urcat
peste 6"C, mai ales dac5 matca a inceput s5 depun5 ou5 in cuib, stuparul
trebuie s5 intervin5, c5ci altfel albinele se nelinigtesc, ies afar5 din stup,
se impr5gtie pe podeaua adilpostului
gi pier in num5r mare. f n mod normal, nevoia d e ap5 a albinelor in
timpul iernii gi-o satisfac prin consumul de miere, care are o proportie
de 17-18% ap5. Cind ins5 in cuib
nu este inc5 puiet, albinele se linigtesc dac5 cel putin atmosfera din
adspost nu este prea uscat5, ceea ce
se poate face ugor dac5, din cind in
cind, se intinde acolo pe o frfnghie
un ceargaf ud, sau se stropegte podeaua cu ap5, din patru in patru
zile.
In primSvar5 albinele prefer5 apa
c5ldut5, inc5lzit5 de soare; de aceea
ele adun5 apa de pe frunze sau din
apele st5t5toare. Cind apa este c5ldub5 o iau gi mai repede, c5ci ele igi
umplu guga numai in 29 de secunde,
pe cind atunci cind apa este rece, le
trebuie 78 de secunde pentru o inc5rcitur5, pe care o sorb mai incet, spre
a avea vreme s5 se fncilzeasca.
Cind ele sint silite s5 transporte apa
la mzri distante, pierderile de albine
sint cu atit rnai mari, cu cit timpul
este mai rece gi distanta este mai
lung5.
f n prisac5 trebuie a5 fie in permanent5 un adilptitor care, in primivaril,
trebuie s5 aib5 ap5 cald5, iar vara a p i
obignuit5.
Pentru timpul rece autorul folosegte
cutii mici de conserve de 344 mm cu
un capac, oferind albinelor apti direct
in stup. Capacul are un orificiu de
10 mm. Un fitil de tifon rssucit st%

APA

67

cu un capLt in ap5, iar cel5lalt str5bate podigorul In intervalul dintre

doi faguri pin5 la 7-8 cm. Cutia e
alimentat5 cu ap5 la 3-4 zile. Salteaua care acoper5 podigorul pSistreaz5
temperatura apei.
Oricum s-ar face, albinele nu trebuie
a5 sufere de lipsa ei. Cercetlitoarea
A n a M a u r i z i o a constatat c5
celor care nu au ap5 suficient5 li se
scurteaz5 viata cu 50-70%
fat3 de
cele care au ap5 Pndestulitoare, iar
cind n-o g5sesc de loc, sacrific5 o parte
din puietul larvar pentru a putea s5
salveze restul.
I n afar5 de toate acestea, apa mai
servegte albinelor gi la dizolvarea
zahgrului tos atunci cind acesta se d 5
albinelor pentru stimulare. Hrlinind
albinele cu zahlir tos dat intr-un hr5nitor cu geam ling5 cuib, ugor se poate
observa cum albinele aduc apa umezind cristalele de zahlir pe un strat
de citiva milimetri, ca apoi dizolvat
sli-l poat5 duce in stare lichid5 in
faguri.
Privitor la components gi calitatea
apei ce stuparul o d 5 albinelor, este
bine de gtiut c5 ele prefer5 apa curggtoare de riu, mai ales cind apa de put
este dur5 gi deci are prea multe s5ruri
minerale. Nici chiar cea pe care stuparul o va folosi la prepararea hranei
albinelor - cum a r fi siropul - nu
trebuie h a t 5 la intimplare, mai ales
cind siropul se prepar5 pentru hrana
de iarn5, clci s5rurile minerale din
apa siropului se acumuleaz5 in intest i n gi cauzeazli multe necazuri. V.n.
Diareea gi Hr&nirea, siropul. Este
drept, c5 primgvara, albinele caut5
ap5 mineralizatli gi aceasta se explic5,
clici ele atunci g5sesc putin nectar
fa$& de nevoile in minerale cu care
pmpriul lor organism trebuie complet a t dup5 o iernare lung5, cit gi pentru
hrana puietului.

AP A

De aceea primgvara, apicultorul

trebuie s5 dea albinelor sare in ap3 in vas aparte - cam o linguritli raGi
de sare la doi litri de ap5 cald5. Doza
se micqoreazli pe m5surli ce in naturg
apare nectar ceva mai mult. Ea inlesneqte gi m5reste actiunea unor
enzime din organism. S-a constatat
d e exemplu c5 sarea de buc5ttirie
m6reste activitatea enzimei amilaza
pin5 la 40%. V.n. Enzime. Ea stimuleaz5 extinderea cuibului gi cl5ditul fagurilor. PunPnd la dispozitia
albinelor ap5 putin s5ratli le fndep5rtgm de la consumul scurgerilor din
grajduri qi alte ape infectate cu paraziti ce pot provoca albinelor diferite
afectiuni. De pild5, in astfel de ape
tr5iesc helminti care-gi depun ou5le
in ap5. Albinele inghit ou5le odat5 cu
a p a ; e cunoscut in aceast5 privints
Mermis albicans, care e un nematod
ce se dezvolt5 in intestinul albinei;
larvele din intestin str5bat peretii
acetuia ajungind la corpul gras,
hr5nindu-se din aceste rezerve organice ~i atacind chiar hemolimfa.
Apa &rat5 ce se d l albinelor trebuie
zilnic schimbatg, pentru ca s5 nu
devinli prea concentratg. Se va evita
deci turnarea unei noi cantitzti d e
solufie peste cea pus5 in ajun.
Cercet5torul francez A. C a i l 1 a s
sf5tuiegte ca, in Ioc de ap5 sSrat5, s i
se pun5 in ad5pgtor, la 10 litri apg
1-2 g uree gi 10 g de miere; ureea
contine 46% azot foarte necesar organismelor tinere. De asemenea, d a c l
se pun citeva pic5turi de amoniae
la o gilleat5 de 12 1 ap6, albinele o
car5 in grab5 in stup.
Cind in stupinele vecine bfntuie
vreo boal5, este bine ca fn apa de
b5ut a albinelor s5 se pun5 preventiv
o dat5 la trei zile, 3 fiole de sulfatiazol la 10 litri ap5, dar numai pe timp
limitat gi in nici un caz permanent.

APICULTOR

68

APICULTOR este persoana care se

indeletnicegte cu cregterea albinelor.
I se mai spune qi ,,stupara, adic5
cel ce se ingrije~tede stupi sau ,,prisiicar".
Stuparul este un indrlgostit de meseria lui, de aceea se consider5 c l apicultura este o indeletnicire practicatii
din pasiune. El trebuie s l fie un om
calm, invltat la nevoie s5 fie astfel,
clci cei nervogi, cu miqc6ri repezite yi
flr6 rlbdarz vor p l l t i cu multe intep5turi felul acesta de comportare fat5
d e albine. Apicultorul nu trebuie sB
fie lacom ciici luind Si necesarul de
hran5 a1 albinelor, el va pl5ti apoi
mai scump. Va tine o evident5 precis5
a cheltuielilor yi veniturilor stupinei,
pentru ca s5 poatl discerne metodele
cele mai bune pe care trebuie sii le
aplice, iar exploatarea s5 dea rentabilitatea cea mai mare. f n tot ceea ce
face, s?i nu se bazeze numai pe memoria lui, ci insemnind in partida
fieclirei colonii lucr5rile executate,
s5-qi programez de indat5 in agenda
d e lucru pe cele ce urmeaz5 s l le
indeplineascii ulterior g i bine. Trebuie s l aib5 un ascutit spirit de observatie, s6 inl5ture piedicile care stau
in calea dezvoltiirii coloniilor sale,
s Z traps concluzii precise gi juste din
anurnite situatii, s5 fie punctual in
executarea lucr5rilor, in care sB mearp l pin5 la amsnunte de ore nu numai
de zile. P,*acticind apicultura, s5 nu
uite niciodatri foloasele pe care stupina le poate aduce ogoarelor care
a ~ t e a p t sl l le vinli sprijin de la albine
pentru polenizwes culturilor entomofite, c5rora s5 le m5reascl rodul.
Apicultorul trebuie sB tin5 seam:
cii fiecare stup este o nou5 problem%.
Fiecare colonie polte avea alte nevoi.
fn apiculturl nu se p ~ a t eIucra dup5
h p i c sau gablon. Principiile sint gener?Ie,. din ele apicultorul trage con-

APICULTURA

PASTORALA

cluzii, aplicindu-le d u p l nevoie. Nu

se poate spune ins5 c l in doul cazuri
similare se va proceda exact la fel,
c5ci fiecare are o particularitate de
care trebuie tinut seama. Cu timpul,
apicultorul se formeazg, dac5 are
spirit de observatie qi dorinta d e a
aplica diferite mlsuri recomandate
de literatura de specialitate gi de
S.C.A.S., ca astfel s5 obtinl rezultate
fnsemnate. El va rezolva ugor toate
situatiile anormale din colonie gi va
rlspunde precis gi cu promptitudine
la o serie de probleme ce i se prezintii.
Lsgat de aceast5 indeletnicire a t i t
de complex5 yi atrlgltoare, apicultorul gilseste in munca sa dinstupinl
o mnre desfgtare sufleteascg. Lucrind
in plin5 naturg, in aer curat yi inmiresmat de parfumul florilor, in umbra
qi r5coarea psdurilor, ori in plin5
lumin5 a soarelui din preajma cimpiilor g i luncilor, are nervii odihniti
yi organismul f5r6 solicitlri exagerate,
atingind deseori o virst5 fnaintatl.
APICULTURA f N REPUBLICA SOCIAL I S T . ~RO;IIHNIA. V.n. Scurt istoric

APICULTURA PASTOBALK este cunoscuts din cele mni vechi timpuri. f n

izvoarele vechi ale istoriei se gilsesc
scrieri care arat5 cum egiptenii, cu
4 000 de ani in urm5, inclrcau stupine intregi pe vase, transportind
albinele de-a lungul malurilor Nilului, din delt5 pin5 la cataracte gi
inapoi, inaintind in fiecare noapte pe
fluviu, iar ziua stind pe loc, pentru
ca albinele s5 poatl exploata flora
regiunii. Lz noi s-a aplicat in trecut
apicultura pastoral5 chiar cu stupi
primitivi. Sint date, in special in
Ardeal, care arat5 cii Pncli pe la 1645,
in jurul Turdei, stuparii inciircau Pn
primiivar5 stupii yi-i mutau in finete.
S-au pastrat g i azi denumirile anumi-

APICULTURA PASTORALA

tor puncte unde se concentrau stupii

apicultorilor intov5r5qiti pentru perioada culesului. Este qtiut5 ,,Valea
Florilor" sau ,,Poiana stupilor" din
regiunea Cluj, unde st5tea cite un
b5trtn paznic, iar stuparii veneau in
zilele libere s5-qi vad5 de stupi.
Desigur c5 acest fel de exploatare
apicol5 cere o anumitii preggtire din
partea apicultorului, c5ci el trebuie
sii cunoasc5: a. flora melifer5 dintr-o
anurnit5 localitate; b. perioadele de
inflorire yi durata lor, pentru a transporta stupina la timpul oportun; c. s5
se informeze de num5rul stupilor repartizati in localitatea respectivil, care
nu trebuie s5 fie suprasaturat5 cu
albine, c5ci acolo unde se aglomereaz5
prea multi stupi, nimeni nu realizeaz5 o recolt5 bung; d. trebuie s5
cunoasc5 specificul localit5tii unde
merge: starea culturilor qi egalonarea
lor, izvoarele, fintinile rnai apropiate
cit gi posibilit5tile lui de aprovizionare; e. trebue s5 fie un bun tovariig
fat5 d e vecinii s5i cu stupine in pastoral, sii nu incalce vetrele rezervate
altar stupini qi s5 p5streze o anurnit5
distant5 in raport cu bog5tia melifer5
a florii respective. Obiqnuit aceast5
distant5 este cuprins5 intr-o raz5 de
cel putin 300-400 m de la ultima
stuping agezat5 pe un teren dac& masivul p5duros sau cultura respectivg
este cunoscutii c5 d 5 cantittiti mari
d e nectar, sau la cel putin 1 000 m ,
dac5 productia lor este mediocr5 in mod
obignuit; f. stuparul trebuie s5 indep1ineasci-i cu strictete regulile sanitar-veterinare stabilite pentru stup5ritul pastoral qi deci s5 nu aduc5 in
locuri cu aglomer5ri de stupi coloniile
sale bolnave. De altfel el trebuie s5
posede, inainte de plecare, un certificat de s5n5tate eliberat de autorit5tile serviciului veterinar raional. Stuparu1,insugi !tie mai bine dac5 are sau

ei9

APICULTURA

PASTORALA

nu stupi bolnavi gi el va duce stupii

in pastoral numai Cn locuri stabilite
de comisia raionall de pastoral ca
locuri de carantinti, locuri cu culee
bun, cunoseut fiind c5 de cele mai
multe-ori albinele se vindec5 in atari
situatii, dar trebuie neap5rat s5 stea
izolate.
'Stuparul trebuie sg fac5 din timp
recanoagterea dwmului ce urmeaz5 s5-1
parcurg5 stupina.
E l trebuie sii fie preggtit de drum
cu toate materialele necesare In diferit e situatii: are cu el o lamp5 electric5
de buzunar sau cel putin un felinar
aprins; hirtie sau ziare vechi, cu care
poate astupa repede iegirea albinelor.
De asemenea stuparul are fntotdeauna
la indemin5 d5ltita de lucru, un
ciocan, clegte qi cuie, precum gi sirm5
de legat, dac5 eventual fringhiile cu
care s-au legat stupii s-au ros gi r u p t ;
o lopat5, o cazma, un topor, sint
unelte ce insotesc fntotdeauna transportul qi stau la Indemin5, ca s5 fie
repede g5site. 0 scindurii groasg este
d e mare ajutor la trecerea vreunui
pod care intre timp gi-a pierdut o
traversg sau se pune peste o rig015 cu
mocirl5.
0 d a t 5 ce a ajuns la locul destinat
de autoritgtile raionale pentru pastoral, stuparul trebuie s5 ingtiinteze
Sfatul Popular de prezenta sa in
raion, cit gi Serviciul de protectia
plantelor din raionul respectiv, care
are sarcina de a atrage atenti4 gospod5riilor de s t a t sau colective s5 renunte
la tratamente fitosanitare in perioada
fnfloritului culturilor. V.n. I'oxicoza.
Stuparitul pastoral se face nu numai
pentru a avea productii mari d e miere
qi cear3, aga cum s-a argtat rnai sus,
ori pentru polenizarea anumitor culturi entomofile, ci chiar +i in caeuri
in care se observg c&albinele sint bolnave. S-a constata c&unele plante sau

APICULTURA PASTORALA

70

arbori meliferi au fitoncide care ajut5

la inliturarea bacililor respectivi. V.n.
Fitoncide.
Transportul stupilor se mai face gi
atunci cind o regiune este bintuit5 de
anumiti dgungtori, care trebuie distrugi cu stropiri sau pr5fuiri cu substante fungicide, care obignuit sint
toxice gi care a r ucide albinele stupinei, dac5 a r fi l5sate pe loc. V.n.
Toxicozd.
f n anii normali apicultura pastoral5 se va face la pldurea cea rnai apropiatti, dup5 ce s-a f5cut ln stupin5
revizia de fond a coloniilor, c5ci
p5durea primgvara, este locul cel
rnai potrivit pentru albine. Nectarul
gi polenul proasp5t din florile p5durii
ajut5 foarte mult la dezvoltarea cuiburilor; inainte ca frunzele s5 aparii
gi s5 umbreascl solul, ies la lumini
multe specii de flori, care sint un ajutor nepretuit pentru albine. V.n.
Baza meliferd.
f n afar5 de aceast5 bogat5 flori,
care constituie cea mai bun5 hrinire
stirnulent5 pentru extinderea cuibului mgtcii, pldurea - cu poienile ei
ad5postite - ofer5 albinelor posibilitatea de a iegi la cules gi pe vreme
vintoas5 gi chiar mai rece. fntr-adev5r, padurea nu ing5duie vinturilor
sH p i t r u n d l in stupi gi s5 sileasc5
albinele sH stea griim5dite in ghem,
pentru p5strarea cgldurii cuibului. f n
timp ce in stupinele din locuri deschise albinele nu indr5znesc sH ias5
In pragul urdinigului, din cele ce sint
la adgpostul p5dui.ii albinele zboar5
in clutarea hranei gi apei, f i r 5 nici
u n pericol c5 vor r5mine pe afar5,
prinse d e frigul noptii.
Apoi apicultorul va duce stupii la
culturile de rapit5 care nu numai c5
sint un stimulent neintrecut pentru
pregitirea coloniilor in vederea viitorului cules d e la salcim, dar adeseori

APICULTURA

PASTORALA

rapita d 5 gi o bun5 recoltg. 0 conditie

absolut necesari este ca stupina s5 fie
agezat5 cit mai aproape de lanul cu
rapit5. Primgvara slnt zile foarte capricioase, cu schimbsri neagteptate.
Dac5 albinele sint silite s5 zboare
peste 4-500 m pin5 la stup, ploile
sau vinturile reci gi repezi le prind in
cimp, iar coloniile pierd un mare
num5r de culegiitoare. Obivnuit rapita
infloregte in jurul datei de 10-20 aprilie, deci concomitent cu aparitia in
padurea de salcim a unei flori mult
cercetatii de albine cum este urzica
purpurie sau sugelul - Lamium purpurea. Aceast5 plant5 d 5 nectar gi
mult polen, cu o durat5 de inflorire
de aproape o lung. Deci cine nu are
rapit5 prin apropiere, este bine s5
duc5 stupii in pastoral la acest cules.
fn felul acesta apicultorul va avea
dublu folos, c5ci face cu stupii un
drum mai putin, rgminind pe loe
pentru culesul de la salcim, care apare
la 15-20 mai. Atunci, dac5 in preajma
p5durii se g5sesc culturi de maz5re
in care, obignuit, apare mugtarul s5lbatic, r5mine inc5 2-3 s5pt5mini pe
loc, desigur dac5 aceastl floare ocupg
o suprafat5 masiv5, ceea ce se Pntfmpl5 in anii cu primlveri ploioase.
Dac5 aceast5 floare nu este abundentci,
apicultorul pleac5 cu stupina in jurul
datei de 6-10 iunie la un cules mult
rnai sigur gi bogat; cel de zmeur5 din
regiunile rnai inalte urmat5 putin
rnai tirziu de zburgtoare. Amindouii
aceste infloriri dureazi timp de o lung.
Trebuie ins5 tinut seama c i masivele
cu aceste pretioase plante s5 nu fie
la o diferenti de altitudine prea mare
pentru stupinile ce vin de la ges, cici
albinele nu vor beneficia de bog5tia
lor in nectar, nefiind adaptate.
Alti apicultori de la ges prefer5,
d u p i prima recolt5 de la salclm, s5
se ridice cu stupii la salcimul a1 doilea

APICULTURA PASTORALA

71

dintr-o regiune putin m l i inalt6,cum

este de pild5 de la Bucuregti la Pitegti
sau Cimpulung Muscel unde este o
diferent5 intre Infloriri de 8-10 zile.
El pleac5 cu dou5 zile inainte de terminarea culesului de la salcimul de
?es gi prinde inceputulj infloririi salclmului din deal, prelungind astfel,
pentru albine, perioada de cules bogat
d e la acest arbore.
Cei care nu au nimic din toate
acestea, vor prefera un cules ugor, de
intretinere, de la rapita s5lbatic5,
pin5 trece timpul de criz5 in cules gi
se apropie cele dou5 resurse insemnate
melifere de la noi: culesul de la tei gi
floarea-soarelui. Multi apicultori renunt5 la tei in favoarea florii-soarelui, care-i mai sigur5, depi nu a t i t de
bogat5.
Teiul la noi in regiunea de sud, pe
valea Dunsrii, este foarte capricios;
numai in regiunea Tulcea-Bsbadag gi
in dealurile Moldovei de mijloc d 5
recolte aproape anuale. f n schimb
sint ani cind floarea teiului eman5
eteruri volatile care depopuleazs stupii. V.n. Teiul.
Nici floarea-soarelui nu este in
totdeauna sigur5, mai ales in anii
prea secetogi. Da cind s-au introdus
ins5 in cultur5 noile varietati, cum
sint, de pild5, var. Armanvir gi
V.N.I.I.M.K. ce sint recunoscute ca
bune melifere, productiile de miere
sint ceva rnai constante.
Dup5 tei gi floarea-soarelui, resursele mdifere se Imputineaz5 la ges.
Finetele de ges, inainte ca valea Dun&rii s5 fie indiguitil, in anii cu inundatii ce trec repede in primilvarg,
dideau o recolt5 de nectar multumitoare in luna august. Pentru stuparii
din preajma muntelui, finetele locale
sint o resurs5 de nectar bogat5 pin5
la 15 august, cind incep s5 fie cosite.
E i mai ridic5 la munte stupii, cind

APICULTURA

PASTORALA

au in preajmg piiduri de molid sau

brad alb, dup5 ce au f5cut mai fntii
recunoagterile necesare ca s5 se conving& dac5 acolo, in anul respectiv,
au ap5rut lecaniile ~i lachnidele.
(V.n.) care, dau putinta albinelor
s5 recolteze miere de man5 de bun5
calitate. I n aceasti5 privint5, locul
de agezare, deci cel ce va d a o sigurant5 pentru o bun5 recolt5 a mierii
de man5 este cel care are multe furnicare raspindite pe o cit mai mare
suprafat5 din pgdure. Culesul de la
p5durile de conifere adeseori este
foarte abundent. In regiunile de podgorii intinse albinele aduc multe
foloase, c5ci stupinile se duc pentru
un cules de must de la strugurii care
au bobite ce zemuesc, gi care pi aga
se risipegte; dac5 mustul se scurge
pe strugure, acesta curind este invad a t de mucegaiuri ce prind toate boabele gi stric5 mult calitatea vinurilor
la presare. De putini ani a intrat, Insfirpit, in obicei acest fel de pastoral;
ba, acolo unde nu sint stupini, sint
chemati in podgorii stuparii din sector
socialist sau individual, pentru a face
aceastii oper5 de ,,asanareu a strugurilor .fn felul acesta albinele string o
recolt5 care este multumitoare, dar
a c5rei miere nu se lass pentru iernat,
ci se extrage dup& culesul viilor, iar
albinelor li se dau faguri cu miere
bun5 pugi la rezerv5 din culesul de
var5.
Cine are stupina In apropierea Deltei Dunilrii, duce stupina la cules de
izm5. fnfloritul izmei incepe de la
15 iulie, cu acea floare mic5 violet&
denumitii izm5 v5ratic5 gi apoi urmat5 in serie de alte specii care
tin infloritul plnii cade bruma. CDnd
ins5 inundatiile b5ltesc apele prea
mult timp, degi izma dup5 retragerea
apei create frumoas5 gi lin5 de floare,
ea dii putin nectar. n schimb, in

APICULTURA PASTORALA

anii cind apa se retrage curind, cel

mai tirziu la finele lui aprilie, iar vara
este ciilduroas5, izma este foarte bogat5 in nectar. In 1950, de la 4 000
de stupi a i Trustului Gostat a1 Capitalei, s-a recoltat o medie de 51 kg
miere marf5 de stup.
Nu totdeauna ins5, chiar f5cind
apicultur5 pastorall se poate preciza
c5 se vor realiza productii mari.
Sint atitea conditii gi circumstante
pentru ca floarea s5 secrete nectar din
belgug, care uneori nu se realizeaz5,
incft este foarte greu s5 se spun5 c5
un stupar are deplin5 sigurant5, c5
merge f5rS greg la recolt5 bung, gi
deci la o productie mare. V.n. Nectarul. S-a calculat de S.C.A.S. c5
transportul de la Rugetu peste Dungre, la teiul din Dobrogea a necesitat
cheltuieli de 2,16 lei/kg de miere
recoltat,i, in timp ce ducind stupii in
apropiere, la floarea soarelui, cheltuielile au fost numai de 0,12 lei/kg
miere.
Cu oarecari investigatii fjcute din
timp, analize gi calcule, stuparul poate
s5 dea greg ceva mai rar. De pild5:
nu se pleac5 la tei pin5 nu se face
analiza amidonului din rumegugul de
lemn a1 arborilor piidurii (V. n. Ana2iz.a). Dac5 analiza confirm5 prezenta
amidonului intr-o proportie insemnat5, apicultorul are sigurant5 c5
floarea va avea nectar din belgug gi
deci va putea realiza o recolt5 bung;
sint ins5 intimplgri neprevszute care
compromit recolta: o temperatur5 canicular5 in timpul infloritului, cind
teiului ii cade floarea, ori ploi interminabile, grindin5, atac de omizi
fji alte asemenea calamit5ti.
Dac5 salcimul infloregte in jurul
datei de 10-14 mail este problematic
c5 se va realiza o prea bunti recolt5.
Aceasta se poate gti urm5rind aparitia
primelor flori care preced salclmul

72

APICULTURA

PASTORALA

cu o distant5 anumit5 de timp ce nu

se dezminte decit arareori. V.n. Tehnica apicold, luna mai. Bineinteles
c5 dac5 investigatiile flcute din timp
vestesc pe stupar c5 mugurii florali
au fost distruyi de o brum5 tirzie
sau d e alte calamit5ti ale florii, el
ya lua o alt5 cale.
f n principiu stupii se transport5 la
cules cel mai devrcme in preziua infloritului, c5ci s-a observat cii atunci
cind sint dugi cu citeva zile inainte,
albinele se obignuiesc cu un cules mic
de la anumite flori spontane, pe care
le p5r5sesc cu greu chiar cind apare
marele cules.
a. Pregatirea transportului.Primele
mgsuri sint cele privitoare la stupi.
Ei trebuie s5 fie ugori, deci din scinduri nu prea groase, cu volum mare,
cxtensibili, iar sub capac s5 fie lasat
un spatiu larg de refugiu pentru albine.
Sii fie bine incheiati, f5r8 cr5p5turi,
cu un urdinig care se inchide repede
$i sigur Pn momentul ridicjrii stupului in camion, dac5 transportul nu
se face cumva cu urdinigul complet
deschis.
Sistemul de inchidere la unii stupi
se face cu scindura de zbor, care fiind
prins5 in dou5 balamale, se ridicii
i n sus gi se fixeaz5 cu dou5 foraibere.
E bun gi felul de inchidere a1 stupului
vertical RA 1001, la care scindura d e
zbor mobil5 are sub ea o gipc5 care
se introduce in urdinig.
Cind populatiile sint puternice, se
scot 3-4 faguri miirginagi, se imping
ramele spre ambele margini, se f i ~
seaz5 in cuie ,si se las5 la mijloc un
spatin go1 intre faguri. De asemenea
un magazin de recolt5 pus deasupra,
cu faguri f5r5 distantatoare, I m p i n ~ i
spre ambele margini, las5 la mijloc
un spatiu suficient pentru refugiul
albinelor care se string sub form&

APICULTURA PASTORAL k

73

de ciorchine acolo, cit gi sub capac,

in timpul transportului.
Cind se transports stupii multietajati cu multe corpuri si colonii foarte
puternice, se va lrisa un corp complet
gol. Dacri populatia este prea mare,
stupul poate fi descompus pentru
transport. Peste cele dou5 corpuri de
la fund, care constituie cuibul, se
avaz5 capacul cu ventilatia lui; celelalte 2-3 corpuri cu strinsur5 ~i albinele respective se prind pe un alt
fund, iar deasupra se atjazri o ram5 cu
pinzti metalicg pentru aerisire. Toate
eorpurile vor fi numerotate. L s sosire,
stupul va fi reconstituit, aga cum a fost
inainte. Cea mai sigur5 este aerisirea
transversal5 la fundul stupilor; acesta
este oonstruit astfel ca sri aib5 o
pinati metalicg, prin care sri se asigure
ventilatia de jos in sus. Ambele pinze
metalice, atit cea de la fundul stupului, cit gi cea de la capac, trebuie sri
aibti suprafala cit mai mare posibil.
fn alte t5ri stupii se transportricu urdiniqurile deschise,dar trebuie luate unele
mgsuri pe care le vom descrie putin
mai departe. Stupii trebuie sii aib5 un
sistem de fixare a partilor componente
incit s5 nu ingiiduie nici o mitjcare
intre ele; nici un spatiu cit de mic
s 5 nu rriminri intre aceste piese, pe
unde albinele ar putea ieai s5 intepe
personalul. Ln unii se fixeaz5 definit i v fundul de corpul stupului ca la
tipul de stup orizontal, ceea ce nu-i
recomandabil. La stupii verticali cu
2 4 corpuri, se poate practica legarea
corpurilor cu niqte vincluri de balot
d e 20 mm liitime, prinzind corpurile
lntre ele pe toate cele patru muchii

Band& de cauciuc pentru legarea

stupilor

APICULTURA PASTORALA

Dispozitiv pentru aerisirea stupului

t la transport
(Orbst

Pall)

ale lor. Altii folosesc un fel de jug,

ce are dou5 brate prinse sus, peste
capac, cu o traversi fixatri prin guruburi.
Stupii se leag5 in pastoral cu un
balot lat de 2 cm, care se pune crucis
pe stup, inconjurindu-1, balot ale
crirui capete se leag5 cu un dispozitiv
mecanic. Balotul Ins5 nu poate fi
folosit decft la un singur transport.
Un mijloc practic, ieftin gi bun este
folosirea unor benzi f6cute din camere
vechi de autocamion ce au la ambele
capete inele de otel; acestea se fixeazri
la stupi, in cite douri holtguruburi
(unul la capac iar altul jos, la
lantetul fundului). S.C.A.S. recomand 5 legarea stupului cu vergele de tier
ce strgbat peretii laterali. Pentru ca
ramele din interiorul stupului sri nu
a i b i joc, ele se fixeazri unele de altele
fie cu dispozitivul Hotfmann fie cEi se
pun intre rame distantatoare, fricute
din betigoare de 8/13 mm qi lungi de
80 mm. Pentru ca ele sri nu alunece
prin rame, la ctipgtul de sus au un
cui transversal. Din cauza drumurilor

APICULTURA PASTORALA

74

cu multe deniveliri, ramele au un

joc gi de jos fn sus, care este t o t a t i t
de periculos pentru viata albinelor.
La stupul orizontal STAS se aplici
o bar: transversal5 la mijlocul celor
20 d e rame, care nu le ingiduie vreun
joc. Cind toate pregitirile privitoare
la stupi sint infiptuite, apicultorul
se ocupZi de colonie. Se ridici de pe
stupi podigoarele gi se fac pachet,
numerotlndu-le pentru ca s i nu se
schimbe de la stup la stup. La stupii
care au scfnduri mobile drept podigor,
acestea se string una peste alta gi se
fixeazi la marginea peretelui lateral,
fn golul ficut prin retragerea ultimelor rame, sau se pun sub jugul care
fixeaz5 ramele stupului. f n felul acesta
colonia, neavfnd podigor, are aer gi
loc de refugiu, sus, sub capac. f n
timpul transportului, albinele nu mai
pot regla normal temperatura, umiditatea gi schimbul de gaze in stup.
Fiind tinute inchise, ele se nelinigtesc
gi se a g i t i , degajind o clildurii mai
mare; aceasta duce la o acumulare
fnsemnat5 d e bioxid de carbon in
stup. Un orificiu la fundul stupului
previzut cu pinzi metalici, Ilnlesnegte eliminarea bioxidului d e carbon.
V.n. Magnetul de up;.
Oricum s-ar face transportul, o conditie de care trebuie s i se tin5 cit mai
mult seama este ca in faguri, albinele
s i nu giseascl miere nec6p6citi culeas5 de curind. Cind albinele sint
nelinigtite, fgi umplu gugile cu miere,
care dacli e m a t u r i , nu le cauzeazi
nici un r5u. Mierea nematurati, abia
culeasi, are un procent mare d e a p i ;
consumfnd-o, metabolismul organic
se miregte, iar temperatura corporal&
create. Ventilatia, fiind destul d e
redusi, nu fnlesnegte racorirea aerului
fn stup. f n organismul albinelor se
acumuleaz5 o mare cantitate de apZi
care invadeazi traheele; ea strgbate

APICULTURA

PASTORALA

cuticula ceroasi ce acoper5 inveligul

chitinos a1 albinei gi iese prin stigmatele de respirat. Unele albine mor
prin sufocare, altele, pier printr-o
deshidratare totali a organismului.
Ele sint ca opirite de apa eliminati
din tesuturile organiamului. Stuparii
germani, tnainte d e incircare, pulverizeazi peste fiecare colonie un litru
de a p i . Albinele o depoziteazi in
gugi, nu se rnai alimenteaz5 cu miere
din faguri qi astfel temperatura En
stupi nu se urci. Metcda este bunii.
fn Italia se agaz5 la urdinig in timpul
transportului, f5r5 a-1 inchide, un
dispozitiv ca o verandi sau un pridvor
fiicut din pinzii metalicg fixatii bine
pe scindura de zbor, pridvor ce se
aplic5 in f a t i , rezcmat pe fundul ieqit
inainte cu 13 cm f a t i de peretele frontal a1 stupului. Veranda, sau pridvorul are dimensiunea de 10 x 40 x
30 cm ingtiduind astfel aerului s i
treaci in stup prin urdinipl deschis,
dar nu d i voie albinelor s i iasi in
zbor afari. Cele care nu vor s i stea
in stup, pot iegi la aer in pridvor, unde
se formeazi un ciorchine in cutia d e
pin25 metalic8. Apicultorul francez
A. Vallaton transports stupii peste
Marea Mediterani intrcducfnd intre
fund gi corpul de jos o ram5 cu pfnzB
de sPrmZi cu ochiuri d e 2,5 mm, iar
sus, peste cele patru corpuri, agazii
un magazin de recolti go1 gi apoi o
ramii aseminitcare t u cea de jos.
f n felul acesta el asiguri albinelor un
curent activ printre faguri, albinele
ajungfnd la destinatie fn conditii
bune chiar in zilele calde.
Stupii se transporti En pastoral gi cu
urdinigurile ccmplet deschice, chiar
f5ri pridvorul descris rnai sus. Este un
mijloc foarte potrivit pentru bung starea albinelor, care ajung la destinatie
Entotdeauna fgrii nici o pierdere. Ope-

APICULTURA PASTORALA

75

ratia se face fn felul urmltor: de diminests, fn ziua transportului, stupilor

l i se fixeaz5 fundurile, corpurile gi
capacele cu un dispozitiv oarecare.
V.n. Stupul. Cind camionul sosegte,
el i n t r i direct in stupin5 pe lumin5.
La apusul soarelui stupii incep s5 se
afume, nu prea tare, pentru a nu nelinigti albinele; apoi, cu macaraua
automat5, ei sint urcati in camion,
agezindu-i la locul potrivit. Nu se
tine seama de albinele care sint la
cimp gi care, inapoiate, se agaz5 sau
intrti in stupii vecini neridicati inc5,
ori trag direct la camion, fiind atrase
d e biziitul albinelor. Apicultorul gi
goferul sint imbrgcati in haine cu Permoare, ce nu fngiduie albinelor s5
p5trundl pe dedesubt gi s5-i intepe.
Cum incarcarea gi descgrcarea se
face mecanic, acest personal risc5
prea putin s5 fie atacat de albine.
Cind camionul este complet incarcat
cu stupi, r5mine in mijlocul stupinei
ping se fntunec5, cind pleac5 f5r5 ca
albinele s5 se piard5, deoarece chiar
cele care ies din stupi, stau linigtite,
ag5tate de pereti.
Unii stupi au c5luge fixate pe peretele frontal gi pe unul din cei laterali,
pentru ca sri fie suficient de distantati
unul de altul, astfel incft albinele ce
a r sta eventual r e v h a t e pe peretii
exteriori ai stupilor, s6 nu fie strivite.
Stupii care nu au c5luge se lncarcti
in rindul fntii, cu urdinigurile Pntoarse spre spatele camionului, agezati
Pn stivti; a doua stiv5, a rindului a1
doilea, se pune cu urdiniyul spre cabina goferului; in felul acesta fntre
stive se formeazg un spatiu fn fata
urdinigurilor, unde albinele se pot
refugia atunci cind ies din stupi.
f n aceast5 directie fundul stupilor
trebuie s6 aib5 scindurile de zbor prelungite cu 5-6 cm, pgstrind automat
d i s t a q a fntre stive, cu a t i t mai mult

APICULTURA

PASTORALA

cind stau in camion cu urdinigurile

fat5 in fat& Pentru a face ins5 transportul monobloc qi deci fSr5 spatii
laterale intre stupi, acoperigul telescopic dep5gegte gi imbrac5 corpul fiec5rui stup numai fn fat5 gi spate dupg
sistemul californian. Stupii se vor
sprijini lateral unii pe ceilalti gi foarte
greu se pot deplasa, mai ales cind sint
bine legati de-a lungul gi de-a curmezigul rindurilor cu fringhii solide.
Acest sistem de incgrcare face ca autocamionul d e transportat stupi s5
nu mai posede nici obloane laterale,
care impiedic5 intr-o oarecare m5sur5
circulatia aerului lntre stupi. Pentru
sigurantti este bine s5 se inclegteze
fiecare rind cu leaturi ce prind de
jur-imprejur cite un rind de stupi.
Transportul stupilor cu urdinigurile
deschise se face gi pe remorci, trase
de tractor. S-a constatat cu aceast6
ocazie c6 dac5 motorul tractorului
e mentinut in functiune in timpul
inc5rc6rii gi desctircgrii stupilor, remorca stind pe loc trepideazg din cauza
motorului, iar albinele, inspgimintate
de aceste migc5ri ale vehiculului nu
mai ies din stupi.
Transportul cu urdinigul deschis se
poate practica numai atunci cind
exist6 drumuri bune tji se ajunge la
destinatie in primele ore ale diminetii,
inainte ca albinele s5-gi lnceapti zborulSosit acolo e bine s5 se pulverizeze cu
o pomp5 o oarecare cantitate de a p i
prin pinzele de sirm5 d e la ventilatoarele capacelor sau la urdiniguri.
b) Mijloacele de transport sint: autocamionul, care este cel rnai recomandabil pentru distante mari, apoi
clrute cu tractiune animal6, pe care
se pun platforme lungi gi largi. De
asemenea se folosesc gi vagoane C.F.R.,
vara-de preferinti5 deschise, iar iarna
Pnchise. Toate sint foarte bune dac5
se iaa anumite mgsuri, iar cfnd dis-

'

APICULTURA

PASTORALA

76

APICULTURA

PAST0RAI.A

leag5 solid cu fringhii sau cu sirmii

mai groas5, pentru a nu se deplasa.
Stupul se agaz5 in autocamion transversal pe directia de mers, cu ventilatiile de la capac larg deschise, pentru
ca in interiorul lor se s5 formeze un
curent de aer sustinut. Cind stupii
au acei c5lugi exteriori - distantaStupinii mobilii remorcatii de un automobil tori de 3-4
cm, fixati in peretele
din spate, aga cum sint la tipul
tanta pin5 la destinatie este mare, e RA 1001, aerisirea interioar5 a colode preferat s5 se aleagl mijlocul cel niilor se va face in conditiile cele rnai
rnai rapid. Stupgritul pastoral in bune. Autocamionul se trage cit mai
apropiere se face in conditii bune cu o aproape de stupi, dac5 se poate chiar
in mijlocul stupinei. Pentruc5 stupii
platforml-camion in care incap 15-20
stupi, tras5 de doi cai, care intr-o se incarci llsind oblonul de la spate
noapte pot parcurge 12-15 km flr5 in jos, este bine ca rotile din spate
ca albinele s5 sufere zdruncinlturi prea ale camionului s5 intre in dou5 adlncimari. Cind pgdurea cu florl e chiar turi de 30-35 cm slpate piezig sub
ling5 gara de descgrcare, iar locul de roti, improvizind o ramp5 de incgrcare.
destinatie nu este prea departe, astfel Astfel partea de jos a camionului fiind
lncit transportul s5 fie parcurs intr-o mai coboritl, lucrgtorii ce incarcg,
singurii noapte, se pot folosi ciiile nu fac eforturi prea mari ridicind
ferate pentru transportul stupilor.
stupii pe platforma autocamionului.
Transportul cu C.F.R. trebuie s l fnc5rcatura trebuie bine echilibratg,
fie bine organizat: vagoanele sg se pun5 pentru c l stupii de sus, ce stau in
la dispozitie la comand5; s5 se cear5 rindul a1 treilea gi chiar a1 patrulea
atagarea la trenuri personale pe linii alunec5 ugor, cind la dreapta, c9nd
principale, iar opririle prelungite prin la stinga gi astfel deplaseazl centrul
ggri, precum gi tamponarea vagoane- de greutate a1 inclrc5turii; aceasta
lor la manevre, s l fie evitate. Va- poate atrage rlsturnarea camionugoanele trebuie sti fie mai inainte bine lui la povtrniguri prea mari gi tnclinate
curgtate, iar ferestrele s l fie deschise, lateral, sau la viraje prea scurte. Tredacl nu este timpul prea rece. Vara, buie tinut seama, la inclrcare, ca
pe platformele vagoanelor deschise, stupii rnai grei s5 fie agezati pe fundul
etupii vor fi agezati pe doul rinduri, caroseriei gi la mijloc, iar cei mai
bine sprijiniti unii de altii, pentru ugori se vor ageza la margini gi sus,
a nu se deplasa fnainte gi inapoi acolo unde pgrtile laterale inalte
din cauza manevrelor. La ambele opun rnai putin5 rezistentg. Pentru ca
capete ale acestor vagoane s5 fie fixate rindurile de sus s l nu alunece, ci sii
funduri de sprijin, rnai ales pentru formeze gi ele un bloc ca cele de jos,
cel de-a1 doilea rind de stupi. Trans- este bine ca dupg terminarea IncgrcHrii
portul cu autocamionul se face fn celui d e a l treilea rind, atupii a5 fie
bune conditii pe distante mari, dacg legati cu fringhie. Cfnd cabana este
vehiculul are pgrtile laterale din scin- fgcutg din pereti solizi de sclndurii,
duri tnalte, agezate rnai rar; atunci ei sli fie pugi in camion ca obloane
stupii se tncarcg pe trei rlnduri gi ee laterale de inillfare a peretilor. Astfel

Pnclrcltura cu stupi st5 ca intr-o cutie.

Fiecare autocamion inclrcat cu stupi,
indiferent dac5 operatia s-a flcut cu
oameni sau mecanic, trebuie s5 aib5
un insotitor care va anunta pe gofer
cind s5 opreascl, dac5 se intimpl5
ceva anormal. El va avea un felinar
aprins sau o lamp5 electric& de buzunar, un afum5tor aprins, precum gi
hirtie, cu care se infund5 repede orice
gaur5 prin care albinele ies din stupi.
Transportul cu camioane trase de
animale sau cu c5rute se face dup5
ce stupii au fost bine fixati intre ei
cu fringhii sau cu sirm5 groas5 tras5
de-a curmezigul la fiecare rind de
stupi. Pentru ca transportul s l ajungg
bine la destinatie, plecarea nu trebuie
s l se prelungeasc5 rnai mult de ora
9 dimineata, rnai ales in timpul verii,
cfnd coloniile sfnt puternice, cu m u l t l
miere gi puiet in faguri. Dac5 transportul se face cu animale, iar distanta
este mare, e prudent ca dimineata,
stupii s l fie desclrcati provizoriu
pin5 seara, deschizind gi urdinigurile
qi eliberind albinele. Descfircarea se
va face mai departe de drumul pe
care se circull, c5ci albinele sint in
acele momente agitate gi inteapl cll5torii gi animalele. Vara este de p r e
ferat popasul intr-o p5dure sau la o margine de porurnbi~te, dar totdeauna
in preajma unei ape. Dac5 apa este
departe, stuparul trebuie s5 aib5 grij5
inainte de a deschide urdinigurile, s5
aprovizioneze cu ap5 adlp5toarele
pentru ca albinele insetate de caldura drumului s l o afle de indatl.
Stupii desclrcati provizoriu pot fi
suprapugi pe dou5 rinduri, dar rindul
de sus s5 aib5 urdinigul inversat
fat5 de cel de jos. Se vor indepirta
animalele, iar personalul va lucra cu
masca. Cfnd stupul se deschide, apicultornl 8th lateral, nu in fata Iui,
pentru c l altfel Ira fi atacat de albinele

ce nlv5lesc spre urdjnig. fn pozitia

indicatii, el nu este observat de albine,
c5ci se retrage prin spatele stupului,
trecind la cel vecin pe care-1 deschide
la fel. Dacl albinele sint pulverizate
cu ap5 de indat5 ce urdini~uleste deschis, lucrarea se face in perfecte condifii, flr5 ca albinele s5 intepe. La
scurt tjmp albinele, d u p l zborul de
recunoagtere, incep s l soseasc5 in stup
cu coguletele de la picioare Pnclrcate
cu polen. Seara, cind zborul a incetat,
se fnchid din nou urdiniturile; operatia ins5 cere o oarecare abilitate,
c5ci adeseori albinele stau pe scfndura
de zbor, ori r5sfirat.e pe peretele front a l a1 stupului, gi deci intra rnai greu
in stup. Fumul ins5 le determina 8-0
fac5.
Toamna, cind este rece, ca gi devreme in primiivarfi, transportul poate
continua chiar gi ziua, f5rl sA se
intrerupl cllCitoria.
Sint multi stupari care, pentru a
inl5tura munca cu incircarea gi descfircarea stupilor, ii fixeazl pe o platform5 remorcat5 de un vehicul motorizat : tractor, camicn et c. Dacii,
din acest punct de vedere, Intr-adev8r
se scutegte multii muncl, in schimb
stupinile pavilionare mobile au multe
neajunsuri; rlt5cirea albinelor gi rnai
ales a m5tcilor; posibilitatea unei
infestari masive; lipsa de soare in
iarn5 pentru 50% din stupii de pe
platform5 etc. V.n. Stupina. fn unele
t l r i - gi chiar la noi - stupii se
transport5 in cele rnai perfecte conditii
cu ajutorul helicopterelor, putind f i
agezati pe grindui-i in mijlocul b5ltilor
cu flor5 bogatl, sau in poienile m u tilor etc.
Transportul o data ajuns la destinatie, stuparul face in primul rind o
recunoagtere succintl, dacil nu cumva
fntre timp, in acelagi loc, s-a rnai agezat vreo stupinti. El trebuie s& o dee-

APICULTURA PASTORALA

78

carce pe a sa la o distant5 de cel putin

300-350
m pe aceeagi linie, gi o
plaseaz5 astfel ca zborul albinelor spre
locul culesului s5 nu fie in aceeagi
directie cu a vecinului. Dac5 a r ageza-o
aproape gi in spatele primei stupini
deja sosite, va avea o mare pierdere
d e albine culeg5toare care la inapoierea din cules coboaril in stupina din
fat5.
La locul destinat, stuparul alege o
vatr5 cu puncte de reper distincte
pentru albine, cum a r fi citiva pomi
care le inlesnesc orientarea gi in acelagi timp umbresc stupina. Stupii se
aqaz5 pe teren f5rl prea mare simetrie,
clci astfel se orienteaz5 mai bine albinele in zborul de recunoastere, Directi a de zbor va fi spre cimpul de
cules, dac5 urdinigurile nu sint expuse
razelor solare de la amiaz5. Stupii cei
mai slabi se agazii in fat5, ca s5 poatii
primi albine de la altii, mai puternici.
Cfnd, dup5 descgrcare, albinele gi-au
fiicut primele zboruri gi s-au mai lini$tit, apicultorul intocmegte planul
noii.agez5ri a stupinei, pentru a putea
identifica mai ugor locul fiec5rui stup.
V.n. Stupina, planul. El va aduce la
fiecare stup piesele care i-au fost
scoase cu o sear5 inainte, in special
podigoarele gi corpurile detagate, care
se vor ageza la stupi in aceeagi sear5.
Dacil apicultorul are magazine de
recolt5 cu faguri inc5 neextrasi, ce
a u fost ridicati din stupi in seara
pleclrii, ei se vor ageza in stive perSect lipite unele de altele, pentru ca
albinele s5 nu p5trund5 la faguri;
astfel se va evita o mare agitatie in
s t u p i n k Stiva poate fi aooperit5 cu o
rnugama sau foi mari de polietilen6.
fnainte de a se ageza podigoarele peste
stup, apicultorul va privi sub capac,
far5 a-1 ridica prea brusc. Deseori in
timpul transportului albinele se ridicl
impreun5 cu matca in capac, strfngin-

ARISTOTEL

du-se sus, in ciorchine. f n acest caz

se agaz5 peste corpul superior a1 stupului un magazin go1 f5r6 recolt6,
in care se scuturil brusc toate albinele
din capac, dindu-se fum, pentru a le
sili sil coboare fntre fagurii din corp.
Cind toat5 albina a coborit, se ridic5
magazinul go1 gi se pune podigorul
gi capacul.
APIFUG. Apifugul este o solutie
cu care apicultorul fgi unge miinile
inainte de inceperea lucrului. Mirosul
acestei solutii, fiind respingiltor pentru albine, ele se indepgrteaz5. Solutia
este folosit5 mai ales in cazurile cind
albinele nu se linigtesc cu fum, cPnd
se ristoarni un stup iar albinele sint
foarte agitate, sau cind roiul nu este
normal agezat in pom, riscind s5 cad5
peste stupar. Ca apifug se folosegte
un preparat denumit pfalat de metil,
pe care vinltorii gi pescarii fl intrebuinteaz5 contra tintarilor. 0 retet5
bun5 pentru o solutie apifug5 este
urmltoarea: se introduce floare d e
soc - cit se ia de dou5 ori cu degetele
- intr-o sticl5 de un litru; se toarn5
alcool de 50-60"
Iilsind sticla la
soare dou5 s6pt5mini; se strecoar3
printr-o pinz5 d u p l care se poate folosi.
ARICI, Erinaceus europaeus, mic animal din ordinul insectivorelor, foart e folositor in stupin5, unde face o
perfect5 cur5tare a albinelor moarte,
fiind un auxiliar in opera de igienl a
pris5cii. f n timpul noptii el trece de la
stup la stup, hrilnindu-se cu albine
moarte sac muribunde. Ariciul gonegte din stupin5 broaqtele gi goarecii,
care sint periculogi d5unltori ai albinelor.
ARISTOTEL (384-322
i. e.n .), eelebru filozof a1 antichitltii, care fn
lucrgrile sale are qi un studiu privitor

ASPERGILOZA

79

la viata albinelor. El I-a scris dup5

observatiile f5cute privind prin peretii
d e sticl3 un stup in care era adlpostit
u n roi.

ASPERUILOZB,sau impietrirea puietului, este boala provocat5 de o

ciuperc5 microscopic5 ce tr5iegte pe
polen. Face parte din fsmilia Perisporiaceelor clasa Eumicetes, genul Aspergillus gi este denumitl Aspergillus
Flavus. Este un mucegai care se dezvolt3 in orice mediu in care se produce o descompunere sub actiunea
umezelii gi c5ldurii. Germinatia lui
incepe la + 5C gi se dezvolt5 pin5
la + 35"C, chiar qi in lunile de var5
mai ploioase. Larvele care primesc o
hran5 cu polen infectat de aceast5
ciupercg, mor in celulele acoperite
curind de un strat albicios, ca o
brum5.
Primgvara, apicultorul, cu cc&zia
reviziei de fond, poate g5si pe fundul
stupului albine moarte, a1 c5rcr abdomen este acoperjt cu un praf wrzui
sau albicios, ca o brum5. Boala atinge
mai ales larvele de trintor gi cu predilectie pe cele din fagurii mlrginagi.
Cercetstorii au urm5rit de aproape
viata acestor ciuperci parazite, a t i t
in mediul stupului cit gi fn organismu1 larvelor bolnave; larvele au, la
inceput, in stcmac, un muguxeg microscopic filamentos care germinean3 dintr-un spor; mucegaiul se extinde gi ia
o dezvoltare enorm5 care invadeaz8
corpul larvei. Organele interne ale
larvei se sclerozeaz5 gi se impietresc,
d e aici a pornit gi denumirea bolii
pietrificarea puietului. Atunci apare
gi la exterior ace1 strat albicios
- care apoi se coloreaz3 in cenugiu,
iar cu tirnpul in verde sau galben.
(L. Roussy). h t r - u n stup iernat in
conditii necorespunz5toare care a stat
In adlpost rece gi f3ri ventilatie, va-

ASPERGILOZA

porii se condensea25 pe peretii mgrginagi qi pe fagurii cu polen. f n lipsa

unui polen proasp5t, doicile, luind
polen muceggit pentru hrana puietului, il fmbolnlvesc. Chiar gi albinele
adulte mor uneori din cauza acestei
ciuperci. La analizele flcute, s-an
glsit sporii ciupercii in tubul digestiv
gi in apropierea canalelor malpighiene
ce constituie aparatul excretor a1 albinei. Guga, stomacul gi intestinul
lor gros sint dilatate gi pline cu lichid,
iar citeodat5 s-a gasit mucegaiul fixat
chiar pe peretii intestinului. Actiunea
ciupercii paralizeaz5 functiunile intestinale, iar albina bolnav5 nu mai
poate defeca, se constip3 gi moare,
datorit5 toxinelor pe care materiile
fecale le r5spindesc in organism. In
.acest caz cadavrele se ard, se schimbil
fagurii cu p5stur3 atacatti de mucegai
cu altii cu p5stur5 bung, sau chiar
cu polen proasplt. Stupul se flambeaz5 bine fn interior gi mai ales pe
la colturile din fund, unde este mai
mult5 umezeal5, trecind apoi ugor
gi repede cu flaclra peste suprafata
fagurilor (flr5 albine gi puiet). Albinele
de pe faguri se pulverizeaz5 cu o solutie de hipoclorit d e sodiu (ap5 d e
Javel) in proportie de 150 g la litrul
de ap5. Pentru prevenirea infectgrii
polenului din faguri cu aceast5 ciuperc5 este bine a se folosi vaporizarea
depozitului de faguri cu acid acetic
glacial care d 5 rezultate bune, aerisind apoi depozitul. V.n. Acidul acetic. Dac5 boala a atins citeva colonii,
iar laboratorul de analizti confirm5
c3 ea se datoregte acestor spori, e bine
ca ele s5 fie sacrificate cu toti fagurii
lor. Apicultorul trebuie sg-gi pun5
pe nas gi pe gur5 un tifon, pentru a n u
aspira sporii ciupercilor, care s i n t
vlt$imi?itori pentru stin3tatea lui, atacind clile respiratorii gi ochii.

BACTERIOFAG. Bacteriofagii sint nigte corpusculi noi care sint bacterioinframicroorganismele epifite, deci fagii in formare. Prin moartea bacted i n cele care distrug bacteriile. Bac- riilor din celulele fagurilor, de pe
trupul albinelor, din aparatul lor diteriofagul are o mgrime de 0,4-90
milimicroni (un milimicron este egal gestiv, sau din cel al larvelor, colocu a milioana parte dintr-un mili- nia se asaneazg. Astfel se explicg inmetru), abea poate fi descoperit sgngtogirile miraculoase ale albinelor
cn microscopul electronic.
grav bolnave, pe care la cules bun,
Pentru albine, bacteriofagii sint o bacteriofagii le-au vindecat. Bacteriomare binefacere, c6ci adesea bacilii fagii fgi ggsesc pe ,florile respective
unor primejdioase boli invadeazg co- posibilitgti de hrang, cgci aminoacizii
lonia gi atacg albinele adulte or puie- gi zaharurile nectarului din flori sau
tul. Natura, arbitru nepgrtinitor, a cel extrafloral elaborat de alte pfirti
d a t putinta bacteriofagilor s5 se ageze ale plantelor, le asigur6 existents.
acolo unde ar putea intilni cu ugurint5 Cercetgtorii au ggsit de exemplu un
hacteriile care le convin. Ei se fixeazg bacteriofag avind o actiune variatii,
a t i t in interiorul bacteriilor, cit t i care distruge ,,Bacillus alvei", agent
la suprafatg, le paralizeazg gi trgiesc etiologic a1 locei europene; ei 1-au
pe seama lor slgbindu-le organismul, identificat pe o serie de flori.
pin5 le fac sg dispar;. Procesul acesta
Bacteriofagul se ggsegte a t i t In
ye numegte lizarea bacteriilor. V.n. nectar, cit qi in polen. Cu ocazia recolAntibiotic. Bacteriofagii trgiesc pe pe- tgrii nectarului gi polenului de pe
talele florilor entomofile. Cind albine- flori, albinele sint in parte dezinfecle culeg nectar ori polen, ei vin In tate de bacilii bolii, bacteriofagii
contact cu perigorii corpului, fiind sint duai in stup unde fac ravagii intre
transportati in stupi unde incep pro- bacili, iar boala dispare, clci fntreg
cesul d e nimicire a bacteriilor ce le materialul infectat se asaneazg. Hriiconvin. Bacteriile atacate, se halo- nind larvele cu hrana purtiitoare de
neazi, se alungesc, devin transparente bacteriofagi, microbii aflati in inteerji apoi mor. Pe cadavrele lor apar tinele larvelor elnt. distrugi. Cercetg-

torii sovietici au reugit sit izoleze bacteriofagii specifici celor dou5 forme de
loca - americang gi european5 - cultivind in laborator resturi de larve
in parte de 1-5 luni gi au ajuns
s5 creeze un bacteriofag care este folosit in parte in combatesea acestor
boli. f n general, bacteriofagii cultivati
au un caracter specific fieci5rei boli,
neactionind gi asupra altora. Totusi
s-a ajuns s5 se obtin5 qi bacteriofagi
care actioneaz5 asupra rnai multor
specii de bacterii; acegtia se numesc
bacteriofagi polivalenti. Pentru completarea cunogtintelor in aceasti5 problem5. V.n. Fitoncide gi Antibwtice.

BARBA este denumirea ce o dau

stuparii formei de ciorchine in care
albinele se string la urdinig, stind ca o
,,barbsu sub scindura de zbor, ori
intinse sub fund sau pe fata peretelui
frontal a1 stupului. I n mod obisnuit,
majoritatea albinelor ce se string
in ,,barb8" sPnt tinere, din cele care
au fticut cel mult 1-2 zboruri de recunoagtere.
Multi stupari nu dau atentie acestui fenomen pe care-1 iau drept indiciu a1 roitului apropiat. h t r u c i t
fenornenul acesta apare gi in alte
ocazii, intr-un timp cind nici nu poate
fi vorba de roit, e dovad5 cit el are gi
alte cauze care trebuie litmurite nefntirziat de stupar, cgci aceastii situatie este cu totul in detrimentul productiei. Fenomenul, prezentindu-se
sub forma unei crize de lenevire
voitii, de lincezealg, de toropealii, el
trebuie privit ca fticind parte din stiirile de patologie socialti. Cind colonia
surer5 de cSldur& or de sete in interiorul ad5postului, albinele simt
nevoia sti iasii afar%,sii se ritcoreasc5,
formind aga-zisa ,,barb?'. De asemenea
lipsind rezewele de hran5, iar albinele
nemaiggsind cules afar3 gi totugi fiind

numeroase, ele formeaeii ,,barbs" in

fata stupului. De data aceasta economia de energie a coloniei determins
albinele blrtrine s5 ias5 afar&. Apicultorul va observa c5 zilnic ,,barbacL
devine rnai redusit; el crede c5 situatia din stup s-a ameliorat, dar de fapt
din aceastg aglomerare dispar zilnic
un insemnat numar de albine b5trine. fn acest caz este vorba de un
simt a1 economiei rezervelor de hran5
din faguri. Cind in ,,barbsc' sint gi
albine tinere, ele stau tocmai pentru a
nu fi silite la vreo activitate gi deci
la un consum de miere, iar acolo afar5
e rnai rgcoare ca in stup. Metabolismul
organic se face rnai lent in mediul
r5coros. Albinele recurg la mijlocul
acesta practic de a iegi din stilpul
cald, de a sta in inactivitate, cgci astfel
consumul energetic e rnai redus, in
favoarea putinelor rezerve de hran5 ce
le au in stup. De indats fnsit ce apicultorul hrgnegte stupii, iar albinele
nu rnai sint amenintate de foamete,
situatia se restabileste gi fenomenul
de ,,barbgc' dispare.
La fel se Pntimpl5 tji in zilele caniculare de var5, cind lipsa unei ventilatii active provoac5 albinelor aceeaai
nelinigte, c&ciin afar5 de influenta c51durii exterioare, puietul numeros degajri el Pnsuyi o mare ciildurl, care le
determint3 s5 se adune in form5 de
barbti. Deci stuparul trebuie s5 r5coreascg cuibul. DacS nici aceastl m5-

Albinele stind
sub form& de
,,barbs" la un
st,sp primitiv

BARBA

82

surf nu folosegte, stuparul v a descongestiona stupul, scot ind prin scuturare

Pntr-o roinitri majoritatea albinelor inclusiv matca - qi le va 15sa numai
pe cele d e pe fagurii cu puiet; roinifa
va fi dus5 la rfcoare fntr-o pirnit5
rece qi fntunecoasii; dac5 colonia igi
fiicuse deja botci, ele se stricf, iar
dimineata albinele din roinil5 sc redau coloniei, in stupul lor. Procedind astfel, albinele nu-ti rnai refac
barba, renun$%la roit gi igi continuf
activitatea de cules.
Formarea d e barb5 la uncle colonii
cunoscute ca puternice gi rnai ales in
timpul unui cules este dorada c5
albinele culegiitoare nu mai au spaliu
d e depozitare a strinsurii. In acest
caz apicultorul introduce in stup faguri noi, gata clgditi vi artificiali, or
corpuri intregi pline cu faguri sau
magazine d e recoltf. Albinele din
barb5 se scutur5 intr-o roinitii sji se
vars5 deasupra ramelor goale din
corpul sau magazinul adriugat; d e
Indat5 ele igi dau sesma de noua situatie, cur515 fagurii $i pornesc la o activ5 munc5 de cules. f n asemenea ocazii se mai impun gi alte m5suri ca:
l5rgirea cuibului, Iiisind r a r a spatii
lntre faguri pin5 la 12,5 mm, or ad5ugarea d e faguri goi in stupi, toate
aceste mZLsuri lichideazl criza din
viata coloniei, care altfel sufer5 atr5gind prin aceasta scfderea produc.fiei.
Atunci cind totugi apicultorul a ffcut
cele de mai sus gi albinele unor stupi
lgi refac ,,barbaU si stau inactive, el
trebuie s5 aplice o metcd5 rnai drasticti, care d 5 totdeauna rezultate imediate gi foarte bune gi anume: folosegte aceast5 albin5 inactivf ca s5 intiireascti cu ea coloniile slabe sau roii
stoloni, or pe cei naturali rnai mici.
In acest scop se aplic5 dispozitivul
pentru reactivarea coloniilor, aga cum
se arat8 la aceast8 notiune. V.n. Dis-

BAZA MELIFERX

poziliv pentru reactivarea coloniilor.

f n sl'frgit barba se formeazg qi atunci
cind se preg5tesc de roit unii stupi.
fntr-adevcir, in aceste situatii albinele
ce a u grija m5tcii Pi dau prea putin5
hranil; ea depune din ce in ce rnai
putine ou5; devine rnai zvelt5 gi se
migcii rnai ugor; in acest timp in
stup se acumuleaz5 multri albinii
tinZLr5, care n u are cui sri dea lfptigorul prcdus de glandele faringiene;
t ~ m p e r a t u r a din stup, de cca 35'C,
determin5 o rarefiere a albinelor Sntre
faguri totmai pcntru a se stabili un
curent de aer creat de ventilatoare. In
aceasla situalie, tincreiul iese afar5,
st5 inartiv gi asjtcapt5 ~ o r n i r c aroiul u i ; atunci majoritatea lor se alBtu15
in zborul de roire, stringindu-se in
ciorchinele roiului. Odatf ce tolonia a
roit, barba dispare din fala stupului.
Apicultorul trebuie s5 previrri din
vrcme roitul natiiral, care adescori
este in detrimculul realinrlrii producliei.
BAZA MELIFERA. Pentru o stupin5
baza melifer5 o constituie totalitatea
plantelor meljfere, flora melifer5, din
raza economic5 de zbor a albinelor,
care este limitat5 la cel mult 3 km.
Pentru asigurarea unei mari product i i In stupinl, baza melifer5 are o
mare PnsemnAtate. Prjncipala grijg
a apiculto~uluieste ca, inainte d e
a-gi organiza stupina legat5 de o
anumit5 localitate, s5 cercet eze dacA
in decursul uriui Eezon baza meliferli
asigur5 o activitate c c n t i ~ u 5albinelor; perioadele de criz5 in cules trebuie s5 fie cit rnai scurte. f n aceastii
privintl s5 nu se creadti cil necesarul
unei colonii este mic, aga cum considerf multi stupari. Cercetltorii a u
stabilit c5 pentxu Pntretinerea vietii
unei colonii i n decursul unui a n sint
necesare 200 kg hranil, afar8 d e apg.

B A Z A MELIFERA

Ele adun5 aceast5 hran5 cind : a -conditiile meteorologice sint favorabile; b - precipitatiile anuale ating
o m3die corespunztitoare; c - in localitate n u sint frecventi curenti de
aer rece, care au o influent5 negativl
asupra albinelor; d - in flora inconjur5toare nu sint gi plante ce dau polen
toxic; e - in vecin5tate nu sint gi
alte stupini ce dep5~escca numlr capacitatea de productie nectariferg.
0 baz5 mdiferii bun5 trebuie s l
tndeplineascl trei conditii esentiale:
sl fie bogat5 in plante melifere valoroase, s5 nu fie prea departe de stupin8 vi s5 prezinte continuitate in
productia de nectar, deci o flor5
egalonatl.
f n privinta depgrtgrii de stupin5 a
locului de cules, trebuie avutil in
vedere o particularitate a albinelor:
atunci cind ele g5sesc flori in apropierea stupinei, zborul lor se limiteaz5
la citeva sute de mstri in jur. Pentru
aceasta este necesar ca stupii s l fie
dispersati pe vetre de cite 30-50 colonii, iar celelalte stupini 95 fie agezate la o distant5 de cel putin 300 m,
fn functie de bogltia florei. V.n.
Flora rneliferci ;i poleniferci. Baza
mslifer5 poate fi natural5, atunci
cind este constituit5 din florl natural5, ori artificial5, cind este creat5
de conducerea gospod5riei respective
prin culturi de plante entomofile cultivate in lanuri sau in lot, pentru asigurarea culesului continuu.
Pddurile constituie o baz5 melifer5
naturals ca gi mnsivele de zmeurig
gi zburgtoare din tsieturile de curind
terminate, ori crescute prin golurile
provocate de ardere a p5durilor din
munti. LI fel qi finetele de la ges, deal
qi munte, sau pajigtile pline de o
flora variat5 In care predominl de
celemzi m d t e ori leguminoasele. Acestea oferg albinelor un cules aproape

83

BAZA MELIFERA

continuu, atunci cind stupinile se deplaseazl din aval in amonte, pe m l sur5 ce finetelor le vine rindul la
cosit. Cind incepe cositul din deal
plantelor abia li se deschid bobocii,
oferind un cules in continuare. Aceeagi
diferent5 de timp o permite cositul
finului de la munte, fat5 de cel din
deal ; acesta din urm5 se terming cind
abia incepe cel de la altitudine mai
mare, in august. Astfel, o stupinti care
urm5regte productia de nectar a finetelor poate realiza dou5 culesuri.
In privinta finetelor sint de preferat
cele cu o bun5 orientare fat8 de soare
unde predomin5 o florl melifer5 bogatil.
0 bazci melifer5 artificiall este greu
de realizat, c5ci la organizarea ei trebuie s5 se tin5 seama de interesele
fitotehniei, zootehniei gi apiculturii.
Pentru organizarea ei in bune conditiuni este nevoie de un plan de culturi care s5 completeze golurile de
cules, clci sint foarte rare localitlti
cu un complex natural de culturi succesive.
f n aceast5 situatie sint caracteristice trei exemple:
a. Cind in planul unit5tii sint
culturi ce se ins5minteaz5 tirziu in
prirn5var6 ~i c5rora li se preg5teste
ogor de toamnl. In aceste terenuri se
poate inslminta inc5 din toamnil,
Pnaintea primului inghet, facelia sau
mugtar alb, miirind cantitatea de
s l m i n t l la ha. Atunci albinele vor
avea cules din vreme in martie-aprilie. Pentru eliberarea terenului in vederea imbun5t5tirii culturii de bazl,
facelia se taie repede pentru siloz,
iar terenul se ar5 gi se insZminteaz8.
b. Ddc5 pentru ingrlqarea terenului
in loc de ingrllqtiminte organice sau
chimice, s-ar folosi ingr5g5minte verzi
ingropate sub brazd5, acestea ar putea fi plante melifere; lupin cu face-

BAZA MELIFERA

84

lia, facelia simp15 sau facelia cu

mugtar, care pot oferi in plus qi un
bun cules albinelor pin5 sint introduse sub brazdti.
c. Dac5 unitatea are in pianul
s5u culturi pentru mas5 verde cum
sint secara sau orzul de toamn5, ar fi
bine ca odat5 cu insgmintarea lor s5 se
introduc5 gi sulfina alb5 anual5. E a
r5sare in prim5var5 gi se dezvolt5
incet sub protectia culturii principale;
cosirea din timp a acesteia inlesnegte
sulfinei o dezvoltare viguroasi , oferind
in iulie-septembrie un cules bogat de
miere gi polen.
De asemenea, in mirigtile p5ioaselor recoltate din vreme, se pot ins5minta plante care au nevoie la inceput de mai putin5 umezeal5 pentru
dezvoltare, cum este de pild5 bobugorul gi ortigtica, o varietate a primei
plante, care in cel mult 30 de zile de
la insiimintare infloregte qi dB mult
nectar in luna august.
0 foarte bun5 baz5 melifer5 artificia15 o ofer5 gospodilriile cu un complex agrozqotehnic in combinatie cu
apicultura. h t r - o astfel de gospodilrie,
cregterea animalelor se bazeaz5 pe
furaje cultivate, din care o parte a r fi
ltisate anual pentru producerea de
seminte.
Pajigtile folosite la ptigunatul animalelor pot deveni un conveier melifer pentru albine, d a d a r fi imbun5tiitite cu plante furajere ca trifoiul
pitic, cel hibrid, ghizdei, drobugor $.a.
Semintele se arunc5 cu mfna chiar din
toamn5 gi sfnt doar ugor ingropate cu
un polidisc. Animalele vor avea o
hran5 indestulgtoare de bun5 calitate
iar albinele-cules continuu.
Instimintarea acestor terenuri gi
innobilarea lor cu plante entomofile
qi bune furajere nu trebuie fticutti la
Intfmplare. Terenurile umede vor primi seminte d e ghizdei, t,rifoi pitic,

BAZA MELIFERA

Geranium de finealg, cit gi altele care

rezist5 la umezeal5 ; sulfina albs merge
foarte bine pe astfel de terenuri. Sub
perdelele de proteetie ale pajigtilor
gi islazurilor, deci in umbra pomilor,
se pot arunca semint,e care triiiesc
vi rezist5 la umbrire, cum sint sugelul
rogu gi alb, or mierea ursului. i n
aceste perdele cregte gi se dezvolt5
bine salcfmul pitic - Amorpha - o
bun5 plants meliferti gi mai ales
poleniferg.
Finetele artificiale ale gospodgriilor
vor fi mult mai bine folosite a t i t ca
furaje cit gi pentru productia mierii,
dac5 s-ar face organizarea cosirii in
rotatie zilnic5; cind aceasta este bine
organizatl tarlalele de culturi furajere prezint5 oricind portiuni cu un
inceput de inflorire, deci cu posibilit5tli de cules pentru albjne.
Livezile din gospodgrii dau in prim5var5 mult polen gi nectar proasptit
a t i t de necesar dezvolt5rii coloniei,
iar cind plantatia este mai rar5, int.re
rinduri se intercaleaz5 clipguni, zmeur5, pamugoar5 etc., de la care albinele
culeg nectar in timpul Pnfloritului.
Acolo unde se fac culturi intinfie d e
mazgre, se pot ins5min$a, odat5 cu
maziirea, mugtarul alb gi facelia, care
ofer5 maz5rii suporturi de sustinere
gi permit ca la recoltarea ei, lucrarea
s5 se execute mecanic. f n acelagi timp
albinele \.or avea un cules excelent.
La fel se poate proceda cu coriandrul
cgruia la cele 15-20 kg de s5mintii
i se adaug5 1,CCO kg facelia. Aceasta
din urm5 nu numai c5 va oferi un bun
cules pentru albine inflorind cu douii
s5ptfimini inaintea coriandrului, dar
ele, o b i p u i t e sil culeagti din lanul
astfel insiimEn$at, vor aduna nectarul
de la florile de coriandru chiar din
primele zile ale infloritului. Florile
acestei plante au la Pnceput un miros
neplgcut, de plognite, care este oare-

BAZA MELIFERA

85

cum repulsiv pentru albine, rniros pe

care-] pierd dup5 5-6 zile. Fiind ins5
obignuite s5 culeag5 din lanu1 respectiv, trec ugor peste aceast5 piedic5
gi culeg de la florile coriandrului de
indat5 ce infloresc. Perdelele de protectie din jurul livezilor, prigunilor
pi islazurilor, m5resc gi ele aceastg
baz5 meliferl. Sectia zootehnic6 nu
trebuie lipsit5 de o parcell intins5
cultivat6 cu napi (topinamburi), atit
d e folositoare pentru porcine, care
oferii, prin floarea lor tirzie, un bogat
cules d e polen gi ceva nectar in lunile
de toamn5, cind nu mai g5sesc nimic
in cimp. Cind apicultorul face o eraluare a bazei melifere, va tine seama
gi de toate aceste posibilit5ti, a t i t d e
culturile furajere artificiale, cit gi de
resursele melifere naturale. In acest
studiu apicultorul va stabili cu oarecare precizie urm5toarele date: ce
culturi silvopomicole sint in preajma
locului? sint perdele d e protectie d e
salcim gi gledicia? Se g5sesc plantatii
d e zmeur5, cripguni, livezi, p5duri in
care sii predomine arborii gi arboretul
melifer, lemnul ciinesc, plducelul,
caprifoiul, afinul , ienuperul , salcimul
pitic gi altele? Sint finefe naturale?
Care anume plante melifere predominti
fn ele gi dac5 pajigtile au o flor5 variat5 gi chiar bogatri? Se fac culturi
d e plante medicinale sau industriale,
in acelagi timp pi melifere?
fn calculul pe care gi-1 face, apicultorul stabilegte dupii datele ar5tate
mai inainte, cit nectar dau la ha fiecare
din ele; ce procent din aceste flori
intrii in ansamblul floral; cit dureaz5
perioada de inflorire a plantelor melifere In regiunea respectivii, ;~ltiutfiind
cB productia de nectar var~aziimult
in raport cu situatia geograficil gi
fenologic3 a fiectirei regiuni. V.n. Flora
melifer& fi poleniferii. I n aceastii privintg investigatiile fficute prin agro-

BAZA MELIFERh

nomii gi apicultorii din regiune vor d a

pretioase indicatii. Data infloririi diverselor plante variaz5 putin de la an
la an, dar direr5 fatti d e situatia geograficg. V.n. Tehnica apicola', luna
martie, Calendarul infloririlor.
Apicultorul, cunoscind datele de rnai
sus, poate calcula posibilitiitile d e
productie nectariferii a suprafetei d e
teren din jurul localitritii alese pentru
instalarea stupinei, care fiind cuprinsti
intr-un cerc cu o razz d e 3 km acoperti
o suprafat5 de 2 826 ha.
Dacii locul ales, depi bun, prezintg
neajunsul c5 inflorirea plantelor principale are Ioc la intervale mari de timp,
iar in cules intervin opriri de duratti
rnai lung5 sau rnai scurt5 apicultorul
a r putea implini timpul de crizii Pn
cules, prin organizarea unui lot apicol
aflat in apropiere sau prin culturile din
cimp. Planul de ins5mintilri a1 culturilor melifere se va face astfel, Pncit
inflorirea lor s5 apar5 in perioada d e
stagnare, deci de criz5 in cules. V.n.
Loiul apicol.
PIgunile gi rnai ales finefele pe care
se seamgnii anual prin imprrigtiere o
cantitate potrivit5 de sparcetri, trifoi
alb, mac gi trifoi roz (bune melifere) ce
se gr5peazti numai o dat5, fie se lasg libere pentru a fi crilcate qi introduse tn
primint de animalele ce pasc cind terenu1 nu este prea umed ,fie vor ajunge in
cftiva ani pgguni, pe care animalele
vor grisi plante furajere bogate in substante hrrinitoare, iar albinele - un
cules abundent gi continuu.
Locurile s5rGturoase gi neproductive
pot deveni de asemenea bune produciltoare d e plante melifere dacii sint
insilmintate cu specii care se preteazti
la asemenea regim. Din aceastii categorie fac parte sulfina alb5 gi galbenti
care au d a t intre 131 gi 206 kg miere
la ha. Recordul 11 detine talpa glgtei,
Leonurus cardiaca (V.n. Talpa &lei)

BECNESCU F.

86

care a d a t pin5 la 449 kg miere la ha.

C u astfel de culturi insegi terenurile
s5r5turoase se Imbunlt5tesc.
Pantele mari, abrupte, ale dealurilor
aefolosite de agriculturl, vie sau
livezi cu pomi, pot fi insamintate cu
!plante melifere cum este splinuta,
Solidago, care le consolideaz5 yi inllturii eroziunea lor.

BEZMETIC

BERTRAVD E. (1832 - 1917), apicul--

tor qi cunoscut scriitor elvetian, a

publicat numeroase lucr5ri din care
cea mai insemnat5 gi r5spinditl este
,,Conducerea stupinei". A fost multi ani
pregedintele Asociatiei Internationale
de apicultori gi unul din premergatorii
apiculturii sistematice moderne.

BEZMETIC este un cuvint care la

noi inseamnl nluc, zevzec, z5plcit,
nebun. Notiunea se potrivegte unei
colonii a ciiror albine, lipsite de m a t c l
mult timp yi neavind larve mai mici d e
trei zile ca s5-yi creasc5 o alta, devin
BENZALDEHIDA sau uleiul artifi- albine ou5toare. V.n. A lbine oucitoare.
cial de migdale care in contact cu Ele refuzl adesea s5 primeascl o matcg
aerul se oxideaz5 formind acid benzoic, nou5 pe care le-o d 5 apicultorul, o
aplicatdeprof. G. F. T o w n s e n d l omoar6 gi uneori nu primesc nici botci
.esteun preparat ce se folosegte la extra- deschise cu larve tinere. Este o form5
gerea recoltei din stupi, aga cum se de patologie social5 a coloniei. Curind
proceda alt5dat5 cu acidul fenic. ea se dezorganizeaza gi numai interNoua substant5 este rnai ugor de minuit ventia grabnicii a apicultorului poate
q i cu rezultate mxi sigure decit acidul s-o aduc5 pe calea refacerii.
I a t l citeva metode care dau rezulfenic, f5r5 riscul ca mirosul s5u s5
influenteze mierea. Se folosegte un tate pentru restabilirea coloniei bezpodigor de scindur5 pe care produsul metice :
Metods introducerii unei m&tci b&s e pulverizeaz5 ugor gi se aplicl timp
d e cinci minute peste corpul cu faguri trine reugegte bine chiar cind colonia
c u miere din care albinele se izgonesc bezmeticii are numai albine b5trfne.
foarte repede. Produsul nu este toxic, Dupl acceptarea matcii, se introduce
nici caustic gi se foloseste adesea chiar un fagure cu puiet necgp5cit. Prezenta
drept conservant pentru alimente. Po- lui constituie un factor de oprire in
digorul trebuie s5 fie rece clnd se pulve- dezvoltarea ovarelor albinelor din stup.
Metods mutstiei unei larve rnai mici
rizeaz5, ciici solutia la cald se evapor5
repede gi intens, ceea ce creeazii o de trei zile dintr-o colonie normal5
.dezorganizsre a coloniei pentru citva d 5 rezultate bune cu conditia ca bezt i m p . fnaintz de a se ageza podigorul meticirea coloniei sii nu fi dep5yit
pulverizlt, apicultorul afuml ugor, un termen de dou5 s5pt5mini. Albinele
ge sus colonia, pentru a indruma albi- bezmetice, in dorinta de a-gi cregte
singure mgtci, fac botci gi hrlnesc larve
nele s5 coboare fn cuib, p5r5sind din o u l nefecundate care nu ajung
astfel msgazinul respectiv cu faguri. sa eclozioneze. Se vor strica aceste
P e timpul c5ldurilor prea mari e botci 15stndu-se 1-2 cltidite rnai de
b i n e ca lucrul s5 fie intrerupt, c5ci curind ; din ele se eliminl larvele yi In
produsul poate cauza ametirea albi- locul lor, pe 15ptigorul aflat la fundul
celulei se transvazeaza o larvg coresnelor.

(1880 - 1949), med i c veterinar, a fost un precursor al

apiculturii sistematice in Romania.
V.n. Scurt istoric.
BEGNESCU F.

BEZMETIC

87

punz5toare, h a t 5 din cuibul unei

colonii normale. Albinele bezmetice
vor cregte matc5 bung, care Emperecheat5 va depune puiet de albin5 lucr5toare. f n felul acesta colonia bezmetic5 se normalizeaz5.
Metods introducerii unei mitci fecundate reugegte bine dup5 ce se tine
fnchisti colonia bezmetic5 24 de ore.
Dupti acest timp, de preferat spre
sear5, se prinde in tubul de sticll
o matc5 fecundat5 dintr-un nucleu gi se
elibereazti direct pe urdinigul ce se
deschide in ace1 mcment. Stupul nu se
controleaz5 zece zile. P e n t ~ ua fi sigur
c5 matca e acceptatii, se pune vestibulul d e control (V.n.) la urdinigul
stupului; dac5 ea e ucisti, cadavrul ei
e scos d e albine pe scindura de zbor,
unde e ugor de observat. Operatia ins5
reuperjte bine aproape intotdeauna.
Metoda stupului nou cu nucleu de
matcii se aplic5 astfel: colcnia bezmetic5 este dusti mai departe de stupin;. In locul stupului bezmetic se
agaz5 un stup go1 in care se introduce
u n nucleu cu puiet c5p5cit, o matc5 qi
2 faguri cu hranti. Sus, la podigcr,
se pune un hriinitor plin cu sirop.
Cind s-a terminat acest aranjsment
stuparul scutur5 in iarb5 toate albinele stupului bezmetic pe locul unde
a fost deplasat. Albinele vor zbura la
vechiul Ioc, unde g5sind alt stup nou
intr5 in el cu ezitare considerindu-se
str6ine. Ele se vor Infriiti cu cele ale
nucleului gi totul intr5 in normal.
Metoda atenukii mirosului strhin,
metod5 ce apartine lui K. NceI, este
urmgtoarea: seara, din mijlocul cuibului coloniei bezmetice se ridic5 un
fagure cu albine acoperitoare, care se
tine afar3 din stup cam 45 de minute.
r
Stupul s t 5 gi el deschis, far5 p c d i ~ o in
acest timp pentlu a-gi pierde mirosul
propriu. Concomitent, dintr-un nuclcu
bun se scoate un fagure cu puiet cap;-

BOLILE ALBINELOR'

cit, cu albina acoperitoare gata deiegit, pe care se trece matca lui prins5
cu tubuleful d e sticl5, pentru a nu
pune mfna pe ea. Acest fagure se t i n e
g i el l a aer, dar in caban5,45 deminute.
fn felul acesta albinele nucleului gi\
matca gi-au pierdut la rindul lormirosul specific stupului din care
prcvin. Dup5 trecerea acestui termen,,
fagurele cu puiet gi cu matc5 eliberat5
printre albinele acoperitcare se intrcduce in mijlccul cuibului stupuluit
bezmetic, unde albinele o consider5
ca a lor gi o accept5 de indata. Fagurii.
cu puiet de trintori se desfiinteaz5.
Desfiintarea coloniei bezmetiee se
face totdesuna la inceputul primiiverii,.
cind nu avcm m5tci fecundate, sau la
sfirgitul toamnei, cind nici o metod5
nu d 5 rezultate.
Stupul se ridic5 de pe locul siiu,.
se duce la oarecare distant5 de stupin5
gi, dup5 ce se dB putin fum, se cioc5-nesc peretii, ca albjnele s5-gi umple.
guqa cu miere; apoi, pe rind, faguriiz
sfnt scuturati in iarbti, fiecare ram5
in a l t loc. Albinele intoarse acasii
nu-gi mai gisesc s t u ~ u l$i vor intra
in cei vecini unde sint primite, ciici.
ele vin cu guga plinii.
BOLlLE ALBIRELOR. Albinele sufer5 gi ele de diferite boli, adeseori foarte primejdioase atunci cfnd
stuparul nu intervine de indat6. Obignuit, cind s-a neglijat o singurl m5surti
ce p6rea c5 nu are fnscmn&tate prea
mare, iar apicultorul crcde c5 a scspat
stupina de bcal6, aceasta respare la
Pnce~utnumai intr-o colcnie sau dou5,.
de unde se extinde repede. Munca
trcbuie reluat5 de la capzt; atunci
se face dezinfectarea tuturor stupilor;
pagubele se m5resc in mFtsura intirzierii mijloacelor d e cc'mbatere, productia scade gi stupina devine o sursk
de pierderi in Icc s& aduci5 venituri-

BOLILE ALBINELOR

BOLILE ALBINZLOR

88

cind este strict necesar. Bolile se

r6spindesc mai ales de stupar prin
lipsa m5surilor igienice ~i la miacarea
fagurilor cu puiet sau hranci ce o face
de la colonie la colonie.
Diferite bacterii
Scoaterea ramelor - in special
a celor cu puiet - gi scuturarea albinei
De m u l t l vreme se cunosc bolile acoperitoare, nu numai cii deplaseazg
albinelor. f n istoria apiculturii se larvele din patul lor cu hran5 gi lipvorbegte adeseori de flagele ce au dis- segte pe tinerele yi pltipindele fiinte
t r u s iji pustiit regiuni Pntregi, cum a de grija de fiecare clip5 a doicilor, d a r
fost in Italia in 1690 sau in Anglia in ping sosesc altele sci acopere fagurele
1792 qi in Silezia in 1712.
cu puiet, sci se organizeze alte doici,
Bolile se datoresc unor specii de s l se alimenteze iji s5 secrete llptigermeni patogeni, bacterii, virusuri sau gorul, puietul acesta st5 qi agteaptg
richeti, care se glsesc in regnul vegetal fl6mind) neacoperit, neingrijit. Toate
y.i animal, deci qi la insecte. Ele atac5 acestea se vor rcisfringe in puterea de
albinele adulte or larvele, uneori si pe rezistentii si vitalitatea viitoarelor
unele gi pe altele concomitent, fiind albine ce se vor nagte dintr-un cuib
citeodat5 vorba chiar de d o u l boli a t i t de zbuciumat gi vitregit tncit
c u totul diferite in acelaai stup. Aceste chiar microbii banali pot sii r5pun3
bacterii se transmit prin contact, prin sau s l scurteze viata acestor albine.
transportul lor dinafarci In stup gi prin Respectarea citorva sfaturi in aceastii
autocontaminare.
privintii va fi de mare folos.
Cind se face hrlnirea albinelor, sg
Bacteriile din regnul vegetal fac
parte din ramura thalofitelor, care sint nu se schimbe hrcinitoarele, care trenigte mici ciuperci ce produc miceliu ; buie sli poarte numlrul de ordine a1
ele sint cauza multor boli, pe care cer- stupului respectiv.
cettitorii le-au denumit micoze. AcesFagurii mai vechi de trei ani
tea devin mult mai active, producind trebuie dati la reform& ai topifi.
mari pagube in stupi atunci cind colo- Cei in care au fost larve bolnave, e mai
niile sint sllbite sau intretinute in bine s5 fie argi.
conditii improprii, suferii de frig or
L9dita de lucru portativl din
ciildur6 excesiv5, or in stup e umezealli prisac5, in care se pun obignuit fagurii
mare. Toate acestea favorizeazti dez- cind se verific5 coloniile, trebuie reguvoltarea gi extinderea bolii.
lat flambatl! pentru a evita contamiSint o serie de m5suri cu caracter narea gi extinderea vreunei boli.
Cind se introduce o matcg in
general, pe care stuparul le va lua
imediat, fat6 de oricare boall ar apcirea stup, colivia trebuie bine opcirit5 cel
in stupin5. Primele sint cele preven- putin un sfert de or5 gi apoi pusti la
tive, pentru fnl5turarea unei eventuale uscat. Aceast5 misur5 are un dublu
infectii, iar celelalte sint curative, scop: ucide microbii ce eventual ar
pentru tratarea ?i vindecarea bolilor fi pe ea gi inlilturii mirosul m5tcii
ce au apgrut deja in prisacg.
precedente, miros ce persist5 mult
Nl5suri preventive. Deschiderea timp pe peretii interiori a i coliviei.
atupilor gi interver~tiile in viata
Toate ustensilele folosite de apicoloniei le va frice atuparul numai cultor la cercetarea stupilor trebuid

. .

BOL'ILE ALBINELOR

89

mereu dezinfectate. Periile vor fi

opiirite in ap5 clocotit5, iar afumitorul se gterge cu o solutie de form01
20%, pe partea lemnoas5 gi cea de
piele. In locul periei este bine s5 se
foloseasc5 mgnunchiuri de buruieni,
care apoi se arunci sau se ard.
a Stuparul va interveni in viata
coloniei, numai cind este absolut
necesar, ca s5 indrepte o situatie nefavorabil5. El trebuie s5 fie in permanent6 curat, iar cind are vreo b5nuial5
asupra unei colonii nu lTa trece la
controlul alteia, pin5 nu se va sp5la
bine pe miini cu mult5 ap5 gi s5pun.
De asemenea dalta apicol5 va fi
dezinfectat5.
a Stupii nu trebuie s5 fie agezati
prea simetric in prisacs urm5rindu-se
prin aceasta o agezare estetic5 a ei, ci,
pugi in diferite pozitii, mai cu seam5
dac6 este loc neindestultitor. V.n. Stup ina.
a Pentru buna orientare a albinelor
in prisaci, stupii vor avea scindurelele
de zbor vopsite in culori variate, iar pe
tabla acoperigurilor se vor face desene
geometrice, cercuri, triunghiuri, p5trate, linii pe la colturi etc. pentru ca
din zbor, albinele s5-gi poati identifica
stupul gi s5 se duc5 direct la el.
a Se vor planta
ca puncte de
reper - diferiti arbugti, variati ca
form5 yi specie, ori citeva lujere de
sorg sau floarea-soarelui. V.n. Stupinci.
a f n prisac5 stupii vor sta pe
picioare sau postamente inalte de cel
putin 15-20 cm, c5ci umezeala p5mintului face s5 putrezease5 fundul ,
fntretinfnd gi umiditate in interior,
ceea ce d5uneazi coloniei.
a Ad5pitorul s5 aib5 in pemanen$5 apii curat5 care s5 curgr5 in fir
subtire pe scindur5.
a De asemenea, scindura pe care
curge apa s6 fie des flambat5 cu lampa
d e benzin5 sau sp5lat5 cu legie gi s5

BOLILE ALBINELOR

stea f n permanent5 la soare, tocmai

pentru a fi dezinfectatg gi pe aceasta
cale.
Terenul din fata stupului trebuie
bine curgtat, buruienile t5iate cu sapa
ori distruse cu ierbicid sau sare grunjoasi.
Cind in stupin6 a ap5rut o boa15
grav5 cum e de exemplu loca american5
a c5rei spori sint foarte rezistenti - y i
agteapt5 cu anii stind pe obiecte sau
chiar pe pgmint, este bine ca vatra
stupinei s5 fie s5pat5 gi pamintul
intors.
Stupii sri fie f5r5 crgpgturi, chituiti gi vopsiti, feriti de curenti diiuniitori in interior. S5 aib5 capace invelite cu tab15 sau carton gudronat,
pentru ca umezeala s5 nu pstrundg
in stupi.
a Schimburile de piese intre stupi
se admit numai cind in stupin5 nu
sint boli molipsitoare. Plrtile componente ale fiec5rui stup poart5 acelagi
num5r de serie, pentru a nu se schimba
decit in cazuri exceptionale gi trebuie
deci redate stupului de la care provin.
Cel putin o dat5 pe an, in prim5varri, cu ocazia reviziei de fond, stupii
s5 se flambeze in interior, impreun5
cu toate p5rtile componente. fn caz d e
boali, flambarea se va face drastic,
pin5 cind scindura devjne brun5.
Cind scindura nu s-a ricit inc5, s5 se
dea cu o pensul5 un strat de propolis
(15%) dizolvat in alcool. Acesta e un
dezinfectant bun, contine antibiotice
gi dB stupului un miros natural.
Misurile privitoare la colonie se
refers mai cu seam5 la puterea ei,
care rgmine baza marii productivit5ti
in stupin5 gi a stiniitiltii albinelor.
Lupta contra bolilor sil se sprijine mai
putin pe medicamente, dar s5 se foloseasc5 mijloace biologice care s5 dea
albinelor cuvenita rezistentg contra
bolilor Aceste mgsuri sint: albine

BOLILE ALBINELOR

90

ltinere la iernat, stuptirit pastoral,

hran5 destul6 si buni, hr6niri stimulatorii qi matc5 tln5r5 etc. Toate m5resc capacitatea de rezistentg a coloniei. Da aceeagi p5rere este yi cercettitorul R. J o r d a n. El dB o mare
atentie luptei pe cale biologic5 pi m6aurilor naturale contra bolilor. ,,Prea
s i n t inclinati stuparii ca de indat5,
la aparitia primelor semne de boal5,
a 5 foloseasc5 numai m.dicamente, uikind c5 m5surile naturale sint mai
aigure si mai bune (p r o f . A 1.
Borchert).
Organismele invadate de boli sint
itocmai cele mni slabe, mai s5race in
hrang, incapabile s5-gi p5streze cgldura
primavara timpuriu gi iarna, deci in
neputint5 de a duce lupta necesar5
in mpmentele critice. Cind Intr-o
stupin5 vor fi multe colonii slabe si
neproductive, se poate spune cu sigurantti c5 acolo bintuie o boal5, in special nosemoza, care dtiinuia de mult5
vreme necunoscut5 de stupar sau
neglijatg. V.n. Nosemoza.
I n lupta contra bolilor apicultorul
v a recurge la un tratament medicarnentos, numai ca urmare a unui
diagnostic clinic. F I r 5 analizti de
laborator, adeseori el va gregi. f n
aceeagi boa16 - de pild5 In ,,locaU
- cercetitoarea I. N. S m i r n o v a
prescrie determinarea In prealabil a
sensibilitjtii celor trei specii microbiene, Bacillus plulon, Bacillus alvei
tji Streptococcus apis, fat5 de antibioticele respective; numai in laborator
s e poate face antibiograma indicind
ulterior ce tratament trebuie aplicat,
c e antibiotic - singur sau in combinatie
gi In ce doze se prescrie.
Apicultorul, de Indat5 ce vede c i a
a p i r u t o boali in stupini, trimite
albinele gi faguri pentru analiz5 la
laboratorul regional. P l n l la sosirea
rtispunsului foloseate in primul rind

BOLILE ALBINELOH

m6surile sanitar-veterinare, transportlnd stupina la un cules bun,

izolat d e alte stupine.
Vom reda aici cauzele care contribuie la sctiderea puterii unei colonii
gi la aparitia bolilor:
L i p s a m i l t c i l o r de soi
bun. Ele se vor inlocui cu m5tci cel
putin ameliorate, imperecheate nurnai cu trintori crescuti in coloniile
cu cea mai mare productivitate gi
schimbind m5tcile neprolifice sau cu
defecte.
L i p s a d e h r a n 5. Prin hranirea coloniilor lipsite de hran5, se va
indep5rta pericolul de slabire fizic5 a
albinelor gi se va inljtura aparitia
bolilor.
L i p s a d e g I* i j B fat5 de cantitatea vi calitatea rezervelor de hranti
In iarn5 se evidentiazj prin agezarea
de rame cu miere cristalizatti in faguri,
care infometeaz5 albinele; iarna ele
nu au ap5 destuli ca s5 p o a t i dizolva
cristalele; o miere neanalizatj In
cuibul de iarn5 poate contine miere de
m a r t , a1 c5rei consum determinti
cel putin aparitia diareei sau chiar a
toxicozei ; mierea nematuratll 16sat5
in marginea cuibului, iarna, absoarbe
vaporii de ap6 din stup, ceea ce favorizeaz5 fermentarea ei, provocind albinelor grave tulbur5ri intestinale. Gregita plasare a p5sturii in marginea
stupului iarna, cauzeazg multe greut5ti coloniei care ii resimte lipsa.
Lipsa de grij5 f a t i de
r o i u 1 n a t u r a l yi necontrolat
duce la rispindirea bolilor. Roii natu-i
rali trebuie identificati gi numai ce
cunoscuti ca provenind din stupi
sBn6togi se p6streazl. Roii g b i t i prin
plduri, mai ales pe vreme nepotrivitti
pentru roire, provin cu siguranti din
scorburi infectate. Nosemoza de multe
ori se rgsptndegte in felul acesta. V.n.
Roirea, ptirasirea stupului.

BOLILE ALBINELOR

BOLILE ALBINELOR

91

Lipsa de grij5 fat5 de

a d 5 p 5 t o r. f n lipsa acestuia albinele iau ap5 din bslegar, din grajduri
murdare gi infectate gi sint expuse astfel la amibiaz5. V.n. Amibiaza.
L i p s a d e i g i e n 5 a coloniei in interiorul stupu1 u i ; ramele pline cu pete de diaree,
care adesea contin in ele milioane
d e spori ai nosemozei; l5sarea cadavrelor de albine in stup sau a celor
moarte in fata scindurii de zbor, cadavre care trebuie arse.
Lipsa d e grij5 fat5 de
t o x i c o z e: stuparul trebuie s5 ia
m5suri de evacuarea stupilor din zona
culturilor tratate cu substante toxice,
sau s5 inchid5 albinele in stupi pentru
un timp determinat, luind m5suri de
fnliturarea pericolului intibugirii albinelor. V.n. Toxicoza.
Lipsa de grij5 fat5 de
p r e g g t i r e a c o l o n i e i pent r u i e r n a r e: u n spatiu prea larg
fat5 de puterea familiei; un num5r
de faguri,in stup neacoperiti de albine,
cu un cuib lipsit de diafragmele m5rginage ce limiteaz5 spatiul ocupat in
raport d e puterea familiei.
Lipsa de grij5 pentru
i n n o i r e a c u i b u l u i . Celput i n la trei ani trebuie schimbati f a g u ~ i i
pentru a elimina pe cei in care generatii
prea numeroase de puiet s-au perindat,
i a ~in celule se vor cuibtiri microbi
dsunltori, care prin inmultire vor
invada colonia.
Excesul d e antibiotice
fnlesnegte unor microbi posibilitatea
d e a ataca organismul albinelor, c5rora
aceste medicamente le distrug flora
intestinal5 natural5 ce este arma lor
d e lupt5 gi de rezistent5. ,,Preparatele
pe baz5 de sulfamide qi antibiotice
se pot d a albinelor in hran5 suplimentar5 numai in caz de pericol sau in
cazu1 izbucnirii bolii in stupina res-

pectiv5, sau in cele vecine" ( C . L,

Farrar).
MIsuri curative. Dac5 boala a p5truns in stupin5, apicultorul trebuie
s5 lupte st5ruitor pentru a o indrepta,
f n acest scop este absolut necesar
s5 se stabileasc5 diagnosticul etiologic
a1 bolii respective de un medic d u p s
examinarea probelor trimise,examinare
ce se face in laborator de tehnicieni
pregtititi pentru aceast5 lucrare.
Folosirea antibioticelor in tratarea
bolilor infectioase a d a t rezultate bune
- penicilina, streptomicina etc. insti numai in doze precise pentru
fiecare boal5. Ele nu trebuie folosite
in mod abuziv, c5ci microbii cap5tg
cu vremea o rezistenti gi nu mai a u
efect. La fel gi sulfamidele: sulfatiazolul are de pild5 proprietatea de a
invinge rezistenta bacililor de loca
american5, dar n-are efect in loca europeanti, unde antibioticele, in schimb,
dau rezultate bune.
Rfedicamentul se dti - dup5 prescriptia medicului - numai in dozele
prescrise gi la termenele indicate.
Cine nu tine seama de prescriptiile
medicului, va vedea curind cum boala
s-a stins, recidiveazg, c5ci absorbtia
medicamentului respectiv a oprit numai dezvoltarea formelor vegetative
ale microbilor. Nu trebuie fgcut ins5
nici abuz de medicamente, c5ci cut
timpul microbii se obignuiesc cu ele?
igi creeazl noi generatii rezistente g l
astfel le inl5tur5 efectele.
La examinarea fagurilor, albina
acoperitoare trebuie ugor indepiirtat5
de pe suprafata lor cu o r5muric5,
far5 a o d a jos d e pe ei, pentru ca s5 s e
poat5 vedea bine interiorul celulelor.
Cind se aplic5 metoda transvaz5rii colonia trebuie ferit5 de curenti:
in stup gi de rGceli, impachetfnd-o
lateral gi sus, peste rame, cu salteluteV. n Transvazare.

SOLILE ALBINELOR

Dezinfectarea personalului stupinei se va face in mod riguros, prin

schimbarea zilnicli a halatului; mai
ales cind boala a ap5rut in prisac5,
el trebuie fiert gi bine sspunit. In caz
c5 nu sint stupi bolnavi, halatul
se va schimba de douil ori pe sliptbmin5. Sp5larea pe miini a persoanelor
care minuiesc fagurii trebuie fiicut5
dupii cercetarea fieclrui s tup, chiar
dac5 in stupin5 s-a gasit un singur caz
d e boalii. Spllarea se face cu mult5
ap5 gi cl5buc de s5pun; apa va curge
dintr-un mic rezervor cu robinet intr-o
cgldare acoperitl, dup5 care ea se
aruncl Intr-o groap5, in care se toarn5
acid fenic, a1 c h i miros este respingator pentru albine.
Orice urme de diaree ce se vor
observa pe rame trebuie rase cu t l i u qul de ragchetat a1 daltei apicole, iar
spetezele ramelor splilate bine cu ap5
fierbinte cu soda g i apoi gterse cu o
cirpii inmuiats intr-o solutie de formol

20 %.

.aUrdinigurile stupilor vor fi mic$orate, in raport cu puterea coloniilor,

mai ales la stupii suspecti.
Dacii stupina este consideratl contaminat5, toate aceste m5suri se vor
aplica integral tuturor stupilor aflati
pe vatra respectivg, unde au apiirut
cazurile.
Se vor lua m5suri s5 se facg o
crqtere de m5tci pe o vatr5 indepgrtatii
la cel putin 4 km de stupins, alegind
colonii crescstoare din cele mai bune,
mai puternice.
a f n stupina infectatl se interzice
cregterea trintorilor, folosind cele mai
drastice m5suri. Ei se cresc, or sint
adugi din alte stupini stintitoasel din
coloniile de selectie cele mai bune.
a Cind boala este la inceput gi ea
a apgrut numai in citiva stupi, apicultorul va aplica m5suri drastice de
distrugere integrals a coloniilor, prin

912

BOALA DE.MA1

asfixierea albinelor, prin arderea fagurilor cu ramele lor, flambind bine

stupii cu lampa de benzinil sau cu
arziltorul special de aragaz.
Aga cum recornand5 C. P e l im o n , cind sint multi stupi infectati
pe vatr5 gi trebuie fiIcut5 asanarea lor
integrals, mierea se va extrage la extractor, iar ceara se va topi; in loca
american5 ea se sterilizeazii la ateliere
inzestrate cu aparatura necesarg. Bogtina se va arde. Mierea extras5 se va
folosi la fabricarea otetului sau hidromelului. In nici un caz nu va fi dat5
pentru consum la albine. Colonia va fi
l5satii f6r5 miere in stup timp de
24-26 ore, dar cu urdinigul deschis,
pentru ca albinele s5 poat5 iegi la
zbor. Apoi va fi trecutil intr-un stup
perfect dezinfectat, cu faguri artificiali
pentru clgdit, stimulind-o cu sirop
cu antibiotice ; se aplicl tratamentele
descrise la bolile respective. V.n. Loca,
Nosemoza etc.
Pntr-o stupinii bine condusl nu
trebuie s l lipseasc5 niciodatl medicamentele curente ce se folosesc la tratarea diferitelor boli. V.n. Tehnica
apicold, luna martie, MBsuri sanitare
veterinare. Pentru bolile celelalte.
V.n. Arnibiaza, Aspergiloza, Boala de
mai, Boala de piidure, Diureea, fnchircirea, Aspergiloza, Loca, Melanosa,
Paratifoza, Septicemia, Toxicoaa .
BOALA DE MAI, atit de mult r6spinditl In multe p5rti gi care revenea cu intensitate la citiva a n i . in
luna mai, dar numai in anumite reginnil cu aparitia gidisparitia aproximativ
la aceleagi termene, a dat mult d e
lucru bacteriologilor din lume. Degi
se luau cele mai riguroase m5suri pentru combaterea ei, bineinteles in mod
preventiv, ea aplrea lovind chiar
coloniile puternice. Albinele cu guga
gi intestinul mijlociu inflamat, dar cu

BOALA DE MA1

93

abdomenul contractat, incovoiat, cu

aripile tremhrind in pilpiiri abia
sbservate, dau semne de crampe
intestinale. Ele se tirssc putin pe
scindura d e zbor gi cad infata stupului,
unde mor formind zilnic grupe destul
d e mari. L7. analizg nu se va g5si nici
un bacil sau agent etiologic, ci doar
nigte polen putin fermentat. De aceea,
un timp, s-a crezut c5 polenul inghetat
a r fi cauza acestei boli. Dar unii cercetiitori au servit albinelor polen tinut
pin5 la -2sC f5r5 s5 provoace vreo
pierdere. De aceast5 boa15 mor mai
ales albinele tinere de 5-13
zile.
Cercetiitorii nici azi nu sint pe deplin
d e acord asupra cauzei bolii. H i mm e r ca rji Z a n d e r o pun in
leg5tur5 cu nosemoza, care ucigind
mnjoritatea albinelor culegtitoare din
colonie, albinele tinere r5mtn E5rg a p s ,
s e h r b e s c in majoritate cu polen,
intoxicindu-se prin surplusul de proteine. Cel dintii recomandii hran5
lichidii, c5ldut5, iar Z a n d e r sf5tuiegte s5 se dea coloniilor bolnave
a p 5 siirat5, cu care chiar se pulverizeaz5 albinele de pe faguri.
A n a M a u r i z i o sustine ins5
cs boala se datoregte consumului de
polen produs de o plants din familia
Ranunculaceae denumitg piciorul cocogului, Ranunculus acris, V.n. Ddun&torii albinelor. E 3 contine un alcaloid
,,anemonina".care provoacil iritatii grave in intestinul mijlociu. Consumind
polenul plantei, albinele devin negre
gi mor. Cercetatoarea a f5cut in laboratorul de la L i e b e f e 1 d (Elvetia) incercgri cu 10 specii d e Ranunculaceae, flori gi plante in intregime
qi a constatat c5 rnai toate sint toxice
pentru albine, dar cea care face mai
multe victime qi produce mai curind
moartea insectei, este specia arStat5
rnai sus. Aceasti plant5, a ciirei
inflorire Pncepe in mijlocul lunii a p e -

BOALA DE PADURE

lie, intoxic5 albinele prin polenul s5u,

atunci cind in primsverile reci gi
tirzii, cirerjul rji p5p5dia igi fntirzie
infloritul, iar albinele sint nevoite s l
culeag5 polen gi de la piciorul cocoqulu i.
Unii cercetgtori au descoperit si
alte plante cu polen toxic. Biologul
L. R o u s s y fn 1959 a ar5tat c5 gi
polenul de castan uneori este toxic.
Acum se cunoagte o intreag5 list5 de
plante cu astfel de polen, de ex: nemt i ~ o r i i de cimp, omagul, ceapa de
s5mint5, tutunul, laptele cucului
etc. etc., iar dintre arbori teiul argintiu.
Toxicitatea acestor polenuri se datoregte unor produsi din grupa alcaloizilor, glucozidelor sau a uleiurilor
eterice volatile, care apar in unii ani
peste normal, datorit5 unei secete
indelungate, de exemplu la floarea
de ceapri, or excesului d e urniditate,
de exemplu la castan etc.
Lz albinele intoxicate trimise la
analiz5, se g5seqte in intestin polen
in fermentare, de culoare galbenii-ocru.
Cind se constat5 intoxicarea cu polen, se ridicii din stupi fagurii cu
polen toxic rji se dau altii din rezervg.
Coloniile vor primi din dou5 in dou5
zile cite 0,500 1 sirop Pn conoentratie
d e 1 kg zah5r la 2 1 ap5. In primele
dou5 doze se adaugii siropului 200 000
U.I. penicilin5. Stupina va fi mutat5
in a l t loc pentru a indepgrta albinele
de plantele cu polen d5un5tor.
BOALA DE PADURE sau boala near
alopetia nigricans apis, apare
uneori in stupin5 - in sezonul activ,
f5r5 ins5 a cauza depopul5ri masive.
Coloniile se contamineazii cind stupii
sint prea apropiati rji albinele pot
p5trunde la cele s5nltoase. Boala
dispare far5 a se aplica un tratament
sp.ecific. -

BOALA DE PADURE

94

BOSTINA

Cauzele care o determin5 precum gi clldut fn doze de 200 g zilnic. Citeva

mijloacele de combatere nu se cunosc zile, la fnceputul hrlnirii, se poate
incl.
adluga 1 g streptcmicjn5 la 4 1 siropUnii cercetgtori atribuie aparitia
BOCETUL ALBINELOR. Este semnabolii mierii d e man5 - pe care albinele o culeg In primlvarl, mai ales cea lul pe care stuparul 11 aude cind alde la stejar ; altii sustin c8 ar fi o avi- binele vestesc c l din colonie lipsegte
taminozii, cici la analiza albinelor matca; d e asemenea, cind ele suferl
moarte nu s-au g5sit rezerve de pro- de foame sau d e vreo boal5, emit ace1
teine organice in corpul gras.
sunet prelung gi plingltor, de unde i-a
La Congresul International de Api- venit gi numele d e ,,bocetU. Albinele
culturl de la Madrid (1961) prof. bat din aripi ca qi cind a r ventila gi,
A 1. B o r c h e r t a referat cii boala fie prin aparatul de semnalizare de l a
este accidentalz qi prezintl tulburlri virful abdomenului, fie prin membrade origine variatti. V a c h i giisegte nele vibratorii de la stigmatele abdoc l boala este cauzatl d e un agent minale gi toracice, scot un sunet capatogen din ordinul virusurilor. G o n- racteristic, pe care orice stupar $1
t a r s k i o consider5 o consecinli recunoagte imediat, atunci trebuie
a unei intoxicatii chimice (D.D.T.) pe h a t e m5suri corespunzltoare.
cale respiratorie sau digestivi. P o 1BORCHERT, AL., medic veterinar
t e e v o atribuie consumului de miere
de manl dar gi polenului alterat.
qi profesor de biologie german, s-a
Oricare ar fi cauzele care produc ocupat mult cu cercetlri asupra bolilor
intoxicatia ea provoaci lezarea celu- albinelor, publicfnd peste 400 de lulelor epiteliale ale intestinului qi tul- cr5ri Pn specialitatea sa.
burlri in metabolism.
B O ~ T I N este
~
denumirea d a t l d e
Simptomele bolii sint caracteristice:
perigorii de pe corp cad, abdomenul apicultor reziduurilor ce se formeazl
se mlregte sau se micgoreaz2i devenind d u p l prima topire a fagurilor refornegru lucios. fn stup, albinele bolnave mati. V.n. Ceard. Stuparii care folourm5rite de cele sln$toase, se retrag sesc metoda de topire a fagurilor cu
pe spetezele ramelor sau pe fagurii ajutorul apei sau a1 aburului , vor avea
marginagi de unde sint eliminate. multe reziduuri de acestea ce contin
f n faia urdiniaului ele se tirlsc sau de 30-50% ceari, ce urmeaz8 s l se
igi pierd echilibrul gi cad pe spate. extrag5 la o a doua topire. Bogtina
La analiza d e laborator se glsesc r i m a s l dup5 stoarcere se Pntinde Pn
afectate intestinul mijlociu, care e strat nu prea gros pentru a se usca.
punctat, iar cel gros este or plin, or Atunci ea este strinsg En llzi sau in
gol. Dacl e aplsat, eliminl reziduuri saci ca s l nu fie atacat5 de glselnitl.
d e culoare inchisi, r l u mirositoare. Se pGstreaz5 bine cu ajutorul unei
Aceasta este o dovadg c5 glandele cantititi de nafta.linl care se tine fnintestinale ce produc catalaza nu mai tr-un slculet de tifon, pus fn lada sau
functioneazl pentru a neutraliza fer- sacul respectiv.
mentatiile intestinale.
Ceara extras5 din bogting este .de
Un tratament mcdicamentos propriu calitatea a doua, care, degi se prezintg
zis nu se recomand5. Se poate da timp frumos ca aspect, nu are consistenta
d e d o u l slpt5mini sirop de zahlr initial5 a cerii. Extragerea cerii din

BRAD

95

bogtin5 ce face cu ajutorul unor prese

mnri d e lemn care a u pirghii lungi d e
m tnevrare as tfel incit presarea se face
In conditii optime.
BR-ID. B:adul cu speciile lui, cum
sint: bradul alb - Abies alba (Mill)
sau Abies pectinata (D.C.) denumit
la noi In special in Ardeal brad
nemsz, cit gi m ~ l i d u l ,Picea excelsa
(Link), fac parte din familia Pinaceae.
D~osebirea fntre cele dou6 specii,
ambele bune produc5toare de miere
d e msn5 prin intermediul Lachnidelor
qi lecaniilor. V.n. ne apar a t i t la inflorescenta lor, cit qi la agezarea frunzelor. LI bradul alb inflorescentele stau
indreptate in sus, spre virful arborelui,
iar frunzele sint ingirate pe riimurele
ca dintii unui pieptene, de unde i-a
venit gi denumirea d e pectinata. LI
molid ins5, inflorescentele au vIrful
in jos, iar frunzele ca nigte smocuri spirale stau in jurul rgmurelelor.
Ambele specii dau un polen extraordinar de abundent care plutegte in
aer pin5 la mare in5ltime. El are ins5
numsi 9,5/+% albumin5 digestibil5
care nu intereseaz5 prea mult albinele
decit numai dac5 nu a u alte plante cu
polen msi bun. f n schimb cel mai
important procent a1 substantelor minerale este cel din polenul de conifere,
atingind 2,24%.
D ~ i c i l e ,cind se hr5nesc numai cu
polenul de m d i d produc putin laptigor,
cu o valoare alimmtar5 sc5zut5. Cercettitorii au g6sit c5 puietul astfel
hrgnit, ajuns ca albine msture, are o
longevitate cu 50% mni micti fat5 de
cel care a primit drept hran5 polen de
la rapit5, salcie, alun etc., bogate in
albumin5 digestibil5.
Din punct de vedere a1 productiei
rnierii de la brad caracterizat5 drept
rniere de man5 se pare cti molidul a r
d a ceva msi putin decit bradul, deci

BRAD

productia este fn raport d e specia d e

lahnide sau lecanii ce le adfipostegte,
cit qi d e proportia dintre ele, fn raport
cu timpul favorabil sau nu, cind au
ap5rut. Secretia dulce este absorbit5
de aceste insecte fie prin scoarta
arborilor, cind mierea de man5 este de
calitate ceva mai slabs, fie recoltat5
de aceste insecte de la baza inflorescentelor sau a frunzuli$elor in form6 de
ace ale arborilor. Albinele o culeg
dac5 ea trece mai intii prin organismul
acestor insecte intermediare. Culesul
mierii de man5 de la brad gi molid
are o intensitate variabil5 gi apare la
diferite date. V.n. Miere. De exemplu,
o varietate de lachnide denurnit5
Lachnus pichtae elimin5 zilnic din
organism cite 50 ml suc dulce, ce
contine o cantitate total5 de 15 mg
zah6r. Albinele culeg abia 5% din
aceast6 reviirsare de substante zaharoase ale bradului. Totugi, fncepind
d e la poalele muntelui gi apoi in mod
egalonat din ce in ce mai sus, pe m5surii ce c5ldura ingilduie lecaniilor
gi lachnidelor o dezvoltare normal5 la
altitudine mai mare productia de miere
de man5 de la brad, in anii buni poate
atinge 40-50 kg d e stup.
Mierea d e man5 a molidului are
culoarea verde-inchis, iar cea d e la
brad - galbenil-aurie; ele contin in
proportie de 25,68% melezitoz5. Aceast a se datoregte urmelor de rigin5 ce ea
le contine gi care totugi o face mult
c5utat5 mai ales de bolnavii de pl6mini. f n mierea de brad se afl5 un
puternic bactericid , inhibina, produs
a1 unei enzime ce o are mierea de brad.
,,Enzima aceasta este o glucozooxidaz5
care in prezenta aerului produce din
fructoz5 hidrogen-hiperoxid ; in medicin5 se cunoagte de mult efectul sterilizator a1 inhibinei" (L i p i s E.).
Mierea de brad se extrage cu ugurintii
atunci cind timpul este cald; inspre

96

BRKULOZA

iarn5 ins5 ea se cristalizeazg chiar

In faguri, cristale pe care albinele nu
le pot dizolva atunci gi le elimin5.
De aceea trebuie extras5 integral cel
mai tirziu toamna, c5ci nu este recomandabil s5 fie dat5 in hrana de iarns
a albinelor; ea las5 multe reziduuri ce
amplific5 consecintele diareei si nosemozei.
B ~ A U L O Z A este denumirea stiinf.ific;i ce se d 5 unei infest5ri a coloniei
cu parazitii Braula-coeca, adic5 p5duchele albinii. V.n. Dduniitorii albinelor.
BUBERNIC, brinc5, frunz5 de bub5

rca, urzica neagr5, Scrophularia nodosa L. Este o plant5 erbacee din

familia Scrophulariaceae. L3. capiitul
fiecarei ramuri se vede o floare dezvoltat5, colorat5 in rogu gi adesea cu
nuante de violet-inchis sau brun.
Florile au un miros nepl5cut. Nectarul
se prezint5 sub forma a dou5 pic5turi
mari in potirul florii. Albinele cerce-

Bubernic

BUTLER C. G.

teaz5 toat5 ziua aceast5 pretioas5 plant 5 melifer5. Mierea are la inceput.
u n miros asemgn5tor cu eel a1 florii,
dar il pierde repede prin evaporarea
intens5 a substantelor volatile. fnfloregte in luna mai gi rareori pentru a
doua oar5 in toamn5.
Bubernicul cregte prin p5duri, pe
marginea apelor, prin locuri umede,
fiind o plant5 vivace gi cu rizomi umflati, tuberculii se pot ugor recolta ~i
inmulti. Un hectar cultivat cu aceast5
plant5 d 5 in medie 200 kg miere.
Terenul trebuie ins5 s5 fie umed.

BUDEL, A. cercet5tor german care

a f5cut studii valoroase privitoare la intretinerea albinelor in atupi
sistematici, in cornparatie cu COGnitele primitive din paie, fixind
~lormele privitoare la temperatura,
umiditatea gi ventilatia din stup iarna,
prim5vara gi vara.
BUSUIOC, basilic, ngl5cic5, Ocimunz
basilicum L. din fam. Labiataelor,
ca gi busuiocul sglbatic, Brunella
vulgaris, sint plante melifere pretioase,
pe care albinele le viziteazg toat5
ziua a t i t pentru polen cit gi pentru
nectarul lor bogat. Productia d e miere
la hectar este calculat5 la 100 kg, iar
mierea are un parfum minunat. Florile
albe-roz, in form5 de spicule$, cite o
d a t 5 violete-rogiatice, aga cum este
busuiocul sglbatic, infloresc mereu,
din iunie pin5 in octombrie, fiind
g5sit prin toate gr5dinile de la tar%.
BUTLER, C. G., cercet5tor englez ce
lucreaz5 la Statiunea experimental5
din Rothamsted, este cel care a descoperit c5 matca are pe suprafata corpului sgu o substant5 ce se transmite intre
toate albinele coloniei, fiind u n element d e unitate care opregte aparitia
albinelor ou8toare.

BUTOI

97

BUTOI. Butoaiele din lemn sint

cele mai potrivite vase pentru transportul mierii. Ele trebuie s i fie foarte
bine incheiate gi lucrate din lemn uscat
d a c i se poate, chiar tinut in cuptor
inainte de a-1 fasona in doage. Se
prefer5 lemnul de fag, tei, paltin
auriu gi chiar salcie. Stejarul nu este
bun, c5ci degi este mai rezistent, d 6
mierii o culoare neagr5, eel putin la
prima intrebuintare, cit 8i un gust
de tanin.
Doagele trebuie s6 fie lucrate de-a
lungul fibrei lemnoase, c5ci sint
dogari care pentru economie de material - mai ales cind au in lucru
trunchi grogi - ii taie de-a curmezigul
~ e n t r udoaee. Acestea nu sfnt bune
kici ]as6 <5 se scurgg mierea prin
porozit5tile lemnului.

- A.R.C.... Aplcol vol.

BUT01

Cind se scurge mierea din butoaie,

este b i n e s i se pun5 apoi ap5 clocotit5,
pentru ca resturile de miere s6 se topeasc6 iar butoaiele sB se pistreze
far6 miere pe doage. Altfel, mierea
r5mas5 pe peretii vasului. va absorbi
umezeala din aerul pivnitei, inlesnind
un proces de fermentatie, care va face
apoi vasul de nefolosit.
Cind mierea s-a cristalizat in butoi,
se sl5besc cercurile gi se desface unul
din funduri, dup6 care ea se poate
scoate cu o lopat6 L i n e m a n..
Apoi fundul se pune la loc gi butoiul
se incheie, dup6 ce el a fost bine s p i l a t
de resturile de miere gi uscat. Butoaiele
metalice nu sfnt bune c h i acizii mierii
dau compusi toxici in contact c u
metalul.

C A B ~ AAPICOLA. In pastoral este

fitcut6 din panouri ce se prind In
guruburi. Acolo locuiegte executind
la nevoie gi diferite operatii ca: extragerea mierii, a 16ptigorului, transvazarea larvelor in cregterea m6tcilor etc.
Dimensiunile ei sint de 2 x3 m inalt6
in fat6 d e 2,10 x 2 m in spate; in felul
acesta acoperigul are o singur6 scurgere.
Pentru ca panourile s6 nu fie prea greu
d e minuit se fac cite dou6 la peretii din
fat6 ~i spate, cit gi acoperigul; scurgerea apei de ploaie de pe acesta se face
ugor, c6ci panourile lui se agaz6 la fel
ca tiglele pe cas6.
Ea se construiegte din scindurii foarte
uscat6, de 2,5 cm grosime, care se
incheie in falturi, ca sii nu ramin6 nici
o or6p6tur6. Peretii sint cgptuyiti
cu carton gudronat in interior, pentru

Cabana
apicola

a nu ingiidui vintului s5 p6trundg

printre inoheieturi.
Scheletul peretilor demontabili Be
face din leaturi de 615 cm. Fiecare
perete are cel putin patru leaturi marginale gi unul curmezis la mijloc,
agezat orizontal, toti montati la o
egal6 distant6 unii de ceilalti. Acoperigul-estemgrginit de patru leaturi care
imbuc6 partea de sus a peretilor cabanei ca gi capacul unei cutii. In felul
acesta cabana are o bun6 stabilitate,
iar vinturile cind bat puternic, nu
pot ridica acoperigul, care de altfel
este fixat de pereti cu dou5 buloane.
El va avea carton gudronat sau tab15
deasupra. Podeaua va fi astfel croit5
ca s6 se sprijine pe dou5 traverse mobile - de stejar - agezate dedesubt,
care o tin ceva mai sus fat5 de suprafata
p6mintului. fn felul acesta scindurile
nu sint expuse putrezirii.
Prinderea peretilor intre ei se face
cu buloane de 12 cm lungime, cu cap
patrat gi ingropat in leaturi, iar piulitele avind gaiba dedesubt. Lumina
intrii Pn cabana printr-o fereastrl t5iat6
in mijlocul ugii yi una lateral5. Fereastra din mijlocul uyii se ridicg
in sus culisind intre douii gipci laterale ;

CAILLAS A.

99

m5rimea ei este astfel calculat6 incit.

prin golul s5u sB poat5 fi introdus un
magazin de recoltil cu faguri. In felul
acesta, la extractia mierii gi aducerea
magazinelor la caban5 pentru extras,
nu se mai deschide uga ca sii p5trund5
albinele in interior.
Uga trebuie s5 fie suficient de larg5
pentru a permite introducerea unui
extractor de capacitate mai mare.
Cabana trebuie vopsit5 regulat din doi
in doi ani.

CAPTAREA COLONIILOR

Iat8 cum se procedeazil, dupg

E. K e y a t a (S.U.A.): se ia o
cutie de 30130 cm desp5rtit6 in douil
compartimente suprapuse printr-un
oblon de tab15 median; compartimentul de sus este acoperit cu un capac
cu geam de sticlii. CBut5torul se apropie de oralbinii care culege f5r5 grijg
de pe o floare din poian;; strecurlnd
ugor cutia sub floare, o prinde sub
c5p8cel. Apoi taie codita florii gi deci
albina este captat5. Ea se zbate spre
lumin5 dar far5 folos. Atunci se reCAILLAS A. cercetgtor francez care trage oblonagul de tab15 dintre cele
cu patru decenii in urm5 a desco- dou& compartimente, unde, albina
perit vitamine In miere. Are mai multe prizonierg trecind g5segte un mio
f5gurag plin cu sirop cu care igi umple
scrieri in domeniul apiculturii.
guga. Geamul se acoper5 atunci cu
CAPCANA PENTRU ROI este denu- oblonagul gi deci - in cutie, pentm
mirea care se dti unor stupi pri- moment,, nu rnai este luminl. Cfnd
mitivi mici, de form5 conic5, f5cuti albina gi-a umplut guga, clutgtorul
din r5chit5 impletit5 asezati prin ridic5 capacul, iar albina este elibearbori la diferite distante depjrtare de ratci. Ea va face de tndatii recunoagstupini. A c q t i stupi primitivi sint terea din zbor a locului cutiei indrepdescoperiti de albinele cercetap ce tindu-se apoi in directia unde se g5seqte
caut5 loc pentru adiipostirea viitorilor scorbura cu colonia sa. CFiutiXtorul ]as&
roi. Apicultorul cerceteazg zilnic locu- cutia pe locul ei, urmiirind albina din
rile unde capcanele sint agezate cu ochi gi fuge putin in aceeagi directie, firoii pringi in ziua respectivg, care in xindu-pi totodat5 un punct dereper mai
a o e e a ~ isear& sint du.i in prisac5 bi departe Pn directia de zbor a insectei.
Albina se va intoarce in curind cu
introdugi in stupi sistematici.
citeva ineotitoare. Cind ele au f k u t
CARUCIOR pentru transportat stupi astfel citeva c515torii, iar cilut3torul
e o pies5 foarte necesarti in stu- este fixat asupra directiei de &or,
ping. Schita al5turatii este 16muritoare. inchide din nou capacul yi prinde
acolo citeva albine; apoi se PndreaptS
CAPTAREA COLONIILOR s5lbatice din spre primul reper fixat unde le elibescorburile arborilor de piidure este o
specialitatea unor ctiut5tori dealbine,
care pe aceasti5 cale igi populeazil stupina cu coloniile prinse, luind totodatil
qi continutul de faguri cu miere. Munca
aceasta de descoperire a roilor s5lbatici este grea, mai ales in desimea p5durii, dacii cfiut5torul nu are o vedere
ager5 gi nu poate urm5ri din ochi zboI. ?A
rul albinelor ce culeg d e prin poieni.
CHrucior de transportat stupi

CATINA DE G A R D

100

reazii. .4lbinele, la elibernre far recunoagterea acestui I;OU Ioc, iar la

fnapoiere vin acolo. I n felul acesta
cBut5torul se tot apropie de scorbura
u n d e colonia gi-a durat locuinta.
Cind albinele captate fnc un zbor in
dircctia contrarii. c5utCitorul gtie c6 a
dep5git locul unde se afl5 roiul; el se
inapoiaz5 si-l va descoperi uqor esaminind arborii din jur, stind cu spatele
la lumin5. Albinele cu matca lor sint
scoase cu fum, cioc6nind scorbura
arborelui, iar fagurii cu miere se iau,
cind arborele se doboar5 si scorbura se
deschide.

CEAIURILE

ruginii, a1 ctiror neclnr contine vitaminele C , B,. H,, si E. Ele sint cercet a t e rnult de albine si pentru polen.
CATIKI$, La~nariscR. Tamnrix gallica
L., ca ~i specia Tnrnaris pallassi,
(Desv.) este un arbust din familia
Tamaricaceae ce cregte prin locuri nisipoase gi inundahile, avind ramuri
lungi gi flesibile, c11 lemn greu, care
n u plutegte, cu frunze ca un brtidis,
cu flori roz? dispusc in spiculete.
Acestea dau un nectar abundent. La
noi in t a r 5 sirit snprafete intinse
de c5tinis pe malul Dun5rii si ostroave, d a r mai ales pe v6ilr. inundabile
qi nisipoase ale r i u r i l o ~Buzsu gi Rimnicu-S5rat d i n regiunea Pioiegti ; multi
stupari duc acolo stupii in pastoral
dup6 culesul de la. salcim, obtinind
recolte bune.

CATLYA DE U . ~ R D ,]icing, lition, z;h5ric5, Lycium vulgare (Dun.) este un

arbust spinos din famil ia Solanaceae,
cu ramuri lungi, subtiri, flexibile, ce
cresc gi formeazii tufe de nep'ta runs.
~1 ~ n a
Din punct de vedere melifer c't'
CXTUVXICA, iarba flocoasii. iarba
este o plant5 prefioasii. cdci incepind
infloritul din mail florile sale de culoa- mitei, minta mitei, ~Vapeta cataria
re violet5-rogiaticri dau o miere abun- L. este o plant5 erbacee din familia
d e n t 5 pin5 tirziu in octombrie. Polenul 1,abiatae asem5nritoare cu Melisa. V.n.
s5u este de culoare galbeng-mamnie d a r mult rnai rustic5, rnai putin
pretentioas5 si chiar uneori rnai ciiutat5
~i mult csutat de albine.
Multi a ~ i c u l t o r i planteaz: ctitina d e albine decit aceasta. Florile ei sint
i n stupinri In rinduri distantate din mici d e 7-8
mm. mirositoare, cu
5 in 5 m pentru a tine vara umbr5 stu- fructc purpurii pe lobul inferior.
pilor. Totodat5 stupii sint ad5postiti Culoarea lor in general este alb5-rogiacontra vinturilor reci din iarnii gi tic5, dispuse in verticile terminale.
prim5var5, cu a t i t rnai mult cu cit Ctitusnica este o plant5 melifer5 prei n cel de-a1 doilea a n cstina d e gard tioasii, productia sa de miere fiind
apreciat5 la 100-150 k g la ha. In
atinge o in5ltime de 2,5 m.
24 de ore o floare secret5 0,16CATINA ALBB sau salcia' spino& 1,22 mg. Planta are o dubla folosire
s 6 - Hippophae rhamnoides - bun5 fiind gi medicinals, c5ci din flori si
melifer5 este asem5n5toare cu ciltina frunze se extrag uleiurile citrol gi
d e gard. Face parte din familia Bleag- geraniol, care sint scumpe, ctiutate gi
naceae, este arbust spinos, folosit la folosite in stupin5 la unirea coloniilor.
perdelele de prot,ectie. Autorul 1-a
CEAIURILE se fac prin op5rirea dig5sit gi in masiv, in luncile d i n regiunea muntoasg pe valea Teleajenului verselor plante medicinale gi prezenreg. Ploiesti. Se dezvoltg bine pe malul t a t e deci ca infuzii, sint d a t e albinelor
apelor. Arbustul are flori galbene in hrrinirea stimulent,5, cit gi in cea

CEARA

101

medicamentoasti. De exemplu In hr5nirea de stirnulare ceaiul de cuigoare,

Eugenia caryophillata (T h a m b) or
cel dintr-o combinatie de Base plante:
mugetel, cimbrigor, coada goricelului,
melisa, busuiocul cerbilor, coji de
portocale gi foarte putin pelin dau
rezultate foarte bune. Cunoscutul cercetator S k 1 e n a r G u i d o d 5 albinelor acest ceai chiar f5r5 zahiir.
Se pun in ap5 rece 10 linguri dintr-un
amestec cu aceste plante ping dau
intr-un clocot; se retrage vasul gi se
rgcegte, turnind peste aceast.5 esent.5
10 litri ap.5 sau sirop. ]Tn acest caz
czeaiul nu mai este infuzie ci decoct.
Acest ceai este putin amar, datorit5
prezentei pelinului. S c h e i d e r are
o altii formula: la plantele enumerate
mai sus, mai adaug5 cimbru, flori de
tei, flori de jale (Salvia officinalis)
gi flori de gglbinele. V.n. Hrdnirea
albinelor, ceaiurile stimulative.
De asemenea ceaiurile se ofer5 gi ca
medicament, fie ca infuzie - deci ap5
clocotit.5 turnatti peste plante gi l.5sat
vasul acoperit cel putin o or5 sau ca
decoct, adicB fiert cu ap5 aga cum s-a
ar5tat mai sus. De pild5, tratamentul
diareii se face cu ceai decoct din frunze
d e Miicrk, V.n., a t i t pentru a inl5tura
efectele diareii, cit gi pentru a neutraiiza efectele nocive ce le provoac5
o hr5nire in iarn5 cu miere de man&.
17.n . Diareea.
CEARA este un produs organic complex a1 albinelor tinere, initial lichid,
pe care-1 secret5 prin glandele cerifere
din abdomen, dup5 un consum abundent de miere gi p5stur5. Produsul, un
hidrocarbonat lipsit de azot, care apare
sub abdomen pe aga-zisele ,,oglinzi cerifere", ia contact cu aerul, solidificindu-se sub form5 de solzigori.
Citeodatii, cind nevoia cere, chiar si
albinele virstnice iau parte la aceast5

CEARA

munc5 de elaborare a cerii. V.n. Albinu,. glande. Cantitatea mai mare sau
ma1 mic5 a acestei secretii glandulare
este in raport de urm5toarele conditii:
de o populafie numeroas5 ; cu multe
albine tinere in colonie; de o temperatur5 favorabilg la exterior; de un
cules bogat in natur5, sau o hr5nire
stimulatorie cu substante zaharoase
gi proteice; de spatiu suficient in
stup unde albinele tinere s5-tji poat.5
depune nestingherite secretia glandelor
cerifere, gi in sfirgit, In situatia de roi,
cind productia de cearl in faguri cl5diti
in noua locuint5 este cea rnai mare.
Din punct de vedere chimic ceara are o
componen{d complexci, aseman5toare
cu cea a grgsimilor organice. Schematic, ,,ceara de albine este cornpus5
din molecule mari, a1 c5ror schelet este
format din lanturi lungi de atomi de
carbon"
(R. I( a r 1 o v). Dup5
D o w n i n g gi altii ,,proportia relativ5 in fiecare class a compusului,
fiecare lungime a lantului de carbon
g5siti in compozitia cerii hidrolizate
ar f i urm5toarea : hidrocarburi 16 proportii, alcooli monohidrici 3.1, dioli 3,
acizi 31, hidroacizi 13; pin5 in prezent
nu se gtie inc5 dac5 ceara apare in
forma ei stabil5 final5 in glandele
producgtoare de cear5 ale albinei,
sau dac5 se produc modific5ri chimice
cind solzigorul de cear5 produs de
albin5 este amestecat qi presat la locul
lui in fagure". Dup5 alti autori, ceara
cuprinde: acidul cerotic in proportie
de 65-66%,
ce se topegte la 7SC,
fiind solubil in alcool clocotind ; miricina aproximativ 30% - este o substant5 cristalinii care se aprinde la
72C; cereolin5 - 4-5%
substant5
moale, solubil5, se t o p e ~ t ela 20C,
fiind in acelagi timp gi putin acid5.
De asemenea ceara mai contine 4 000
U.I., vitamina A. Din cauza acestei
componente eterogene, ceara se solidi-

'

CEARA

102

fic5 in crista.le neregulate. Un roi natural ad5postit intr-un stup go1 cltidegte
dup5 2-3 zile un num5r insemnat de
faguri de culoare alb5, fiind stimulat
de consumul unei hrane corespunz5toare. Glandele cerifere secret5 atunci
cear5, incepind de la temperatura d e
25"C, dup5 ce albinele si-au umplut
guaa cu miere. Dup5 12-15 ore de
digestie, celulele glandelor cerifere
se alungesc pin5 cind intre ele apar
spatii goale dar pline cu aer, urmate
apoi de aparitia acelor solzigori striivezii de forma pentagonului neregulat ;
100 din ei cintaresc 0,0002 g deci
trebuie dou5 milioane de solzigori
pentru un kilogram d e cearti. Solzigorii sint foarte maleabili qi nu au
consistenta necesar5 ca sii reziste la o
temperaturi d e 33-36"C,
cit este
in stup. De aceea, de indata ce ei apar
In oglinzile cerifere, albina ii cuprinde
cu ghearele picioarelor dinapoi yi trecfndu-i la picioarele dinainte prin
htermediul celor mijlocage, ii apuc5
fntrc cele dou5 mandibule ale gurii
unde-i fr5mint6. Albina incorporeazg
astfel solziaorilor o secretie glandular5
de leggturl, ca un mortar de ciment,
care d 5 cerii proprietatea de a putea
rezista la temperaturi ridicate ping la
62,5-63C. Numai dup5 o astfel de
prelucrare, solzigorii produgi de albinele cerifere adunati in grupe, constituie adevgrata cear5. Solzigorii pe
care-i scap5 albinele de pe oglinzile
abdominale gi cad pe fundul stupului,
dac5 vor fi pugi la analizti, se va constata c5 sint lipsiti de acea substanti
pe care albinele o incorporeaz5 celor
pugi in faguri, atunci cind ii fr5mint5
intre mandibule. Obignuit culoarea
solzigorilor de cear5 este alb5; uneori
cu o uaoar5 nuant5 gglbuie.
Cind un bloc de cear5 este gata topit,
adic5 atunci cind masa topit5 are peste
.62,5"C, de indatii ce aceast5 limit5 ince-

CEARA

pe s5 coboare, apar primele cristale acolo

unde suprafata sa de contact cu aerul sau
cu un corprece, determinii acest proces.
Pojghita de la exterior devine albicioasti, ceea ce arat5 c5 incepe procesul
de cristalizare; apoi, pe m5sur5 ce
cristalele se adun5, masa cerii topite
care este d e culoare inchisti devinus
galbenii-aurie.
Acest proces de cristalizare, continua
de la marginea blocului spre mijlocul
s5u, pin5 ce temperatura se coboar5
la nivelul mediului inconjur5tor. Chiar
cind ea s-a r5cit complet, procesul d e
cristalizare tot mai continuii printr-o
apropiere molecular5 strins5 care-i d 5
o duritate mai mare. S-a stabilit cii
coeficientul de duritate a1 cerii topite
in var5 merge crescind de la 7,912,7 numai in 40 de zile. 4n schimb,
in timpul mai rece de toamn5, duritatea este mai mare, dup5 cum indic5
tabloul al5turat. Trebuie retinut c5 pe
mtisur5 ce duritatea cregte, se m5reste
qi fragilitatea cerii. Cercet 5torii dezbat
ai ast5zi problema raportului mntittitii
de hran5 ce trebuie consumat5 d e
albine fat5 de ceara rezultat5. S-a
stabilit precis c5 parerea lui D a d a n t $i a altor cercetgtori era. eronat5 cind sustineau c5 pentru u n
kilogram de cear5 albinele trebuie s5
consume 10-12
kg hran5; la fel
de eronat5 era si p5rerea c5 nu ar fi
economic ca albinele s5 cl5deasc5
prea mult. Din cercettirile f6cute s-a
ajuns la concluzia c5 producerea d e
cear5 este ?i economic5 prin venitul
ce il dB gi c5, in anumite situatii,
cltiditul fagurilor contribuie la o activitate mai intens5 in culesul mierii,
cit ai la indep5rtarea coloniei de l a
roitul natural. Prin cl5direa a 6-7 faguri anual, ceea ce este ugor pentrn
oricare colonie normal5, nu numai c5 s e
formeazl o r e z e r d de faguri gatacltiditi
pentru timpul marelui cules,dar semen-

CEARA

103

fine colonia intr-o stare activii, inliiturindu-se totodatii gi fagurii vechi care
sint obignuit un focar de microbi.
fn ultimul deceniu s-a ajuns la
concluzia cii echivalentul chimic dintre
miere gi cearii nu este rnai mare d e
3,035 kg miere, fati5 d e productia unui
kilogram de cearii. Cifra este ins5
relativii, ciici aceastii productie este
legatii de multe conditii: timp, temperaturii, puterea coloniei, vigoarea
gi tineretea albinelor clilditoare etc.
Factori determinanti in productia de
cear5. 0 d a t l cu sosirea primiiverii
gi abundentei mereu crescinde de nectar ~i polen in naturii, se trezegte din
ce In ce rnai intens gi pornirea d e a cliidi
a albinelor lucriitoare. Cregterea productiei de cearii se datoreazii ins5 gi
unor anumite procese de dezvoltare din
interiorul coloniei, explicate in continuare. Activitatea de cltdit, este
precedata de o perioadii pregiititoare,
rnai mult sau rnai putin lungii, cind
apare aceastii ,,dispozitie de a cliidi",
ce este ugor de sesizat, ciici constituie
totodatii gi un indiciu pentru punerea
magazinelor de recoltii qi inceperea productiei de cearii. Ea este in legiiturii cu:
- Puterea coloniei, numiirul albinelor tinere din ea gi anotimpul in care
ele cliidesc. In mod natural albinele
tinere sint cele cu glandele cerifere
In plinii activitate gi care dau un
randament mai mare fatti de albinele
mai in virstii. Cercetiiri precise au
stabilit cii o albinii poate produce
in cursul vietii sale pin5 la 50 mg cearii,
ceea ce corespunde la jumiitate din
greutatea corpului siiu.
G. T a r a n o v a giisit cii la 1 kg
d e albine in special primiivara, productia de cearii a celor tinere este rnai
mare qi direct proportional5 cu numiirul
lor. 0 inmullire ulterioars a populatiei
nu p a i piistreazii aceeasi proportie de
c<A&, fat5 de kilogramul de albinii.
--J

CEARA

- C&lduradin stup de asemenea favorizeazti productia d e cearii. De aceea

este bine ca in primgverile riicoroase
intregul cuib sii fie bine impachetat.
Conform cercetiirilor fiicute, s-a stabilit cii productia de cearii este dependentii, in special de temperatura mediului exterior. Cind media temperaturii in naturii depiigegte liC, albinele
incep sii cliideascii, mai ales dacii maxima acelei zile se apropie cit mai mult
de 20C. Sporirea productiei d e cear5
va fi miiritii cind intre spatiile dintre
rame se pun gipci care inchid complet
aceste deschideri yi piistreazii mult rnai
bine ciildura cuibului.
- Culesul natural, ori hriinirea stimulentii intensii, sint factori determinanti In miirirea productiei de cearii,
ciici albinele o data cu munca d e cules,
se hriinesc intens, din ceea ce aducin
stup, determinind o supraproductie de
cearii in glandele cerifere. T a r an o v a stabilit o corelatie intre cantitatea de puiet gi productia de cearii.
El a constatat cB 1 kg d e albine in
cursul vietii lor pot d a 0,500 g cear5,
crescind totodatii ?i 26 000 de larve,
dacii sint bine hriinite stirnulent, sau
au un cules bun. Raportul de productie
fat& de hranirea de stirnulare a fost
stabilit de acest cercetiitor la 35 g cear5
pentru 200 g de hran5 cu proteine.
Nu totdeauna corelatia riimine aceeagi, ciici la culesurile mici, de intretinere, ele cresc puiet numeros, dar
produc cearii putinii. f n schimb la un
cules bogat de polen, productia de cearii
este miiritii, chiar dacii nectarul intrii
intr-o miisurii mai micii, fiirii ca prin
aceasta munca de cliidit sii micgoreze
activitatea de zbor la cules a albinelor.
Aga se explicii de ce in anul 1957, la
noi, an de redusii productie de qieremarfii incit albinele abia gi-au putut
aduna hrana, ele au cliidit multi faguri.
In localitiitile unde au fost transpor-

CEARA

104

tate coloniile pentru a produce miere,

a fost floare destulii, dar lipsitii de
nectar; in schimb au avut din plin
polen; albinele 1-au cules, s-au hriinit
indestuliitor cu el, in afar5 de ceea ce
depozitau in faguri, iar ca urmare ele
au clildit mult. De altfel, experientele
lui F r e u d e n s t e i n amintitemai
sus sint concludente: chiar gi albinele
biitrine hriinite cu polen gi-au reactivat
glandele cerifere atrofiate, cl5dind
faguri.
Spatiile goale din stup favorizeazri
mult secretia glandelor cerifere. Albinele nu suportii spatii goale in cuib.
Ele se completeaz5 cit mai curind cu
faguri noi clgditi, rnai ales cind sint
in partea superioarii a ramelor. Stuparii trag foloase insemnate din aceastii
inclinare natural5 a albinelor, folosind
Rame clliditoare, V.n.
0 matcci prolificci care depune
multe ouii are nevoie d e suprafete
intinse d e faguri; cum in atare ocazii
in colonie se aflii mult puiet gi multe
albine tinere eclozionate datoritii prolificitiitii ei, productia de cearii in
fagurii cliiditi va fi cu a t i t rnai mare.
Calitatea albinelor unei colonii
seleciionate in directia productiei de
cearii, va contribui gi ea la sporirea
acestei productii in stupinii. fn aceastii
privintii, un criteriu bun de selectie
este acela de miisurare a oglinzilor
glandelor cerifere; cu cit acestea vor fi
rnai dezvoltate, cu a t i t productia de
cearii va fi rnai mare.
Dupii calculele lui H. K e t t n e r
albinele in general produc cearii gi
folosesc: la cliidirea unui fagure normal
dintr-un fagure artificial, 2,6 g cearii
pe d m 2 ; la clildirea unui fagure gros
- dintr-un fagure artificial 5,O g pe
dm2; la cliidirea fagurilor intr-o ram5
cliiditoare, f5rii fagure artificial, sub
speteaza superioarii, 9 g ceara la d m 2 ;
de la descapiicirea fagurilor cu miere

CEARA

se obtin 21 g cearii la 1 kg miere

extras5 : ceara din direrse resurse :
de pe pereti, riiz5tura de pe rame, cresc5turi intre rame etc. in total 10 g.
0 colonie bine condusii, poate da in
medie 1,8 kg de cear5 pe an, ceea ce
echivaleazii cu valoarea a 6-10
kg
miere la pretul oficial a1 acesteia.
Valorificarea eerii produse de o
colonie se face pe mai multe ciii:
prin inlocuirea anual5 gi topirea a cel
putin 113 din fagurii de cuib gi a cel
putin 1/10 din numiirul fagurilor reformati ai caturilor de recoltii; prin
fgguragii ce albinele ii cliidesc in
ramele cliiditoare din cuib gi pe care
apicultorul il recolteazg din 4 in 4 zile
la inceput gi din 7 in 7 zile rnai tirziu;
prin mici fiiguragi cu care albinele
leagii spetezele superioare ale ramelor
de cuib; prin distantarea ramelor din
magazinele de recolt5 in timpul culesului, cind albinele prelungesc peretii
celulelor, pentru a depozita in ele o
cantitate mai mare de miere; prin
desciipiicirea fagurilor plini cu miere,
fnainte d e a-i pune in extractor.
Cine urmiiregte d e aproape fiecare
din aceste posibilitiiti, poate realiza
productii lnsemnate de cearii. G. Taranov a calculat precis tji a giisit cii
hriinind zilnic albinele cu cite 200 g
sirop de zahiir in proportie de 50% in stup fiind gi p5sturii indestuliitoare
-se realizeazii 35 g cearii ; deci la 100 g
zah5r care cost5 0,90 lei se realizeazrir
1,20 lei beneficiu, socotind ceara la
60 lei kg.
Topirea fagurilor. Topirea fagurilor
sub actiunea vaporilor fierbinti, urmatii de presarea masei de cearii topitii,
este o lucrare la care stuparii trebuie
sii renunte, rnai ales cind folosesc aburi
fierbinti introdugi direct in masa
fagurilor, ceea ce altereazii calitatea
cerii. Cel mult dacii se tine sii se fac5
o astfel de topire sub actiunea aburilor,

CEARA

105

atunci acesta trebuie s5 circule printr-un dispozitiv de tevi de aram5 cositorit5 sau In vase cu pereti dubli intre
care circul5 aburi. Topirea cea rnai
bun5 se face numai in a p i fierbinte.
Pentru topirea cerii se impun trei
conditii:
1. apa s5 fie de ploaie sau de riu,
f5r5 substante minerale ;
2. apa sii nu ating5 niciodatii punctul
d e fierbere, iar cantitatea ei s5 fie dubl5 fat5 de greutatea cerii;
3. vasul in care se face topirea s5
nu fie din fier, sau aram5 nespoitii,
c5ci acizii din cearii in contact direct
cu aceste metale fac ca ea sii seinnegreasc5 gi s 5 - ~strice
i
compozitia. Vase
bune in acest scop sint: cele sm5ltuite, cele de aram5 cositorite, de aluminiu, sau de otel inoxidabil, cu conditia
s 5 fie rnai largi la partea de sus.
Ceara obtinut5 odatii topit5 se las8
cu apa ei s5 se solidifice, inf5gurlnd
vasul Pn p5turi sau cojoace; dac5 forma vasului este improprie gi nu s-ar
putea scoate blocul de cearii la solidificarea lui, atunci ceara topit5, cu apa
eifierbinte, se toarn5 in a l t vas larg la
gur5, de preferat un lighean sm5ltuit.
Topirea solard este ugoar5 gi pract i c i , nu cere nici supraveghere qi nici
munc5 sau materiale. In acelagi timp
calitatea cerii din topitorul solar are
indicele de duritate cel rnai ridicat.
In schimb, dac5 s-ar pune in topitorul
solar faguri rnai vechi, in rezidii r5mine un mare procent de ceari legat5.
Sint multe modele de topitoare solare, dar cel mai bun este a1 lui 0 r o s i
P a 1. El este alcgtuit dintr-o cutie
cu fund dublu umplut cu materiale ce
tin ciildura (pene, puful fructului papurei, cilti, vat5 de sticl5 etc.) Cutia
are u n capac cu geam dublu care concentreaz5 rnai bine cgldura solar%.Distanta dintre cele dou5 geamuri s i fie
d e 10-12 mm. Ceara sau fagurii se

CEARA

agaz5 pe o tab15 ondulat5 de aluminiu care s-a dovedit c i retine cea rnai
mare cantitate de cildurii. Topitorul
trebuie mereu rotit spre soare astfel
ca razele s5 bat5 perpendicular Fe
geam. Pentru buna sa orientare spre
soare, se bate un cui in rama capacului
ce este cu cltiva centimetri scos rnai Pn
afar5, cui care prin umbra sa indic5
stuparului schimbarea pozitiei topitorului fat6 de soare. Apicultorul K oz i u r a N. A. a modificat putin
topitorul, ridicind cu 10 cm rnai sus
tava de aluminiu pe care stau fagurii.
fn peretele din fund a fiicut un orificiu pentru un cablu electric care este
in leg5tur5 cu un regou pus dedesubt.
fn zilele cPnd nu bate soarele, se Pnc5lzegte tabla prin c5ldura emanat5
d e regoul care este conexat la o priz5
sau acumulator. Fagurii se topesc in
condit ii bune.
Desigur c5 obtinindu-se ceara prin
diferitele c5i ar5tate mai sus, apicultorul va avea de prelucrat In primul
rind ceara din fagurii vechi d a t i la
reform5. Acegtia au o culoare inchisii
pe care au cipstat-o de-a lungul anilor datorit6 inveliqurilor nimfale gi
excretiilor 15sate acolo de puiet la
eclozionare. Acestea contin substante
organice ce s-au oxidat qi auschimbat
cu totul culoarea initial6 a fagurilor.
La prelucrarea fagurilor vechi gi negri, munca stuparului este anevoioasii
?i complicat5. fntr-adevgr, de secole
metodele de extragere a cerei au r5mas aproape aceleagi: fagurii sfirimati ststeau Pn ap5 2-3 zile. Apoi
se puneau la topit in ap5 de rlu sau
d e ploaie, se presau fie in siiculeti, fie
in prese puternice. Ceara scurs5 se retopea qi se punea fn forme. Aspectul
negativ a1 acestui fel de prelucrare era
c i in rezidiile sau boptina r5masi
dupii prelucrare se giisea cear5 bunii
Pn proportii mari, de la 15-20%, iar

CEARA

106

1n a1 doilea rind ceara adeseori igi

pierdea culoarea gi aroma. De aceea
metodele vechi de topire a cerii in ap5
clocotit5, sau sub presiunea vaporilor
trebuie p5r5site.
Prelucrarea la rece a cerii. M . Ianiszwerki a inovat o metod5 simpl5, practic5 gi la indemina oricarui stupar.
Pentru aplicarea acestei metode care
se utilizeaz5 in cele mai bune conditii numai in timpul iernii la ger mare,
este nevoie de citeva piese deinventar gi de urmatoarea manoper5 :
a. lntr-un vas de lemn cu capacitate corespunz5toare se pun fagurii
vechi intregi la inmuiat in ap5 cald5
d e 50C. Apa s5 fie din cea de riu
sau de ploaie. Ea se schimb5 de citeva
ori in cele 3-4 zile cit fagurii stau in
vas, dizolvindu-se astfel murdgriile gi
substantele proteice din inveliaurile
nimfale, ce stau aderente pe peretii
celulelor.
b. Pe citeva plase de sirm5 sau citeva foi de tabla se scot fagurii afar5
la ger, apa se scurge partial din celule, r5minlnd totugi destul de mult5
in inveligurile nimfale ce au absorbit-o.
Gerul inghetind-o, iar ea m5rindu-gi
volumul, determin5 inveligurile s5 se
desprind5 integral de pe celule.
c. Pe o r5z5toare mare cft o foaie
de tab15 m5rginit5 de o ram5 inalt5
de 6 cm se freac5 fagurii inghetati
adugi in cas5. 0 asemenea r5z5toare
o poate confections orice stupar dac5
g5uregte o tab15 cu un cui asemenea
unei riiz5toare obignuite. Sub r5z5toarea mare de tab15 se afl5 o lad5
unde se colecteaz5 particulele de faguri rupti de catre r5z5toare ~i care
particule nu trebuie s5 fie mai mari
de 3-4 mm. Materialul fiind inghetat,
iar ceara sf5rfmicioas5, operatia se
face mult mai ugor decilt atunci cind
iagnrii nu sint fnghetati ci numai inmui8T.i.

CEARA

d. Particulele sfgrimate de riizitur5 din faguri se pun intr-un alt vas

go], turnind peste ele o solutie de ap6
cu sare in proportie de 3-4 kg sare
la suta de litri ap5. Apa s5rat5 trebuie s5 acopere intreaga mas5 de particule. Acolo ele r5min cel mult 20
de minute, in care timp apa siirati3 se
imbib5 in inveligurile nimfale, f5cindu-le mai grele. Atunci, prin cep,
apa se scurge din vas, dup5 care se
toarn5 peste particulele de cear5 ap5
rece, de 4C ; inveligurile nimfelor desprinse din celule cad la fund, iar particulele tie cear5 curat5 fiind ugoare,
se ridic5 la suprafat5. Cu o sit5 se
adun5, se spa15 in 3-4 ape curate
qi se topesc intr-un cazan spoit, 'sau un
vas emailat, cu ap5 de riu sau de ploaie. Cind toat5 masa lor este topitii
f5r5 ca s5 dea in clocot, ceara se pune
la decantare.
e. Decantatorul este un vas spoit
avind dub15 c5magB; intre cele dou6
c5m5gi circul5 un curent de ap5 caldii
de la un boiler. Forma decantatorului este a unui con ce st5 in suspensie
pe dou5 console, cu virful in jos;in
acea parte se afl5 un robinet. Ceara
deja topit5 st5 in decantator 10-12
ore la caldur5 d e 20-25C. Dup5 acest
termen se deschide robinetul gi se
]as5 s5 curg5 rezidiile intr-o c5ldare.
Cind apare ceara cuiat5, robinetul
se inchide provizoriu, se inl5tur5
c5ldarea cu reziduuri. iar ceara curat5
se scurge direct in foime, unde se rgceate ei se solidificg. Ea va fi o cearri
perfect curat5 !i aproape alb5.
fntrucit nu orice apicultor are la
indemin5 un decantator cu apa permanent fierbinte de la boiler, stuparii
vor prelucra fagurii vechi in timpul
iernii aga cum s-a rgtat mai sus, f5cind
ceara sloiuri. Sub aceasti3 formi sloiurile se duc la un decantator raional,
regional sau republican unde se de-

CEARA

107

pun, primind in schimb cear5 purii.

Adaptind metoda de prelucrare la rece
a fagurilor se obtine: cear5 mai mult5,
d e o culoare deosebit de frumoas5, de
calitate exceptional5, cu toate componentele ei naturale, care adesea sint
alterate cind se face topirea in ap5 clocotit5 dup5 metode vechi.
Extrac?ia prin centrifugare e o lucrare foarte bung, dar ea se folosegte
numai in ateliere inzestrate cu aparatur5 scump5 gi complicatri gi deci
nu intr5 in preocuparea apicultorilor.
Refacerea unui lot de eearI eompromis: uneori se intimplil ca unii
stupari ce folosesc vechea metodg d e
topire in ap6 fierbinte sau la aburi,
s 5 strice ceara, saponificind-o.
Dup5 C a i 1 1 a s, refacerea cerii stricate cere o deosebitg grij5 gi atentie.
Blocul de cear5 stricat5 se rade in fulgi
subtiri cu ajutorul unei ragchete asem5nStoare cu o rindea de timplgrie.
Pentru c5 operatia este grea c i t l
vreme ceara nu este putin muiat5,
blocul se adincegte din cind in cind
intr-un vas cu ap5 fierbinte de 7080C yi se retrage repede. Fulgii de
cear5 se pun la topit in vas emailat
inalt cu o dub15 cantitate de ap5 rece,
In care, inainte de a fi pus5 la foc, s-au
adlugat 5 cm3 acid sulfuric pentru
fiecare kg de' cearii. Dup5 ce apa cu
cear5 clocotegte ugor 30 d e minute, se
tot ia spuma de pe deasupra gi se las5
s 5 se r5ceasc5 cu incetul.
Un am5nunt care trebuie retinut,
este cii niciodatl s5 nu se pun5 a p l
peste acid sulfuric, intrucit se pot in%impla accidente grave; acidul se dizolv5 in ap5 rece inainte de a se pune
fulgii de cear5, turnind cu incetul acidul pe o lopltic5 adincit5 in ap5 ca s l
se amestece bine. In timpul fierberii
focul s l se mai potoleasc5, iar durata
fierberii s5 nu dep5geasc5 timpul ar5t a t mai sus, cgci ceara devine sfgri-

CEARA

micioas5 gi din nou i se inchide culoarea.

Dup5 ce s-a solidificat gi s-au ras
reziduurile de la fundul blocului, ceara se topegte din nou; pentru a-i reda
culoarea initialti, de data aceasta se
pun in apg 2% acid oxalic. A doua
oar5 fierberea dureaz5 numai zece
minute, amestecind bine, dup5 care
se va turna in forme.
Cind ceara este saponificat5 gi se
incearc5 refacerea ei, se folosesc aceleagi procedee descrise, cu singura
deosebire c5 ceara dPnd spurn5 mult5,
operatorul trebuie s5 spumuiasc5 mereu fiertura, amestecind masa ei in
vas pin5 cind la suprafat5 nu mai
apare de loc spum5. Aceasta este dovada c5 totul a reintrat in normal gi
s-a neutralizat efectul calcarului din
amestecul initial. Se retopegte apoi a
doua dar5, cu multii a p l adgugind numai 1%acid oxalic pentru a reda cerii
culoarea sa natural5 gi a-i scoate ultimele reziduuri. Blocul de cear5 va avea
o culoare frumoas5 dac5 i se adaugii
la fierbere 50 g de sare la litrul de ap5
ce fierbe.
PLtrarea gi prelucrarea bogtinei.
Dup5 topirea gi limpezirea cerii, 14min reziduuri cu un continut de cearg
redus. fn limbajul stuparilor aceste
reziduuri se numesc bogtinti. V.n.
Bo~tinli. Bogtina trebuie intins5 la
uscat in strat subtire intr-un loc bine
aerisit pentru a nu muceggi. Dupi
uscare, bogtina se inchide intr-o lad5
ermetic5 avind 2-3 pungute cu naftaling care o feregte de atacul fluturilor
de giiselnit5. Cind, dup5 1-2 ani,
se adun5 mai mult5, ea se predii la
atelierele de prelucrare. Reziduurile
se pot extrage gi cu ajutorul solventilor. Operatia cere instalatii costisitoare
gi nu face obiectul studiului d e fat&.
Prelucrarea cerii in faguri artificiali.
Inca din anul 1850, inventatorul

CEARA

108

PrcsA plat; p r n t r u fap~r.iartificiali

I. Mehring a f5cut prima pres5 plat5

pentru foi presate de cear6, denumite
apoi ,,faguri artificiali". El a sculptat
in relief pe douii pl5ci d e lemn fundul
celulelor unui fagure. Turnind ceara
topit6 intre cele dou5 pl5ci a apiirut
primul fagure artificial. Din ace1 moment a luat un mare avint apicultura
sistematic5. De la presa plat; s-a ajuns
curind la presa cu valturi, ce are imprimate pe suluri metalice forma celulelor unui fagure.
Presa platci de rnin6-model Ritche
pentru fagurii artificiali-este formatii
dintr-o tav6 metalic6 turnat6 dintr-un
aliaj anumit, tav6 cu marginile ridicate oblic. Pe fundui s5u7 ca gi pe capacul de deasupra tlivii, sint imprimat e bazele celulelor unui fagure avind
dimensiunile celulelor d e 5,3-5,6 mm.
Cu presa d e min5 se lucreaz5 astfel:
pe o mas& perfect pus5 la nivel, se
agaz5 presa de min5 pe o bucatii de
pis15 sau pe un gervet gros pus fn patru. Presa este inciilzit6 putin la inceput cu ap5 cald5, dup5 care, tava de
jos se umple provizoriu cu o solutie
f5cutii din miere cu vin in proportii
egale, sau spurn6 de s5pun sau ap5
glicerinatg in proportie de 5% glicering. Capacul presei ia contact cu
solutia prin adincirea sa in tava de
jos, plin5. Apoi solutia d e 'prisos se
scurge din presli intr-un vas. Atunci
se toarng in tav5 ceara topitli 8i perfect limpede. Ea trebliie s6 acopere

CEARA

intreaga suprafat6 a tiivii d e jos,

dupii care se las5 repede capacul, presindu-1 cu putere. Se agteapt5 fn aceast 5 pozitie citeva minute ping cind
ceara de prisos ce a iesit dintre cele
dou5 planuri presate, s-a sleit. Tinind
presa bine apiisat5 intre degetele ambelor mfini, se ridic5 de pe gervetul
gros gi se adincegte intr-un vas cu apii
rece, d u p l care se scoate repede. Atunci
se taie ceara care prisosegte sleitg
de pe marginile presei gi ridicfnd capacul, apare foaia d e fagure artificial
bine imprimat5, pe tava de jos sau pe
capac. Foaia presat6 se deslipeste cu
virful unui cutit de lemn stergfnd cu
un gervet ambele fete ale fagurelui.
Foile trebuie flcute subtiri pentru
c5 s-a constatat c5 albinele folosesc
cu greu prisosul de cear5 pentru a ridica cu el peretii laterali ai celulelor,
ceea ce inseamn5 c5 se risipegte in
acest caz prea multii cearii. Cele mai
potrivite foi ca grosime sint cele care
cint6resc 90 g foaia, dupg m5sura ramei stas de la noi, adic5 11 foi la kg.
Presa cu valfuri este alc5tuit5 din
dou6 suluri metalice suprapuse ce au
gravate pe ele forma prizmaticii. exagonalg a celulelor, iar intre suluri se
afl5 un spatiu ingust si reglabil. Presele cu valturi sint d e dou5 feluri:
actionate manual sau din cele puse in
functie de electromotoare gi care sint
adev6rate agregate. Ori la una ori la
cealalt5 se folosesc foi netede de cearg f6cute in prealabil cu cel putin citeva ore inainte ca apoi s6 fie trecute
prin presa de valturi ce 1e imprimii
forma celulelor.
Agregatul automat Ukrainka-4 de la
S.C.A.S. prelucreaza ceara la fnceput
in benzi lungi gi netede. fn agregat
intr5 numai cear; sterilizata la 120C
timp de 30 minute, sterilizare f5cutii
intr-un cazan d e aramii cositoriti
care este stjrlb6tut de o serpentinti

CEARA

109

de aramii prin care circul5 abur la o

inaltg temperaturg . Ceara curge dintr-un vas ce stA la o micii inilltime intrind intr-un bazin concav a1 agregatului, in care se invirtesc doi tamburi ;
pe acegtia se formeazii o band5 netedii
de cearii groasii de 4,5 mm care fiind
foarte puternic presatii, pin5 la 200
kg pe cm2 se aseam5nii cu o curea.
Banda trece printr-un laminor gi se
deapiinti in sul de 20 kg cearii, care,
dupli citeva ore sau chiar o zi de repaus, se monteazri la valturile gravate,
d e unde iepind ca faguri artificiali,
sint tiiiati automat in foi dimensionat e gi gata de expediat.
Fagurii sint controlati mereu la
luminii pentru ca s5 aib5 o cit mai
mare rezistent5 pi s5 nu se deformeze
hexagoanele celulelor. Pentru atingerea acestui ultim $el, tehnicianul care
lucreazl fagurii artificiali, observ5
in luminii o bucatii de fagure ~i aranjeazii astfel presarea foilor, incit romburile ce stau in pozitie orizontalii de
la fundurile prizmatice ale celulelor
imprimate, s5 fie ceva mai groase ca
celelalte dou5 romburi vecine; de altfel chiar a?a construiesc albinele fagurii naturali, ingrogind rombul orizontal, iar partea de sus a celulelor
terminate este mai groas5 declt partea de la baz5. Prin manevrarea dispozitivului de apropiere sau distantare a celor douii suluri, operatorul, verificind la lumin5 probele de faguri
ce ies dintre valturi, va afla yi va pune
la punct pozitia cea mai bun8 a lor.
Astfel, fagurii artificiali vor iepi cit
mai solizi qi apropiati de felul cum albinele construiesc pe cei naturali, in
stupii primitivi.
fn S.U.A. fagurii artificiali sint armati cu slrme ondulate care se fixeazii
in rame pi au o deosebit5 rezistentii.
Alte fntrebuintlri ale cerii de albine. fn afar5 de prelucrarea ca faguri

CHAUVIN REMY

artificiali, ceara mai poate fi valorificat5 in produsele industriale: in optic5, radio, telefoane, electrotehnicii,
farmacie gi cosmeticg. Aceste dou5 ciii
din urm5 folosesc ceara alb5,.pe care
obipnuit o string apicultorii d ~ c5piin
celele celulelor t5iate din faguri in
timpul extractiei mierii, or din fiiguragii tiiiati din ramele cljditoare.
Albirea cerii se poate face gi de stupar in felul urm5tor: ceara perfect curatat5 de orice reziduuri aflate fn
bloc, pus5 la topit gi adiiugindu-i-se
3,5 g cremii de tartru la fiecare kilogram, se fac foi subtiri cu scindura
neted5, ce se adincegte de cfteva ori
intr-un cazan plin cu cearii topit8.
Foile se desprind ugor, introducind
scindura in ap5 rece. Aceste foi se intind dimineata pe rouii inainte de a
rgsiiri soarele. Cind c8ldura solar5
incepe s5 Enmoaie ugor foile, ele se
duc in camera rlcoroas5. Operatia se
repet5 cincisprezece dimineti, in care
timp ceara se inglbegte perfect. Din
astfel de cearii iniilbit5, farmacigtii
preparii diferite pomezi.
In industria cosmetic5 ceara se foloseqte la fabricarea s5punurilor fine,
a alifiilor de buze, pomezi, briantine,
cremelor de f a f l , deoarece ea este absorbitii ugor de porii pielii care devine
catifelatii. Este cunoscut cB ceara are
peste 4 000 U.I. vitamina A qi a l t e
substante vitale, care hr8nesc pielea.
Ceara de calitate inferioar5 se folosepte in fabricile de crem5 de ghete, d e
parchet, cear5 de altoit etc.
CHAUVIN REM Y, savant francez,
doctor, biolog, entomolog, care
multi ani a condus Statiunea Centra15 de ApiculturA de la Bure sur Yvette
lfng5 Paris, in prezent profesor la Sorbona. A lucrat multi ani ca cercetgtor a1 vietii albinelor tji insectelor,
publicind studii documentate, de mare

recolta integral. Este o excelentti plant5

nectariferg, dar foarte capricioasti.

Cintar apicol

important8 despre acestea gi rolul polenului gi liiptigorului de matc8 in

terapeutica afectiunilor umane.
CIMBRISOR, Thymus serpillum L.
din familia Labiatae e o plant5
melifer5, cu tulpina scurt8 ce create
In tuf8; ea are frunze liniare, eliptice,
mirositoare. Florile au o culoare rogiepurpurie gi sint agezate in verticile
reunite in capituli terminali. Ele infloresc prelung, timp de 55 zile in iunie-iulie gi dau mult nectar, intre
0,lO-1,10 mg cu o concentratie de
0,3 mg zah5r. Mierea are o culoare
galbenti-aurie, cu un parfum puternic
la inceput, dar prea putin statornic.
Se cunosc cazuri cind stupii dugi in
regiuni umede, cu mult cimbriqor, au
d a t cite 60 kg miere. Productia la hect a r atinge 100 kg nectar.
CINSTET, busuiocul de rnirigte,
Stachys annua L. plant5 erbacee din
familia Labiatae, cu flori galben-deschis a ~ e z a t ein verticale, cu corolele
avind nuante in alb, cu baza inferioar6 galbenii. Este o plantg melifer8 de
primul rang. Nectarul are o concentratie de 0,3-0,5 mg prsducind fiecare
floricicg zilnic 0,64-1,40
mg, iar
productia de miere la ha este de 50120 kg, in raport de regimul de temperaturg ~i umezealg. In anii ploiogi
q i c8ldurogi ea atinge maximum. La
secet5, nivelul nectarului in plant5
n u se urc5 prea sus, iar albinele nu-1 pot

c ~ N T A RDE CONTROL, face parte

din inventarul apicol fiind absolut necesar tn orice stupini. El servegte nu numai la primirea materialelor sau la predarea productiei, dar
insemn5tatea lui constti mai ales in
controlul culesului, sau a consurnului
coloniei din rezervele sale de hrans.
Pe cintarul de control se agazg un stup
cu colonia cea mai bun5 denurnit ,,stup
de control", iar in fiecare zi in timpul
culesului, sau la 10 zile o data in timpul iernii, apicultorul verific8 indicatiile date de cintar ~i le noteazri in
agenda de lucr5ri zilnice. V.n. Evidents stupinii.
Stupul de control asezat pe cintar
trebuie ferit de ploaie cu un capac mobil, c8ci altfel apa imbibg atit stupul
cit gi cintarul, iar stuparul nu mai are
indicatii precise.
COJOC, V.n. lernarea albinelor
COLIVIE. Coliviile de diferite feluri, pentru variate intrebuintihi,
sint mici dispozitive pe care apicultorul le folosqte pentru protectia mtitcilor sau a botcilor de matcii, de atacul albinelor din stupul in care matca
urmeaz8 s8 fie introdus8.
Oricare ar fi modelul folosit qi la
oricare operatie se folosegte o colivie,
apicultorul trebuie s6 aib8 grij8 caea
s5 fie in prealabil op5rit8 cu ap5 fiart 8 ai l5sat5 sB se usuce pentru a pieri

COLIVIE

111

COLIVIE

din ea mirosul miitcji precedente. Altfel m5tcile introduse f5r5 a lua o astfel de mgsurti se nelinigtesc, simtind
mirosul unei rivale, se agitg in colivie
rji va fi greu acceptat5 de albinele stupului c5ruia i se d 5 o matcg intr-o
astfel d e colivie neingrijits. M3sura
aceasta este rji de ordin igienic. Mai
jos se descriu citeva modele de colivii,
cu folosinta respectirii :
Colivieprotectoare de botcd, in form5 de spiral5, se folosegte pentru ap5- multe modele, dup5 cum se vede din
rarea botcii de atacul albinelor stu- desenele alsturate.
pului in care este introdusii, albine,
Coliviile de eliberare automafd sint
care uneori nu accept5 de la inceput o cele mai interesante gi mai vizitate,
ast fel de interventie.
c5ci o data matca introdus5 cu coliColiviide eclozionare a mdtcilor sint via ei intr-o colonie orfang, albinele
dispozitive in care cresciitorii de m5tci singure gi f5r5 a se mai deschide stuintroduc botcile cu putin timp inain- pul elibereazg matca dupg un timp det e de termenul cind ele trebuie sl-rji terminat. Cind ea a iegit intre albinele
piir5seasc5 leag5nul lor gi care dacii stupului gazd5, apicultorul mai las5
a r f i 15sate libere, cele dintii care au acolo colivia f5r5 a deschide siupul
apgrut in stup atac5 gi ucid pe cele ce cel putin 4-5 zile, dup5 care, cu pren-au eclozionat incg in botci.
cautie o retrage - fiir5 nici un risc.
Colivia e compusii din dou6 mici
Coliviide introducere, din care unele
sint previizute cu o portitl pe care blocuri de lemn in grosime de 7,5 mm ;
apicultorul o deschide cind crede de unul din blocuri este fix ti pe el e
cuviint5, or sint de t,ipul celor automa- prins: pinza metalic5 cu ochiuri d e
te, din care ies mtitcile in stup la anu- 2,5 mm, iar a1 doilea bloc este t6iat
mit timp, in raport cu cantitatea de in scar5; o treapt5 are lungimea de
gerbet pus in nigte orificii de trecere, 35 mm, iar cea de a doua numai d e
rjerbet pe care albinele stupului il 15 mm. In grosimea acestor douii trepconsum5, eliherind matca. Sint mai t e se fac cu un burghiu cite un orificiu
longitudinal in diametru de 6,5 mm.
La capgtul treptei mici, dinspre interiorul coliviei se aplicg o fPgie mica de
gratie H a n n e m a n n . fnainte d e
a se introduce matca in colivie, cele
dous canale se umplu cu gerbet de
zah5r. Capacitatea lor este astfel calculatii incit din canalul scurt rjerbetul
s5 fie consumat d e albine in 12 ore, iar
din cel lung in 36 ore.
Dup5 12 ore albinele pot s5 se strecoare prin canalul scurt trecfnd prin
Colivie pentru eclo- mica gratie H a n n e m a n n in colivie rji iau contact direct cu matca,
zionarea matcii

COLIVIE

112

CONSANGVINITATE

ca la un control, de indatti ce o vede

pe fagure, o acoperti cu aceasti colivie
protectoare, fixind-o pe fagurele respectiv printr-o ugoar5 aptisare. Cfnd
lucrarea este terminat5, se ridicg colivia boltitl d e pinz5 metalic5, iar matca este liberg.
Colivie pentru protejarea
0 alt5 colivie de protectie, mult
mBtcii pe fagure
(Orosi Pall)
mai mare, de form5 dreptunghiulars
(10/6cm)este facut5 din pinzB metalicl
lingindu-i trupal g i fgcind astfel schim- cu ochiuri de 2,5 mm, ale c5rei margini
bul de substant5 cu celelalte albine din se r5sfring in jos in unghi drept. Sub
stupi; gratia ins5 o impiedic5 s5 ias5, ea, matca are rji un spatiu larg de mi?rgminind inchis5 inc5 24 de ore, im- care, poate s5 depun5 gi ou5 in celupreun5 cu albinele din colonia gaz- lele goale, are gi albine inconjurtitoare
dB intrate la ea. fn acest timp albi- care o hrgnesc. Cum pe una din latunele au terminat de consumat serbe- rile de tab15 se afl5 o deschidere cu o
t u l din canalul lung care fiind liber - mic5 gratie H a n n e m a n n acodeci f5r5 gratie - matca poate iesi perit3 cu un oblonas mobil ce alunec5
automat in cuib f5r5 nici un risc.
intr-un jgheab, colivia aceasta poate
Colivie protectoare boltitd, sau servi gi la introducerea unei m5tci
dreptunghiulara pentru protejarea pro- strgine intr-o colonie orfang. fn aceasvizorie a m6tcii este f5cutti din pin25 t 5 situatie Ins5, matca va fi singur5 sub
metalic5 in form5 de clopot. Cind stu- colivie.
p a r d nu vrea s l piard5 din ochi matColivia de iernare a mdtcilor in
afara ghemului, este o inoratie a colectirului de la S.C.A.S. fn ea se adBpostegte matca impreunz cu un grup de
50-43) d e albine ce stau deasupra unui
mic fgguraq, alimentate permanent cu
miere dintr-un tub exterior, printrun mic orificiu din plafonul coliviei.
V.n. Matca, iernarea.

Colivie de expediat matca. V.n. Expedierea nldtcilor

COLONIE V.n. Albina

Colivie pentru iernarea m5tcii t,ip S.C.A.S.

CONSANGVIPI'ITATE sau adelfogamia

este imperecherea intre indivizii
inruditi de aproape. Efectele consangvinitatii la animale sint foarte
diferite. Sint anumite specii de animale sau insecte, care se reproduc de
sute de ani numai prin imperecherea
fratilor cu surorile. De exemplu f.ur-

CONSANGVINITATE

113

CONSANGVINITATE

nicile rogii se imperecheaz5 in consang- trintorii care se giisesc in ace1 movinitate fiirii sii aparii semne d e dege- ment in zbor gi pe care matca fi atrage
pentru indeplinirea actului sexual prin
nerare.
Pentru a vedea calea just5 de ur- anumiti excitanti. Natura cautii sii
mat, trebuie sii studiem cum a actio- evite pe cit posibil imperecherea cu
nat natura in aceastii directie. La trfntori din stupul propriu. Pentru
schimbiirile mediului, natura lucreaz5 acelagi motiv ea nu se imperecheaz5
sub imperiul unor legi proprii, care nu decit la citeva zile dup5 roire. Tot in
a u a l t obiectiv decit mentinerea spe- acelagi scop natura a asigurat impreuciei. Ea distruge tot ceea ce nu este su- narea matcilor cu mai multi trintori,
ficient de viguros pentru a fi capabil gase-zece - uneori chiar mai mu1t.i.
d e supravietuire, ciici selectia natura- Spermatica va cuprinde deci o mare va15 nu urm5regte declt un rezultat in rietate de spermatozoizi. Albinele luobtinerea c&ruia orice cale este bunii, criitoare vor fi deci surori vitrege,
dacii duce la tint;: perpetuarea gi dupii diferitii masculi care au participat la actul de imperechere. La fel
prosperitatea speciei.
La albine aceastii cale se deosebeg- gi m5tcile in caz de roire.
0 alt& particularitate la albine det e in oarecare m5surg de cea urmatg
d e restul animalelor, are deci un spe- rivii din modul lor special de via;%
cific propriu. La ele se vede foarte gi anume din faptul c5 tr5iesc in coclar cum s-a ingrijit natura s5 promo- munitiiti. Obiectivul final a l amelioveze evo1u;ia ?i prosperarea ca urmare riirii nu este individul (matcg sau trina legilor naturale, atit a individului tor), ci colonia privitii ca unitate bioluat in parte, cit gi a coloniei privit5 logic& format5 in majoritate covirsica unitate biologicii. Cunoscind felul toare din albinele lucriitoare, indivizi
cum albinele se inmultesc gi se riispin- lipsiti de viatii sexualii. Ele sint eledesc in naturii prin roire, ne putem d a mentul hotgritor, ele determing caseama c& instinctul d e conservare, ca racterul coloniei, atit calitativ cit gi
urmare a luptei pentru mentinerea cantitativ, fiindcii in ele se realizeaz5
speciei, le indepiirteazii in general de ereditatea, adicii suma insugirilor ecoinrudiri prea apropiate, gi uneori le nomice gi biologice, sub influenta conindrumii la impreuniiri cu masculi cit ditiilor de mediu.
mai depiirtati. Intr-adeviir, roii sef n fine, spre deosebire de animalele
cundari care au mgtci nefecundate, domestice, unde conditiile de mediu
zboarii la mari distante, uneori pin5 pot fi adaptate in mare mtisurg la inla 15 km gi cu aceasta se indepiirtea- sugirile ereditare (alimentatie, adiizii d e raza unde matca a r putea irrtil- post, temperaturii, lumin5 etc) la alni u n trintor din neamul ei. Aici se vor bine, aceasta nu se poate face. Dimpoafla deci in afara razei de zbor a trin- triv&, tocmai mediul scapii influentei
torilor din vechea stupin5, dar in mij- noastre, ciici oricit ne-am strgdui prin
locul masei de trintori a familiilor din apiculturl pastoral5 gi hranire suplimentarii sii imbunZit5tim acest mediu,
apropiere.
Tot pentru acest considerent, chiar totugi limitele trasate d e natur5 in
modul de imperechere a m5tcii este ori- aceastii privint5 sint foarte riguroase.
Deci natura ne indic8, drept cale
ginal. Actul acesta are loc la citeva
zile dupil zborul de recunoagtere sau de urmat, cregterea consangvinii modup5 roire, la o oarecare ingltime, cu deratii, in5untrul unei rase, dublat5.

CONSANGVINITATE

114

de o constant5 hibridare int,re liniile

vi tulpinile acesteia.
Mijloacele cu care omul incearc5
65 realizeze crearea unei albine mai
bune, direr5 de cele intrebuintate de
catre natur5, c5ci omul, in goana lui
dup5 o productie mereu sporit5, nu
dispune de timp, decit cu totul limitat. Dac5 natura igi poate permite s5
actioneze la ,,intimplareUgi s5 verifice
rezultatele pe baza legii care d5 drept
de trai celui rnai tare, mai bine pregiitit, noi nu putem proceda aga.
Cregterea raselor in stare awat5
va ocupa intotdeauna o pozitie important5 in apicultur5. Deci, trebuie
s5 trecem f5r5 intirziere in cadrul
rasei noastre carpatine la cregterea
unor linii ameliorate, suficient de
numeroase gi care s5 corespund5
nu numai tipurilor de cules din tara
noastr5 , ci gi din punct de vedere geografic (linii din gesul Munteniei, Banat, Ardeal etc.).
Prin linie ameliorat5 intelegem o
populatie de albine inrudite de aproape, a1 c5rei raport de inrudire este specificat cu claritate in registrele de
ameliorare gi care c,orespunde tulpinei din care face parte.
Tulpina amelioratii este unitatea
imediat superioar5 care in fapt este o
uniune de familii gi de linii. f n cadrul
ei inrudirea nu rnai este chiar agade
strinsl. Notiunea aceasta acoper5 din
punct de vedere geografic, in general,
un anumit teritoriu. Totalitatea liniilor din Banat formeaz5 tulpina din
Banat, la fel in Ardeal, Muntenia etc.,
care impreun5 formeaz5 rasa Carpatin5.
Astfel, cind vorbim de linii, vorbim
de consangvinitate destul de mare.
De altfel, aceasta trebuie s5 fie intentia amelioratorului, care prin imperecherea intre elemente egale, vrea s5
obtin5 produqi noi, cit rnai egali.

CONSANGVINITATX

Obiectivul trebuie Gi fie o linie ce o

ameliorgm continuu, cu o cit mai mare
uniformitate, care s5 ne dea sub aspectul productiei, in general, aceleagi
rezultate bune. Aceasta este cu atit
mai important cu cit la albine, unde
sintem abia la inceputul acestei munci,
trebuie s5 obtinem aceste tipuri profilate cu o ereditate cit rnai consolidata. Dar cresterea in stare pur5,
in cadrul liniei, ca un singur mijloc
pentru formarea unei albine productive, are anumite hotare, c5ci fixarea
insugirii dorite, nu se poate obtine
decit foarte incet, pas cu pas. Cind
aceste insugiri au fost in fine fixate,
orice progres viitor prin aceast5 metod5 nu rnai este posibil, ci trebuies5
urmeze hibridarea. Aceeagi indicatie
ne-o d5 calea urmat5 in natur5, unde
se recurge din cind in cind gi la hibridare intre familiile diferitelor linii
naturale, din cadrul aceleiayi rase
delimitate geografic.
Concomitent ins5 are loc o pierdere
de insugiri pozitive (la combinatia
frate-sor5 - de 25% insugiri, din care
multe pozitive). Pe de alt5 parte consangvinitatea creeaz5 tipuri specializate unilateral, care sint de dorit la
animale, unde putem dirija mediul.
La albine ins5, unde aga cum am ar5t a t anterior, aceasta nu este posibil
decit in foarte mic5 m5sur5, albina
trebuie sii fie capabil5 s5 fac5 fat5 la
conditiile de mediu schimb5toare d e
la an la an.
Ins5 inainte de a atinge fixarea caracterelor dorite, apare o sc5dere a
energiei vitale, o incetineal5 gi indispozitie de a create puiet, care poate
f i chiar neviabil, datorit5 ou5lor omozigote, purtltoare ale aceloragi gene
sau celulelor sexuale, precum gi alte
neajunsuri. Ca rezultat a acestora,
familiile sint mai putin productive,
datorit5 nu numai celor ar5tate rnai

CONSANGVINITATE

115

sus, ci gi din cauza slabei dezvolt5ri

numerice a puietului. Tot ce se cigtigSi pe de o parte prin alegere, se pier'de de alt5 parte datoritg acestor efect e negative ale consangvinitgtii, care
la albine sint de un specific propriu,
datoritg faptului c5 la trintori celula
.sexual5 masculin5 (spermatozoidul)
n u se formeazg in urma reductiei cromozomice.
Totugi, urmgrile consangvinitgtii
moderate pot fi stgpinite printr-o
.alegere sever5, printr-o just5 alegere
.a perechilor, care nu trebuie s5 fie
purtgtori ai aceleiasi tulbur5ri (de
,ordin negativ) si nici a genelor cu caracteristici absolut identice. Trebuie
:s5 retinem ins5 c5 aceast5 mai slab5
qdezvoltare, datorit5 ultimului fenomen, nu cauzeaz5 de la inceput o degenerare.
Iat5 m5surile de ordin practic ce
trebuie luate de cresc5torul de linii
ameliorate pentru evitarea efectelor
negative ar5tate anterior:
a. Matca coloniei din care se ia materialul biologic s% intruneascg suma
calitiitilor prev5zute la capitolul selecf.ie. V.n. Malcii.
b. Colonia cresc5toai-e s5 aib5 aceleagi calitgti excepfionale, dublate de
predi~pozit~ia
deosebit5 spre cregtere.
c. Colonia cresc5toare de trintori
trebuie s5 aibg o matc5 ce nu este rud5
d e singe cu cea care produce ougle,
deci sii fie din alt5 linie. Aceasta trebuie s5 fie din grupa de selectie cea
mai bung, care provine dintr-o cresctitorie ce se ocup5 cu selecfia gi in
care sint productii mari. Ea trebuie
85 fie situat5 la peste 20 km depiirtare.
d. La 2 - 3 ani se lace o infuzie
d e singe proaspat pentru coloniile
crescstoare de trintori, prin procurarea de m5tci ale unei alte linii apartinind aceleiagi tulpini.

CONSTIPATIE

e. Coloniile producgtoare de material biologic s5 fie foarte puternice,

aprovizionate cu mult5 miere si p5stur5.
f. Cresc5torul va elimina prin selectie negativ5 toate m6tcile care ar
fi purtgtoare ale acelorasi tulbur5ri de
ordin negativ, ca cele ale familiilor
cresc5toare de trintori precum gi pe
cele a c5ror puiet este imprggtiat.
g. Crescstorul trebuie s5-gi insugeasc5 perfect cea mai bun5 metodg
de crestere a mgtcilor, care s5 corespund5 conditiilor biologice respectate de cregterea natural5, c5ci numai
aga va avea asigurat5 reusita.
CONSTIPATIE este o stare patologics, mai bine zis o consecintd
sau u n simptom a1 altor boli infectioase; ea face multe victime printre albine. Dup5 biologul francez L.
R o u s s y , in mod obignuit, aceast 5 boa15 se datoregte unei st6ri anormale a tubului digestiv ctiruia, celulele intestinului subtire nu-i rnai secreteaz6 sucurile digestive. In aceastti
situatie polenul nu mai poate f i descsmpus, asimilat sau eliminat. Pe
traiectoria intestinului gros se adun5
?i se compacteaz5 rezidiile acestor
materiale nedigerate, formind nigte
dopuri, albina nu se mai poate aliment a , iar respiratia nu rnai e normalti.
Aparitia acestei afectiuni poate avea
cauze si mai adinci, cum sint de pild5
cele ce decurg dintr-o intoxicatie alimentar5 cu nectarul gi polenul otr5vit din stropiri cu fungicide. V.n.
Toxieoza.
Apicultorul va 1ua m5suri preventive ca s5 inlgture cauzele afectiunii
V.n. Bolile albinelor, preculn gi unele
miisuri speciale:
Se dB albinelor un sirop de zah5r in
care s-a adiiugat infuzie de flori aromatice ca: isop, cimbrigor, salvie, le-

CORIANDRU

116

v5ntic5, melis5 et,c.; din toate cele

enumerate rnai sus se ia cite un gram
de flori uscate gi se arunc5 in 3 litri
d e ap5 clocotit5, apoi, acoperind vasul
cu un capac, se lass ling5 foc timp de
20 minute. Se poate ad5uga gi putin
ceai rusesc obignuit. Aceast5 influzie
strecurat5 se toarni incet peste 40 kg
zah5r rafinat pin5 se topegte tot. Din
ea se dau cite 300 g pe zi coloniei bolnave. Infuzia trebuie dat5 cit rnai
proaspit5 gi in nici un caz rnai veche
de trei zile.
CORIANDRIJ, culeandrti, Coriandru~n
sativum L., plant5 erbacee din familia Umbeliferae, are o tulpinii cilidric5, aspr5, inalti de 30 - 60 cm,
cu frunze alterne, florile au culoare
alb5, putin roz, agezate in mici umbele, care se adun5 apoi in altele compuse; ele au la inceputul fnfloririi un
miros neplticut, ca de plognip5, care
dispare d u p i citeva zile. Aceasta face

Cort protector pentru controlul stupilor

CORT PROTECTOR

ca albinele s5 nu cerceteze florile la

inceput pin5 se obignuiesc cu mirosul.
Nectarul are o concentratie de zah5r
de 0,090 mg; fiecare floricic5 produce 1 m g nectar.
Productia de miere la hectar a acestei plante este de 150-300 kg avind
1,8 miliarde de flori pe aceasti suprafat5. Cintarul de control cregte zilnic
cu 3-3,5 kg gi de aceea coriandrul
nu trebuie s5 lipseasc5 niciodatti din
planul de pastoral a1 stuparilor. Coriandrul se poate ins5minta toamna 9i:
atunci e cu a t i t rnai bun pentru albine.
Planta ifji face o r6dticinii rezistenti
acoperitii cu o rozet5 de frunze care.
degi mortificate o aptir5 de rigorile
iernii, suportind frigul pin5 la minus.
25C chiar far5 zilpadi. fnflorirea
precede cel putin cu douti stiptgmini:
pe cea a coriandrului insamintat i n
primivari. Cind se insimfnteazti odat5
cu coriandrul gi facelia, dfnd cite
1,600 kg de simlntti la ha in amestec
cu cea de coriandru, facelia ajunge l a
inflorire cu cel putin zece zile fnainte..
Albinele obignuite cu cimpul de cules,.
nu rnai au ezitarea culesului de la primele flori ale coriandrului, c h i sintdeja obignuite cu mirosul nepl5cut a1
plantei inc5 de la fnceputul infloririi
ei. Mierea de coriandru, de culoare
deschisti, asem5ntitoare cu cea de salcie
are in primele dou5 s5ptimini un gust
neplicut, dar lisat5 in maturator descoperit5, ea gi-1 pierde qi ajunge o
miere excelent5 gi suavil.
CORT PROTECTOR mobil este o piefig.
folosit5 in special la lucririle de prim5varti gi toamnil. fn timpul cft albinele nu g5sesc nectar In flori la
Pnceputul primgverii gi spre toamnri,
sint Pnclinate spre furtigag, rnai ales
in timpul reviziei. Pentru a-1 evita, se
folosegte acest cort protector sub care
st5 apicultorul cu stupul la care lu-

CORT PROTECTOR

117

creaz5. Albinele hoate nu pot pcitrunde in stupul deschis, iar cuibul este
ferit. de curenti. Cortul este alciituit
din 4 rame mari mobile de l,50 m x
l,30 m x 1,80 m inalt cu lanteti de
213 cm. Pe trei din cele patru rame se
fixeazii tifon cu piuneze. Pan0111 din
fat5 se acoper5 cu o perdea prinsii in
inele de o ~ e r g e ade fier mobilci. ce se
prinde in dou5 scoabe.
In interior, cortul are douii bare
transversale cu ajutorul c6rora el se
manevreazg. Panourile mobile ale cortului se prind intre ele cu ~ u r u b u r icu
piulite la capete. Cind s-au terminat
definitiv operatiile de control in prisacii, panourile se demonteaz5, pinza
d e tifon se scoate ~i ramele se aqazfi
undeva la ad5post.
Un bun cort protector este si o
umbrel5 mare, inalt5, ca cele de plajii,
a clirei picior de sprijin se fixeazii cu
u n dispozitiv la stupul ce se controleaz5. De marginile umbrelei atirn5
En falduri o draperie de tifon care
atinge aproape p5mintul. Sub aceastti
umbrell apicultorul lucreaz5 f5r5 ca albinele vecine s l poat6 ataca colonia
din stupul deschis.
CREION APICOL de lipit fagurii artificiali, in rame, este o unealt5 folositoare~apicultorului.El e solicitat si la
lucr5rile de cregterea mgtcilor.
Este f3cut din tabla in forma unui
creion go1 in interior, avind la virf
un orificiu de 0,2 mm prin care se scurge ceara topitg. Pentru ca ceara s l
pgtrundl in interiorul creionului, capgtul opus virfului are lipit un ctip5cel rotund cu un orificiu de 1-3 mm
la mijloc. Creionul adincit intr-un ibric
cu cear5 topits se umple automat. Apicultorul astupg cu degetul a r l t l t o r orif iciul superior cind il scoate din cearl ,
dar imediat ce ridicl putin degetul
ceara incepe s5 cur@ in fir subtire.

CUIB

Crrion apicol si ibricul

(Orosi

c11 ccari

t.opitn

Pall)

CUB. Cuibul coloniei este locul

prcfcrat de matc5, reprezentat de un
numBr mai mare sail mai mic de faguri in care se gliscsc ous, larye sau
puiet clipiicit, dups virst8.
Obiqnuit albinele igi orinduiesc cuibul in fagurii din mijlocul stupului
aproape de urdinis, unde aerul proasp5t si schimhul de gaze se face mai
usor.
Dispozitia albinelor pentru cregterea puietului gi extinderea cuibului
in primiivar6 ia proportii dup5 efectuarea zborului de curstare intestina15; ele hriinesc atunci matca normal,
iar cuibul ia forme din ce in ce rnai
largi in elipsele celor 2-3 faguri laterali cu puiet. Pe acegtia ea depune
ou5 in cerc putin rnai restrins, astfel
incit cuibul constituie o form5 aproape sferic5, putin elipsoidall pe fagurii
pe care puietul se intinde, ca astfel s5
se plstreze c5ldura mai bine.
Temperatura cuibului variazl dup5
timp de la 33-35"C, cu o umiditate
relativl de 75430%. Albinele o echilibreazi prin propria lor c5ldurl activat5 de mieren consumat6 cPt gi prin
migc5rile musculaturii toracice. Deci,
echilibrarea temperaturii in cuib se
face printr-un proces metabolic, printr-un consum mai intens sau mai redus
de h r a n l dup5 cum se simte nevoia.
Orice depggire sau coborire a acestor
limite indicate, este in defavoarea

CUIB

118

CUIR

puietului din faguri. Dac5 afar5 apare ciaz5 Root, ,,la 1 octombrie rrimin in
un timp rece care se resimte vi in stup, stupul care a fost bun yi puternic,
albinele se string in ghem deasupra abia un sfert din albinele care 1-au
puietului ca s5-i pristreze ciildura ne- populat in plin5 vars''. Deci intr-un
cesarri. Atunci consumul de hran5 se ciclu intreg de un an in cuibul unei
mgreste, energia caloric5 degajat5 este colonii mijlocii au eclozionat dar au
mai mare, iar temperatura cuibului qi pierit 14 kg albin5, rod a1 unei m5tci
se mentine intr-un echilibru stabil. obisnuite si a unei st5ri d e bun5 viePe m5sur5 ce timpul inainteazii spre tuire a coloniei. De aici rezult5 o concald incepe perioada cresterii colo- cluzie practic5 si anume: pentru extinniei, cind temperatura in cuib urc5 derea cuibului este foarte important8
pin5 la 33-36"C, cregtere care se men- unificarea a dou5 colonii bune, una
tine pin5 cind colonia ajunge la ma- de baz5 si alta in nucleu. unire ficut5
ximum-ul ei d e dezvoltare. Aceasta in toamn5, ca sd intre in iarn5 cu
corespunde datei de 15 iunie, cind in mult5 alhin5 tincir5. Matca are un rol
faguri trebuie sri fie cel putin 120 dm2 foarte important in extinderea cuipuiet. De atunci inainte ritmul d e bului. Ea trebuie s5 descind5 dintr-o
cregtere incepe sri se incetineasc5. colonie care a fost verificat5 citiva
Acest ritm incetinit aprirut In perioada ani la rind si a d a t productii mari de
d e virf a dezvoltarii cuibului coincide miere. Starca ei fiziologicj sri fie
cu sc5derea recoltei d e polen si nectar bung, iar ca virst5 sd nu dep59eascli
de pin5 atunci, cind trece spre u n usor doi ani.
declin, astfel incit spre sfirsitul ace0 matc5 srin5toasli depune ou5 sub
stei luni, Pn stup r5min 70-80 d m 2 d e form5 d e elipse frumos dezvoltate cu
puiet in faguri. Chiar in tririle cu veri puiet compact, far5 goluri. Golurile in
prelungite, cu toamne scurte fji fiir5 elipsele cuibului se datoresc unor afeciarn5, unde vegetatia se reinnoievte tiuni care bintuie in colonie, cum este
aproape mereu, nivelul d e crestere a cazul cu loca si nosemoza. V.n.
cuibului ~i dezvoltarea coloniei au o
In privinta virstei desi o mat&
scurt5 perioadi d e declin.
poate tr5i 5-6
ani, puterea ei de
Extinderea cuibului este in legti- procreatie incepe sci scads dup5 ce
tur5 direct5 cu indeplinirea unor con- a implinit doi ani.
ditii gi a unor cerinte naturale de bun5
De asemenea, hrana are mare invietuire a coloniei, privitor la matc5, semn5tate pentru estinderea cuibului;
populatia stupului, la orinduirea fa- o m a t c i hr5nit5 cu mult liptiyor de
gurilor qi num5rul lor in cuib, la evi- numeroase albine ce o ingrijesc, va
tarea bloc5rii lui cu strinsurii.
depune un mare numar de 06.De
Pe miisura ce vara tinde spre sfirsit, aceea, in prim5var5, e bine ca stupii
matca primeste din ce in ce mai pu- s5 fie transportati in locuri cu polen
t i n s hran5 din partea albinelor inso- bogat, ciici nectarul yi polenul proaetitoare, ouatul ei scade ca intensitate, p i t stimuleaz5 glandele faringiene ale
iar in cuib, la 15 august, sint cam doicilor; matca va fi bine hr5nit8,
40-50 dm2 d e puiet. I n stup culegri- cuibul ia o extindere mare, iar poputoarele aduc c a n t i t i t i din ce in ce latia, Pn majoritate tin5r5, va aduna
mai reduse d e miere. Populatia scade ~i valorifica diferite culesuri d e miere
prin pierderea albinelor uzate de cu- gi polen. Acest aflux d e nectar gi mai
lesul activ, astfel Incit, dup5 cum apre- ales de polen proaspiit influenteazil

ad ap !n[nla!nd pie:, ap au!$ lea au!q[e ap

OZ-gj n3 a!uo[o:, 0 -a?nosgu
a p snpaa !em ayurnu un 'leaolur!als
ao[au!q[e eaqe1naa8 ap I&RJ 5 ' ~a p
n!jeds un-alul .yno n:, azaqa~dwo:, alsa yueaq ap [nwnsuo:, '!nlnla!nd eaa
-allam n q u a d -la!nd aae nu p u p ale3
-!A!$:,E
ap apeo!aad u! aao gz u! u a ~ o d!B
aaa!w 8 pp ywnsuo:, yu!q[e ap By un 'In1
-nq!na yaesa:,au '!!aa!w eju!a!ad UI
eeapyas e a !a!u
-0103 eaaalnd 'snpar a u p y e a Inq!n:,
'na~aur a?$aa:,sap e a e!je[ndod '1yd
-woad u a ~ o dn:, yaea~ur!ad u! azaluanr
-!I" as ys eaqel!~!q!sod ne nu ala p e a
'a041ldy1 elaJaas yleod gs aua!8u!aej
alapuel8 e:, nquad 'anaazaa JOI al!!ad
-oad awnsuo:, !k-ys alau!qle su!uraa$
-ap qp:, u!p !!mqsyd e s d q .!a!uo~o:,
p [ w a p au!j e naluad !u!2aew a ~ d s
:,aq as yJeapur!ad u[ ~ e !'!!uaa~ ~ n d u r ! ~
us ~n[nq!n:, 1noolf!ur ap adeoade !Bnd
!an2ej 7-& UI au!qle ap yl!sg8 a!j ys
a1nqa.q 'u!pao w!ad ap y3!a?ord aueay
a?sa am:, '!n[nq~n:, yaesa3au vdnzqd
'!.I07
-

- -

- ? u p au!qIe n3 !nlnq!n:, e awqoazap

aaeur o e[ 7Inur ~1nr.e'alua!a!jns aaaaz
-aa dnls u! ? u ~ sp u p ae!q:, yaeayur!ad
u! aaelnur!ls ap yueaq 0 .!nInq!n:,
eaaeqoazap u! yuraoua alelyuurasu!
o 'eauawase ap 'aae lydseoad 1nuaIod
'!JO[J

u!p aaa!ur n:, a y u y q a~!!uolo:, el a p

e?nu!iqo aaa!w By r/p ap yjej 'By 01
a p !emnu qsoj e yusur ap aaa!w n:,
! ~ ! u B J!!dnls
~
I?[ e!'):,npo~d ' % 0 0 ~ap
a!bodoad u! aolaaael ealaeour yu!uraa$
-ap '!n~nla!nd euenq naquad aolau!q[e
g e p 'aefals ap ea:, ~e!:,ads u! 'yusw
.ap eana!w y:, qe~yaee 'a 'K
ys
-u a t a 0 ~nmlyla:,aa3. y u s u ~ap aaa!ur
n:, !an2ej q!n:, ur q!urpe as nu yaeayw
-!ad 14 gune! ap Inurnsuoa naluad
.By 6 ' ~a!laeur u[ 'By 2 ' ~ .araenaqaj
ur 'aaa!w 2 006'0 a!aenue! ug 'yunl
.ad aaa!ur 2 OOL'O a l p a!aqura3ap !B
a!aqura!ou aI!un[ ug yu~nsuo:, au!q[e

-!pea g o d n:, a[!zan![ !4 a!o[es e[ ap

ya!pe ' yaenyur!ad ap nyandur!~ [nsalno
e[ yunq a!ionpoad o ezqeaa JOA a:,
a[au!qle euo!zopa aoa aae:, u!p 'a!aenaq
-aj !4 a!aenue! apunl u! soaawnu ap
Inqsap ?a!nd n:, guae! ap q!n:, un y u y ~
-Jalap ypolaw y q s e a q "yanlsyd n:,
!anSej & s n ~ d'yl!:,ydy:, ana!ur n:, uqd
p u n q!n:, ap [ndao:, alsad yund as ys yp
-ueuro:,aa !!un -ao!aadns ~ndao:,u~ q j e
as a3 eaaazaa s n ~ d' ~ u e a qBy 8 u!ind la:,
euneaplol a!j gs a!nqaa.) q!n3 ap [ndao:,
uy .yanlsyd !i aaa!ur By 09-22
ap
a?elyue:, o dnls ur ysel as e u w e o , ~
.!jw!saa e a as nu [nq!n:, ae! ez!~:,
yanlylur 14 !a!uo[o:, Inaq!l!q:,a alga[
-!qe?saa am:, '!ansa[n:, aalu! 'ys!z-e$e
aquyaq o n:, !ounle au!aaa?u! lnaol
-1n3!dv ' y ~ e l o l!n[ esdg ap ao 'sap:,
!nun e psnaq eaa!ado ap 'aI!aolj Bng
-s!p an:, aleanleu !jy)!ure[e:, ap yleu
-!aj !aoaun alsa ~nlnq!n:, eaaapu!lx3

CUIB

120

ambele fete. Desigur c5 o colonie

astfel aranjat5, cu fagurii apropiati,
va avea rnai mult puiet depus in cuib
d e c5tre matc5.
A~ezareaEn pat cald a ramelor din
cuib este o operatie care se face incri
d e la inceputul lunii august la stupii
orizontali, o dat5 cu aparitia noptilor
reci. Operatia ajut5 la p5strarea in
iarn5 a unei c5lduri mai constante
pentru ghem gi extinderea cuibului in
primtivarri. Stupii care au cuibul cu
fagurii agezati in pat cald in perioada
d e toamn5 gi prim5var5 pin5 in luna
rnai, extind cuibul rnai mult decit cei
care stau in pat rece, dar numai cit
vremea este r5coroas5. De indat5 ce
apar zilele calde de mai, cuibul trebuie intors in pat rece, c5ci atunci
albinele au un consum rnai mare de
aer gi primenirea acestuia se face mai
greu avind fagurii In pat cald. La stupii
multietajati, agezarea fagurilor trebuie s5 fie numai in pat rece, c5ci
numai aceast5 pozitie contribuie la
realizarea rnai uniform5 a c5ldurii in
cuib in intervalele ambelor corpuri,
acolo unde obiqnuit ghemul st5 in majoritatea perioadei de iernare.
Calitatea fagurilor are qi ea insemn5t a t e in extinderea cuibului. I n prim&var5 fagurii de culoare inchis5 sint
preferati d e matc5 pentru ouat, clci
e i tin mai mult5 c5lduril puietului.
Llirgirea spatiului de cuib are mare
rol in extinderea ouatului m5tcii.
V.n. Tehnica apicolli, lunile martie qi
aprilie, l5rgirea cuibului.
Pcistrarea cdldurii coloniei qi extinderea cuibului constituie o preocupare
pentru stupar fn special inprimele s5ptiimini ale primriverii, cind cuibul
esteabia infiripat, cu puiet putin qi deci
pot apare in cuib temperaturi rnai
coborite. Mai tirziu, cind extinderea
puietului a luat proportii Pnsemnate,
problema cgldurii nu rnai este atit de

CUIB

importantl. Stupii trebuie s5 fie ad5postiti de curenti gi vinturi tari, cel

putin in timpul iernii qi primgverii, crici dac5 albinele pot lupta ugor contra
frigului printr-o alimentare mai bogat5 cu miere, fn contra curentilor
reci sint cu totul dezarmate. V.n.
Vintul. Num5rul fagurilor in cuib este
in raport de puterea coloniei pentru
acoperirea lor cu albine, urmind ca ei
s5 fie ad5ugati pe m5sura cerintelor
si m5rginiti cu diafragme sau perne,
in spre spatiul go1 a1 stupului. Dupri
cercet5rile lui I. B. F r e e, crildura
pierdut5 gi deci scgderea temperaturii
din cuib, se compenseaz5 cu urm5toarele cantitsti de hran5 consumat5 In
medie pe zi de o albin5:

In prim5var5 stuparul trebuie s5 se

fereasc5 s5 deschidri stupul pe timp
rece; o va face numai pentru operatii
indispensabile.
Protectia exterioarli a stupilor in
prim5var5 gi toamn5 se face numai la
peretii care nu sint inc5lziti de soare;
cel putin peretele frontal trebuie lilsat
sri fie b5tut de soare, fapt care influenteazri mult dezvoltarea cuibului. 0
colonie bine protejat5 gi la exterior
se va dezvolta rnai bine.
In concordant5 cu temperatura, in
cuib trebuie s5 fie gi o umiditate relativ5 d e 75--80%, creind acea microclim5 favorabilil dezvoltirii larvelor;
f5rri aceasti umiditate s-ar produce
deshidratarea organic5 a larvelor 8i
puietul a r suferi.
Intr-adevgr, este stabilit cil temperatura normalg de 35C in cuib ajutii
puietului de albinh s5 eclozioneze
exact la 21 d e zile; clnd ea coboar5
la 30C albinele apar la 25 de zile;
la 20C albinele se nasc f5rP aripi.

f n schimb ea nu trebuie s5 depilgeascg

nivelul maxim de 35C cilci la 37C
albinele se nasc la 19-20 zile dar ele
apar cu aripile incomplet dezvoltate.
La o temperatur5 a cuibului peste
37C incepe sB moar5 din puiet pin5
la 14-24%, ceea ce este o pagub5
imens5 pentru c.regterea cuibului vi
dezvoltarea coloniei. f n afar5 de aceasta, culeg5toarele igi incetinesc act,ivitatea, num5rul c8ut5toarelor de ap8,
dup5 L i n d a u e r, se m5reqte intr-o
proportie de 90% in detrimentul strinsurii.
CULES este denumirea ce se d 5
activitgtii desf5gurate de un insemnat
grup de albine din colonie, cel a1 culeggtoarelor, pentru acumularea in stup
a mierii gi polenului. Culesul este in
raport direct cu prezenta nectarului
qi polenului i n flori qi mai ales de
bog6tia in zah5r a nectarului, cit gi a
substantelor albuminoide ale polenului. Sint flori care, degi cunoscute ca
bune produc5toare de nectar, uneori,
din anumite cauze, secret3 nectar
cu o concentratie d e zahlr sub 8%,
care nu mai atrage albinele decDt !n
cazul c l este mare lips5 in stup sau
in cimp. La cules albina alege dintr-o
serie de flori ce i se prezint5 pe cea
mai bogati in zahzr. De asemenea,
sint plante care produc mari cantitsti
de polen - cum sint de pild5 unele
conifere care intereseaz5 prea putin
albinele, fiind s5race in albumine.
Ele sint mult mai pretentioase mai
ales atunci cind au de ales dintr-o
mare varietate de flori aflate in unele
momente in natur5. De pild5, prim6vara gi vara, cind ele au pajigti pline
de diferite flori, culeg activ numai de
la cele care au un procent mare de
zah8r - 20-25-30%,
neglijind pe
celelalte; spre toamn5 ins5, pe miisuril ce florile dispar o dat5 cu sosirea

noptilor reci, ele sint bucuroase s5

soarb5 nectar qi de la cele care au
abia 8-9% zah5r. Albinele trec cu
oarecare greutate la cules de la o specie
la alta, pentru c5 aceast5 munc5 implic5 formarea unui nou reflex conditionat de cules. De aceea, dup5 observatiile f5cute in ultimul deceniu
de cercetgtori transportul stupilor in
pastoral pentru u n cules bun nu se
mai execut5 cu multe zile inainte d e
aparitia lui, c5ci albinele obignuite cu
primul gi micul cules de intretinere ce-i
oferise flora spontan5 ce a glsit-o infloritil la sosire, pierd citeva zile
din culesul principal. Stupii deci se
transport5 la pastoral in preziua aparitiei culesului mare, pentru ca ele s5-gi
formeze reflexul de cules in special pe
planta cu mult nectar. Numai coloniile cu o insemnat5 rezervl de albine
zbur5toare pot s5 fac5 fat5 unui cules
bogat. V.n. Tehnica apicold, luna aprilie - realizarea marei rezerve de culeg5toare.
Dar fn aceeagi m5sur5 productia va
fi influentatii oarecum negativ de un
a l t factor: prezenta la momentul oport u n a unui numeros puiet necilp5cit
care cere ingrijire atentii rji mobilizeaz5
fn slujba lui multe albine tinere. Invers cind in cuib deschis este putin
puiet, vor fi in cimp albine culeg5toare numeroase, mobilizate pentru
culesul respectiv. Cercetiltorii au statornicit c5 la un cules bun o colonie
ce are numai 1 kg de albin5 culeg5toare poate sii produc5 o recolt5 de
7 kg de miere: cu cit in stup disponibilul de albin6 zbur5toare va fi mai
mare, cu a t i t productia se mgregte in
raport mult mai insemnat: de pild5,
1,5 kg de albin5 zburiltoare produc
15 kg de miere, iar 4 kg dau 44 kg.
Stuparii caracterizeaza tipurile d e
cules gi productia de nectar Dn flori,
cu diferite denumiri: cules slab, activ,

CULES

122

mediocru, cules de stirnulare, de intretinere, cules mare, exceptional sau

m l e s de noapte etc., legate toate direct de cele dou5 elemehte de baz5 care
le creeaz5: secretia abundent5 a nectarului dintr-o anumitii floare, cit
.fjinum5rul mare de albine culegatoare
in momentul cind apare culesul principal. Folos mare pentru albine gi
:stupar e atunci cind sursa de cules nu
e prea departe de stupin5, iar zborul
nu epuizeaz5 fortele fizice ale culeg5toarelor.Desigur c5 in aceast5 privint 5 exist5 gi o limit5, care dac5 este
.dep5git5 de albinele culeg5toare, zborul lor este chiar in pagub5. De pild5,
prof. H a r d i n g de la Universitatea din Alberta (Canada) a obignuit
albinele s5 aduc5 nectar de la dep5rt5ri variate; la sosire, prindea albinele
marcate gi le cint5rea; a stabilit c5 o
albin5 care culegea nectar de la
8 km, venea cu guga goal5, c5ci toat5
inc5rc5tura era consumat5 pentru eforturile musculare ale zborului gi trebuia la intoarcere sii mai consume din
rezervele adunate in stup.
Citeva din aele mai importante cond i t i i pentru asigurarea unui cules
abundent sint urmtitoarele: o rezerv5
tnsemnat5 de albine culeggtoare tinere
sau ptistrate fiziologic tinere,
in

<
Cutit pentru descBpBcit fagurii cu rniere

CUTIT DESCAPACITOR

momentul aparitiei marelui cules ;

spatiu larg de depozitare a strinsurii
in stup; faguri gata cl5diti pentru ca
albinele s5 nu mai piard5 timp la
construirea lor; colonii ajut5toare facute din timp gi care se unesc cu colonia-mam5 la cules; prezenta m5tcii
in mijlocul albinelor, sau cel putin,
coloniei s5-i fie asigurat5 continuitatea dtiinuirii sale prin botcile respective.
CUTIT D E S C ~ ~ C I T O Rservefjte
,
la
descgpiicirea celulelor fagurilor plini
cu miere, inainte ca acegtia s5 fie
pugi in extractorul centrifug. Pent r u a lucra repede gi ugor, el se
tine intr-o cratitg cu ap5 fierbinte
agezat5 pe o lamp5 de petrol. Sint
cutite desc5pGcitoare inc5lzite continuu cu curent electric ce p5streaz8
permanent cgldura la o anumit5 temperatur5 in raport cu rezistenta curentului. El are u n declangator automat
care intrerupe curentul atunci cind
cutitul este prea fierbinte.
f n ultimii ani a fost realizat In
S.U.A. un aparat actionat de curent
electric, format dintr-o lam5 vibratoare migcatti foarte repede ; lama este
inc5lzit5 de un generator de aburi,
iar cutitul descgp5cegte odat5 fagurele
pe ambele fete. Cu acest aparat lucrarea este extrem de ugoar5, putindu-se
desc5piici intr-o or5 peste 100 de
f a g ~ rmari.
l

DADAXT CHARLES (1817-1902)

a
fost un apicultor, scriitor gi inovator
in apiculturB, de renume mondial. A
publicat lucrgri valoroase, din care
,,Albina gi stupul" s t 5 la temelia tehnicii apicole. El este creatorul tipului d e stup ce-i poart5 numele gi a
clrui m5surci de ram5 a fost adoptat5
$i la noi.
DALTA APICOLA est,e o unealtli d e
care apicultorul nu se poate lipsi.
Oric,e operatie in stupinti, cere ajutorul
acestei unelte. Intr-adev5r albinele
propolizeaz5 ramele s t u p i ~ l u ia t i t pe
scaunul pe care se reazem5 umeragele
lor, cit gi spetezele invecinate intre
ele. Apicultorul n u a r putea s5 fac5
revizia stupilor, f5r5 a o folosi. Dalta
apicol5 se face din otel inoxidabil
gros d e 2 m m d e dimensiunile prev5zute in STAS. Desenul al5turat este
15muritor.

Dalta apicolg

DANSUL ALBmELOR. Cind albinele

culeg5tjoare g5sesc in cimp nectar gi
polen bogat, indat5 ce se inapoiazh
in stup fac migc5ri asem5n5tJoare unui
dans. Felul acestuia este in functie de
directia vi distanta pin5 la sursa d e
cules: unele fac dans circular, altele
in form5 de secers sau imitind cif1.a I.
iar unele igi balanseaz5 abdomenul:
Acest loc il stabilesc in raport d e
pozi! ia soarelui in momentul cind efectueazli dansul, cit gi d e unghiul mi!c5rilor ce le fac fat5 de aceast5 pozitie.
Concomitent albinele care-1 execut5
t,ransmit gi mirosul florii respective gi
palitlatea nectarului adus in stup.
i21binele. cind executti dansul. emit
gi sunete, mai precis ultrasunete. Toat e aceste manifest5ri ca: dans, sunete,
mirosul nectarului ori a1 polenului
care e cel a1 florii de la care a u fost
culese, excit5 centrii nervcgi, iar albinele reactioneazs in consecint5. Cercet5torul v o n F r i s c h a perceput gi inregistrat pe band5 de magnetofon sunetele emise d e albinele dansatoare, sunete care se compun dintr-un
num5r mare d e impulsuri sonore.
Zgornotul se aseamgnti-foarte rnult cu o
b5taie rapid5 d e tob5 gi duce la con-

DANSUL ALBINELOR

124

cluzia c5 manifestatia sonor5 constituie un complement esential a1 dansului albinelor. ,,Albinele, care se inapoiazg de la o sursg unde se afl5 o
solutie d e zahgr foarte concentrat5,
bat toba foarte agitat In cursul fazelor
migc5rii balansante -in medie de 35
d e ori pe secundg - in timp ce albinele ce vin de la sursg melifer5 slab5,
emit numai 10-15 impulsuri pe secundg" (V. F r i s c h).
Toate aceste manifestgri din stup se
adreseazg gi sint sesizate numai de
albinele care au aceeagi stare fiziologic5 Si care fac parte din categoria culeggtoarelor. CercetBtorul, studiind am5nuntit ,,limbajulU albinelor, a dovedit
cii ele lgi transmit astfel pozitia locului de cules chiar ~i atunci c'lnd noi
nu vedem soarele, c5ci ele percep
razele ultraviolete pe care oamenii nu
le viid gi folosesc lumina polarizatg,
pentru a afla pozitia soarelui mascat
d e nori. E l documenteazii cu raportorul in minZi, tinfnd seama de indicativele date de o albing culeggtoare
ce danseazg in raport cu pozitia soarelui, unde ele se indreaptg gi la ce distantii anume.
Dansuri variate se observli. atunci
cind , concomitent , in naturg au apBrut.

Dans circular gi balansant a1 albinii

(Orosi

Pall)

DANSUL ALBINELOU

dou5 culesuri - care nu pot avea o

valoare egalg. fntr-o astfel de situatie,
in stup apar douii grupe de albine,
fiecare dansind altfel, in raport cu
bogstia nectariferg a plantelor respective g i distanta ce o are fiecare fat5
de stup. Cele care culeg de la floarea
cu valoarea nectariferg mai mare, vor
face u n dans mai agitat, mai energic,
fat5 de grupa ce aduce nectar cu procent de zahiir rnai scgzut. Cind nectarul
are un procent mic, de 10 pin5 la 13%
zahsr, dansul este sgltlret, pe cEnd la
culesul de la o floare cu nectar in
proportie de 30%, ele fac dansuri circulare. Cind concentratia de zahiir in
nectar scade sub 8-9%,
dansurile
inceteazg. Directia dansului se schimbii in raport cu migcarea soarelui.
Noaptea dansurile se intrerup, ins5
dimineata incep din nou.
Comunicarea, sau felul in care o
albinii culeggtoare transmite albinelor
din stup descoperirea unei noi surse de
nectar sau polen, este urmitoarea:
dansatoarea impiirtiiyeste albinelor din
juru-i o parte din nectarul adus in
gugii. Cu aceast5 ocazie, ea deschide
gura yi scoate o mic5 picgturii, far5 sg
intind5 limba. Vecinele ce o inconjoarii
igi intind gi ele limba vi sug nectarul
oferit de culegiitoare migcindu-gi antenele, ca gi cllnd a r comunica ceva unele
altora. Albinele primitoare ating cu
ltibutele fata culegiitoarei, ca gi cind
a r Indemna-o s i le mai dea. Tot astfel
se comport5 in primilvarg gi cgr8toarele de ap5, mai ales cind apa lipsegte gi ele au dat peste un izvor nou.
Culeg5toarele de polen fac un dans
asemgnlitor cu cel descris mai sus, in
form5 sinuoasii, desc6rcindu-gi cosuletele.
V o n F r i s c h sustine c5 albinele isi transmit tot prin dans gi alte
elemente asupra surselor de nectar,
dintre care chiar gi culoarea florilor

DANSUL ALBINELOR

125

respective, comunicare pe care o fac

mai repede sau mai incet, variind
astfel exprimarea.
Albinele mai fac un fel de migc5ri
sglttirete pe care cercetgtorii le-au
denumit tot ,,dansuriU. Ele se manifests astfel : cind. neputind s5 se curete
singure solicit5 altei albine s5-i fac5
aceast5 ,,toalettiU. E aga-zisul ,,dam
d e cur5tareL.. In aceast5 privint5
R . C a z v i n btinuiegte c5 acestea
s i n t intr-un numar redus in colonie,
specializate drept ,,cur5titoareU. Migc5ri neobiynuite mai face unele albine
care ,,maseazgX antenele gi picioarele
anterioare ale altei albine, ce desigur
ii cere acest ajutor. Cunoscutul savant
H a y d a k M. a observat cum albinele unei colonii orfane executau un
,,dam de bucurie" in momentul cfnd
d i n botca maturti a ap5rut mult agtept a t a matcti tfn5r5, n5dejdea de miine
a comunitgtii. Albinele fac acest dans
sprijinindu-se cu picioarele dinainte
pe corpul unei vecine, iar cu abdomenu1 execut5 5-43 migc5ri scurte gi
repezi; apoi trec mai departe la alte
surate repetind migcarea. S-a observat
c5 albinele mai execut5 acest dans vi
seara, la terminarea lucrului in zilele
d e cules intens, cind este timp linigtit
$i muncti spornic5. El 1-a denumit pe
acesta ,,dam de multumire."
Dansuri speciale au fost observate
d e L i n d a u e r in preajma roitului: albinele a\ea~g%
pe fagwi In zigzag balansindu-gi corpurile gi rotindu-yi aripile. Este destul ca numai
clteva s5 porneasc5 acest fel de dans,
c a apoi s5 devin5 aproape general;
colonia intreagii e prinsti de frenezia
lui, albinele emit nigte sunete asem5n5toare cu un zumzet iar pe urdinis
incepe s5 se strecoare yuvoiul viu de
albine in bucuria acestui miiret act
a1 nagterii unei noi familii. Zumzetul
acesta este bine cunoscut de stupari,

DAUNATORII ALBINELOR

care gtiu precis atunci c5 dintr-un

stup oarecare a pornit un roi.
DARWIN CHARLES, 1809-1882, mare
savant naturalist englez, autor a1 celebrei lucr5ri ,,Originea speciilor" (1859),
gi-a sprijinit cercetgrile biologice pe
realitatea gi conceptia materialists. El
vede lumea vegetal5 gi animal5 in dezvoltarea evolutionist5, derivind din
alte gi alte specii vii, de-a lungul milioanelor de ani. A stabilit de asemenea
insemngtatea poleniztirii incrucigate in
sprijinul vitalitatii yi fertilitgtii plantelor, mai cu seam5 la cele unisexuate.
A fost un mare admirator a1 albinelor
pe care le-a studiat, stabilind unitatea
biologic5 a coloniei, selectia ei, ereditatea givariabilitatea raselor, cit gi
leg5tura strins5 dintre floare gi albin5.

DAUNATORII A L B ~ E L O R .In afar5 de

bolile ce le amenin15 viata, lor gi
puietului, albinele au multi dugmani,
atit din regnul animal, cit qi din cel
vegetal. Unii din acegti d5un5tori
atacg albinele adulte, sau puietul,
altii rivnesc la hrana acumulatii f n
faguri consumind cu 16comie mierea,
or nimicesc fagurii de cear5 in c5utarea polenului yi altor rezidii organice cu care se hr5nesc.
Insectte diuntitozbre. A c a r i a n,
Acarapis Woodi V.n . Acarwza.
C ci 1 u g ci r i { a , Mantis religwsa este o insects din o r d i d A ~ t r o podelor ce se aseam5n5 cu licusta. Are
culoarea verde Inchis5 cu picioarele
lungi gi subtiri, inzestrate cu o agilitate far5 seam5n. Se hrgnegte cu insecte, in special cu albine, viespi etc.
Din fericire are gi ea multi dugmani,
intre care cei mai de seam5 sint ciorile.
La noi pagubele facute de aceast5 insect5 sint mici fat5 de alte t8ri.
C l e q t a r u l p c i s t u r i i , Silvanis sirinamensis, coleopterti de 1,5-

DAUNATORII ALBINELOR

126

2 mm care se hrGnegte, cregte gi se inmultegte in polenul colectat la fel ca

gi Carpoglyphus lactis gi Glyciphagus
domesticus apis. V.n. Polen, p5strarea.
F l u t u r e l e c a p de mort,
Acheronita atropos, p5trunde noaptea pe urdinig, scotind un semnal ca un strigiit ascut,it asem5n5tor cu eel a1 unei m5tci care
este inghesuit5 de albinele vriijmage.
El isi umple gusa cu miere si se intoarce pe aceeagi cale. La plecare, fiind
prea voluminos - c5ci are guaa plinii
- n u mai incape pe urdinis, iar albinele il atacii gi-l ucid.
F u r n i c a , Formica,avidi demiere,
atac5 stupii mai ales noaptea. Furnicile igi cl5desc locuinta in apropierea stupinei, iar uneori igi fac cuib
chiar in stupi, sub podigor sau intre
peretii dubli ai unor stupi astfel construiti. i n special noaptea atac5 fagurii cu miere qi nelinigtesc mult albinele. Uneori atac5 chiar puietul din
faguri; albinele, neputind lupta contra lor, igi pBr5sesc locuinta. fn atari
situatii, degi furnicile sint folositoare
pgdurii, trebuie luate m5suri severe.
Uciderea furnicilor se face turnind citeva zile petrol pe locul furnicarului.
Arseniatul de sodiu - 3-4 g amestecat cu putin zahsr, se pune intr-o
cutie acoperit5 cu pfnz5 metalic5.
In lipsa arseniatului de sodiu se
poate prepara o solutie de borax care
este chiar mai bine consumat5 de furnici, cu acelagi efect. fn 100 g apii
fierbinte se dizolv5 20 g borax; solutia
se amestec5 cu 100 g miere sau zah5r ;
se d 5 furnicilor tot in cutii acoperite
cu capac de pin& metalicg cu ochiuri
de 2-2,5 mm. 0 metod5 practic5 este
ca in jurul stupului atacat s5 se presare cenuv5, iar t5rugii 95 se ung5 cu
p5cur5. Sarea de buc5t5rie presBrat5
in jurul furnicarului inde$rteaz5 furnicile din prisac5. Se presar5 de ase-

DAUNATORII ALBINELOR

menea gi in jurul t5rugilor sau postamentelor pe care stau stupii.

G i n d a c u l a l b i n e l o r , Trihodes apiarius, este un vierme cam de.
12 mm lungime care triiiegte numai
acolo unde stupii sint 18sati murdari
si neflambati in fiecare prim5varA.
In stare natural5 viermele se adsposteste in scoarta copacului, in a c5rui scorburii stau albinele unei coloniiTotugi s-au g5sit gi in stupii sistematici, unde larvele lor triiiesc cu rezidiile necuratate aflate pe fund. El
atac5 gi puietul in faguri. Larvele
acestei insecte se dezvolt5 in celulele
puietului. Un tratament bun este fumu1 de tutun. V. n . Pa'duchele albinelor .
G d s e 1 n i t a , Galleria
mellonella, fluture de culoare cenugie-argintie, d e 1,5-2 cm lungime, foarte prolific, depune ou5 in stup si citeodatg
chiar in celulele fagurilor. Dup5 Borchert, femela depune pin5 la 1 000 d e
ou8, alegind stupii r5u pgziti, in care
patrunde in timpul noptii. I n cursul
verii apar 2 - 4 generatii de molii. Din
ou5 ies larve care sap5 galerii in fagurii vechi, pe la baza celulelor hr5nindu-se cu resturi de polen, cft qi cu
resturi organice rlmase, de la puietul
deja eclozionat. Galeriile din faguri
le c5ptugesc cu o tes5tur5 deasii, pe
unde albinele nu pot trece ca s5 ucidA
larva fluturelui. Larva folose$te pentru completa ei dezvoltare 0,4 g cear6.
Mai este o varietate rnai mi&, numai
de 7-8 mm denurnit5 Achroca grisella care face tot atitea pagube. Este
mai putin prolific5, depune pin5 la
300 de ou5. Larvele acestei specii
ajung pin5 la 1,5 mrn. MBrimea larvelor la ambele specii insii depinde in
bun5 mAsur5 gi de conditiile de mediu
exterior gi hran5. Fluturele mare ierneazii in faza de larvii gi pupg, iar
cel mic numai ca larvii. Peste iarnii

DAUNATORII ALBINELOR

127

ei stau nemigcati, f3r5 s5 se hrgneascii.

Pericolul mare este pentru fagurii din
depozit, pe care-i distrug. Lupta contra lor se duce prin asfixierea fluturelui, a larvelor gi pupelor cu fum de
sulf, dar care trebuie repetat5 din dou5
fn douti siiptiirnini, incepind din martie-octombrie. De cPnd ins5 sint in
comer! alte produse mai ugor de aplicat gi f5r5 riscuri, afumarea cu sulf
se folosegte mai putin. De exemplu:
paradiclorobenzenul (C,-H,-CI,), care
se prezintg sub form5 de cristale mici
albe. Produsul se folosegte punindu-se
o lingurits pe gipca superioar5 a unei
rame cu faguri; aceastfi doz5 este suficient5 pentru un corp de 10-12 faguri. Corpurile se suprapun gi se lipesc
cr5pciturile la locul de imbinare cu
figii de htrtie lipite cu pap. Produsul
se volatilizeazci la
20C. Sporii unor
bacterii cunoscuti sub numele de ectobacterin 3 gi virusul poliedriei care
stnt pulberi alccituite din spori gi
bacterii, atacti gi se dezvoltii in corpul larvelor de gaselnit5 distrugind
larvele din faguri. Ei pulverizeazii fagurii cu a c q t i spori care sint inofensivi pentru albine ?i stupar in proportie de 0,1 g de ectobacterin 3, pentru
fiecare ramci. f n acelagi scop se folosegte gi acidul acetic, V.n.
L u p u I a 1 b i n e l o r, Philanihus triangulum este o viespe rnai
mica dar foarte puternic5, care prinde

Lupul albinelor

DAUNATORII ALBINELOH

din zbor albinele, le ucide gi

le duce la cuib, unde le dB ca
hran5 larvelor. Face pagube in
stupinti atunci cind num5rul
lor este mare. Cunoscutul entomolog I. H. F a b r e susfine
cfi fiecare viespe din aceast5
specie ucide pin5 la 300 de
albine. Pericolul mare pentru
albine apare atunci cind cuiburile lor, cl5dite in pgmint, d e
preferat din cel nisipos, sint prea numeroase prin apropierea unei pris5ci.
Lupta contra lor trebuie dus5 cu
toat5 strggnicia. Sulfura de carbon le
asfixiaz5 turnind-o prin intrarea principal5, care se astup5 cu piimint. Cine
nu are sulfur5, poate turna 5-43 litri
de motoring in cuib, acoperind apoi
cu piimint.
M e 1 o el Meliie uerigatus, cu larve
de culoare neagr5 gi Meloe proscarabeus, de culoare g5lbuie sint Iriungulini din fam. Meloidae care contine
cantarid5 in corpul lor provocind
boala triungulinosa. Larva se nagte
din ou5 depuse de femel5 chiar pe p5mint. Aceasta se urc5 pe flori yi agteapta sosirea albinelor de care se
agat5. Fiind foarte mio5, c6ci m5soar5 2-3 mm, albina o duce in stup,
unde ea atacii larvele cu care se hrgnegte. Ele se fixeaz5 pe corpul albinei
in dreptul corsetului (petiol) pe inele
abdominale sau pe cervix, provocind
albinelor o mare nelinigte. Ele se zbat
fgcind salturi curioase, asem5ngtoare
cu un dans gi caut5 s5 se scuture de
paraziti fgr5 ins5 a reugi. Albinele
parazitate nu se mai hrgnesc ~i mor.
Cite odat5 cind colonia este infestat5
de aceste larve, ele stau cu zecile pe
albine, incit acestea iau o culoare
brun-roscatg sau neagrri, in functie de
specia parazitului.
Tratamentul cel mai bun este fumul
de tutun, pe care deindatii ce-1 simt

DAUNATORII ALBINELOR

128

parazitii p5rHsesc corpul albinei gi se

]as5 s5 cad6 pe fund. Apicultorul intinde acolo o hirtie mai groasii pe care
cad parazitii gi ii aruncii apoi in foc.
Altfel, dupii 3 - 4 minute ei se redreseaz5 rgspindindu-se repede in stup.
f n colonii puternice, albinele se organizeaz5, atac5 larvele in stup, le prind
cu mandibulele gi le ucid, scotindu-le
afar5, pe scindura de zbor.
M u s c a s e n o t a i n i a , Senotainia tricuspis, este o insect5 care-gi
depune larvele pe trupul albinelor, generind boala senotainoza. Este ceva
mai mica decit musca comunii, 6-8
mm, gi se deosebegte de aceasta prin
culoarea sa cenugie deschisii, avind o
pat5 alba pe cap gi picioare mai lungi.
Din zbor, se agazii pe trupul albinei,
depunind 1-2 larve foarte mici, ce
nu pot fi distinse cu ochiul liber. MBrimea acestora este de 0,7--0,s mm gi
abia de 0,4 mm grosime. 0 singura
muscii depune 100-700 larve. Larva
depus6 are u n aparat bucal chitinos
propriu, cu care incepe s5 road5 inveligul d e chitin& a1 albinei. Se b5nuiegte c5 in atingerea acestui scop este
ajutats ~i d e o secretie glandular5
acid5, care dizolvii chitina toracic5 a
albinei. 0 data pZitruns5 in torace,
larva incepe s5 se alimenteze din tesuturile musculare ale insectei p5trunzind uneori in cap, in organele sensibile gi mai cu seam5 in torace.
Insecta gazd5 moare in citeva zile
de la parazitarea ei, obignuit 3-6 zile.
In acest timp larva parazit5 a gi ajuns
la, maturitatea sa larvar5, cfnd p5r5segte trupul inert qi se ingroap5 la 7 cm
in @mint. Acolo st5 25-27 zile sub
form&de pup5. Dup5 B o i k o, ciclul
de dekoltare in timpul verii este foarte
variat,.de la 15-33 de zile. fn cursul
unei veFi se succed cel mult trei generatii; cea de toamn5, in stare larvarii,
se ingroap5 pentru iernare fn pgmint,

DAUNATORII ALBINELOR

unde st5 ca pup5 pin5 in aprilie, cfnd

apare ca insect5 adultii.
Sint localit5ti gi stupini grav atinse
de aceast5 musc5 parazitar5, care
poate distruge familii intregi.
La noi in tar5 abia in 1956 a fost
identificatg de C. P e 1 i m o n in
citeva regiuni din gesul dungrean; a
fost giisit5 ins5 gi in nordul Moldovei.
Aria sa de r5spfndire este mare ca ti
pericolul pe care il reprezintii, dac5
nu se vor lua m5suri pentru distrugerea ei.
Tratamentul const5 in folosirea unei
paste din pulbere D.D .T. amestecatg
cu scrobeal5 de cartofi, sub form5 d e
emulsie.
Ea se prepar5 cu ap5 in proportie de
I%, amestecindu-se ulterior cu 100 g
pulbere de D.D.T., in concentratie de
10% sau dac5 in corner! se va giisi
D.D.T. cu concentratie de 20%, se vor
pune numai 50 g. Amestecul acesta
emulsionat se intinde pe o pfnz5 alb5
sau hirtie, ori placaj, vopsit in alb,
exact cit suprafata capacului stupilor
din prisaci, care este locul de predilectie a1 mugtei, ce st& acolo 18 pfnd5
gi atac5 albinele din zbor. Musca se
agaz5 pe pinzti gi se intoxic5 repede.
Emulsia se intinde din nou dupa 10
zile; seara se ridicii d e pe capace pfnzele, c5ci roua ce cade noaptea cft pi
ploile spa15 emulsia sau o dilueazii
atit, incit nu mai prezint5 pericol pentru mugte. 0 m5sur5 practic5 este agezarea pe capacul stupului a cftorva
farfurii albe gi adinci pline cu ap5 in
care se picurii 2-3 pic5turi de metylmercaphtos, care atrage mugtele ie
se inneao5 ugor In ap5 (I. D a v idenko).
P d d u c h e l e a l b i n e i , Braula coeca, este un parazit rotund, roqiatic, pgros, cu 6 picioare, trgiegte pe
albine, stfnd pe toracele lor gi alegind
de preferintg matca. Fie c5 parazi-

DAUNATORII ALBINELOR

129

teazH matca ori albinele

le excitil cu lgbutele buza
insectei gazde. E a ii intinde trompa cu resturi
de hran5, cu care parazitul se alimenteazg.
Cind ins5 paraziteaz5 Pgduchele almatca, ea se hrsnegte din binei (Braula
ce in ce rnai putin, slg'Oeca)
beste, depune un num5r
rnai mic de oug rji cu timpul. piere.
P5duchii se inmultesc repede. Femela
depune ouii sub cHpEicelul celulelor
cu miere din faguri. fnmultirea are
loc in lunile iulie gi august, dupti
care urmeazg apoi o perioadg de stagnare. fn lunile martie rji aprilie, cind
albinele fac zboruri de curgtire, ei se
imputineazii.
Tratamentul cu naftalin5 a1 coloniei
invadatg de pilduchi este complicat,
dar bun. Se folosesc doze de 5-20 g
naftaling sub form5 de cristale prestirate pe un carton sau foi de hirtie rnai
groase. Spre margini se lass cite un
spatiu liber de 5-10 cm pe care se
refugiaza unele albine ce ar putea ctidea pe naftalin5. Peste stratul de naftalinii e bine s5 se arjeze o pinz5 met,alic5 sau tifon ca albinele s8 nu cad6
direct pe subst,antg.
Doza ce se dH coloniilor este in raport de puterea de rezistentg a speciei
de pgduchi aflati in prisacg, cit gi de
sensibilitatea albinelor, fat5 de naftaling ; o do25 prea mica n-are efect asupra parazitilor, iar cele prea mari d l u neaz5 albinelor sau puietului. De aceea, Pn prealabil, se face o prob5 cu
patru stupi pe fundul cgrora se aplicti
cite o doz5 de naftaling de respectiv
5-10-15-20
g. Dupg 16 ore se scoate
cartonul gi se vede comparativ care
doz5 e rnai activ6, aplicindu-se tuturor stupilor cu paraziti. f.nainte de a
pune naftalina, fagurii se distanteaz5
putin. Prof. P o 1 t e e v las5 matca

DAUNATORII ALBINELOR

pe fagure, protejatH sub cHp6celul din

pinzg metalicil, avind cu ea gi c'lteva
albine insotitoare. V. n. Colivia, c. de
protectie.
Naftalina se presar5 seara, iar a
doua zi, dupg 16 ore, se scoate cartonul
cu parazitii ametiti care se ard. Naftalina poate fi folosit5 din nou. Tratamentul se va repeta dup5 10 zile.
Dacii rnai apar pgduchi el se aplici
qi a treia oars.
In ultimul timp rezultate foarte
bune se obtin prin fumigatii cu
fenotiazinii. Substanta se prezint5 sub
form5 de cristale cafenii-cenugii inodore, care se oxideazg la lumin5 gi aer.
Ea este folositg obignuit ca intermediar in sinteza diferitelor medicamente. Substanta a fost folosit5 pentru prima dat5 de I. C i u k a 1 o v
in Bulgaria pentru distrilgerea p5duchilor. In afum5torul cu jar se introduc 6 g substant5 (2 lingurite rase)
invelite intr-o hirtie. Doza este suficientii pentru dou5 colonii. In 30 secunde se dau 30 jeturi de fum pentru
o colonie, apoi tot atitea si in stupul
vecin, apoi din 20 jeturi in primul
stup si tot atitea f n cel de-a1 doilea.
fn total se dau in dou5 minute 100
jeturi de fum, consumindu-se doza indicat5 rnai sus. Fumul trebuie s5 intre
in toate intervalele, de aceea afumgtorul se plimbii pe urdinig cfnd la
dreapta, cfnd la stinga. Pentru alti
doi stupi afum5torul se reincarcg cu
alte 6 g substant5. Singurul neajuns
e cii ac$iunea fumului scade cind temperatura aerului deptigeqte 10-12"C,
iar la 26C este inoperantg. E bine
ca afum5torul sii aibh o teavg prelungitoare care intrii pe urdinig gi rHspindegte astfel in stup fumul de fenotiazin5. Operatia se va repeta d u p i 7
zile, pentru a ucide generatia ce' a
eclozionat din ouille neatacate, V.n.
In primHvar3, cind fagurii se descg-

DAUNATORII ALBINELOR

130

pgcesc pentru a fi dati albinelor ca

hran5, operatia s5 se facg in laborator,
iar capacelele s5 nu se dea la Lins albinelor; sub ele pot fi larve de ptiduchi
incti nedistruse, care, dezvoltindu-se,
paraziteazg din nou colonia.
Fagurii cu miere sub a cfiror cgpgcele de cearti larvele pgduchilor igi
fac culcugul, s5 nu fie dati albinelor
altor colonii, inainte de a fi supugi
actiunii vaporilor de acid acetic. V.n.
Acidal acetic.
In lupta contra acestor paraziti,
apicultorii trebuie s5 nu uite niciodatti c5 p5duchii sint purttitorii parazitului nosemozei gi deci pe ling5 pagubele amintite, ei pgstreaz5 gi difuzeaz5 in stupi, acenstB primejdioasg
boalg.
P ii i a n j e n i i atacB albinele
mai ales cind iau nectarul din flori.
E i stau ascunsi intre petale, iar cind
albina igi introduce capul in adincul
florii, o atncg, infigindu-gi msndibulele pe petiol
cel ce face leggtura
dintre torace gi abdomen - paralieind-o complet. Dup5 ce suge singele
victimei, agteapt5 la rind altg albing.
Csn mni primsjdioasti este specia Tharnisus roturdztus de culosre galben5rosiaticg, care se agaz5 pe florile cu
culoare assmsnltoare. Sint altii, mai
mici, ce tr5iesc mai ales in florile de
sulfing qi care paralizeazg albina culegtitoare intepind-o cu un ,ac veninos
in centrii cervicali dintre cap gi torace. Contra acestor dugmani apicultorul este cu totul dezsrmst. Alti p5ianjeni mici stau prin iarb5 in fata
stupului, atacind albinele care se inapoiaz5 cu nectar sau polen gi cad jos,
pe pgmint. Dintre acegtia pgianjenullup, Lycosa, ori pgianjenul cu cruce
sau cu'diademg gi altii, toti sint dugmani da m 9 ~ r t ea i albinelor singuratice. E i nu ptitrund in stupi unde a r fi
distrugi; deci lupta contra lor este

DAUNATORII ALBINELOR

foarte greu de dus. 0 mSsur5 bung e ca

terenul din fata urdinigului s5 fie totdeauna perfect curat, iar buruienile
distruse.
P l o ~ n i t ad e c i m p , Palomenu prosina, de culoare verde cenugie
pe spate gi ugor castanie pe abdomen.
Ea emanl un miros nepllcut cind este
strivitg. Atacg albinele cind se inapoiazri din cimp gi cad greoaie in fata
stupului, le suge singele gi continutul
dulce a1 gugii.
U r e c h e 1 n i t a , Forficula auricaria, insectti omnivor5 care se adgpostegte prin stupi, ctici ii convine c5ldura si umiditatea din interior. Urechelnitele stau ziua ascunse sub fundul stupului. Noaptea p5trund prin
urdinig in stup sau pe sub podigor gi
capac. Cind sint numeroase pot provoca pagube mari in stupin6, cgci consumti mult5 miere; uneori atacg piistura gi chiar puietul. Contra lor se folosegte un aluat compus din fosfurg de
zinc cu f8in5. Aluatul se face dintr-un
pahar cu ftiinl de griu, unul cu mglai
gi doug linguri de zahtir tos. Fosfura
de zinc se adaug5 in cantitsti mici
pin5 aluatul devine putin cenugiu.
Cu acest aluat apos se unge marginea
fundurilor gi laturile de contact ale
capacului cu stupul, deci pe acolo pe
unde d5un5torul p5trunde noaptea in
stup. Efectul acestui preparat dureazB un an.
0 mfisur6 practic5 este gi urmtitoarea: peste podisorul stupului se agaz5
un sul de cirpe in care dSunBtoru1 obignuieste s5 se ascundti in timpul zilei
Spre sear5, cirpa strins6, se scuturg
in foc, unde insectele sint arse.
V i e r m e 1 e a ;ii, Mermins albicans, cit gi specia Mermins nigrescens,
sint paraziti a i albinelor. Ele 11 iau
din apele murdare, sttitute. PBtrunzind
in intestinul insectei, triiiesc ca orice
parazit intestinal, pe seama sucurilor

DAUNATORII ALBINELOR

131

DAUNATORII ALBINELOH

digestive. Albinele slgbite, mor inainte de timp. Lupta contra parazituViespe de p5mEnt
,-,
lui se duce prin secarea b5ltilor murda(Orosi Pall)
re din jurul prisgcii gi instalarea unui
ad5p5tor cu ap5 indulcit5 la care albinele se obignuiesc, p5rrisind biltile.
V i e s p i 1 el Vespa vulgaris, atacs
in special coloniile slabe toamna, in
diminetile reci, cind stau strinse in
ghem, pentru pgstrarea c5ldurii proprii. Lupta contra viespilor este destul de grea gi d e lungs durat5. Trebuie
cercetate toate podurile locuintelor,
grajduri, magazii, stregini, unde ele
igi fac cuiburile care trebuie distruse.
B o t g r o s, Cocothra~istes-cocosthStropirea cuiburilor cu tetraclorur5 raustes, este o pasgre inecct,ivor5 cu
de carbon le ucide imediat. Rezultate pene multicolore b5tEnd En cenugiu gi
bune dau momelile cu carne puse pe cu u n cioc gros gi tare. E a nu se mulacoperigul stupilor, citeva zile in gir. tumeste s5 m5nince albinele, dar igi
Viespile sint avide d e carne. Dup5 ce face gi rezerve de hran5 pentru zilele
s-au obignuit s5 se hrsneascri astfel, cind acestea nu ies din st.up. Pashrea
apicultorul otrgvegte momeala presii- le prinde din zbor gi dac5 este sFituli4
rind pe ea verde de Paris, sau altri prisosul il pune la p5strare En tepii
otrav5.
copacilor sau in tufigurile de poruml n afar5 de viespea domestic5 mai bicii, miices etc. pentru a le avea ca
este o alta ce face mari pagube in pri- hranii pe timp nefavorabil.
B r o a s c a r i i o a s d , Rana essacs, crici prinde gi ucide din zbor
albinele: este Vespa crabo care se asea- culanla, cea cu piele acoperit5 de ummrin5 cu lupul albinelor. Ea igi face fl5turi cu lichide iritante, se ad5poscuibul prin maluri gi scorburi, cuib tegte in jurul stupinilor gi, stind sub
care are forma unor conuri mari, cu fundul acestora, face pagub5 consuun diametru citeodat5 de 30-40 cm, mind albine. fn timpul noptilor linigconstruite dintr-un fel de celuloz5 pe tit,e iese din ascunzig gi apropiindu-se
care o secreteaz5 glandele lor salivare. de scindura de zbor, prinde albinele gi
Aceste viespi se distrug introducind le inghit.e. Ariciul e cel mai bun paznic
in orificiul conului locuintei lor, tam- contra lor, c6ci se hra'negte cu ele.
pcane muiate in sulfur5 d e carbon,
C i o c 6 n i t o a r e, Picus, este o
dupri care se lipegte intrarea.
pas5re insectivors, care fns5 atacg alPBsBri gi alte anlmale insectivore. binele numai fn sezonul d e iarn5 cPnd
B e r z e, Ciconia. In ciiutarea 15cus- ele st'au strinse in ghem f i r 5 putintg
telor, umblind prin culturile joase cu de ap5rare. CPnd stupii slnt ltisati fsr3
plante entomofile cum sint de pild5
trifoigtile in floare berzele distrug supraveghere ii gguregte, p5trunde
foarte multe albine. Pot fi speriate pin5 la ghem gi m5ninc5 albinele.
Pas5rea fiind foarte folositoare p E
prin focuri de arm5 f5r5 a fi ucise cind
apar in aceste lanuri inflorite in preaj- durii, nu trebuie nimicith. Cum igi
tr5deaz8 prezen1.a in stupin5 prin cioma cErora slnt stupini.

DAUNATORII :ALBINELOR

132

c5nituri gi fiind fricoas5, poate fi ugor

alungat5. L a nevoie se impugcs una
gi se atirn5 ca sperietoare in stupin5.
L ci s t u n, Apus apus, pas5re foart e asemtinstoare cu rindunica gi ca inf5tigare gi ca zbor. .Triievte in grupe
mari, cu sutele gi atac5 stppina mai
ales inspre toamnil, cind se a d u n i pent r u cllitoria spre t5rile calde. Pis5rile
se sperie cu focuri de pugc5, dar revin
dup5 1-2 ore. Rindunica nu face pagube in prisacs, c5ci dup5 indelungate
observatii s-a constatat c i ea consum5
numai trintori gi nu a t a c i albinele.
P i t i g o i , Parus major, este o
pasgre mic5 gi vioaie cu pene cendgiiverzui pe spate gi galbene pe pintece.
Sint multe specii de pitigoi. Ele stnt
p b 5 r i foarte utile in livezile yi p5durile noastre. Iarna cind e z5padi mare
in lips5 de hrani, pitigoii se obignuiesc s5 cioc5neasc5 la urdinig pin6 albinele ies din stup gi atunci le m5ninc5.
Dac5 nu sint inc5 obignuiti, ei pot
fi indepgrtati cu zgomote de arms sau
atrggindu-i cu mincare in alt5 parte.
De asemenea este bine ca la urdinig s5
se pun5 o apgrgtoare, care impiedic6
pitigoii s5 ajung5 la el.
P r i g o r i e, Meropus apiaster, pas l r e insectivors multicolor5, cu u n
cioc ascutit, are un zbor repezit, in
vitez5 mare, apoi planat gi din nou
In zig-zag-uri. E a igi face cuibul d e
form5 sinuoasi in maluri gi diguri.
Cregte acolo cite patru-cinci pui, iar
toamna migreaz5. Cind ele vin in
stoluri mari, atac5 masiv culeggtoarele in cimp gi chiar in prisac5. fn
guga prigoriilor impugcate s-au g5sit
cite 40-50
albine nedigerate. La o
invazie mare de prigorii albinele se
retrag in stupi gi nu ies decit spre
seari.
In timpul incubatiei, pgs5rile sint
inibugite in cuib cu sulfur5 de carbon,

DAUNATORII ALBINELOR

antracit sau chiar cu D.D.T. Sulfura

se toarn5 pe gomoioage de cilti gi se
introduc in orificiul cuibului astupindu-1 cu p5mint. Sulful se fixeazti
pe figii de carton de tipul celor cu care
se afumi butoaiele. Antracitul i n m6rime cit o nuc5 se u d 5 bine gi se aruncg
in interiorul cuibului care se astup5;
D.D.T. pulbere sau lichid se pulverizeaz5 in cuib. Apicultorul sovietic
T a s c e n k o a inovat o curs5 f5cut5 dintr-un tub d e tab16 care are
d o u i intriri. E a se ayaz5 la intrarea
cuibului; pasirea din interior ce vrea
s5 i a s i sau cea de la exterior ce vrea
s5 intre in cuib forteaz5 portita, intrg
in tub, dar nu mai poate iegi.
Alti apicultori le nimicesc noaptea
in felul urmitor: p5s5rile adulte cu
puii lor zbur5tori fnnopteaz5 obignuit
pe cr5cile pomilor din apropierea cuiburilor; ling5 pomi se fac 2--3 c5pite
de paie. Pe intuneric, stuparul dB foc
la clpite si in acelagi timp alt5 persoan5 trage in aer 2-43 focuri d e armti.
P5s5rile speriate zboar5 in grup spre
lumina focului de paie, igi ard aripile
gi pier.
Un alt mijloc practic gi ugor de a
le goni consti in folosirea de zmee cu
care se joac5 copiii care se inalfil deasupra stupinei cind apare un cird d e
prigorii. Ele se sperie de zgomotul
f5cut de zbirniitoare gi adeseori p5r5sesc localitatea.
$ o a r e c i , Mus musculus, fac
multe daune in prisac5, fie c5 ajung
in stupi sau in depozitul fagurilor cu
miere. Ei p5trund in stupi prin urdinigurile prea deschise, in timpul noptilor reci de toamn5, cind albinele
stau strinse in ghem, gi nu pot sri-i
goneasci. Igi fac culcugul de iarn5 in
paiele sau materialul izolant de dincolo de diafragm5, unde albinele nu-i
urmgresc nici cind vin zile mai calde.
De acolo pgtrund zilnic in cuib, stric5

DAUMATORII ALBINELOR

133

fagurii, fag zgomot, murdgrii, m5nlncl albinele amortite c5zute pe

fund gi nelinigtesc colonia. Adeseori
albinele se imboln5vesc de diaree din
cauza acestei nelinigti permanente yi
a murd5riilor.
Lupta contra lor trebuie s5 fie permanent5 :
,
La urdiniguri se pun din vreme
grstare, pentru ca ei s5 nu pGtrund5
in stupi. Se reduce in5ltimea urdinigului la 4 mm. f n ad5postul de iarn5
se pun gr5unte otr5vite cu arsenic ori
stricnin5. Cfnd iernarea se face afar5,
se vor pune prin paiele de la fund aceleagi gr5unte.
Prin locurile pe unde circulg se
vor ageza farfurii cu f5in5 de griu;
clnd ei s-au obiqnuit s5 o consume, se
amestec5 cu ghips praf, care pietrificindu-se in stomac ii ucide. De asemenea mgnunchiuri de urzici mare,
Urtica dioica, puse sub stupi in ad5postul de iarn5, indep5rteaz5 cu totul
goarecii .
Cursele de voareci sint de asemenea un bun mijloc de a-i stirpi.
S o p i r 1 a , Lacerta, este un dugman periculos a1 albinelor cu a t i t
mai mult cu cit prezenta ei e greu d e
observat; ea s t 5 pitit5 sub fundul stupului putind s5 se fixeze in aceastg
pozitie datorit5 ventuzelor ce le are
la 15bute. De acolo scoate din cind in
ctnd capul afar5, inghite albinele ce
cad in fata stupului, venite din zbor
sau cind stau in barb5 intinse pe fund.
Autorul a disecat citeva gopirle, mai
ales din cele verzi, denumite in popor
guyteri gi a g5sit in medie 25 cadavre de
albine in stomacul fiecireia. Sopirla
are o limb5 lipicioas5 de care se prinde
repede insecta, pe care o striveqte gi o
inghite. Ariciul le nimicegte hr5nindu-se cu ele.
Plante d2iungtoare 0 t r ci e l u l
d e b a 1 t ci, Utricularia vulgaris L.,

D A U N A T O R ~ ALBINELOR

Curs5 pentru voareci

este o plant5 insectivorg din fam.

Lentilutariaceae care posed5 capcane
pline cu nectar, spre care trag albinele. Acolo planta secret5 un acid
care descompune corpul albinei , r5minind doar resturi de chitin5.
P i c i o r u l c o c o ~ u l u idin
fam. Ranunculaceae, cu peste 20 de
specii ca: Ranunculus acris f i Ranunculus puberulus, respectiv floarea brogteasc5 qi r5runchielul sPnt plante cu
polen otrtivitor. V. n. Boala de mai.
R o u a c e r u l u i , Droserra rotundifolia L., denurnit5 prin alte locuri
iarba fiarelor, sau rece, face parte din
familia Droseraceae. Ea cregte prin
turbgrii, locuri umede. Fiind o plant&
carnivorg, ea se hr5negte gi cu albine.
Florile ei mici, albe, parfumate, au
perigori foarte sensibili, mici gi rogiatici, cu extremitatea dilatat5 In form&
de bulb, care str5lucesc ca pictiturile
de rou5 gi atrag albinele. Clnd ele se
agaz5 pe floare, planta o agatti cu
acegti perigori secretind o materie viscoas5. Albina se zbate s5 scape, excitti
perigorii glandulogi cit gi frunzele
plantei care o prind ca intr-o capcanti.
Perii secret5 un suc asemtiniltor sucului digestiv care dizolvi insecta pin3
nu mai rtimine nimic din ea. In Delta
Dungrii exist5 acest pericol fntr-o milsur5 mai mare.
S p i c u 1 d r a c u l u i , mohorul,
Setaria verticillata, din familia Gra-

DESCAPACITOR

134

Tavil de desc5p;icit fagurii cu

miere

mineue, i se mai zice prin alte locuri

iarba fiarelor, sau dughie, create prin
locuri cultivate, avind florile dispuse
in panicule spiciforme. Albinele, c5utind sg recolteze polenul plantei, se
prind cu picioarele de cirligele setelor
gi r5min agstate, murind de foame.

DESCAPACITOR este un vas pentru

desc5pcicit fagurii. f n el cad cap6celele celulelor cu miere t5iate c.u cufitul desciipcicilor. V. n . Cel rnai simplu gi practic desc5pgcitor pentru o
mica stupin5 este o tav5 intins6 care
atunci cind se umple cu c5p5celc de
miere, se scurge intr-un bidon de form5
tronconica cu baza lerg5 sus. Acolo
c6p5celele se ridic5 la suprafata, de
unde se scot aproape uscate, iar mierea r5mfne curat5.
DESFACEREA PRODUSELOR APICOLE

era cu ani in urmg o problem5 dificil5 pentru apicultori clirora li se

ofereau cu greu posibilit5ti de comercializare. Acum, comertul fiind o
Intreprindere de stat, stupinile unit5tilor agricole socialiste gi orice apicultor iqi desfac produsele cu uqurint5
prin cooperativele locale. Apicultorii
produc5tori trebuie s6 tin5 seama c6
au obligatii s6 prezinte un produs cit
mai bun.
Mierea lichidd. Desfacerea acestui
produs este in direct5 leg5tur5 cu dou5
conditii: produsul s5 fie de mlitate

DESFACEREA PRODUSELOH

bung, cu o arom5 pl8cutG gi o Inftijiyare frumoas5: limpede, curatl, iar

prezentarea mierii s5 se fac5 In diferite ambalaje, dup5 cerintele cump5r6torilor.
fn aceast5 privintg borcanele din
sticl5, celuloid sau alte materiale plastice sint cele mai recomandabile incepind de la 0,250-2 kg.
Desfacerea mierii se mai face gi fn
bidoane de tab15 cositoriti sau spoit5,
dar in nici un caz in cele de tab15 zincat5. Izolarea peretilor de tab18 se
poate face chiar gi de c6tre apicultor,
folosind o solutie a c6rei formu15 este
urmztoarea: se dizolv6 In 50 g alcool
10 g sandolac. fntr-un alt vas se dizolvd in alte 50 g alcool 20 g gamelac qi 2 g terebenting. Toate acest e solutii se prepar5 la rece. Se amestec5 cele d o 6 solutii numai in momentul spoirii peretilor interiori a i
bidonului. fn felul acesta tabla nu
se va oxida si deci mierea nu-gi schimb6 continutul. Bidoanele mari de 25 kg
vor avea la mijloc un capac cu diametrul de 15-18 cm, pentru a putea fi
bine spalate in interior, cit qi un bugon
cu qurub la un colt, pentru scurgerea
integral% a mierii din ele. Pe bidoane
se indic5 sortul mierii, cantitatea net0
?i numele produc6torului.
Un alt mijloc practic de desfacerea
mierii lichide este butoiul care s5 nu
fie mai greu de 100 kg, deci de o capacitate litric6 de cel mult 70 1.
Mierea granulat~ este mult mai
ugor de minuit, darea incii nu a intrat
In obiqnuinta consumatorilor.
De aceea mierea granulati rHmine
deocamdat5 s5 fie desfgcut6 pentru
intrebuint5ri industriale, cum a r fi
hidromelul sau otetul de miere, V. n.
sau retopit5 yi desf5cut6 ca miere lichid6. Pentru a fi scoas6 din butoi s e
desfac cercurile yi doagele. Miereabloc se taie in calupuri de diferite

DSSFACEREII PZODUSELOR

135

miirimi cu o sirmri subtire de otel cu

ciiluge la capete. Cind se taie calupurile, sirma se incrucigeazii, gi triigind
de ciiluge, pitrunde in bloc tiindu-le.
Cuburile mici de miere granulatii pot
fi puse in cutii de carton de aceeaai
miirime qi apoi date spre desfacere.
Mierea granulatii se poate dcsface ~i
in saci. Este un mijloc mult folosit in
alte tiiri. Cind mierea a inceput s i
granuleze, e dusci intr-un local rece,
turnind-o in saci de hirtie groasii, parafinats. Ei s t a ~in pozilie vertical5
plnii mierea se solidificii complet. Mierea in saci poate fi piistrat5 oricit de
mult. Cind sacii ajung la destinatie,
ei se taic de-a lungul, mierea granul a t i riiminind ca un bloc. Tiiierea din
bloc se face ugor, aga cum s-a ar5tat
mai sus.

Desfacerea unui sort unic de miere.

In vederea unificarii Fi uniformiziirii
unor cantitiiti de miere diferitii ca
culoare gi aromii, se fac, in prealabil,
incerciiri in mic, pentru a obtine un
produs cu aroma unicl ~i pliicutii, cu
o culoare gi savoare aleasii. In acest
scop se iau cantitlti foarte mici din
diferite sorturi de miere, se cintiiresc
precis pentru a gti proportia pe care
fiecare sort o aduce in amestec. Aceste
cantitiiti reduse se pun intr-o eprubetg, se incllzesc, se scuturl ca s5 se
amestece bine gi se lasg s l se limpezeascl 3-4 zile, fiicindu-se apoi examenu1 organoleptic. Probele se fac in
diferite proportii, pentru ca la degustare s6 se aleagii cea care intruneste
calitgtile cele mai de seaml. 0 datii
stabilitii care probl este preferat5, sorturile de miere se inciilzesc foarte putin, se toarnl intr-un dispozitiv de
centrifugare !n proport,iile experimentate anticipat in eprubete, gi se invirtegte rotorul timp de 15-20 minute.
Mierea se scoate apoi prin robinet in
borcan sau vase, ce se dau la desfacere.

DESFACEREA PRODUSELOR

Desfacerea rnierii in faguri sau

scefiuni. Sint consumntori care cer
mierca in faguri, dar pcnlru cii accgtia
cintiiresc pin5 la 3-4 kg, trebuie tliati in bucciti mici, Cum ins3 mierea
se risipegte la t5ierea in b u d t i , este
de preferat desfacerea ei in fgguragi
mici cu rama lor, denumite scctiuni.
V. n . Miere in sectiuni.
Desigur cii pretul pentru acegti faguri este mult mai mare decit cel a1
mierii lichide sau granulate, c&ci in
pret trebuie inclusii rji ceara fiigura~ u l u i ,cit gi rama sect,iunii.
Ca ai mierea lichidii, cea prezentat5
sub form5 de sectiuni trebuie sri se infltigeze in conditii optime: fiiguragul
sii fie complet cipgcit, de culoare alb5,
bine ambalat in foaie de celofan etc.
S-au vlizut multe sectiuni care au
riimas nedesfiicute numai pentru c6
aveau rama putin murdar5 de propolis. Sectiunile se expediazl ambalate
in Igdite potrivite unde stau bine fixate. Capacul liiditei are deasupra un
geam prin care se poate vedea frumoasa infiitigare a produsului. Mierea
din sectiuni trebuie sii fie d e culoare
deschisii ; de salcim, zmeurii, pufulit5
care nu granuleazii.
P5strarea sectiunilor se face intr-o
camerg uscatg. La umezealti mierea
absoarbe vaporii din aer, care condensindu-se pe suprafata ciip5celelor, subtiazg continutul din celule. Mierea, cu
timpul, incepe s l fermenteze, se ln6create, sparge ciipiicelele gi se stric5.
Camera s6 fie des aerisitl. Dacl este
posibil, fereastra sii a i b l un ochi cu
pinzii de sirml. Cind timpul este umed
gi rece, camera trebuie sii stea complet Pnchisii.
Sectiunile, cit gi fagurii mari din
depozitul de faguri pgstrati ca rezerv5
de hrana pentru albine, se tin Pntr-un
local in care temperatura nu coboar5
pin6 la 0". Ceara fagurilor gi mai ales

DESFACEREA PRODUSELOR

136

Roini1.Z pentru expeditia roilor pachct.:

t - peretli

Irontali d i n placaj; 2 - p e r e f i
laterali din p l a s i de strma; 3 - perete euperior s l inferlor din placaj; 4 - stlnghli
suport pentru hrinitor; .5 - capac

a clp5celelor se contract5 la aceastci

temperatur5 , se sfHriml , iar mierea
curge. In cel rnai bun caz mierea ar
putea granula direct in faguri, ceea ce
a r face sectiunile cu totul improprii
la desfacere, iar fagurii mari cu miere
vor d a mult d e lucru stuparului, pentru a-i pune in stare de consum pentru
albine.

Desfacerea mierii prin industrializare. Cind mierea nu se poate desface

din anumite cauze, sub form5 directi,
sau cind nu este de o calitate superioarii, ori poate datorit5 prelucrcirii
la topire gi-a pierdut culoarea sau aroma, ea poate fi industrializatl.
Cea rnai r5spindit5 industrializare
a unui astfel de produs este in hidromel, otet de miere, rachiu de miere qi
turtli dulce. V. n. respective.

Desfacerea altor produse ale stupinei. f n afar5 de miere, un apicultor

rnai are de valorificat gi alte produse
ale stupinei sale: ceara, p.ropolisu1 qi
roii, mgtcile, botcile, llptigorul, polenu1 gi chiar veninul albinelor.
Ceara se desface usor prin cooperativa localii, prezentati in sloiuri mici
sau rnai mari, sau transformatl in faguri artificiali. V. n. Ceara.
Propolisul este un produs care are
clutare in farmacii, pentru prepararea

DESFACEREA

PRODUSELOR

diferitelor medicamente, cit ~i pentru

fabricile de mobile si cele de instrumente muzicale, unde producltorii se
pot adresa pentru desfacerea lui. Prezentarea se face in hirtie ceratl sau
qi rnai bine in staniol.
Roii-pachet se desfac ugor, ccici sint
multi amatori care sA-i cumpere predati in roinite flcute din pinz5 de
sirml. Ei se angaje~z5din timp qi se
predau Pn greutate de 1,500-1,800 kg
albin5, in mijlocul ciirora matca e pus&
in colivie. Roinita se predl beneficiarului cu albina pe 2-4 faguri cu
putinl miere ; acolo prezenf a mgtcii
se poate ugor verifica. V.n. Expedierea albinelor.
M5tcilc din pepiniere spccial orinduite, unde se cresc numai colonii de
selectie, sint foarte c5utate; ele se
predau in colivii speciale de expeditie pentru mltci, impreun5 cu un
mic grup de albine care sint insotitoarele ce le hriinesc qi le fngrijesc in c8liitorie. V. n. Expedieren Mcitcilor.
Botcile de matcci se predau beneficiarilor cu 2-3 zile inainte de ecloxionarea mltcilor, bine fmpachetate
in cutii cu v a t l , ferite de r5ceal8, curenti tji luminl. Apicultorii le altoiesc in colonii orfanizate in prealabil.
LGpti$orul de matc5 .V. n. LBpti~orul de mate5 trebuie recoltat la timp,
adic5 la 3 zile de la organizarea coloniei produc5toare. El se preda de cltre
producritor in stare natural5 cPt rnai
proaspat posibil, unit5tilor socialiste
beneficiare, care au sarcina de a-1 liofiliza gi comercializa.

Colivie Benton pentru expcdicre:~ nrlitcii

,
'

'

1
I

'

'

DESFACEREA PRODUSELOR

137

DESFACEREA PRODUSELOR

Poknul colectat in colectoare anumite gi recoltat In aceeagi zi, este uscat

imediat, intins pe hirtie sau in aparate speciale de uscare sub actiunea
clldurii gi prezentat deshidratat, pent r u a evita fermentarea. Prezentarea
se face i n pungi de polietileng.
Veninul de albine, extras dup5 diferite metode tehnice, se pred5 numai
ln stare de cristale. Fabricile de medicamente il folosesc pentru diferite preparate medicinale.

spatiu pentru ouat, micul roi fgi p5rSsegte locul, ducindu-se sg-gi glseascg
i n alt5 parte o locuint,5 potrivit5. Indatg ce cresc5torul de m5tci constatil
c5 o m a t c l a-a imperecheat trebuie s l
o dea unei colonii, sau, pinti ce va fi
folositg s5 pun5 la urdinigul nucleului o mic5 gratie Hannemann, prin
care albinele pot circula, dar matca
nu poate trece. Cu cit este rnai mic
nucleul, cu atit sint rnai dese aceste
dezertlri.

DEZERTAREA COLONIILOR sau p5r6sirea stupului cu fagurii goi gi

chiar cind se rnai afl5 inc5 puiet,
este un fenomen rar lntilnit gi este determinat de completa lips5 de provizii
din faguri. V.n. Hriinirea albinelor.
fn anii cu secete mari, cind albinele
nu sint ajutate, iar in raza lor de zbor
nu rnai g5sesc nici o resurs6 de hranil,
ele l a 6 totul in pgriisire, igi umplu
gugile cu ultimele r5miigite de miere
aflatti in faguri gi iau calea pribegiei.
Atunci zboarg la mari depgrtsri, cu
popasuri de citeva ore sau chiar zile.
Ins5 de cele rnai multe ori, astfel de
colonii pier.
De asemenea, uneori coloniile care
au suferit iarna de diaree ca o consecint6 a nosemozei, dezerteaz5 in prima
zi de zbor. Acegti roi trebuie pringi,
pugi in stupi curati gi dezinfectati, cu
faguri gata cl5diti cu miere ai piistur5, scogi de la depozit, iar albinele
ajutate cu sirop medicamentos. E i fgi
gbsesc cu timpul drumul spre normal,
cerfnd ins5 m u l t l grij5 din partea stuparului. Se mai intimplti dezert5ri gi
in cazuri grave de loca. Acest fenomen de dezertare se rnai intflnegte
atunci cind albinele unui mic nucleu
d e imperechere sint silite sg r5minl
prea mult timp in acelagi locag mic
gi strimt, dup5 ce matca tfngril 8-a
Imperecheat. Aceasta avlnd nevoie de

DMREEA nu este o boa15 propriuzisg ci ,,e un fenomen diareic produs de suprainc5rcarea cu excremente
a intestinului gros a1 albinelor" (B.
I o r d a n). Ea e periculoas6 in special atunci cind fenomenul apare ca o
consecintg a nosemozei, acariozei sau
hr5nirii cu miere de manl. Lipsa p5sturei din stup, cit gi cea de proteine
organice in corpul gras este una din
cauze. f n general diareea este o consecint5 a relei functiongri a intestinului cind glandele intestinale nu rnai
secret5 catalaza. Excesul de rezidii cft
gi fermentarea intestinal5, extind la
maximum peretii intestinului gi a pungii rectale. Ele apasg asupra tuturor
celorlalte organe de digestie, impiedicind oxigenarea slngelui. fntr-o iernare normal6 gi cu hran5 bung, aceste
rezidii sint cam de 19-20'mg.. f n caz
d e diaree, hrana de calitate inferioar5
determinii acumulare de rezidii in intestin pin5 la 4 0 - 4 2 mg, pe care albinele nu rnai sfnt in stare s5 le retin5, le
impragtie pe faguri gi prin stup. Uneori intreaga colonie poate s5 piarl in
primele zile ale primgverii sau chiar
clnd rnai sint Sn ghemul de iarnii.
Primele semne ale diareei se pot
ugor observa ascultind la urdinig cu
tubul acustic. V. n. Cind colonia este
nelinigtitl, ceea ce se deteuteazii ugor
cu acest semnalizator, se deschide stu-

DESPACEREA PRODUSELOR

138

pul, iar semnele apar vizibile: in primu1 rind un miros greu emanri din
interior: spetezele superioare ale ramelor, cft gi fagurii gi chiar albinele
sint murdare din cauza fecalelor albinelor bolnave. Adeseori, .peretii stupului ~i fundul sint umezl gi cu miros
acru d e mucegai. fntrucit aceste manifestiiri sint asemiiniitoare cu cele ale
bolii nosemoza gi amibioza, apicultorul, inainte de a trimite probe la
laborator_, poate singur s5 identifice
in fata careia din cele trei boli se aflii.
Se gtie c5 la diaree materiile fecale
proaspete sint apoase gi de culoare castanie ; cind sint rnai vechi, devin oarecum rnai consistente, de culoare inchisi, cafeniu-bronz yi uneori chiar
neagrci, prelingindu-se in figii scurte.
Albinele a u abdomenul balonat - iar
cele moarte au miros cadaveric. Petele de nosemozii sint rnai deschise la
culoare si se preling l n figii lungi iar
cele de amibiazii sint dese, mcirunte,
de culoare galben deschis. fn prim%var5, la primul zbor de curglare, albinele ieyind pe urdinig, nu-yi rnai retin
fecalele ci le descarc5 fie pe, scindura
de zbor, fie pe peretele frontal a1 stupului. Abdomenul, ugor strins fntre
degete, ejecteazg departe rezidiile pungii rectale. Cauzele care provoaci diareea, in afar5 de consumul mierii de
mani, care are obignuit multe substante minerale gi zaharuri care se diger5 greu, rnai pot f i : boala nosemoza
care d5inuiegte latent in stup qi care
Sntr-o iarnti in conditii grele pentru
vietuirea albinelor, se dezl8ntuie cu
furie. Sucurile zaharate, pe care albinele le culeg in toamn5 de pe fructele
c5zute din pomi, pot determina aparitia diareii in iarn5.
Zgomotele prea dese gi puternice
produse iarna de ciocgnitori or goareci; o circulatie activ5 yi zgomotoad
de vehicule, pe un drum din directa

DESFACEREA PRODUSPLOR

apropiere a locului d e iernare a stupinei etc. Deschiderea brusci a stupului

in zilele geroase ale iernii,ori astuparea urdinigului cu cadavrele albinelor
moarte, cit gi lipsa de aer gi impresia
ce o au cii sint prizoniere in stup, le
neliniyteste yi le Embolniivegte d e
diaree.
0 umiditate excesiv5 fn stupi cind
ei stau intr-un adipost impropriu,
are consecinte grave asupra albinelor.
In astfel de situatii pgstura se altereazii, iar mierea din faguri absorbind
gi ea umiditate, se dilueazri gi Pncepe
un proces de fermentare. Albinele
consumlnd aceastti hranii, alteratri digestia nu se rnai face normal gi apare
diareea. De asemenea, un sirop gregib
fBcut, ciiruia i s-a adiugat pentru
invertire o proportie mare de tartru,
are acelagi efect diun5tor. V.n. Hrana,
prepararea siropului. Chiar gi apa d e
put cu prea multe sgruri minerale,
folosit5 la prepararea siropului fn
toamnii, provoacii iarna sete mare.
Cum in stup se gisegte prea puling
ap5 fat5 de o asemenea cerint5, albinele sufer5, se nelinigtesc gi se pot
imbolniivi de diaree.
MBsurile de luat sfnt urmgtoarele:
urdinigul stupului s5 fie larg deschis
pe toatii litimea lui, pentru a se elimina umiditatea din interior gi mirosurile nocive; cu un cirlig de sfrmB
intors in unghi drept, se retrag toate
albinele moarte de pe fund ; in jgheabul
ramei hrgnitor, se toarn5 miere cald5
de bun5 calitate.
Stupii trebuie scogi imediat din
ad5pcstul de iarni intr-o zi caldl,
frir% vint, la o temperaturg de cel
putin 14-15C la umbra: gi agezati
unii lings altii de-a lungul unui
perete, care reflect8 razele soarelui,
Deschizind podiyoarele se lasi albinele
s5 zboare ca si-gi descarce intestinele
pline cu reziduuri alimentare. Cu acest

DESFACEREA PRODUSELOR

139

prilej se introduce ling5 cuib un fagure

cu miere de bun5 calitate. - Obignuit, in atare situatii, albinele fac
un zbor de defecatie eliminind totodatl
o serie de paraziti. Cind ele s-au linigtit, se agaz5 totul la loc, iar stupii
sint dugi la adlpost dac5 z5pada este
mare pe vatra stupinei: in caz contrar, ei se lasii pe locurile lor in prisac6 feriti de frig, in cojoc individual. V.n. Iernarea albinelor, cojoc
individual. Dac5 totugi albinele nu
ies la zbor, degi ziua e insoritii, f5r5
vint gi cald5, stuparul va aplica una
d i n cele douii metode descrise, pentru
a le forta s5 ias5.
Zborul fortat. Clnd zborul de defecatie se face afar5, iar ziipada e inc5
mare - se vor intinde paie in fata
stupilor, pe locul ales. Fortarea albinelor ca sii ias5 la zbor se face astfel:
se pune peste cuibul complet descoperit o ram5 d e lemn h a l t 5 d e 5 cm,
peste care se agaz5 un geam vopsit in
negru sau in verde inchis, culori care
atrag razele solare gi incglzesc bine
interiorul stupului. Atunci colonia
ce st5 in ghem de iarnri, se desface
singurg, iar albinele ies in zbor de
curiitare. Dupii ce ele s-au linigtit,
dac5 cste nevoie, se introduce ling5
ghem un fagure plin cu miere c5pricit5.
Peiltru a combate efectele diareii,
urmind sfatul cercet5torului Rozou,
autorul a recomandat apicultorilor
care aveau colonii in astfel de situat i i , s5 dea albinelor un ceai de
mgcris sau din frunze de coacilz
lndulcit cu miere; rezultatele au fost
foarte bune, clici milcrigul neutralizeaz5 fermentatiile intestinale, iar
parazitul nosemozei nu suport5 mediul
acid.
Ceaiul de mdcrk, Rumex acetosa,
se face astfel: se pun la fiert 2 kg frunze de m5crig la 10 1 apli de riu sau

DISLOCARE

din zlpadii topit5 gi se strecoari

dupii fierbere. Atunci i se adaugi
un volum egal de miere sau zah5r.
Se d 5 albinelor cald. Siropul se toarng
in celulele goale ale unui fagure, care
se agaz5 chiar ling5 ghem. Decoctul
de m5criy cu miere, neutralizeaz5 efectele rele ale consumului mierii d e
manii.
Dezinfeclarea fagurilor cu multe pete
de diaree, care uneori p5trund chiar gi
in celule, se face putin mai tirziu,
in primGvar5 cPnd e cald: petele de
pe ram5 se rad cu dalta apicolg gi
apoi spetezele se spa15 cu o solutie d e
apii cu sod5 sau amoniac. Portiunile
d e faguri cu pete se racleaz5 pitn5 la
baza celulelor: albinele le vor cl5di
gi vor servi la culesul principal pentru
depozitarea mierii. inainte de a f i
folositi, vor f i tratati prin vaporizare
cu acid acetic V.n. Acidul acetic.
Dac5 fagurii cu pete au miere, aceasta se extrage (nu se d 5 albinelor la
consum c5ci se poate intimpla s5 a i b i
spori de nosemozii) iar fagurii se topesc.
In sfirgit, inainte de a considera
cti a f5cut totul, apicultorul - pentru
orientarea lui in viitor - va trimite
laboratorului veterinar regional cjtte
o prob5 de albine din fiecare colonie
care a fost bolnavri de diaree. Este
posibil ca acolo sii existe nosemoz3,
care trebuie tratatii cu toatii st5ruinta.
DISLOCARE, sau mutarea stupului cu albine la distante mari, este
o operatie care cere mare atentie, cilci
altfel se pierd muite albine culeg5toare, care se rSt5cesc. Problema poleniz5rii culturilor intr-o unitate
d e stat sau cooperativii agricol5 de
productie este un sprijin mare fn m5rirea productiei ogoarelor. Deci stupinile lor trebuie mutate fn incinta
perimetrului gospodgriei de la floara

DISLOCARE

140

la floare. Dac5 nu se iau m5suri serioase pentru aceast5 mutare, nici

polenizarea nu se va face in conditii
bune, c5ci o mare parte din albine vor
dispare, gi nici productia de miere nu
se va realiza. Problema devine gi rnai
grea in unititile cu totul plane, f5ri
denivel5ri de teren, f i r 5 plantatii sau
sate care sint puncte de reper vizibile.
De aceea se impun anumite m5suri
in aceste deplasgri rji anume: Transportul se va face cind cultura respectiv5
abia a inceput s5 dea putine flori gi
deci cind apicultorul a observat c5
numai citeva albine porniserg s5 zboare
In directia cimpului unde urmeazg
s5 transporte stupina pentru polenizare. f n aceearji noapte el face transportul. Albinele trebuie dis-de-dimineat5 s5 g5seasc5 un mic impediment
la urdinig, care le d 5 o stare de surescitare, cum a r fi un smoc de iarb5 sau
fin, ori muqchi de copac. Ele se luptti
ca s5-ti fac5 loc de iegire, iar pe m5sur5 ce ies, igi Sac zborul de recunoagtere. Excitatia va fi gi rnai mare
dacci peste ramele stupului se va turna
100-150 g sirop cu extract din floarea
de la care urmeazg s5 culeag6 si se
afl5 in imediata lor apropiere. Cu cit
excitatia aceasta este rnai puternicg,
cu atit se formeaz5 rnai repede gi rnai
bine un reflex conditionat pentru
locul nou.
f n stupinti trebuie s5 fie cel putin
dou5 ad5p5toare cu ap5 curg5toare
pe scfndur5 vopsit5 intr-o culoare
atrgggtoare, aceleagi care au fost gi
in vechiul Ioc. Adtipiitoarele trebuie
s5 stea fntr-un loc vizibil pentru albine.
Pozitia stupinei fat5 de soare s5
fie foarte putin schimbatii fat5 de
cea veche. E a va avea pe aproape o
culturil ce urmeaz5 s5 fie polenizatg
gi dacci se poate chiar in lanul respectiv. 0 prim5 conditie este ca pe ve-

DISPOZITIV PENTRU REACTIVARE

chiul loc s5 nu r5min5 stupi, iar albinele sii aib5 - dac5 este posibil - pe
capace acelagi reper ce I-au avut gi in
locul de unde a fost deplasat5 stupina.
0 alt5 m5sur5 bun5 in deplasarea a
2--3 stupi in cadrul stupinei este
urmgtoarea: Jntr-o zi cald5 se inversea25 intregul dispozitiv a1 fagurilor
din stup, dupg ce el a fost mutat rnai
intii pe locul nou. f n cuib se intercaleaz5 citiva faguri cu miere d e la
margine, punind in locul lor faguri
cu puiet. Directia de zbor gi deci pozitia urdinigului fn spatiu, va fi putin
oblic5 fat5 de cea de pin5 atunci.
Toate albinele contrariate de noua
pozitie a cuibului, plecind din stup,
cerceteaz5 cauza acestei schimb5ri
zburind In jurul stupului dislocat.
Atunci v5d c5 gi stupul se g5segte f n
alt5 pozitie, fi fac recunoagterea de
rigoare, fgi creeaz5 alt reflex, iar la
fnapoiere trag la locul nou. La urdinig
se pune puling iarb5 ca punct de reper
c f t ?i ca obstacol, pentru a le sili s6
vad5 ce le impiedici.
DISPOZITIV PENTRU REACTIVAREA
COLONIILOR ce gi-au format barb5 la

urdinig cit gi pentru intarirea coloniilor slabe din prisac5 cu albinele

din alt5 colonie ce stau inactive,
este unul din utilajele foarte folositoare pentru stupini.
Dispozitivul este o simp15 cutie fgrg
fund rji firii capac lung5 d e 33 cm,
lat5 de 24 cm gi h a l t 5 de 12 cm. Ea
are in interior o scinduric5 desp5rtitoare fixat5 astfel fncit imparte spatiul cutiei in dou5 compartimente neegale; aceast5 scinduric3 are un go1
sub ea de 7 mm.
Cind colonia slab5 urmeazii e& fie
fnt5ritEi cu albing, fie din cea ce st&
1n Barb5 sau este miiturat5 cu peria
de pe fagurii cu puiet luati dintr-un

DISPOZITIV PENTRU REACTIVARE

141

atup puternic, flrti ca s5 intervin5

tulbur3ri intre albinele sosite gi cele
ale stupului gazdti, se agazti dispozitivul peste podigorul acestuia care aFe
un orificiu de 3 cm fn diametru. In
jurul acestei g5uri se toarn5 1-2
linguri de miere groas5, iar dispozitivul se agazl astfel incit acest orificiu
de alimentare din podigor s5 corespund5 cu compartimentul mic. Totul se acoper5 cu un geam de sticl5 gi o
pinz5. Cind apicultorul, privind prin
geam, vede c5 albinele din stup au
Enceput s3 ia mierea gi s5 o transporte
In faguri, retrage dintr-un stup vecin
2-3 rame cu puiet deschis, observ5
ca matca s5 nu fie acolo gi m5tur5 in compartimentul mare a dispozitivului albinele de pe acegti faguri, acoperind la loc cutia. Dup5 2-3
ore
nici o albin3 nu se mai aflti in dispozitiv, c5ci toate, trecind prin spatiul
go1 de sub scindurica despgrtitoare,
ajut5 albinele stupului gazdti la transportat mierea turnat5 ling5 orificiul
podigorului gi o duc in fagurii stupului, f5r5 ca s5 aibti loc tulburiiri.
Acelagi lucru se face si cu albinele ce
stau in barb5, la stupii puternici;
cu ele se int3resc coloniile slabe. Albinele din grupul ce st5 in barb5 se
dirijeazti de pe peretele stupului intr-o roinit5. Imediat ele se gi varsti in
compartimentul mare a1 dispozitivului ce este pus mai inainte peste stupul cu o colonie s l a b l ; trecerea lor
in compartimentul mic, cu miere, gi
apoi in stupul gazd5 se face aga cum
s-a artitat mai sus. Cum in barb3 in
mod obignuit sint multe albine tinere,
ele, g5sind spatiu larg in noua cas5
incep s5 lucreze cu sirg gi r5min
acolo. Dispozitivul apoi se ridic5 de pe
podigor gi totul intr5 En normal. El
eate foarte practic pentru introducerea
direct5 a unei m5tci noi fntr-o colonie
strtiin5, dup5 ce cu putin fnainte a-a

DRESAJUL ALBINELOR.

luat matca necorespunz5toare de acolo,

Operatia se face f5rti a se da fum, i n
felul urm5tor: Se agaz5 pe podigor
dispozitiwl ; in compartimentul mic
se toarnl mierea groasi5 deschizind
dopul orificiului ; albinele se vor griibi
s5 ling5 mierea gi s5 o duc5 in stup.
Cind, privind prin geam, apicultorul
vede c5 ele slnt ocupate cu aceast5
lucrare, arunc5 matca cea nou5 intr-o
farfurie cu ap5 putin dulce. Pentru ca
s5 o scoat5 din apti, el intinde mtitcii
un betigor de care ea se agat5 gi, impingind ugor geamul dispozitivului,
elibereazi5 matca nou5 in compartimentul mare; acolo nu se afl5 albine, dar
ea va trece curind pe sub scindura despgrtitoare in compartimentul mic unde albinele sfnt ocupate cu linsul mierii; matca st5 cu ele un timp gi va
intra in stup f5r5 ca celelalte sti observe schimbarea. La urdinig se pune
vestibulul de control, pentru a urm5ri
dac5 matca a fost acceptatti, sau nu.
DRESAJUL ALBINELOR. Adeseori albinele manifest5 preferinti5 pentru
anumite plante melifere din cimp
sau pldure, cercetindu-le mai intens,
degi altituri de ele se gssegte o cultur5 cu o plant5 entomofil3 meliferti mai bogat5.
Atunci se aplic3 metoda dresajului
albinelor, bazat pe constatarea c5
albinele, datorit3 marii capacit5ti
de miros ce o au, descoper5 repede resursele de nectar, atunci cfnd le sint
fmptirt5gite de acele albine dansatoare
de care am vorbit la Damul albinelor.
Prin dresaj se creeaz5 albinelor reflexe
conditionate de gust gi miros pentru
un anumit parfum de flori. fn drumul
de la stup la floare gi de la floare la
stup, se creeazl o dirG aerianl de parfum. Aceast5 dfr5 c5l5uzegte albinele
spre cimpul de nectar, pentru polenizarea florii respective.

DRESAJUL ALBINELOR

142

Reflexe conditionate se creeaz5 gi pe

baza simtului vederii, care este foarte
dezvoltat la albine, ele avind proprietatea de a distinge foarte ugor fasciculul ultraviolet din spectrul solar. f n
acest scop s-au f5cut incercsri reugite,
cretndu-le prin dresaj reflexe conditionate vizuale. Se agaz5 hr5nitoare
cu sirop aromatizat de la florile unei
culturi oarecare, pe pl5ci de aluminiu
glefuit, metal care eman5 raze ultraviolete pe care albinele le percep din
departare. 0 dat5 create dou5 reflexe
conditionate de miros gi de v5z pentru acea floare, hrgnitoarele gi pl5cile
d e aluminiu sint duse la cimp. Albinele v5d de departe razele ultraviolete
emanate de pl5cile de aluminiu g i
Pndreptindu-se acolo unde g5sesc florile cu acelagi miros cu care erau deprinse prin dresaj , vor culege nectarul
din ele qi in acelagi timp le vor poleniza. Polenizsrea va fi cu a t i t rnai
activ5, cu cit plgcile de aluminiu vor
f i aqezate risipit pe toat5 tarlaua, gi ele
vor fi mutate din loc in loc.
D~esajul obignuit se face astfel:
se preg5tegte de cu sear5 un sirop in
proportie de 0,530 kg zahiir la un litru
de ap5 din care se d 5 cite 100 g de
stup. Dup5 fierbere, se lasii s5 se r5ceasc5 pin5 ajunge la 20-25"C, cind,
in sirop, se afund5 flori culese f5rS
frunze, sepale sau codite, pin5 cind ele
ocup5 cel putin trei sferturi din vas.
Vasul se acoper5 cu un capac. In felul
acesta, pe timpul noptii, in sirop se
inglobeaz5 eterurile volatile ale florilor. Dimineata solutia se strecoaril
dindu-se fiec5rei colonii, inainte de
zori, in hrgnitor, o doz5 de sirop arornatizat. Altii rnai adaug5 dimineata
fn sirop inc5 o portie de flori proaspete. Cind se face dresajul pentru polenizarea trifoiului, florile lui nu se
culeg de cu sears, c5ci eterurile sale
volatile se descompun foarte repede.

DRESAJUL

ALBINELOR

De aceea multi stupari preg5tesc siropul de dresaj la trifoi in aceeagi dimineat5, culegind 200-500
capitule de
flori f5r5 caliciu, le afund5 fntr-un
litru de sirop cald, in care stau 2-43
ore. Chiar dac5 siropul de dresaj este
dat ceva rnai tirziu, rezultatele sint
bune.
La fel se procedeaz5 ~i la dresajul
pentru polenizarea vitei de vie, a1
clrui miros se volatilizeaz5 repede gi
deci siropul aromatizat cu florile respective se face numai cu 30 minute
inainte si numai in sirop rece. Se folosesc pentru fiecare stup cite 4 inflorescente puse in 400 g sirop d a t repede.
Cantitatea de sirop nu trebuie s5 fie
rnai mare de 100-150 g pentru ca
albinele s5-1 poatti lua repede. Altfel
s-ar putea isca furtigag in prisacil.
Cind siropul se toarn5 in hrgnitor,
acesta trebuie s5 fie agezat pe podigor
de-a curmezigul ramelor, pentru ca din
toate intervalele ramelor, albinele s5
ia contact cu siropul in acelagi timp;
in felul acesta foarte curind se formeaz5 reflexul conditionat la toate
culegiitoarele stupului pentru floarea
respectivii. Unii apicultori toarnii siropul cite putin printre intervalele dintre rame; albinele peste care a curs,
sint linse, luind astfcl cunogtint5 t,oate
albinele din stup despre aceast5 nou5
hran5.
Hrgnirea de dresaj dureaz5 5 zile,
apoi, dup5 o pauz5 de cinci zile incepe
o alt5 perioad5 de cinci zile, pinti s-a
terminat inflorirea culturii destinat5
polenizsrii. Aceast5 fntrerupere e necesari5 cici s-a constatat c5 numai timp
de cinci zile persistii la albine un astfel
de reflex conditionat creat, care este
nevoie sil fie reinnoit pentru a avea o
cont inuitate.
0 alt5 metodii mult rnai ugoarii rji
rnai expeditivg, este dresajul albinelor
cu ajutorul aerosolilor. Din florile

DRESAJUL ALBINELOR

143

DZIERZON IOHAN

plantei respective se face un extract

Operatia sc executii astfel: se precit rnai concentrat, ce se pune fn par5 mai intii un sirop de dresaj cu
dspozitivul de sticl5 a1 aerosolului. parfumul gi gustul florii preferate d e
albine, dar in care se adaug5, fnainte
V.n. Aerosoli.
Se trece apoi dimineata, cit mai de a-1 servi albinelor, o cantitate de
devreme pe la fiecare stup gi la fel ca 50% clorur5 de calciu. Albinele igi
qi in cazul tratamentului medicamen- fac dintr-o dat5 un reflex conditionat
tos, se pulverizeazg in interiorul fie- de respingere pentru culesul ecelei
ciirei colonii numai 30 secunde. 0 stu- flori. A doua zi li se dli albinelor un
p5rie de 120 de stupi este mobilizat5 extract din floarea ce trebuie polenizatii, sirop prin care ele igi creeazii un
la cules intr-o or5.
Se intimpl5 ins5 ca rezultatele ob- reflex conditionat de cules pentru acea
tinute prin dresajul albinelor la pole- floare.
nizarea unei culturi, s5 nu dea rezulDZIERZON IOHAN, mare apicultor
tate multumitoare, ceea ce se observti
german,
considerat ptirintele apiculatunci cfnd ele au un cules bun de
turii
moderne
Tn tara lui. A scris
nectar gi polen de la o alt5 plant5 a
mult despre vista albinelor, iar in
c5rei inflorire coincide cu cea care 1835 a publicat studiul asupra partrebuie polenizat5. fn atare situatie tenogenezei la albine. V.n., stabise procedeazti in mod invers: se creeaz5 lind adevgruri gtiintifice, care gi ast5zi
albinelor reflexe conditionate, de re- stau la temelia cunoaqterii vietii alpulsie pentru culesul de la floarea ce o binelor. A publicat peste 400 de lucr5ri de apiculturti.
preferau pfn5 atunci.

ENZIME, compugi proteici, sint biocatalizatori, deci substante organice sintetizate sau secretate de organismele vegetale gi animale, care catalizeaz5 procesele biochimice ce se
produc fn organism. Ele sint produse
d e celulele organismelor vii gi particip5 la reactiile de sintezg gi degradare ,,in vivo". Activeaz5 ca fermenti
descompunind proteinele, gr5simile
qi hidratii de carbon gi transformind
aceste substante, pentru a fi asimilabile. Ele sint produse de anumite celule
ale glandelor din organism gi au diferit e denumiri in leg5tur5 direct5 cu actiunea pe care o indeplinesc. De pild5:
glandele faringiene ale albinelor secret 5 enzims invertaza pentru transformarea in miere a hidratilor de carbon
a i nectarului. f n gugii se giisegte catalaz5, ce transform5 o parte din glucozii tn acid gluconic, dind mierei aciditatea ei natural5. V.n. Albina,
prelucrtitoarele.
Glandele din intestinul mijlociu
-care ests stomacul albinei - secret5
o serie intreag5 de enzime, fiecare cu
sarcinile ei. Acolo g5sim enzimele:
amilaza (care descompune amidonul
din polen sau p5stur5), proteaza (pen-

tru desfacerea proteinelor), lipaza (pentru gr6simi). Cum ins5 in polen se g5segte gi o proportie insemnata d e zahgr, in intestinul mijlociu vom g b i gi
enzima invertaza, fructozidaza gi diastaza cu scopul scindgrii zah5rului
brut in glucoz6 gi fructozii.
f n acest vast laborator care este intestinul mijlociu se mai g5sesc gi alte
enzime, care nu sint produse de glandele intestinale, ci de anumite bacterii. Acestea produc lactaza ce se
ggsegte in stare natural5 gi in p6stur5.
De asemenea, in intestinul gros, acolo
unde se adun5 reziduurile hranei descompuse, se g5segte aceeagi enzim5 catalaza - descrisg mai sus care neutralizeazg elementele nocive din aceste
reziduuri alimentare gi le fac inofensive, astfel incit albina poate s5 le retin5 in intestin citeva luni de iarn6,
cind ea, din cauza frigului nu poate
zbura ca s5 le evacueze.
Pentru indeplinirea tuturor acestor
grele sarcini, gi intrucit enzimele de
orice fel se formeazg intr-un proces
specific de nutritie, albinele au nevoie
de fnsemnate cantitgti de polen pentru
regenerarea organismului, polen care
totodata inlesnegte glandelor posibili-

EVIDENTA STUPINII

145

tatea unor secretii de enzime in cantit5ti corespunziitoare. 0 alimentatie

indelungatii a albinelor cu zahiir le
scade capacitatea de a produce enzime ;
aceasta se va riisfringe implicit asupra
calit5tii produsului care poate fi respins de la comercializare.
Enzimele sint foarte sensibile la
temperaturi mai ridicate care le distrug. De aceea apicultorii care inc5lzesc
mierea granulat5 pentru a o lichefia,
nu trebuie s5 ridice temperatura ei
peste 40C. Altfel va dispare din ea
la inceput invertaza qi apoi diastaza,
r5minind f5rii acegti fermenti, a c5ror
valoare pentru consumul uman este
enormii.
EVIDEN'J'A STUPINII, foarte necesar5
exploatsrii apicole, trebuie tinut5 la
z i ; fiecare colonie are partida sa intr-un registru, pe 1-2 foil unde se
inscriu observatiile, lucr5rile efectuate cit yi anumite situatii anormale.
Dacii s-a intervenit spre indreptarea
lor, se mentioneaz5 acolo gi lucrarea
urm5toare ce trebuie neapjrat executatii, indicind qi data.
Aceste partizi sint tinute fie intr-un
registru, fie in fige separate ce stau
deasupra podigorului stupilor respectivi, sub capac; dac5 figele sint perforate la margini, ele se string intr-un
biblioraft gi deci se pGstreaz5 ca intr-un registru.
Figele au ins5 neajunsul cii, avind
anumite date tiptirite, pe care apicultorul este obligat s5 le completeze de
fiecare dat5, nu-i lass libertatea sil
fnscrie gi altceva decit ceea ce este
previizut in formular. De aceea este
mult mai practic registrul de partizi
care, in partea superioar5 are urm5toarele date de completat: ce numar
are colonia; ce numiir de inventar are
stupul; ce tip de stup ocupii colonia;
ce virst5 are matca, cu ce culoare e

EVIDENTA

STUPINIT

marcat5, din ce linie de selectie provine. Restul paginii e doar liniat,

avind numai la marginea din stinga
trei linii: anul, luna, ziua cind s-a
f5cut controlul, ce s-a observat qi ce
lucr5ri urmeazii s5 se mai fac5 in viitor.
Un a1 doilea registru pentru stupinii
este agenda de lucriiri zilnice care se
prezintti ca un registru intocmit pentru noug luni, de la 1 februarie la
1 noiembrie, unde fiecare zi are o
paginii pe care se inscriu coloniile ce
trebuie controlate in ziua respectivii.
Fiecare paging a agendei are In
partea ei de sus data zilei gi localitatea unde se afl5 in ace1 moment stupina, cit gi alte date in legiitur5 cu
starea timpului,
zborul albinelor,
variatiile cintarului de control, cit gi
flora ce s-a deschis in ziua respectiv5
sau qi-a terminat inflorirea, observatii
care se noteaz5 zilnic.
Restul paginei este numai liniat pi
frnpgrtit in trei paragrafe qi anume:
primul paragraf cuprinde numerele
respective ale coloniilor la care este
de lucru in acea zi; a1 doilea paragraf - ce materiale s-au consumat
pentru exploatare Pn acea zi yi a1 treilea paragraf - ce personal a fost prezent la serviciu.
fn felul acesta toate lucrlrile oric5rei colonii din prisacii se tin lant
una de alta, de la data cfnd se incepe
activitatea stupinei pin5 in primiivarii
qi pin5 se aranjeaz5 stupii pentru
iernat.
fn dimineata oriclrei zile de munc5,
apicultorul, deschizind agenda de lucriiri, gtie stupii pe care trebuie s5-i
cerceteze, iar lucrarea de efectuat la
fiecare stup este indicats la partida
acelor stupi.
Notiirile zilnice ale recoltei realizate
in stupi sau a consumului din rezervs
indicate de cintarul pe care st5 stupul
de control, dau stuparului indicatii

146

EVIDCNTA STUPINII

EXPEDIEREA ALBINEL.OR

pul de control a crescut., organul

de control va
seama de proportia
norlnal5 de consum zilnic si crestwea
popula1,iei stupului, orientindu-se dupci datele artitate mai sus.

MEiturarea alhinelor d c pe faguri

in roinita de expedif le

pentru mtisurile corespunziitoare ce

trebuie s l le ia.
Not5rile acestor date sint pretioase
gi pentru organele d e control in stupinile socialiste, perttru a ~ t cit
i a crescut
productia in timpul culesului. La
totalizarea cantittitilor cu csre stu-

Cfntsrirea roiului pachet la formare

(OrosI

Pall)

ESPEDEREA ALBINELOR sail a roi-.

lor-pncllet :ire n la!-5 r;spindirc in
S.U.A. yi Canncin. I n !lcgiunilc i r c i
ale acestor ?,Chi, se desfiinf,eaz5 stupinile la sfiryitul toaninei spre a f i
reorganizate in primiivar6 din roii
sositi pachet din p,iri,ile calde ale
t8rii.
La noi expedierea roilor p2.c.h~: s~
face d e ctitre unitiitile apicole m:vi
d i n unitltile agricole de s t a t , de c5trci
A.C.A. sau S.C.A.S. la cercrca t o t
mzi marc a cooperativelor a g r i c o ! ~
de producf.ie ~i a pa.rt.iculariler. illl;inele se expediazti in roinite din placaj,
avind un perete din pinzii met:alic,i.
Hrana necesarti pentru drum se cferb
in faguri, dind o mierc ctipi?icitA, sau
in hrgnitoare: 2 1 sirop cu o c,oncentratie de 30% znhiir. Fiecare i.oi
pachet trebuie s5 aibti o maic5 t(in6rri
imperecheatci, cel put in 1,5 kg albin8,
ce a fost scuturatri printr-n pilnie
lasg5 in roinif5, dupti ce acestcia i s-a
luat tara.
Roii pot p r ~ v e n di i n nuclcele format e la sfirgitul verii, care, stimulate,
se dezvoltl gi intrti in iarnfi cu albinil
pe 5-6
intervale. Acegtia pot fi
expediati cit mai timpuriu prim5G:ra.
Ma.i pot fi formati in primCiv~.rri, din
colonii foarte puternice, dindu-le cite
o nlatcti imperechest; ce a iernat in
afara ghemuiui. Se pot procura roi
pachet yi v a r a ; a.cegtia, ajutaf.i cu
hran5 gi trimigi la un cules tzrdiv,
ajung s 5 intre in iarng destul d e puternici. La expediere ins5 ei trcbuie sti
aibg 2-2,5 kg albinil, mult6 din ea
fiind biitrin6.

EXPLDIEREA ALBINELOR

147

Pentru ca roii pachet sti-gi atingti

scopul dorit de beneficiar, trebuie sti
indeplineascz conditia esentialti: albina s5 fie tiniirii, stintitoasti, provenit$ din colonii valoroase iar matca
t i n s r l , selectionatti.
La expedierea roiului pachet cu
faguri, mierea s5 fie clpticitti, 65 nu
fie cristalizatl. Cind se expediazti
numai albinl cu hran5 lichidti, se va
folosi hrlnitorul rotund din tab15 cu
un- capac perforat foarte fin.
In roiul pachet, format din albinti
d e la o singurti colonie qi matca sa,
aceasta poate fi Igsatti liberii pe faguri.
fn cei formati cu albinti din mai multe
colonii, matca va fi izolatg in colivie
automat5 cu gerbet de zahsr, iar albinele la scuturarea in roinitti sii fie
pulverizate cu o esent5 oarecare pentru
a avea acelagi miros. Scuturarea in
roini1,ii se face in orele de zbor intens,
clici atunci in stup se g5segte numai
albin5 tinGr5. Albina roiului pachet,
cu faguri gi matca liberg pe ei, nu se
nelinigtegte gi ajunge in conditii bune
la destinatie. fn roiul pachet cu
3lr5nitor tip H i 1 1, fiirii faguri, albinele se prind de capac in form5 de
ciorchine avind intre ele a t i r n a t l colivia cu matca. Roii pachet se t i n la
umbra ~i rgcoare, iar expedierea la
gar5 sau aeroport se face cu autocamionul in timpul noptii, cu popasuri
dese pentru ca albina ctizutg sii se
poatti redresa. Cind roiul pachet a
ajuns la destinatie se deschide, albina
se pulverizeazti cu apii gi se scuturg
in stupul pregtitit cu doi faguri, gat?
cllditi, cu miere gi piisturii in el g i
5-6 faguri artificiali. fntre faguri se
agazg colivia cu matca, dacii a fost
expediatii aga. Urdinigul se deschide
putin. De a doua zi roiul va fi stimulat.
Cind albinelc sint nelinigtite este o
dovadg c l matca a murit gi atunci
se introduce o colivie cu o altti matcti.

EXPEDIEREA MATClLOR

Se recornand5 ca scuturarea roiului

pachet fn stup s5 se fac5 seara, intre
orele 17-20 sau dimineata, intre 5-8.
EXPEDIEREA MATCILOR cere o atentie deosebitii fiind de rezolvat urmiitoarele probleme:
1. Pentru expedierea mdtcilor, se
folosesc colivii speciale tip Benton
aflate in comer!. Aceasta este ca o
cutiutii cu douii compartimente destul
de largii pentru a inclpea in ea 12-16
albine insotitoare, in care ele pi matca
sti se simtii ca intr-un mediu apropiat
cerintelor naturale cit qi hrana necesarii.
Colivia trebuie s l a i b l o bun5
aerisire, in care scop se aplicl deasupra
o figie d e pinz5 metalicg cu ochiuri de
2,5 mm pinz5 ce a fost ugor muiat5
Pn putinii cear5 t o p i t j pentru ca albinele sti nu aib5 contact direct cu metalul ; deasupra acestei pinze de sirmi5
ceruitii se pune in sfirsit foaia de placaj prinsa fn d o u j cuigoare. In felul
acesta albinele primesc pe sub placaj,
prin pinza de sirmil, aer suficient,
iar la sosire, ridicindu-se placajul
se poate controla dac5 matca este sau
nu in viatg.
2. Hrana rniitcii pentru drum trebuie
s5 fie neapgrat o past5 din miere,
plstur5 gi zah5r pudrri. V.n. Hrcnirea
albinelor, pasta pentru miitci.
3. Albinele insotitoare se aleg din
cele tinere, de 6-15 zile, gi care se
giisesc pe fagurele cu ouii sau puiet de
unde este luatg matca. Ele se introduc
cite una, prin orificiul frontal dupg
ce mai intii a fost introdusti pe acolo
matca. Cind num5rul albinelor este
suficient, de cel mult 16, se pune
dopul la orificiul de intrare. Pe colivie
se scrie adresa primitorului gi se atrage
atentia personalului de la pogtti sg
tinti colivia cu fata in sus qi la c61durB.

148

EXTRACTIA MIERII

Extractor tangential

4. Transportul. Pachetul mare, cu

mai multe colivii, se face cu gipculite
intre ele, ca sii permit5 circulatia
aerului. Expedierea trebuie totugi f5cutii urgent, dac5 se poate, recomandat
expres, c5ci altfel pogta este obligat5
prin regulament s6 predea pachetul
in 24 d e ore. 0 retinere in colivie a
m5tcii timp de 4-5 zile, influenteaz5
In riiu viitoarea ei putere de ouare,
iar cfnd acest termen se prelungegte,
chiar viata m5tcii este scurtatti.
Mgtcile sosite vor fi Iiisate intr-o
camer5 fntunecoas5 potrivit de cald5,
ca sii se linigteascii. Ele se dau a doua zi
coloniilor care au nevoie de m5tci.
Introducerea mfitcilor fn coloniile
respective se face cu cea rnai mare
atentie. V.n. Matca, introducerea m3tcilor noi.
EXTRACTIA MIERLI.

V.n.

Mierea

EXTRACTORUL CENTRLFUC este unul

din principalele aparate din inventarul
apicol, f5r3 care nu se poate face
stupgrit sistematic.
Extractorul centrifug este creatia
unui ceh, Hruska, 1865.
Stnt diferite modele de extractoare
centrifuge din care cele mai obignuite
sin t :

EXTRACTORUL CENTRIFUG

Extractorul cu paner fix este compus

dintr-un vas metalic exterior cu diametrul de 70 cm, cu fundul putin conic.
Pe virful acestui con se afl5 sudati
caseta unui rulment. Axul central,
a1 cxtractorului se sprijin5 pe acest
rulment, iar in partea de sus a vasului,
capul opus gi p5trat a1 axei, intr5
fntr-un pinion conic orizontal, cu
orificiul p5trat ; acesta este angrenat
cu un a1 doilea pinion, tot conic dar
vertical. Pinioanele sint montate pe o
traversg de fier ]at5 de 5 cm gi groasii
de I cm, prins5 pe marginea superioar5
a vasului cu dou5 piulite. Migcarea
panerului fix se face cu ajutorul unei
manivele ce transmite migcarea celor
dou5 pinioane conice; ele invirtesc
rotorul, gi datoritg puterii centrifuge,
mierea din fagurii puyi in paner este
aruncat5 in functie de turatiile imprimate de manivel5. V.n. Mierea.
Panerul are trei sau patru panouri
marginale f5cute din pfnzi metalicii
groas5, cu ochi de 111 cm gi armatil
la exterior cu bare de fier rotund puse
fn cruce diagonal5. Vasul are in partea
de jos o cana pe unde se scurge afar5
mierea extrasg. Tipul acesta de extractor cere o munc5 dub15 apicultorului,
c5ci ramele trebuie Pntoarse in paner
de cite doufi ori, pentru a scoate miere
in bune conditii gi f i r 5 a rupe fagurii.
V.n. Mierea, extractia.
Pentru fnlitnrarea acestor greoaie
minuiri a ramelor exist5 un extractor
tangential, a1 ciirui rotor fntoarce automat cele 4 genti sau casete fn care stau
patru rame mari sau opt de magazin;
fntoarcerca lor se face cInd pe o parte
cfnd pe cealalt5, dupg nevoie. Cfnd manivela actioneaz5 rotorul cu o vitez5
rnai redus3 se extrage partial mierea pe
prima faf5, apoi se intoarce pe a doua
fat5 automat, scotind-o pe toatii din
celule; fn sffrgit mai llntoarce o datii
manivela qi extrage restul de miere

EXTRACTORUL CENTRIFUG

149

l5sat pe prima fat5. Un a1 treilea

model de extractor qi care se r5spindegte din ce in ce mai mult este cel
radial. f n acest extractor, rotorul este
format din nigte cercuri crenelate
fixate pe patru bare transversale agezate in cruce. Rotorul se sprijin5
la fund pe un rulment. fn partea de sus
se afl5 un dispozitiv de dou5 pinioane
conice actionate de o manivel5, asem5n5tor cu cel descris la extractorul
cu paner. Ramele stau pe muchie,
aqezate vertical, in num5r de 24-48
sau chiar mai multe in form5 de raze,
cu speteaz5 superioar5 a ramelor spre
exterior. Mierea din celulele desc5p5cite
este aruncatl spre speteaza superioarg
a ramelor prin puterea centrifug5
scurgindu-se spre robinetul de evacuare. Are neajunsul c5 numai ramele inguste de magazin cit gi cele
ale stupului multietajat pot fi extrase stfnd pe muchie. Ramele mari
- dup5 modelul Stas de la noi, dacg
se pun pe muchie, la primele invirtituri se rup. De aceea, atunci cind se
extrag rame mari de 4301300 mm se
agaz5 in interiorul rotorului patru
plase mobile fixate provizoriu cu
nigte cirlige. Mierea se extrage astfel
dup5 sistemul extractorului cu paner.
Extractorul are gi o puternici frin5, cu
ferodou, care opreqte sau numai incetinegte cursa rotorului. Aparatului
trebuie s5 i se dea toat5 atentia gi
fngrijirea. Se vor unge regulat cu miere
In timpul function5rii toate lag5rele
pi punctele de frecare ale pieselor,
angrenajului qi rotorului. Pinioanele
s5 nu fie prea strins angrenate, c5ci

EXTRACTORUL CENTRIFUG

Extractor radial

se pot sparge; frina s5 nu fie prea

apropiat5 de tambur ca s5 nu-1 road5
zadarnic qi s5 ingreuieze rotatia; gentile mobile s5 fie bine echilibrate cu
fagurii fnc5rcati cam de o egal5
greutate, pentru a nu se descentra.
Dup5 terminarea extragerii mierii, s e
spal5, se unge cu un strat ugor de ulei,
care apoi va iegi la sp5lat cu ap5 cald5,
iar o dat5 pe an se d 5 o spoial5 f5cut5
din 100 g benzing qi 4 g cear5 topit5
fn ea. Altii vopsesc extractorul cu o
tinctur5 de bronz bogat5 in colofoniu,
amestecatg cu praf alb de bronz sau
aluminiu, in proportie d e 15%, ceea
ce-1 conservl foarte bine. Sint in alte
t5ri extractoare, bazate tot pe principiul radial, fn care ins5 n u intr5
rame separate, ci cite 4 corpuri cu
ramele respective, care in prealabil
au fost desc5p5cite. Astfel munca s e
simplific5 gi mai mult.

FACELIA, Phacelia lanacetifolia, p1a.n:t5 melifer5 din familia Hydropl~ylaceae, este originarg din tgrile tropicale. Planta se prczintg sub form5
de tuf6 cu 15-20 ramuri, care la
rindul lor se ramific5. Florilc cresc in
grupe tji stau in raceme cite 6-9 flori
agezate in rind ca nitjte spirale de
euloare violet, c11 polen de cu!oare

Facelia

albastr5 inchisg. Ramurile de jos sint

mult mai bogate in flori gi ele dau
mni mult nectar decit cclc de la virf.
Continutul de zahEr in 100 de flori
este socctit de 27,1--32,2 m g . Productia do mierc la hectar este de 400 kg
in cultura de primrivarg si 120 Icg
in miri!te. Ea are o culoare galbenti
deschisri, cu savoare deosebitii si cristalizeaz5 in m ~ s er?
& o pastri. lnflorirea
apare dupti 42-50 zile de la Insiimfntare. Dui-ata infloririi este lungti,
de cel putin 25 de zile. i n terenurile
bogate si in anii cu ploi bine repartizate, perioada de inflorire merge pinit
la 50 de zile. In ultimii ani, gssindu-se
cti planta En mas5 verde are 13%
substante proteice - la fel ca tji borceagul - facelia va intra in furajarea
animalelor de fermci, in special pentru
vaci, cai tji oi. lns5mintarea faceliei
trebuie inceputit cit mai devreme In
prim5var5, chiar in ,,mustul z5peziiU,
tji se face etjalonat la intervale de 1520 zile, pentru ca albinele s5 aib5
dou5-trei serii de flori pentru cules,
inaintea culesului mare de la salcim.
Facelia se ins5mfnteaz5 cu sem5nAtoarea in rinduri, dac5 se poate cu
directia rfndurilor N-S, pentru a avea

FACELIA

151

FAGURI

unele dintre ele fiind chiar pentagonale ; acestea sint asa-ziseie celule de
trecere, adic5 celule intermediare.
Cind fagurii se invechesc, iar in ei
au crescut prea multe generatii d e
puiet, forma celulelor la suprafat5 pare
a fi cilindric5; aceasta se datoregte
gulerului sau manqonului prea ingrogat
de cearii cu propolis, cu care albinele
consolideazii partea superioar5 a fiec5rei celule.
Cind albinele unui roi natural incep
s5 cliideasc5 intr-un spatiu liber f5r5
a fi indrumate de fagurii artificiali, ele
pornesc din mijloc o dat5 pe 4-5 faguri
paraleli, dup5 puterea coloniei si dup5
FAUURI. Fagurii pe care albinele num5rul de albine tinere, 15sind intre
ii cliidesc sint f5cuf)i din cear5. V.n. faguri un spatiu liber de 10-11 mm.
Ceard, factori determinanti pentru pro- Prin aceste intervale ele circul5 in
ducere.
stup, preschimb5 aerul necesar pentru
Fagurii au celule hexagonale cu un colonie gi puiet, iar in timpul rece,
diametru de 5,27-5,37 mm agezate albinele se pot aduna in spatiile dintre
simetric, sprijinite unele pe altele faguri, stind strinse in ghem. Pe m8sur5
intr-o arhitectur5 economic5 qi calcu- ce num5rul fagurilor cregte, albinele
lat5? pentru ca in totalitatea lor ei s5 roiului prelungesc in jos qi lateral
prezinte o tr5inicie deosebit5. fn pe cei initial cliiditi, trecind apoi
celulele acestor faguri albinele igi la cei din imediata vccingtate, dar
cresc puietul gi depoziteaz5 hrana aceasta numai dac5 afarii g5sesc cules
necesar5, adic5 mierea gi p6stura. De bun. Cind acest cules este activ gi
asemenea suprafata fagurilor este ocu- roiul este puternic, in citeva zile albipat5 in cea mai mare parte, vara, de nele pot completa cu faguri un stup
rntreaga colonie, .iar iarna albinele stau intreg. Pozitia natural5 a fagurilor
obignuit pe fagurii din mijlocul cuibu- in stup este cea vertical5 gi paralel8.
lui, strinse in ghem.
Obignuit pozitia intregului lot de
Majoritatea celulelor din faguri sint faguri fat5 de urdinig este perpendicudestinate oullor de albine lucr5toare lar5 pe aceastii deschidere, pentru cii in
pe care le depune matca. M5sura felul acesta schimbul de aer intre
celulelor depinde de specia de albine: intervalele fagurilor se poate face rnai
celulele speciei Apis mellifica sint de activ. Totugi sint roi naturali, ceva rnai
la 5,5 mm pin5 la 5,42 mm. Adincimea putini la numgr, care clgdesc intreg
celulelor este de 11-12 mm - avind dispozitivul de faguri orientati paralel
peretii grogi de 0,3 mm. Deci fiecare
celul5 de albin5 lucriitoare are o cu urdinigul. fn limbaj stupgresc cind
fagurii sint clsditi perpendicular pe
capacitate de 0,2 cm3 in medie.
Cind albinele cl5desc faguri natu- urdinig, se zice c5 sint ,,in pat rece",
rali, intre celule se observ5 qi citeva iar cei cl5diti paralel cu urdinigul
care nu au o form6 perfect hexagonal6 ; slnt ,,in pat cald" V.n. Cuibul.
mai mult5 lumins, la distanta de
40-50 cm, pentru a putea fi pr5qit5
mecanic sau cu pr5qitoarea tras5 de un
cal , lucrare absolut necesar5 , c5ci
pentru dezvoltarea plantei, piimintul
trebuie s5 fie afinat. fn felul acesta o
tuf5 dB de la 930-1 400 flori, pe cind
dacii s3minta se seam8115 des gi prin
impriigtiere, abia ajunge la 130300 flori.
Se poate ins5minta chiar din toamn8,
tirziu, in amestec cu mugtarul, pentru
o inflorire cit mai timpurie. Se d 5 o
cantitate dub15 de s8mintl la ha,
pentru pierderile de iarn8.

FAGURI

152

Cum cliidesc albinele fagurii. Observind prin geamul unui stup de observatie o mic5 colonie ce nu are acolo
decit spatiu pentru un singur fagure,
se vede c5 pe letigorul superior a1 ramei
d e care stau prinse un numgr de albine
In formgde perdea, apar primele temelii
ale viitorului fagure. Sint solzigorii
de cearg, produgi ai glandelor cerifere
In urma unei intense hrgniri cu miere
qi p6sturg. Consumul acesta bogat in
hidrati de carbon, ridicg temperatura
corporal5 a fiecgrei insecte in parte gi
deci a micului ciorchine. Glandele
cerifere incep s5 secrete dupg o trecere
d e 15-18 ore de la o bogatg hrang
cu miere gi pgsturg, iar inchegarea
fagurilor, apare dupg 24--25 de ore
d e la introducerea albinelor in noul
lor stup. Perdelele paralele au o distantg intre ele de 33--34 mm. Albinele
se tin agiitate in lanturi vii prinse
cu ghearele de la picioare, stind nemigcate gi agteptind sii aparg in
oglinzile cerifere primii solzigori. Fagurii naturali nu sint inceputi in chip
unitar, ci, albinele fixeaz5 pe locul
lor de agezare mici puncte, la anumite
distante variate. Pe m5surl ce timpul
trece in jurul acestor jaloane apar
fgguragii mici, pe aceeagi linie, pin5
cind ei se ating unii de ceilalti gi formeazg temelia fiecgrui fagure in parte.
Din timp in timp o lucrgtoare se
desprinde gi adaugg un solzigor de
cearg pe fagurele care se construiegte.
Sus, pe locul unde fagurele este prins
de plafonul scorburii sau de speteaza
ramei - la stupul sistematic - celulele sint neregulate, groase, cu mult
material, cu peretii grosolani, cgci
acolo e temelia viitorului fagure. Solziqorii de cearii apgruti pe oglinzile
cerifere gi intgriti cu secretiile glandelor mandibulare sint dugi sus pe gantierul de lucru, gata frgmintati gi depozitati provizoriu acolo . Ceresele pun

FAGURI

solzigorii la dispozitia albinelor constructoare dupg care pleacg apoi din

nou sii se prindg in perdea gi sg-gi
continue munca de secretie a altor
solzigori.
Alte albine iau solzigorii lipiti
provizoriu, li frgmintg din nou cu
mandibulele, fncorporindu-le o secretie
a glandelor mandibulare. Secretia se
evaporg imediat, iar sudura dii o rezistent6 deosebitg fagurelui in constructie. Albinele constructoare ii combing
gi ii intind, formind plgcute ceva mai
mari, pe care le netezesc si le fixeazg
la locul potrivit, dupg care pleacg.
De fndatg, apar alte albine care incep
sB schimbe pozitia plgcilor gi solzigorilor pugi, le dau o anumitg inclinare,
spre dreapta, spre stinga, lucreazli
1-2 minute si pleacg gi ele. La urm&
fagurelergmine cu forma lui delinitivg,
inchegat, cu celule bine imbinate, de
forms desgvirgits . Fagurele natural
este cliidit de albine odatg pe ambele
lui fete. Temelia fiecgrei celule, adicii
fundul ei este o micg prismg triunghiularg, cu unghiuri de 70" qi 32", ce se
sprijinii unele pe altele. Prizma triunghiularii a fundului format& din
cele trei romburi amintite este astfel
alciituitg incit fiecare romb intrg in
orinduirea bazei unei celule de pe
partea opusg. Deci fiecare celul5 se
sprijin5 pe alte sase celule vecine,
iar fundul ei se reazemg pe alte trei
celule clgdite dincolo, pe fata a doua a
fagurelui. Astfel el capgt5 o trginicie
deosebitg.
Fagurele artificial este clgdit altfel
decit cel natural; o parte din albinele
cerese ~i constructoare se rgspfndesc
pe suprafala lui pentru ca prin c5ldura
corpurilor sg producg acolo o temperaturg de +30C. Atunci el devine
maleabil, iar albinele pot sii fr5minte
particulele lui, gi s6 le modeleze dupg
dorint5. Perdelele de albine legate In

FAGURI

153

lanturile de trupuri vii, stau ca un

paienjenig pe suprafata fagurelui artificial, formind leg5turi fntre albinele
cerese 5i cele constructoare. Prjmele
stau in nemigcare agteptind terminarea
procesului de digestie c)i transformarea
hranei fn solzigori, pe cfnd secundele,
lncreazti, adincesc celulele, le sfredelesc, prelucreaz5 materialul brut, il
fntind, i1 subtiaz5, iar cu prisosul d e
cearii de pe fundul gravat, incep sii
fnalte peretii laterali ai celulelor cam
cu 3-6 mm. i n acest timp ceresele
tinere le pun la dispozitie alti solziqori cu care ele prelungesc acegti pereti
fnceputi cu ceara de rezervii a fagurelui. Concomitent, exact pe partea
opusti a fagurelui artificial, altii serie
de albine lucreazii la fel. Unghiurile
de imbinare a fondului triedric este
de 120, iar celulele in fagure nu au
pozitie orizontalg, c h i mierea depozitatti in ele s-ar scurge, ci albinele le
dau o inclinare ugor oblicii de sus in
jos. In felul acesta dupii 24-25 ore
de la agezarea roiului in stup, albinele
pot cl5di in intregime 2--3 faguri artificiali, binefnteles dac6 populatia este
numeroas5 gi celelalte conditii artitate
mai sus sint indeplinite.
Dacti afar5 este timpul prielnic, iar
albinele aduc mult nectar, culeggtoarele nu mai agteaptti ca cele ce cliidesc
s6 termine forma intreagti a celulelor,
ci chiar dacii ele sfnt cl6dite pe trei
sferturi din intiltimea lor, fncep sg
depunii In celule mierea apoasti spre
evaporarea surplusului de apii din ea.
Clgditoarele insti igi vor continua
opera lor.
La fel se lntfmplg cu organizarea
cuibului unui roi ce igi ocup6 pentru
prima dat5 locul in stup. Cind cltiditoarele dau la ivealti primele inceputuri de faguri, matca n u mai agteapt5
ca celulele s6 fie desiivirgite, ci depune

FAGURI

Fagure artificial cu sirme montate inel

ouii agezate pe fundul lor. Albinele vor

prelungi ulterior peretii, fngltfndu-i
din inelul gros de cear5 care este Issat
totdeauna ca un fel de material acumulat sus pe marginea fieciirei celule,
c)i din care cliiditoarele trag gi prelungesc peretii. Acest mangon, sau
inel gros din partea de sus a celulelor,
igi are rostul stiu fn sustinerea Intregului fagure. Intr-adeviir, privind un
fagure pe muche, atunci cind albinele
il cl5desc, se va vedea cii, contrar
de ceea ce s-a crezut, celulele sint mai
groase sus pe margini, iar peretii lor,
pe m6sur5 ce coboarii spre fund, sint
din ce in ce mai subtiri gi atit de
fragili, cu o grosime de cel mult
0,08 mm, fncit dacti nu ar avea sus ace1
inel de Pnt5rire gi sigurantg, celulele
s-ar dtirfma sub greutatea albinelor.

Inclinarea normal5
a celulelor tn fagure

s n ~ d'!n1n108 1e qe!gq ~r~xnquo:,ug qaaj

ad gzeaJqse:,ug as an:, ~e!:,!j!q.re am3
-ej ap saun!$~od aqSaa!~qod as Iounqv e a n q m q o s n!~osa~da~oo!dle Ir~oqeB!lq&
-m:, T, ap am!$gl o ad q!pgl:, !nla~n3ej alqn8au -no1 euwq a!nq!qsuo:, ~ n u a ~ o d
al!u!8~eu1 u!p alaln~a:,p e as
~ doas qsaae n:, puna~dmg axe:, 'rolalnlaa ~ n p u n j
ui - a ~ & e j u!p a$eu!:,aaug ~olaln~a:, ug aqqje aa1ue8~0al!mqsaJ gmnsuo?
al!u!8~em ad !S .rep 'auxqs ad !emnu g$!utasg8 ap aIaAJe1 'eauamas~ a a
nu au!f!~ds as gs aynqaq an:, aJem -!n~nqa!nd ale 1109 ane~lfJoun !!qom!m
!em u!$nd 1er:,!j!qa aam8ej a p a u n ~ $ ~ o dnquad a!$oal!pa~d ap Impam qugs ~ q a a a
o na gzeaqa1dmoa as a.ra!Fq u!~d s e m p
!!.1n8ej
!~nsunreau
aqsaae
ap
g ~ e j ru~
,
1n103 .aqoequr $3 asu!quj alamJgs na
.s!q:,u~ gzeal
l e ~ q g dnes neln!p8unqdaap 108 un q!pg13 -0103 as !S aundmoosap as 'yzeap!xo as
a l a ~ d ui
~ jau1wg.x ~ o a a.aies.xaasue.xq alejux!u al!~nS!la~uJ u!p au!nmqlv
aIamJjs a!eq as gs y ~ g jgq!pg13 q!baJ8
am8ej a p eaunyj~odgzeadnaap a s .q
-gBnj!~$uao u j !!.xa!m e a ~ a 8 e q x a !em u!aap !!Jn8ej ~ e !!$anad ad a j u a ~
-ape ugurgJ a:, 'alqm!u ~ol!~nB!1aaul
BI 1n1 e$uaqs!za.r a?Qaqglsaa eaaa '1e!$
90%as
-!u! ala~n8ejex!j an:, !ameJ ale ales .rol!mundap eznea u!p gzea~ofi:,!~
-Jaasueaq alamqs 14 ale) as gqednoap JolaInla:, eaqeqpede:, gmsgm !6eaaoe
eaun!$.rod na gqep o ~3 ~nsun[eau ad 'paoans as al!!$e~aua8 a:, gansgm
a n epoqaK .gma;s ap aje.18~ Enop ad -!nlnqa!nd eaJa~fiaJ:,!Q eaJeqnou! el
'
!Q ya!m ea~eq!zodap
na a x j as !un!$~od !!ou e $e!~$1n108 ug 18 ~ e p !n~nuaIod
saJex!d y 3 a n !em p u n j gmnojan el gp e[ !emnu nu :,saaJas !a ga ~nlnqdej
as an:, ~ e q!pg~:,
p
au!q aanBej un-~qu!p aqga~oqep as ~o1!mSsg sar!qaaAuI
.!1eu!8~em !!anBej UJ a.req!zodap
yqe~gqg 1 ~ 8 ga m ~ o!Qj y n s g m o ap sun!$
s
aqwdap !-em ganp ps qjaap
-rod gqle o na aqBa~noolujas !5! ~q!pg~a a ~ d eana!m
ngJ a.xn2ej ap e a u n ~ j ~ ogqe~qpd
d
nes a ~ n 8 - eUJ~ aJa!m g$[nm !em gdeoug gs e:,
eJolsaae !!$anad g:,ssaBunla.xd gs au!q
~.xeln!y8unqdanpg m ~ o uj
j a!eq a s 'e
:pnlaj !em aqsa 53 g q e ~ ea1 a!mouooa ap J O ~
aqInm !em ug a3ej aqeod as '1emqsed 1n$m!s 'aaa~m gzea$!zodap alau!qle
q!ngdnqs ug lnqnodsue~qBI JO a!$ae~qxa euneap?o$ an:, ug aun!$~od '!awed
el !$dm nes ' ~ o $ u g ~ap
q a~n~a:,
a q n m e gwoy~adns ezeaqads qns ap !nlar
-n&j e sns ap eaqnd u!p ala:, amnue !g
n:, ' ~ j ! p ~ nFJ
~ a JOI!J&~J ea~eaedau
.!juapa:,a~d !!ue u!p ah!sa:,ons a p a u !ougpe !em qlnux alnla:, aIaun gsug lugs
.am!augpe
-ndap 'aola~n~a:,
Inpunj !S !$anad ad ap
g~eospm'qeqmoq ngs ~ n ~ a a g d g o
~pu!.'dsap !em gs qod aIau!qIe ' p u n a')!:, uxm
~nlnq!n:, 1noolC!m ug ~ Q nqe!pam!
d
qugs na .xo$uj~qap eInla3 .wur ~ J - Z T , a p
pug:, !S aoqaeqxa BI nep as !ode !apz am!ougpe o n:, Bunre eaqsa:,e !i Jolalnla:,
gnop neqs apun gp1e3 gde n:, qoq axem eam!$~gug ap giej urux 2-J na g$~eua
SEA U ~ - J $ U J !j!augpe $ugs !3 .alap~a:, as 'aIajm!u g~adoaea:, a$eqmoq u!$nd
aqeo$ a$eje~dnsel gugd a ~ d m na1 'gplea alala:,gdg:, 'ajm!u !Q a a q asam ala
a1nIaa UJ puj3 'eqe8 a l a r d e j g.rap!s
~ d n3
e !-npugz!.taalnd y e p '!ue 2-J
u!p a s a ~ d oas aIau!qIe p u p
goug a~enu!quo:, ug goseasoloj !em -uo:, Q! q~pg~:,
!-gs aqeod la f sns !em $e:,!pu~ 1ndu1!q el ~:,unqe mm J J ap aqsa - snds !em
! ~ ~ r & eeqm!q:,s
j
e ap gIe!Jaqem aaqel me mn:, gdnp -Jolalnla:, eam!au!pv
-g!q!sod am nu ~n~oq~n:,!de
p u p !ounqe -eaqpgla gq-eoq au!$sns an:, ' q e m ~ e
uoqaq ap gmquaa o e:, aqsa gsug 1nIauI
aaej as !qoaa ro~!anSsj s a a m o n q

FAGURI

155

marginile de sprijin gi se consolideazii

cu cfteva puncte de sudur5 din cear5
topitti. Albinele, fn prim5var5, clcidesc
portiunea de fagure artificial incastrat,
lncft adeseori nici nu se poate cunoagte
unde s-a fiicut lipitura gi completarea.
Formarea echipamentului de faguri.
Initial, o colonie nou format4 prin
roire artificial5 primegte 2-3 faguri
cu puiet gi hran5. Cunoscut5 fiind
energia d e lucru a albinelor din roi,
apicultorul adaug5 alti doi faguri
artificiali in dreapta gi in stlnga celor
dintfi. Cind roiul i-a cladit pe acegtia,
care servesc pentru extinderea puietului cit gi pentru depozitul de polen
rji p5stur8, intercaleazl fntre fagurii
marginagi qi cei cu puiet alti doi faguri
artificiali. fn felul acesta, datorit5
activit5tii albinelor cliiditoare, ajutate qi de un cules bun din natur5,
noua colonie fgi completeaz5 intr-un
sezon intregul echipament de faguri
necesari cuibului, cit qi pentru depozitarea rezervelor de hran5 pin5 in
prim5vara urmtitoare.
Ca regul5 general5, apicultorul nu va
pune niciodat5 in st,up fagurii artificiali pentru cl5dit in prim5var5, clnd
timpul este fnc5 nestatornic. Cfnd
culesul abea fncepe, iar timpul este
cald, fagurele nou se va aqeza Entre
ultima ram5 cu puiet gi rama cu
polen, sau fntre doi faguri cu puiet
c5p5cit din marginea cuibului. Acolo
temperatura este mai mic5 iar populatia mai r5sfirat5, incit fagurele nu
cedeaz5 sub greutatea albinelor clgditoare. Altfel celulele se deformeazti, iar
albinele vor cl5di un fagure cu multe
celule mari, de trintori. Cfnd ins5 e
pus spre marginea cuibului, albinele
11 fncep, il consolideaz5 gi apoi poate
fi trecut in mijlocul cuibului fiir5
team5 de dilatare. Procedfnd astfel,
albinele cl8ditoare se repartizeaz5 pro-

FACURI

portional pe foaia de fagure, care va f i

mai repede construit evitind Pngr5m;idirea albinelor pe foaie.
Apicultorul va evita s5 dea albinelor
dintr-odat5 prea multi faguri de cliidit,
ctici altfel grupul albinelor cl5ditoare
se imparte, iar lucrarea progreseazg
anevoie.
Pgstrarea fagurilor, trebuie f5cut5
cu mult5 grij5, fie c5 sint plini cu
miere de rezerv5 pentru primgvari, fie
c5 sint gata clgditi, dar goi, din cei d e
cuib, sau din magazinele de recoltil,
c5ci ei au o mare valoare economicg.
Fagurii cu miere se sorteazii pe
categorii gi anume: cei cu mici resturi
de miere in celule cgpgcite; cei pe
jum5tate plini gi cei fn care mierea
c5p5cit5 ocup5 intreaga suprafat5.
Apicultorul ii Ira da fn primivar5
albinelor dup5 nevoie; cei cu miere
mai putini, dup5 ce a desc5p5cit celulele, vor servi la stimularea coloniilor, fiind pugi dincolo de diafragm5 ;
cei plini vor servi la completarea rezervelor de hran5 in coloniile care au
nevoie gi vor fi agezati direct ling6
cuib.
Cum atacul insectelor ~i rozgtoarelor, amenin15 buna lor pistrare, apicultorul trebuie s5-i tin8 in dulapuri
bine fnchise. In lipsa unui dulap,
fagurii se p5streaz5 foarte bine gi in
stupii goi de rezerv5. E i vor fi dezinfect a l i cu ajutorul bioxidului de sulf.
V.n. Afumcitorul cu sulf. Nu se supun
sulfuriziirii faguri cu miere necGpcicit5
gi nematuratii, care, fiind fnc5 apoas5,
determini o combinatie a apei din
miere cu vaporii de sulf, dfnd un nou
produs care va intoxica albinele la
consumarea mierii. Pgstrarea fagurilor
fn dulap Be mai poate face introducind
pe fund naftalin5, fntins5 pe o hirtie,
cam 2 kg fn strat egal, precum gi alte
2 kg, sus, peste faguri, fntr-01 pungci

FAGURII ARTIFICIALI

156

de tifon. CPnd se p5streazg in stupi

e suficient 100 g naftalin5 pe fundul
stupului. Fagurii vor trebui aerisiti
cind se redau albinelor, stind cel
putin 2-3
zile afar5 dac5 timppl
este uscat sau 5-6 zile in camerg, dac5
afar5 este umezeal5.
FAOURII ARTIFICIAL1 slnt foi de
cearii pe care este gravat5 baza viitoarelor celule de albine lucrgtoare.
Ei constituie un pretios ajutor dat
albinelor care pot construi astfel faguri de bun5 calitate, la care ele rnai
adaugii intre 50-70 g de cear5 pentru
un fagure pus in rama STAS.
Fagurii artificiali se fac din cea mai
bun5 cear5, iar felul cum ei se lucreazii
este descris la locul potrivit. V.n.
Ceara. Totuqi, trebuie spus c5 cei rnai
buni faguri artificiali nu pot atinge
niciodat5 perfectiunea celor naturali
cu celule a c5ror baz5 e foarte subtire
gi totugi au o rezistent5 la rupere mult
rnai mare decit cei artificiali clgditi.
Acegtia, chiar dac5 au o grosime dubl5,
adesea cedeaz5 gi se rup la transport
in pastoral. De aici s-a tras concluzia
c5 o data cu secretia cerii, albinele ii
Pnglobeazg anumite secretii glandulare
care-i dau o deosebit5 rezistent5,
secretie care se pierde, prin topire,
in cear5 brut5.
De. aceea, avind in vedere aceast5
defectiune a fagurilor artificiali fat5
de cei naturali, se cere ca ei s5 fie
f6cuti numai din cea rnai bun5 cearg,
s5 fie supugi la probe serioase de rezistent5 cu anumite dispozitive qi s5
nu fie pugi in rame pentru clgdit decit
dup5 ce a trecut o perioadg de citeva
luni de la presarea lor. Ei trebuieprocurati inc5 din toamnil, 15sati s5 treac5
o iarnii in caban5, la ger, s5 prinds o
brum5 pe suprafata lor gi abia in
primgvara "uhniitoare ei pot fi folositi.
fnainte de a-i fixa in rame pe sirmele

FAGURII ARTIFICIAL1

intinse, stuparul Pi va expune citeva

minute la soare. Aceasta le m5regte
rezistenta, c5ci se elimin5 micile particule invizibile de ap5 ce le-au fost
inglobate o datg cu fabricatia lor.
0 alt5 probii asupra rezistentei fagurilor artificiali o poate face orice stupar: el ia o bucat5 de fagure artificial
mai mare decit o palm5. 0 tine citva
timp intins5 pin5 ce se incglzegte;
dac5 foaia igi lasii marginile atirnate
in jurul palmei, este dovad5 c5 ei au o
rezistentii redus5 ; cind fagurele se indoaie numai putin, ei sint buni. Proba
se face intr-o camerii ce are o temperaturg de 20C. Fagurii artificiali trebuie
s5 fie economici, in sensul c5 num5rul
lor s5 fie de cel putin 11 foi la kg,
cind se folosesc pentru cuib. Pentru cei
din magaziile de recolt5 sau sectiuni,
ei pot fi mult mai subtiri, de 14--15 foi
la kg.
Faguri artificiali din alte materiale.
fn unele t5ri din apus se tinde spre
Pnlocuirea fagurilor artificiali din cear5
cu alte materiale rnai rezistente.
In 1959, revistele franceze recomandau folosirea unor faguri artificiali
din cear5, c5reia i s-a ad5ugat la
topire gi o substant5 plastic5 cu care se
omogenizeaz5. Se sustine c5 albinele
ii lucreaz5 bine, acceptindu-i f5r5 ezitare. Ei au dou5 mari calit5ti fat5 de
cei din cear5 curatg: punctul de topire
este mare atingind 74"C, iar adaosul
a m k i t rezistenfa la intindere pPn5 la
20-25 kg/cm2, incit albinele nu rnai
modificii forma initial5 a celulelor,
cl5dind deci numai celule de albin5
lucrgtoare. Pentru a avea ins5 gi ceva
trintori in stupi, ceea ce este necesar
pentru stimularea la lucru a albinelor,
se las5 un spatiu ingust Pntr-o ram5
clgditoare pe care albinele o completeaz5 cu fagure din cearii natural5 cl5dind
celule mari unde ele pot cregte un
numiir redus de trfntori.

FAGURII ARTIFICIALI

157

Fagurii cu o compozitie de materie

plasticti nu sint atacati de g5selnit5.
In Italia se fac faguri artificiali
cu celule complete, dar nu se cunosc
inc5 rezultatele definitive. De asemenea, in S.U.A., se fabric5 faguri
artificiali f5cuti din trei foi introduse simultan intre cilindrii gravati
a i presei; la mijloc o foaie cu cear 5 vegetal5 de Carnauba care rezist5
la o temperatur5 de 82C; in ea sint
introduse patru sirme ondulate d e
0,4 mm. Peste foaia de cear5 vegetal5
se lipesc pe ambele ei fete dou5 foi de
c e a r j purti, subtire. Apoi este trecut5
prin valtul gravat, obtinindu-se un
fagure tare, cu sirme gata fixate in
masa fagurelui.
fntinsul slrmelor Pn rame este o
operatie c5reia dac5 nu i se d 5 toat5
atentia, poate aduce multe prejudicii
coloniei gi stuparului. Se foloseste sirm5 galvanizat5 de 0,4-9,5 mm diametru. Sirma neagr5 nu este recomandabil5 c5ci se oxideaz5.
Sirma se intinde in sens orizontal
pe 5-5 rinduri, sau 3-4 sirme orizontale gi 2 4 verticale. Ele trebuie s5 fie
bine intinse, cici altfel fagurele artificial clldit de albine pe sirme strimbe
gi largi se va deforma, celula se dilat5,
acolo albinele cl5desc multe celule de
trintor.
Locul orificiilor prin care se trec
sirmele trebuie s5 fie intii insemnat
dup5 un gablon de carton sau mai bine
d e tabl5, pentru ca sirmele s5 fie
perfect paralele gi orizontale; altfel
lemnul ramei se incovoaie, igi schimb5
pozitia normalii gi n u rnai s t 5 vertical
in stup.
Ayezarea fagurelui Pn rams se face
gi ea in dou5 feluri: a. fagurele este
introdus in canalul de 3 mm adincime gi 2 mm latime s5pat de-a lungul
gi sub speteaza superioar5 a ramei gi

FAGURII ARTIFICXALI

fixat de sirmele intinse cu u n dispozitiv oarecare, dar r5mine jos un go1

de 6-7 mm pentru dilatarea initial5;
b. fagurele nu se lipeate sus de letigorul superior ci de cel de jos pe care se
sprijinti, l5sind un go1 de 6-7 mm pe
care albinele il completeaz5 imediat
eind incep s5 luereze la cliiditul
fagurelui. Aceast5 din urm5 metod5
este rnai folositoare. fntr-adevgr, 15sarea unui spatiu jos sub fagurele
artificial micgoreaz5 suprafata de folosire a fagurelui care in partea de jos
nu mai este cl5dit. f n schimb in locul
go1 din josul fagurelui, albinele obignuit cl5desc o portiune cu celule de
trintor care de asemenea constituie o
oarecare pagub5. Din contra, dac5
fagurele se sprijin5 jos, albinele il
cl5desc in intregime numai cu celule
de albine lucr5toare; dac5 bineinteles
in stup se vor 15sa rame clhditoare
cu spatii libere sus, unde albinele c l E
desc in voie celule mari de trintor.
Folosul mare in lipirea fagurelui
jos gi l5sarea de go1 sus, sub speteaza
superioar5, constii in faptul c5 fagurele
cl5dit st5 pe un reazem solid pe speteaza de jos gi nu se sprijinii numai
sirme de care e lipit.
in cele 5-6
Fagurele artificial trebuie s5 stea bine
fixat in sirmele ramei respective. fn
acest scop apicultorul folosegte o
plaqet6, care are suprafata cit lumina
interioar5a ramei qi estepus5 peo masl.
Pentru ca foaia de fagure artificial
s5 nu se lipeasc5 d e plangetl, aceasta

F A G U R n ARTIFICIAL1

FARRAR C.L.

158

rapiditatea cu care se executti, sirma

se acoper8 complet cu cear6, fagurele
fiind astfel mai bine acoperit de albine.
Unii apicultori mai consolideazri fagurii punctind cu creionul apicol d e
lipit cite o picgtur8 de cear5 in 3--4
locuri pe fiecare sirm6 $i ap8sind
sirma c;l linia de punctare. 0peratia
in adevrir este bunri, iar fagurele este
gi mai bine fixat in felul acesta.
Fixarea fagurelui pe slrme cu pintenul
apicol
( A . I. R

0 O t )

din urmri se udri des cu apr?. Apoi pe ea

se agazri fagurele artificial, aplicindu-se deesupra lui rama care vine astfel cu sirmele direct in contact cu
suprafata foii de cear8.
Fixarea sirmelor in masa fagurelui
artificial se face ai ea dup6 douri
metode:
fn prima metod6 se folosc-qte pintenul apicol. V.n.
Introducerea sirmelor in fagurele
artificial in conditii foarte bune sue face
$i cu ajutorul curentului electric,
reducind curentul cu ajutorul unui
transformator cu 6-10-15v0lti. Aceastti
metodg are avantajul cg, pe lingg

Linia de punctare pentru tixarea

fagurelui in ram%:

1 - tablite In vinclu stnt introduse In

vipca crestat&, ie$,nd cu mili,netru mai
sus de nivelul I n'ei de punctsre; 2 $ipca crestat&; 3 - blocul tn care sint
fixate tablitele cu Sipca respect~va

FAGURI PORT-BOTC1 sau ram'e portbotci sPnt faguri obisnuiti, folositi

la cretterea de mgtci dupg metoda
lui H e y r a n d , infigindu-se in
el suportii cu larvele fn celule. V.n.
Matca, createre. Fagurii nu contin
miere, sint bine cliiditi yi au o
vechime de 3--4 ani, pentru ca s3 fie
destul de grogi gi de culoare Pnchis5.

Fixarea fagurelui in ram5 prin curent

electric
(A. I. R

0 0

t)

FARRAR C. L., de la universitatea

din Wisconsin S.U.A. a contribuit
mult la progresul apiculturii t5rii
sale. Conduce de peste 20 de ani sectorul

FECUNDARE ARTIFICIALA

159

apicol din Dzpartamentul Agriculturii.

Studiile sale asupra prezentei polenului in hrana de iarnii a stupului cu
dou5 m5tci gi a ghemului de albine,
au liimurit multe probleme care erau
neclare. La indemnul siiu s-a trecut
la modificarea stupului multietajat,
c5ruia i s-a d a t o form5 pjtratii, deci
cu 12 rame in interior, micyorind
iniltimea ramei respective numai la
168mm p5strfnd astfel stupului aceeagi
capacitate.
FECUNDARE ARTIFICIAL&V.n. Mat-

ca, fecundare.
FITONCIDE. Fitoncidele sint ultramicroorganisme, din lumea plantelor superioare, mult mai mici ca a
milioana parte dintr-un mm care abia
pot fi v5zute cu microscopul electronic. Prin substantele chimice ce le
cuprind, fie chiar volatile, au propriet5ti bactericide. Fitoncidele plutesc
in aer sau triiiesc pe anumite vegetale,
in sucurile, in rgginile sau uleiurile
lor volatile; unele stau pe riidgcini,
altele pe tulpini sau pe flori ori pe
polenul lor. Ele ramin acolo numai
pentru o perioad5 scurt5 de tranzitie,
pin5 igi g5sesc elementele din care pot
triii qi se pot inmulti. fn mod obignuit
aceste elemente de viat5 pentru fitoncide sint tot nigte microorganisme din
lumea lor, dar care tr5iesc in corpul
vietuitoarelor, cauzindu-le o serie de
boli..S-au g h i t 22 de specii de plante
cu efecte fitoncidice. Pulpa vegetal5
a acestor plante a fost maceratii timp
de 24 ore folosind o combinatie de
alcool de 96" (etilic) gi 0,9% NaCl.
Produsul a fost distilat prin hirtie de
filtru, ariitindu-gi astfel efectul fitoncidic.
Fitoncidele sint gi pentru albine de
mare ajutor. La cercetarea florilor ele
sint luate de culegatoare o data cu

FLOAREA-SOARELUI

nectarul sau polenul acestora, sPnt

duse in stup, unde fnmultindu-se
pe seama anumitor bacterii primejdioase de acolo, scap5 populatia qi
puietul de boli grave. V.n. Bacteriafagul, Antibio tice, Loca.
Cunoscut fiind folosul mare a1 fitoncidelor in viata coloniei, apicultorul
nu va agtepta ca albinele sii le descopere
singure ci el insugi le va pune la dispozitia lor. S-au f5cut studii comparative in aceastii privintii gi s-a ggsit,
de exemplu, cii usturoiul, ceapa, hreanu1 contin fitoncide. El recornand5
sii se dea albinelor extract din aceste
plante in sirop de zahiir, ciici le prelungegte viata la mai mult decit
dublu. V.n. Hrana albinelor, stirnularea cu suc de legume.
FLOAREA-SOARELUI, r5s5rit5, soreancii, Helianthus annuus L. este o
plantiiuleioasii din familia Compositae
originar5 din Mexic care este o bung
melifer5.
La noi in tar5 cultura ei ocupii
peste 500 000 ha. Planta are o tulpin5 inalt5, purt5toare a unei flori
mari - capitul plecat - ca un disc
(calatidiu) alc5tuit din multe floricele
mici; fn fiecare an din acestea se formeaz5 o siimintii. Autofecundarea pe
calatidiu se face intr-o m5sur5 redus5,

FLORA MELIFERA

160

FLORA MELIFERA

polen, care constitnie pentru albine

hrana albuminoas5, absolut necesarl
lor, dar rnai ales la cresterea puietului.
Plaiurile t5rii noastre au o insemnat5 flor5 meliferti. Ea este raspindit6
prin finete, pajigti gi ptigunile de la ges,
dealuri, dar rnai ales cele de munte.
Acolo nu a putut s5 urce cultura cerealier5, asa cum s-a intimplat Pn regiunile
mai joase unde flora melifer6 nu rnai
exista decit prin unele pzduri cu
specii melifere, salcfm, tei etc. in
livezi si in culturile plantelor entomofile. 0 flor5 melifer5 rnai bogat6 se
gtisegte in Delta Dunlrii. Acolo, dup5
ce s-a terminat inflorirea salcimului,
teiului gi a florii-soarelui sute de stupi,
rgmin pin5 in toamn5.
In lucrarea prezent5 s-au descris la
litera respectivi plantele care au o mai
mare insemngtate melifer5 pentru albine.
Celelalte care au un potential melifer
rnai redus, au fost inscrise cu caracterizlri scurte, in ordine alfabeticii,
in capitolul de fat5. Ele dau bune recolte cind formeaz5 masive gi deci
ocup5 suprafete intinse sau chiar dac5
FLORA MELIFEREL
81 POLENIFERA sint rilspindite, formeazg un ansamblu
dintr-o baz5 melifer5 inglobeaza ar- floral melifer prefios, cum sint cele din
borii, arbugtii gi unele plante spon- finetele montane.
tane sau de cultur5 care secret5 necPentru completarea cunogtintelor
tar in corolele florilor sau pe alte privitoare la flora melifer5 V.n. Tehp5rti ale plantei. Ele sint cercetate de nica apicold, Calendarul infloririlor,
insecte in special de albine care-1 trans- luna martie.
form5 in miere. De asemenea, ele dau
Arbori $i arbuyti meliferi. A f i n,
Vaccinium ndyrtillus L., arbust melifer,
din familia Ericaceae, ce ofer5 albinelor mult polen gi nectar fn mai-iunie.
Cregte in regiunile de munte.
A g r i 9, burboanti, coac5z5 s5lbatic5, rgz5chie, struguri spinogi, Ribes
grossularia L. arbust din fam. Saxifragaceae, inalt pin5 la 1,20 m ; are
flori mici avezate cite dou5 la baza
frunzelor, cu caliciul in farm5 de
clopo$el, de culoare rogiatic-verzuie

c5ci anterele cu polen ajung la maturitate fn prima zi a infloririi, imediat

ce floarea se deschide. Ovarul ins5
ajunge la maturitate dup5 ofilirea
sacilor cu polen. De aceea fecundarea
fncrucigatg d 5 rezultate bune, c5ci
albina, trecind din floare in floare
transport6 polenul pe stigmatul staminelor florale, asigurind astfel o
deplin5 polenizare incrucigat5. Productia de seminte create pin5 la 95%
cind intervin albinele. In acest scop
la un ha de culturg, sint necesare dou5
colonii puternice, asezate in apropierea
lanului.
Glandele nectarifere se g5sesc in
jurul fiec5rei flori. Nectarul se urc5
f n potir inc5 la o treime din fn5lfimea
sa. Florile din mijlocul capitulului
secret5 putin nectar. Productia cea rnai
mare de nectar coincide cu momentul
cind anterele sint pline cu polen.
Nectarul este limpede, putin g5lbui
qi cu un miros specific; el are o concentratie de zah5r de 0,3 mg de fiecare
floare, astfel incit productia de miere
ce o d 5 un ha, este in medie de 20 kg.

FLORA MELIFERA

161

gi cite o datii galben6 ; dau mult polen

si nectar. Acesta are o concentratie
insemnat5 de zahlr de 0,i-1,1 mg la
fiecare floricic5; productia de miere
este calculat5 la 30-70
kg la ha.
Planta, desi se autofecundeaz6, produce fructe mai mari cind intervin
albinele. fnfloreste In aprilie-mai.
Creqte mai cu seam2 in regiuni muntoase. dar se cultivii si in ~ r i i d i n i .
Pe timp favorabil albinile $1 vTziteaz5
de dimineat5 pin5 seara tirziu.
A 1 u n, Co%lus avellana L-7 arbust
din fam. Betu,laceae, foarte bun pollnifer. lnfloreste incepind din februarie, oferind albinelor gi nectar.
A
sau A
al
S~
g 7'
L.9
pi
Alnus glutinosa Gaertn., arbore din
fam. Berulaceae, infloregte o dat5 cu
alunul gi dii un polen foarte abundent,
care are 14,34% albumins digestibil5,
3,02% griisimi gi 3,80% substante
minerale. Este vizitat de albine in
luna martie-aprilie. Ament,ii b5rb5teyti pregiititi de arbore inc5 din
toamnii, de culoare ariimie, apar ca
flori in primele zile ale primiiverii
Incgrcati cu polen.
0 specie a arinului alb si negru este
arinul pitic Alnus viridis Chaix. arbust
de 0,5 m. I se rnai zice si aninas; el d6
polen mult.
A r t a r , acer, Acer platanoides L.,
din fam. Aceraceae, cu flori ce stau in
corimbe galbene ~rerzui,poligame, dau
polen gi nectar abundent precedind
cu 10-12 zile inflorirea salcimului.
Productia la ha este pin6 la 200 kg
miere de culoare deschis5 yi gust
pl5cut ; in anumite imprejuriiri, arborele secret6 gi miere de man5.
Sfnt multe specii de artar In p6durile noastre din care Pn afar5 de cel
descris mai sus, se aminteste artarul
t6t6resc7 sau paltinul de cimp ori
verigariu - Acer tataricum L. - cu
11 - A.B.C.... Apical

V O ~ .I

FLORA MELIFERA

flori a]be Si
polen; productia de
miere la ha a acestuia din urm5 este
eva]uatS ping ]a 800 kg. In vara d j gi
de ,,,g.
seafla raspin,jit masiv
in toate tarn, in pgdurile de ges pi deal,
pin5 la 400 nl intiltime. Dc asemenea
arnintim si de arfarul american Acer
negundo L., cu flori galbene unisexuate,
fiind plant5 dioicii care d 5 putin
dar mai
mult polen de
culoare brun6. Dintre loate speciile
'ins2 jugastrul, Acer campestre L., cu
florile lui galbene-verzui, este cel mai
rne]ifer. Produc\ja de
]a ha este
c a l c u l a t ~ la aprcape 1 0 0 0 kg, iar
vara, in anumite imprejurari d 6 pi
miere de man5.

Jugastru

FLORA MELIFERA

1162

B r a d , V.n.
C a i s, Prunus armeniaca L., din
fam. Rozaceae oferti albinelor nectar
gi polen. Este foarte cercetat de albine
degi productia de miere la ha este
consideratti cel mult de 25 kg. Concentratia de zah5r este dimineata de 6%,
la amiazg de 12% gi spre sear5 d e
peste 20%. Din aceast5 cauzti florile
s i n t vizitate de albine mai ales dupti
amiaz5.
C d 1 i n, Viburnum opulus L., arbust din fam. Caprifoliaceae prezint5
flori grupate in buchete, cregte prin
p5duri f5cind flori mici gi albe. fnfloregte prelung in luna iulie dind polen
gi nectar.
fnrudit cu c5linul este dirmozul,
Viburnum lantana L., cu flori albe,
mici, agezate la virful 15starilor. fnfloregte cu 30 zile inaintea cglinului.
Albinele au un cules de lung5 d u r a t i
in p5durile unde cresc aceFjti arbugti
in m5surg rnai mare.
C a p r i f o i, Lonicera tatarica L.,
din fam. Caprifoliaceae este un arbust
ag5t5tor melifer, dind productie de
20 kg miere la ha cu un continut de
3% dextrini, care o pgstreazi mult
t i m p lichidi. Are florile albe gi albegillbui, cu fructe rogii, necomestibile.
Pnfloregte in mai-iunie.
C a s t a n s i i l b a t i c , castanul
porcesc, castanul calului, Aesculus
hippocastanum L., din fam. Hippocastanaceae. Nectarul este recunoscut
de cercetatori drept primul in ordinea
bog5tiei de zah5r avfnd 65-75% zaharozg, deci aproape ca mierea. 0 sing u r i floare oferi ping la 1,70 mg nectar. Mierea este transparenti, cu gust
pl5cut, uneori pufin amlruie, dar se
cristalizeazg repede din cauza continutului ridicat de glucoz5. Productia
d e miere la ha este de 3 5 - 4 0 kg dar
i n terenurile acide gi silicoase producf i a d e nectar gi mai ales de polen este

FLORA MELIFERA

mult mai mare. Polenul de castan este

bogat in proteine, 18,7%, iar grtisimile sint de 11,34%; culoarea lui
rogiaticg il face distinct intre celelalte feluri de polen. fn anii cu ploi
abundente - dup5 L. Roussy - in
timpul infloririi, polenul castanului
suferg o ugoarg alterare care dg albinelor o form5 de intoxicare - nu prea
gravti - asemgn5toare cu fenomenul
bolii de mai, V.n. Apicultorii, care
urmtiresc productia de polen gi recoltarea lui in colectoare, nu vor face
recoltgri in timpul infloririi castanului,
cici in medicatia uman5, cind se
face u n tratament, polenul de castan
nu este recomandabil. fn unii ani
secret5 gi miere de mang.
fn muntii Mehedinti (Tismana), la
Seieni (Baia Mare gi ling5 Caransebeg,
cregte castanul comestibil, Castanea
Sativa, I\iIill., cu o inflorire putin
inaintea teiului, circa 2--3 stipt5mini,
fiind mai melifer decit cel sglbatic.
Mierea este inchis5 la culoare, uneori
am5ruie gi de o calitate inferioarg,
totugi foarte bun5 pentru rezerva de
iernare a coloniilor, cristalizind tirziu.
C ii t i n 6, V.n.
C e n u g a r , arborele
puturos,
Ailanthus glandulosa Desf., arbore din
fam. Simarubaceae. Are flori galbenverzui, asemgngtoare unui ciorchine
de strugure, cu miros neplicut, de unde
ii vine numele de ,,arbore puturos" ; ele
revarsi din sacii poliniferi o cantitate
foarte mare de polen galben, care se
aFjterne sub arbore. Albinele culeg
intens aceasti bogltie, care impreung
cu nectarul oferit constituie un bun
cules. Nectarul este secretat de organe
speciale aflate la baza foliolelor. Productia de miere este mare; un ha de
cenugar oferg ping la 300 kg miere.
Citeodati vara, arborele mai dii nectar
extrafloral, in anumite fmprejurgri
favorabile. Secretia are loc dimineata.

FLORA MELIFERA

163

hflorirea arborelui are loc spre

sffrgitul verii, in iunie-august, cind
in cimp culesul este sfirgit. Se planteazii oriunde terenul e propice, fiind
unul din cei mai meliferi arbori, se
lnmultegte prin seminte puse la stratificat, cregte repede, dar nu tr5iegte
rnai mult de 50 de ani.
C i a t b r i ~ o r V.n.
,
C i r e s,. Cerasus avium L. hloch.,
porn fructifer din Sam. Rozaceae, cu
multe flori parfumate ce formeazii
buchete. fnfloregte in luna aprilie,
lnceputul lunii mai, dind un nectar
venui foarte parfumat cu un procent
de 0,5-1,4 mg zahiir; productia de
miere la ha este de 3 5 - 4 0 kg, fiind
ugor adunat de albine. Polenul de
cireq este bogat in substante proteice.
C ?I o c o t i q, locutitti, nucuqoarii,
Staphplea pinnata L., din fam. Staphyleaceae, un arbust melifer cu flori albe
En ciorchini ce dau mult nectar. Infloregte in lunile mai-iunie. Locul de
predilectie este la munte, crescind
in pfiduri gi tufiguri; citeodatii se
intllnegte ?i in pfidurile de deal.
C o a c ii z , pomuqoarii, gongioare,
ribizli, strugurel, Ribes rubrum L.,
arbust din Sam. Saxifragaceae, impreunii cu coaciizul de munte, R. alpinum L. gi enigorul, R. petraeum Wulf.
oferg din abundentg polen gi nectar
la fnceputul primiiverii, fn martieaprilie. Nectarul coaciizului are un
insemnat procent de zahiir. Productia
de miere la ha este destul de mare, de
35-PO0 kg acolo unde se giisegte in
plantatii masive. Frunzele se piistreazfi
pentru un ceai foarte bun in combaterea diareei albinelor, in lipsa milcrigului. V.n. Diareea.
.O altii varietate de coaciiz, mai melifer ca cel de mai sus este planta struguri negri Ribes nigrum L. - cu flori
de culoare verzuie, pe partea intern5
rogiatice, dispuse in raceme axilare;

FLORA MELIFERA

dau nectar gi mult polen. Concentratia

de zahiir in flori atinge 1,3 mg, iar
productia de miere la ha este calculatg
la 30 kg. Frunzele plantei sint pliicut
mirositoare, asemiiniitoare cu cele d e
liimiitii.
C o r c o d u a, corcodel, Prunus cerasifera Ehrh., arbore fructifer, din
fam. Rozaceae, are flori albe-roz cu
mult nectar, calculat la 25-40
kg
miere la ha ; florile au fiecare 0,8-1,2
mg zahiir; ele dau gi mult polen,
fiind mult cercetat de albine. fnfloregte in a doua jumiitate a lunii aprilie.
C o r n, Cornus mas L., arbore din
fam. Cornaceae cu flori galbene in formii de buchet, sint aproape cele dintii
care dau polen mult gi nectar albinelor in primele zile ale primgverii.
Cregte in plduri, la margini de poieni,
avind fructe rogii.
C r u i n, crusci, crugei, lemn ciinesc, patachinii, Rham.nus frangulu L.,
arbust din Sam. Ramnaceae, este un
arbust melifer. Florile de crugfn sPnt

FLORA MELIFERA

164

albe-verzui, ele dau polen gi nectar

circa 2-3 s5pt5mini, in mai-iulie.
DB cam 25-35 kg miere la ha. hlierea
de crugin este galbeng gi nu se cristalizeaz5, c5ci are - ca gi cea de salcirn
-un procent de dextrinii care frineazii
acest fenomen.
D u d a l b si d u d n e g r u ,
Morus alba, L. gi Morus nigra, L. din
fam. Moraceae este melifer. Florile
mascule bogate in polen sint foarte
cercetate de albine, dupii cum vremea
este rnai cald5 sau rnai rece in luna
aprilie.
F a g - Fagus silvatica L., arbore
din fam. Fagaceae are flori monoice,
cu saci poleniferi alungiti gi bogati.
fnfloregte in aprilie si este cercetat de
albine rnai ales pentru polenul lui
abundent.
F l o a r e d e c e a r c i , Asclepsias
carnosa L., este un arbust agztiitor,
originar din China, totdeauna verde,
ce face parte din familia Asclepiadaceae. El are flori ce r5spindesc un
parfum puternic care atrage albinele
ce culeg mult nectar gi polen. Din
aceeaqi familie rnai fac parte gi erbaceele ceara albinei, Asclepias cornuti,
V.n. cit gi Asclepias syriaca L. Sint
plante perene, bune melifere.
F r a s i n, Fraxinus excelsior L.,
arbore care are scoarta cenusie din
fam. Oleraceae. Pnfloregte in luna
aprilie, dind mult polen, iar de pe
muguri albinele culeg mult propolis.
Cite o dat5 primgvara, frasinul secret5
prin coaja incizatg sucuri dulci rnai
ales varietatea cu frunza rotund5,
sucuri ce albinele le culeg cu pl5cere.
G 1 e d i c i a , pltitica, Gleditschia
triacanthos L., arbore spinos din fam.
Leguminosae, cu flori mici, verzi,
agezate in amenti, plgcut mirositori,
care dau mult polen gi nectar, cu un
procent de 56,4% zaharoz5. h o d u c t i a
de miere la hectar este apreciat5 la

FLORA MELIFERA

100-200 kg cind arborii sint rnai izolati gi bine dezvoltati. fnflore~tein

luna mai-iunie la citeva zile dupii
terminarea salcimului, iar infloritul
dureaz5 8-10 zile.
G u t u i, alimioar5, Cydonia oblongs L., sinonim cu Cydonia vulgaris
Pers, pom fructifer din fam. Rozaceae.
Productia de nectar la floare este de
0,40-1,41 mg cu un procent de 0,45 zah5r; cum ins5 florile sint rnai rare,
ea este calculatti la hectar la cel mult
10 kg. In schimb albinele culeg din
abundentil polen de la acest pom
roditor, ce este ultimul ce infloregte
in livadii rji leag5 fruct numai dac5 ele
intervin pentru polenizare.
H u r m u z, cirmiz. Symphoricarpus racemosus Michaux arbust din fam.
Caprifoliaceae. Florile dau mult polen
pe care-1 p5streaz5 in corole p5roase.
f n special Symplwricarpus albus dg cel
rnai mult polen din toti arbugtii; cum
inflorirea lui tine ping la mijlocul
lui septembrie albinele sint mult ajutate de acest polen tardiv in cregterea
puietului de toamn5. Florile acestei
specii, albe-roz dau nectar ce s t 5 ascuns
la baza unei singure petale. Nectarul
hurmuzului are aproape cel rnai mare
continut de zaharozii, c5ci fiecare floare
are ping la 2 mg. Are flori putine gi de
aceea productia la hectar atinge numai
20 kg. f nfloregte in iulie-august.
I a r b a n e a g r 6, negrugorul,
Calluna vrclgaris L. Hull. este un mic
arbust din fam. Ericaceae: La noi s-a
ggsit in muntii din jurul Caransebegului gi rnai ales in Muntii Apuseni pe
valea Somesului rece, in jurul RilcBtzului, la Ijar, unde este un masiv
d e aproape 80 de hectare pe valea
Ierii etc. Florile sint dispuse in
raceme spiciforme. fnfloregte in a doua
jumiltate a verii incepind din iulie
pinil in septembrie. Sint ani nefavorabili ins5 cind florile nu secretti

FLORA MELIFERA

165

nectar. Albinele culeg de la floare

mai mult dimineata ping la amiazti,
cind glandele nectarifere igi micgoreazg
secretia foarte mult. Mierea este de
culoare inchisfi, rogiaticii sau galbenti
inchisii putin amtiruie, cu un parfum
caracteristic, adesea tare. Ea se ingroagii in celule gi se scoate cu greu
din extractor, datoritil procentului
mare de dextrini care o face vfscoasii.
Se cristalizeazii cu greu, incet dar dens,
ca gerbetul. Ea contine mult acid
fosforic si este foarte bun3 pentru
convalescenti btitrini gi rnai ales pentru
copiii rahitici. Este cam greoaie pentru
digestia albinelor in timpul iernii,
avind oarecare asemtinare cu mierea
d e manii; de aceea unii apicultori o
inlocuiesc la iernat cu alte sorturi de
miere sau sirop dens de zah3r.
I a s o m i e, jasminul, Jasminum
Officinale L., arbust mic din fam.
Oleraceae, are tulpini cu ramuri verzi,
cu flori albe foarte parfumate, cu
corola ceva rnai lung5 decit caliciul.
Infloregte obignuit in luna iunie si
este foarte cercetat de albine.
I e d e r 6, iedera zfnelor. Hedera
helix L. fam. Araliaceae. Dii o miere
foarte aromatl, consistentii, de culoare
deschisii. Botanistul van Hay a calculat c5 100 de flori d e pe o riimuricti
au d a t 350 mg d e nectar. Ele secret5
un nectar abundent, lncit poate fi
v6zut cu ochiul liber. Inflorirea plantei incepe in august yi tine pin3 in
octombrie cind albinele nu mai giisesc
alte flori.
I e n u p 6 r, anoperi, cetinti, finior, ialoviit, jnepen, turtel, Juniperus
communis L., arbore din fam. Pinaceae,
are flori fiirii invelig floral, cele femele
legate impreunti pe aceeagi coditii cu
cele biirbiitegti. Arborele infloreqte
in luna aprilie-mai cind albinele adunii
un nectar bogat in fructozii cu 22%
mai mult decit glucoza gi riimine mult

FLORA MELIFERA

timp fluidi. Ele culeg de asemenea cu

sirg polenul stiu bogat ~i uneori gi
nectar extrafloral. Ienuperul este un
arbore care are multe fitoncide, in
special soiul cetina de negi, Ienuperus
Sabina L. Se poate crede cu oarecare
certitudine deci c i produsele sale
- polenul gi mierea - le contin
gi ele.
I o v , lozi, richitii moale, riichitg
puturoasti. Salix caprea L., din fam.
Salicaceae. Arborele cregte in regiunile
d e munte gi dealuri. Autorul a giisit
iovul fntr-un masiv pe o coastti de
deal f n corn. Plopana-Tutova. E l

FLORA MELIFERA

166

lnfloregte in luna martie si este tot ce

poate fi mai bogat in polen si nectar
din toate florile ce apar in prima perioadli a primsverii. Cind infloreste
este invadat d e albine d e se pare cci in
el s-a adunat un roi. Stupinile din
preajma locurilor cu iov, dac5 au
colonii puternice ~i bine pregstite
d e cu toamnii, pot obtine chiar in
primlivarii o bun5 recoltii. Coloriiile
se stimuleazii 8i se dezvoltg foarte binc
pentru culesul mare ce urmeazii. RIierea are o culoare galbenri. aurie qi este
foarte aromatti.
I s o p, Hyssopus officinalis L., n~ic
arbust din fam. Labialae. Nectarul
fieclirei flori d i n inflorescenf 5 are
0 , l mg zahlir. Productia d e miere la
hectar este socotit5 la 80-120
kg.
Albinele culeg d e la isop polen d e
culoare cenugie. hlierea are un gust
pllicut $i aroma aleasg, iar culoarea
este deschis5. Planta infloregte din
iunie pin5 in septembrie.
J u g a s t r u , V.n. Flora rnelifer6,
artar.
L ti m i i o a r 5, cimbru d e grBdinli, Thymus vulgaris L., arbust din
fam. Labiatae; are flori roz, mici,
puternic parfumate, mult cercetate d e
albine, dind o miere foarte parfumat5.
Din tulpinile gi frunzele sale se extrage
thymolul ce se foloseste in combaterea
pilduchilor albinelor.

Isop

FLORA MELIFERA

L e n .n 11. 1 b o O u 1 IL i , bobitel,
drob, grozamri mare, Cytisus nigrans I>.,
arbust din t'am. Legulninosae, ascmciniitor cu salcimul galben. D.5 ncct.ar
si lnai ales polen; infloreste in iunieiulie si creste pe caoast.ele pietroase gi
stincile din p8du1.i.
L r! nz n c i i 12 e s c, mlGdit&,m;ilin
negru, /,igustru~n vulgare L. arbusl,
din fam. Olenceae, inflore~lela inccpnI,ul l l ~ n i imai, are Slori albe cu par.l'um
puternic; florile dau nlult polen, iar
productia de mierc la hect,ar este d c
20 kg.
I, i 1 i a c, argavan, brogtean, miil in
roqu, scumpie, Syringa vulgaris I,. ,
arhust din fam. Olenceac, cu flori alba,
13osii ori violet deschis; dri polen alb
si ceva nect.ar, dar. numai in zilele
calde, cind se adurl5 mai mult in
potirul adinc al Slorii gi deci iqi inalt,ci
11ivelu1,d e unde albinele atunci il pot
lua cu mullti u ~ u r i n t 5 .Culesul integral
al nectarului din florile d e liliac,
il fac albinele atunci cind in regiune
sint multi bondari ce sfisie baza florilor ki dau posibilit,iiCi albinelor s5-l
adune din Sundul pot,irelor.
M d c e g, riisurci, cacadir, n ~ j a ,
trandafir scilbatic,, Rosa canina L.,
arbust cu spini d i n Sam. Rosaceae, este
polenifer. Totu7i albinele culeg ;i ceva
nectar in timpul celor douli luni d e
continu5 inflorire.
M a ?L o n i a , Mahonia aquifolium.
Pursch. Nutt. - mic arbust ce creste
mai ales prin parcuri gi grlidini; florile
dau nectar ,si mult polen inaintea multor flori in prirngvarii, fiind activ
cercet'at d e albine. lnfloregte din
vreme, la mijlocul lui martie sau
aprilie. Produce 20 kg miere la hectar.
M d 1 i n , prun slilbatic, Prunus
padus L., si Prunus racemosa Gilib. ?
arbust din fam. Rosaceae, cu flor:
mici albe gi parfumate puternic d 5
nectar gi polen in luna mai. Cregte la

FLORA MELIFERA

167

munte in locuri cu umezealg rnai

accentuatg .
M ci r, Pirus malus gi Malus domestics Barkh. din fam. Rosaceae ca qi
specia apropiatl mgrul pgduret, M. silvestris Mill. este un pom fructifer ale
c5rui flori albe-roz au ceva nectar gi
mult polen, cu o duratii de inflorire
mai lung5 ca la oricare pom din
livad6. Pentru stupii bine populati,
m5rul poate constitui chiar o oarecare
recoltii in regiunile unde el este plantat
pe mari suprafete cum sint livezile din
jurul Dejului la Bistrita, la Fglticeni
sau in p5durile Baciiului, unde miirul
$i ciregul sglbatic iniilbesc piidurile
in timpul infloritului. Productia de
miere la ha este de 20 kg. Nectarul din
flori are 0,2--0,i' mg zahiir. Mierea are
culoarea galben5 deschisii qi foarte
aromatg.
M e r i $ o r, Pirus buccata L. arbore
din fam. Rosaceae, cu flori albe sau
roz ce infloresc in mai asigurind albinelor un cules d e duratii. Cregte pe coastele muntoase acolo unde este gi afinul.
M e s t e a c ti n, Betula verrucosa
Ehrh., este arbore din fam. Betulaceae
cu flori cu amenti cilindrici inflorind
in aprilie gi care dau mari cantit5ti
d e polen, in special cel cu coaj5 alb5,
polen de o valoare alimentarg exceptionalii. Cercetiitorii au ggsit ci5 el are
24,06% albumins digestibilg, 18,05%
zahgr, 3,33% griisimi qi 2,35% substant5 mineral5. Sint specii de mesteac5n ca B. alba, B. Lutea, B. Papyrifera, care la noi sint rare, dar dau ca !i artarul - sucuri zaharoase, dac5
li se cresteaz5 transversal coaja. Acolo
unde sint asemenea varietgti, stuparii
scrijeleaz5 primgvara coaja arborilor.
Ei secret5 aceste sucuri care constituie
pentru albine o fnsemnatii resurs5 de
nectar extrafloral.
M i g d a 1, bademul ,Armeniaca uulgaris Lam., pom mic,din fam. Rosaceae,

FLORA MELIFERA

frate bun cu migdalul plsgresc, Armeniaca nana L., este pomul fructifer
care infloregte cel dintii in livadg gi dg
nectar qi, mai ales, polen. Productia
este de 10-20 kg la ha. Perioada d e
inflorire dureazg circa 10 zile. Plantarea migdalului este bine s5 se
extindg mai ales in regiunea de deal,
fiind un foarte bun consolidant a1
pantelor abrupte.
M i e 1 a r i a, riichitarul, arborele
de piper, Vitex agnus castus L., este un
arbust din fam. Verbenaceae, cu flori
in .form5 de clopotel dispuse la virful
ramurilor de culoare violet qi citeodatg
albe; ele au un miros foarte plgcut qi
sint mult cercetate de albine pentru
nectar qi polen. fnflorirea dureaz5
din iulie pin5 in septembrie.
M o j d r e a n , frgsinitii, frasin de
munte, Fraxinus ornus L. arbust din
fam. Oleaceae, inrudit cu frasinul,
cu flori albe, mirositoare cu petale
inguste; ele stau in buchetele axiale qi
terminale. fnfloreqte dup5 pomii roditori gi inaintea salcimului, dind o
productie pin5 la 100 kg nectar la ha
cu 30% zahiir. Creyte prin p5durile
din Banat gi Oltenia pe versantii indreptati spre sud, fiind sensibil la frig.

Mojdrean

FLORA 3'IELIFERA

168

M o s m o n, martochin, n5salc5,
scorn nemtesc, Mespillus germanica L.,
din fam. Rosaceae, cu flori albe mari,
terminale bine cercetate de alhine.
Infloregte in luna martie.
Fructele sint nigte drupe brunrogiatice.
N u c , Juglans regia L., din fam.
Juglandaceae, este cercetat de albine
mai mult pentru polen, care este foarte
abundent in amenti. Degi la nuc polenizarea este anemofilti, totugi albinele
intervin gi ele, mai ales atunci cind
nu g5sesc alt polen gi au mare nevoie.
Polenul nucului contine 21,87% albuminii digestibil5, 2,32% gr5simi,4,10%
substante minerale, cit gi 3% mg
rutinii la 100 g polen. Consumul acestui polen e salutar pentru oamenii suferinzi, c5ci previne infarctele cardiace
si hemoragiile cerebrale. El este bogat
in aminoacizi. Arborele d 5 in unele
imprejurgri gi ceva nectar extrafloral.
in p5durile noastre, s-a introdus un soi
de nuc cu cregtere ugoar5, nucul canadian Juglans nigra L., ai c5rui amenti
au mult polen si mai mult nectar decit
nucul comestibil.

P ti d u c e 1, Crataegus lnortogyna
(Jacq.) gi Crataegus oxyacantha L. arbust din fam. Rosaceae cu flori
albe mirositoare, ce stau in umbele
paniculate; ele au mult nectar si
polen; arborele incepe inflorirea cu
2-3
siipttimini inaintea salcimului.
f n pgdurile cu mult piiducel se poate
stringe o recolt5 de la culesul lui;
mierea trebuie numaidecit recoltat5
separat, fiind foarte bun6 pentru bolnavii de inim5. 0 floare produce pe zi
0,56 g nectar cu 77,4% zah5r. Productia la hectar este evaluatg la circa
35 kg.

FLORA MELIFERA

P c E l i u r , Paliurus spina cristi

Mill. arbust din fam. Ramnaceae are
flori mici, galbene-verzui, in grupe.
Infloregte in iunie-august, fiind mult
cercetat de albine, care En ace1 timp
nu g5sesc alt cules.
P a l t i n d e nz u n t e, AcerpseudoplatanusL., arboredin fam. Aceraceae
d 5 nectar gi polen devreme in primiivar5, iar in zilele ciilduroase ale rerii,
in anumite imprejurjri, frunzele secretg miere de man5. Productia de miere la hectar este considerat6 200 kg.
fnflorirea are loc in lunile aprilie-maiiunie. Creste in masivele din regiunile
subcarpat ice.
P 13 r , gort, pr5sad , Pirus saliva,
Lam. din fam. Rozaceae cu flori mari
albe si parfumate, ce au un nectar cu
0,3% zah5r, cu o productie de miere
pin5 la 16 kg la ha, este cercetat d e
albine gi pentru polenul s5u abundent.
In timpul yerii, pomul dB uneori miere
de man5. lnfloregte in aprilie sau in
mai, timp de 10 zile, cu mult nectar
de fiecare floare - 0,87--1,7.
P i e r s i c, Persica vulgaris Mill.
din fam. Rozaceae, cu flori alb-roz, ce
apar in cea de-a doua jumiitate a lunii
aprilie, dind un nectar cu mult zah5r
de la 1,8 la 2,2 mg de fiecare floare.
Nectarul este secretat de anumite organe speciale la codita fiec5rei flori.
De aceea gi productia de miere la ha
este mi&, calculat6 la 3-5 kg. Sint
ins5 ani favorabili in care productia
se urc5 pin5 la 10-15 kg la ha.
P i n, chifgr, luciu, zetin, Pinus
silvestris L., Pinus nigra A. Arn. P. strobus L., P. montana Alill., din fam. Pinaceae, este En arbore care d 5 mult
polen de calitate inferioarti, iar in
anii in care afidele, V.n. Lahnide, se
inmultesc, dB productii de miere de
mans. Au fost ani exceptionali, cind
s-a putut recolta la prisgcile duse in
piidurile de pin cite 95 kg miere d e

FLORA MCLIFERA

169

stup. Mierea de mans a pinului excepteazi fatti de celelalte ca culoare gi

consistentg: ea este deschisii, transparent8, fluidii.
P l o p a l b gi n e g r u -Populus albaL. gi P. nigraL.dinfam. Sabicaceae, face flori in amenti lungi, cilindrici gi de culoare rogiatics, ce apar
Inaintea frunzelor in martie-aprilie.
Plopul cu flori mascule d l mult polen
rogiatic, cu multe substante proteice.
Mierea de la plop are o culoare brunii
inchisii. In timpul verii, frunzele secretii miere de manii. De asemenea, de
pe mugurii plopului, albinele culeg
mult propolis. V.n.
P o r u rn b a r, cotobei, mgrscine,
spin, tirn, Prunus spinosa L., este un
arbust pitic din fam. Rozaceae, foarte
spinos cu flori imaculate care apar
o datii cu frunzele; este un bun melifer,
ciici albinelc culeg cu sirg polenul g i
nectarul lui, care are o cantitate de
0,48-1,62
mg cu o concentratie In
zah8r de 30% de fiecare floricicii, iar
productia de miere este calculatii la
25 kg la ha.
fnfloregte la inceputul lunii aprilie.
P r u n , Prunus domestica L., din
fam. Rozaceae, porn care la noi ocup8
mari suprafete in livezile din regiunile
d e deal qi care atunci cind infloregte,
oferii albinelor u n abundent cules.
Sint ani cind coloniile bine pregiitite
din toamna precedents, impreun.5 cu
albina tiniirii in primiivarii, pot da
o recolt5 d e 10-12 kg d e miere de stup,
ciici productia este calculat5 in medie
de 15 kg la ha, iar continutul d e zahiir
in fiecare floare este de 0,53-1,62 mg.
Chiar si stupii mai slabi adunii ceva
fn timpul inflorit,ului gi se pregiitesc
bine pentru culesurile urmgtoare; polenul de la prun este abundent si bogat
In albumine digestibile. Plantatii intinse s'lnt la noi in regiunile subcarpa-

FLORA MELIFERA

tice ca Viilenii de Munte, Muscel, Buzlu gi Baciiu etc.

S a 1 b ii m o a I e, voiniceru, Evonyrnlls latifolia L., arbust din fam.

Celastraceae, cu flori verzui, cu chenar
rogu, gi care dau nectar. Cregte prin
pldurile muntoase, pe margini gi in
poieni. fnfloregte In mai-iunie.

S a l c i m g a l b e n , V.n.
S i n g e r, singerel, lemn pucios,
Cornus sanguinia L., arbore din fam.
Cornaceae, cu flori albe, in umbele
false, late, fiir6 bractee, ce infloresc
in mai-iunie fiind in unii ani activ
cercet,at,e de albine pentru nectar si
polen.
S c o r u s. Sorbits domestica L.,
S. a ~ c u ~ a r i h S' ~. ariaL.
.,
(Cr.)dinfam.
Rosaceae, cu flori albe in buchetele, ce
infloreste fn mai-iunie, dau ceva nectar. Productia d e miere la hectar este
socotitii la 25 kg. Cregte prin pldurile
dealurilor inalte pin5 la altitudinea
d e 700-800 m..Polenul siiu mult c5ut a t de albine are 2,35% rutind.

FLORA MELIFERA

170

Cealalt5 varietate, scorugul de munte

p5s5resc, produce 20-40
kg miere
la hectar.
S m i r d a r, bujor, bujor de munte, ruja muntilor sau trandafirag de
munte, ieder5 cu flori, merigor, Rhododendron Kotschy Simk. din fam. Ericaceae, este un arbust cu flori parfumate, mici, rogii-roz, b5tind putin in
albastru, ce stau ingirate pe virful
ramurilor. Este o plant5 d e altitudine,
ce create la noi rnai mult pe muntii
Bucegi; albinele culeg nectar gi polen,
pretioase amindou5, c5ci apar spre
sfirgitul verii, in august, cind in natur5 sint prea putine flori.
S o f o r a, Sophora japonica L. salcimul japonez din fam. Leguminosae
cu flori in form5 de ciorchine, de culoare galbenti deschis5, bjtind in verzui, cu miros p l l c u t ; sint foarte melifere. Fiecare floare are 0,8 mg zahgr,
iar productia la hectar este considerat5
la 300 kg. fnfloregte in a doua jum5tate a lunii iulie cind albinele incep
s5 resimt5 lipsa unui alt cules. Durata
infloririi este lung6 aproape 3 s5pt5mini, in care timp secret5 in mod
permanent nectar. Cind florile cad
pe pgmint, albinele vin acolo s5 le
cerceteze, c5ci timp de inc5 citeva ore
ele rnai dau nectar. Polenul de sofora
contine cantitatea cea rnai mare de
rutin6 din toate florile cunoscute in
proportie pin5 la 25%; de aceea stuparii trebuie s5-1 colecteze gi sii-1
p5streze aparte.
S t e j a r, Quercus sessilifora din
fam. Fagaceae, cu toate speciile sale
ca tufanul gi gorunul, cu flori in
amenti: cele b5rb5tegti strins legate,
cele femeiegti grupate ori izolate la
subtioara frunzelor. fnfloregte cu citeva
zile inaintea salcimului gi d l un polen
foarte abundent, mult c l u t a t de albine,
cu a t i t rnai mult, cu cit in ace1 timp
se afl5 putin prin alte flori ale cimpu-

FLORA MELIFERA

lui sau ale p5durii. Tot atunci albinele

mai culeg de pe tinerele frunze miere de
man5, pe care arborele o secret5 citeodat5 qi rnai tirziu in toamng, dar nu
este bun5 pentru iernarea albinelor
avind prea multe s5ruri minerale.
T a v a I g ii, taul5, Spiraea ulmifolia Scop. gi S. opulifolia, arbust din
fam. Rosaceae. are flori rosii cu alb.
dind putin nectar, dar k u l t polen:
T e i. V.n.
~ r a n d a f i r , gi rnai ales asazisul trandafir de lung Rosa demascena
Mill., arbust din Sam. Rosaceae, cu
ghimpi numerosi curbati, cu flori albe
sau rogii, foarte parfumate, este cult,ivat pentru extragerea de uleiuri foarte
pretioase. Aceast5 specie este cea rnai
melifer5 din familia trandafirilor ,si
acolo unde este plantat in masiv cum
e in Bulgaria, pe valea riului Marita,
el ofer5 albinelor un cules mare de
nectar. Mierea de trandafir are o culoare galben5 aurie, cu mirosul pl5cut
gi suav a1 acestei flori. Nu trebuie ins5
consumatci decit in mici cantittiti, ccici
altfel d 5 tulburgri intestinale.
T u i a u r i a g i i , Thuja picata
Dor. e coniferul din familia Pinaceae
care d 5 foarte mari cantitQi de polen,
polen care, spre deosebire de alte
conifere, este de calitate bunl.
T u 1 i c h i n, V.n.
V e r i g a r i u, p5rul ciutei, patachinl, salbl moale, spinul cerbului,
Rhamnus cathartics L., arbust din Sam.
Rhamnaceae face flori galbene-verzui,
agezate in fascicule axilare, ele infloresc prelung, din rnai pin5 in iulie,
oferind albinelor nectar gi polen.
Cregte prin p5duri gi tufiguri.
V i; i n Cerasus vulgaris Mill., din
fam. Rozaceae ca gi ciregul, este un pom
fructifer ce face flori albe-roze, foarte
parfumate care dau ceva nectar timp
de 7-10 zile, cu concentratia de zahar
In fiecare floarede0,S-1,2mg. Produc-

FLORA MELIFERA

171

tia de miere la ha este socotitti intre

14,4-74,6 kg. Mierea are o culoare
galbenil-aurie si are o deosebit5 savoare.
V i ? d d e C a n a d a, iederti cu
4 foi, jie s5lbatic5, vit5 puturoasg,
Parthenocissus quinquefolia Greene sau
Ampelopsis quinquefolis Michaux ori
Vitis hederacea, Wild., arbust agiltltor
din fam. Vilaneae ce se prinde pe
ziduri cu ajutorul unor ventuze; ele
acoper5 suprafete intinse d e case pe
care le impodobegte frumos, dindu-le
umbrti gi rgcoare. Are florile verzi,
dispuse in raceme corimbiforme, atr5gind multe albine inspre toamn5, c5rora le ofer5 polen si nectar.
V i t d d e v i e, Vitis vinifera L.,
atit cea nobil5, cit vi cea direct producgtoare din familia Vitaceae, cu flori
mici, galbene-verzui, cu miros suav
de rozet5 ; ele stau strinse in panicule
axilare si terminale, fiind unele bisexuate gi altele unisexuate. Polenul lor
bogat atrage albinele, care fac o bun5
polenizare, mai ales in urma dresajului.
Experiente reugite au fost f5cute cu
dresajul albinelor la polenizarea podgoriei de s t a t DriigGani, unde varietatea ,,CrBmpogia", foarte valoroas5,
d5dea o productie foarte redus5 dar ea
s-a mtirit considerabil cind albinele
au intervenit in aceastti oper5.
Vita d e vie ofer5 albinelor gi un
cules de toamn5 d e la strugurii cu
boabe crgpate, dar mierea trebuie
extras5 imediat, c5ci l5sat5 iarna in
cuib ca hranti, provoac5 uneori diaree.
Z a d, larit5, larice, zad5, cris,
Larix decidua Mill. arbore conifer inalt
din fam. Pinaceae, care degi asem5ntitor cu bradul, igi pierde iarna frunzele.
E o plant5 monoic5. Florile sale, femele
qi mascule pe aceeagi tulpin5 se deosebesc prin culoare: cele femele sint

FLORA MELIFERA

rogii, iar cele mascule verzi. Ele produc

polen mult, care nu are o prea mare
valoare alimentar5 pentru albine. Ele
ins5 culeg de la zad mult5 miere in
timpul infloririi cu un continut mare
de melezitazil, pin5 la 38%. Dup5 inflorire, lachnidele ofer5 m u l t i miere
de manti. Mierea de zad are o culoare
galbenl ca ltimiia, uneori chiar galben5-portocalie, dar cind se cristalizeazti devine cafenie; cristalizarea se
face repede, de aceea recoltarea mierii
de zad nu trebuie s5 intirzie. Ea nu este
bunti pentru hrana de iarn5 a albinelor, ci se valorificg bine pe cale industrial5 (hidromel sau turt5 dulce).
Apicultorii au remarcat c5 in perioada
marelui cules de la zad, albinele clgdesc
cei mai multi faguri; se crede cti
zah5rul despre care s-a vorbit mai sus
produce o excitatie deosebit5 a glandelor cerifere.
Z d rn o i t d , Hibiscussyriacus L.,
din fam. Malvaceae cu minunate flori,
felurit colorate, este foarte mult cercet a t 5 de albine, a t i t pentru polen cit gi
nectar. Este r5spindit5 in gr5dini gi
parcuri. Este folosit gi la formarea gardurilor vii, in unele localit5ti din tar&
Z m e u r 2, V.n.

FLORA MELIFERA

172

In afar5 de arborii, pomii gi arbugtii

meliferi argtati rnai sus, precum gi cei
care, avind o insemngtate melifer5
deosebitii li s-au consacrat loc special
la literele respective in cuprinsul
prezentei lucrilri, mai sint citiva de o
insemn5tate rnai mic5, gi pe care-i
amintim aici doar cu numele lor.
Astfel sint: ruginarea, Andromeda
polifolia L., tisa, Taxus baccata L.,
T. album L., T. europeus Jacq., viscul
Viscum album L. gi specia Loranthus
europaeus. Cele dou5 din urm5 sint
plante parazite. Polenul ce-1 dii ultima
plant5 s-a identificat abia de citiva
ani la noi (C. P e 1 i m o n) cu probe
de miere din 13 localit5ti din tar5,
iar A n a M a u r i z i o a considerat-o ca o caracteristic5 a mierii romC
neqti, iugoslav5 gi ungarg.
Plante melifere obignuite. A g 2 ic d, barba caprei. feregea alb5, aglice,
teigor, Fi2ipendula hexapetala L. Gilib.
plant5 erbacee peren5 din fam. Rosaceae
face flori asemgngtoare cu spirea,
albe, parfumate, dispuse in form5 de

FLORA MELIFERA

umbelii,.paniculate; d l nectar gi polen; florile infloresc prelung din iunieaugust.

A 1 b u m e a 1 d, canafi, albinite,
flocogele, prescurele, siminic, studelite, Leontopodium alpinum Cass., care
face parte din fam. Compositae, e o
plant5 erbacee pereng, cu tulpinii
micti, cu flori albe-gilbui, compuse din
multe capitule; este o bun5 meliferi
ce infloregte in iulie-august.
A n a s o n, bgdean, p5trunjel de
cimp. Pimpinella anisum L. plant5
aromatii din fam. Umbeliferae, cu
flori in umbelii, cu petalele mult
crestate, avind patru stamine; floarea
este mult cercetat5 de albine mai cu
seamii pentru polenul bogat ce-l d5,
cit gi pentru nectar. Infloreete in luna
iunie gi iulie.
A n g e l i c ; s i i l b a t i c i i , Angelica officinalis Hoffm., plant5 peren5
erbacee, bianualii din fam. Umbeliferue; face flori albe sau liliachii strinse
in umbele mari gi mici, sferice, dese gi
pufoase, cu o inflorire tirzie qi de durat5, de la iulie la finele lui august.
Este una din cele mai c5utate flori de
cgtre albine, atit pentru miere cit gi
pentru bogatul ei polen. Productia de
miere la ha este apreciatii la 100 kg.
A r d r i e 1, limba cfinelui, turbarea ciinelui, plesc5it5 rogii, poamele
mitei, Cynoglossum offkinale L., plant5
bianualii erbacee, cu miros greu, din
fam. Boraginaceae, are florile rogiat.iceinchise, 'mai rar albe. Este una din
bunele plante melifere, de la care albinele culeg mult polen qi nectar; product,ia de miere la ha este de cel putin
100 kg, dar sint ani favorabili cind
ea deplgegte 400 kg. Planta fnfloregte
in mai-iunie gi obignuit cregte prin
locuri pietroase.
A r m u r a r i u, argenticg, Sibytum maritimum L. Gart. plant5 erbacee din fam. Compositae, cu tulpina

FLORA MELIFERA

173

ramificatg rji cu perirjori , cu frunze

mari lucioase, alburii, cu flori purpurii
Pn form6 de capitule globuloase, infloregte in iulie-august,. Florile sint
activ cercetate de albine pentru nectar
gi polen.
B ti n i c 6, achinufa, Phyteuma orbiculare L., plant5 perenti erbacee din
fam. Campanulaceae, cu flori albastre
inchis, cite o datti albe, care sPnt, dispuse in capitule terminale globuloase.
Este cercetatti bine de albine, inflorind fn iunie-august; cregte prin poieni
muntoase.
B a r b a c a p r e i, sa]atg de jarn5, tits caprei, Tragojogon major gi
erbacee
Tr. pratensis L., sint
bianuale din fam. Composilae, cu flori
ga]bene, de cu]oare rnai deschis6 agezate in capitule; dti nectar gi polen,
cautat activ d e a]bine. fnfloregte in
lunile iunie yi iulie. Creyte prin finete
qi coline calcaroase.
B a b a 1 u p 1 i, Crepis hienbianualg din fam. Cornnis L.,
positae, cu flori
in capitule
mari, cu involucru argintiu pufos;
albinele culeg de la aceastti floare
nectar gi polen. lnflorcgte in iunieiulie gi line 30 zile; 'o
gtisim aproape pretutindeni fiind foarte rustic6
qi nepretentioasg.
B i b i l i c & , coroan5,
lalea pestritli, Fritilaria
nzeleagris L., plant5 mic5
peren5, erbacee, din fam.
Liliaceae, cu 1-2 flori
terminale, pestrile, albe,
violete sau rogii; este o
plant& bun5 melifer5,
care inflorerjte in apriliemai, crescind aproape
pretutindeni, fiind cultivat5 gi in gr5dina cu
flori a casei.
Barba lupului

FLORA MELIFERA

B o b, Vicia faba L., plant5 erbacee

din fam. Leguminosae, cu flori albeverzi sau roz ptitate cu negru. Se cultivli in grtidina de legume. fnfloregte
in lunile mai gi iunie, fiind mult
cercetatti de albine pentru nectarul
s5u bogat. f n fiecare floricic6 nectarul
are o concentratie de zahAr de 4,2 mg
care intrece aproape toate meliferele.
Este foarte sensibil la uscGciune, iar
acolo unde se irigti, productia de miere
la ha atinge 250 kg. 0 specie de bob
din fam.e Papilonaceae folosit6 mult in
furajara animalelor este bobul calului,
Faba vulgaris Moench., cu o productie
de miere la hectar ce atinge 300 kg cind
sint conditii bune yi cind se folosegte
dresajul albinelor, iar cultura primegte
ingrg$iminte fosfatice $1 potasice.
B 0 s 2 a n, dovleac, Cucurbitapepo
L. din fam. Cucurbitaceae este planta
erbacee aggtatoare, cu flori mari galbene solitare, btirbgteyti gi femeieyt,i pe
acelagi curpen. Ele sint pline de polen;
avind o duratii prelung5 de inflorire,
bostanul prezint5 un deosebit interes
pentru apicu1tur5.
B r i n d u q a, yofran galben, brindugs galben5, Crocus aureus L. din
f a m a lridaCeae, est,e plantP perenl
erbacee, cu flori galbene - aurii ce dau
mult polen de culoareport,ocalie, foarte
c5utat de albine, mai ales c5 floarea
apare pe la inceputul lunii martie
cind in naturti este foarte putin polen.
Creqte prin poieni gi margini de piiduri.
B r u s t u r, lapac, lipan, Lappa
tomentosunz sau Arc~iu,m tomentosum
Mill., plant5 bianualii erbacee din fam.
Compositae cu flori rogii purpurii g i
violete, dispuse in capitule formind
un corimb, cite 7-8 flori apropiate,
dau nectar mai ales in primele douli
zile, cind fiecare floricic5 secrets
1-2 mg nectar parfumat. Productia
de miere la hectar este socotit,ti pinti la
200 kg. Florile dau rji polen mult d e

FLORA MELIFERA

174

culoare albicioas5. Are o inflorire de

lungs durat5, incepind din iulie yi
pin5 tirziu in toamn5. Cregte pe orice
t,eren.
0 specie de brustur denumit brusturul negru, Symplzytum cordatum
Wet. K. din fam. Boraginaceae, cu
flori galbene deschis dispuse in 6-12
raceme la virf, este o plant5 exceptional de bun5 furajer5 pentru insilozare,
dind pin5 la 300 chintale mas5 verde
la hectar. Ofer5 albinelor un bun cules
de nectar si polen.
B u b e r n i c, V.n.
B u 1 b u c i, balbor, bulbar, Trollius europaeus L . , plant5 erbacee perenti
din fam. Ranunculaceae, cu o singur5
floare la virf cam de 3 cm in diametru
d e culoare galbeng, cu vinigoare verzui
la exterior. fnfloreste in luna maiiunie, fiind activ cercetatii timp de
25 zile de albine pentru nectar gi polen ;
acesta din urm5 in unii ani este toxic
pentru albine. Locul de cregtere sint
p5gunile de munte.
B u s u i o c, V.n.
C 6 1 d ii r u + 6, candeluta, cinci
clopotei, cinci coade, toporasi, Aquilegia vulgaris L., plant5 peren5 erbacee
d i n fam. Ranunculaceae este melifer5
qi polenifer5; are flori mari albastre, albe, roaii purpurii, plecate in
jos, cu o corol5 ca un cornet; petalele
florilor sint prelungite spre virful
corolelor. Acolo unde prin imprejurimile pris5cii sint bondari, acegtia
preced albinele la culesul nectarului
sfigiind virfurile cornetelor, iar albinele il culeg deplin realizind o bung
recolt5. fnfloregte in lunile iunie gi
iulie; prefer5 locurile ceva mai umbroase, dar nu prea umede.
C a l c e a c a l u l u i , bulb5 de
balt5, caprii nemteascg scllci, Caltha
palustris L., peren5, erbacee, din fam.
Ranunculaceae, cu flori galbene, cu
peduncul lung, cu cinci sepale colo-

FLORA MELIFERA

rate gi mai mult de 20 stamine. Este

bun5 produc5toare d e polen, dfnd gi
ceva nectar; are o inflorire de duratl,
c5ci tine din martie pin5 i n mai.
Uneori polenul s5u este toxic pentru
albine. Cregte prin b l l t i , mlagtini gi
locuri umede.
C a 1 o m f i r, calamfir, calapiir,
spilcu$e, Chysanthemum balsamitar L.,
peren5, erbacee din fam. Compositae;
este o plant5 erbacee; are flori hermafrodite de culoare galben5 in capitule
terminale. Florile sint activ cercetate
de albine. hfloregte in august-septembrie, este cultivatg in gr5dini si cimitire.
C 6 1 u n u 1 doamnei, cerentel,
comanacul ciobanului, crinceg, Geum
rivale L. plant5 peren5, erbacee din
fam. Rosaceae, buns melifer5, cu flori
galbene deschis cu vinigoare portocalii-rogii, cu pedunculul atirnztor,
caliciul in form5 de clopot cu stamine
numeroase, p5ros gi cu sepale erecte
in form5 de lance; floarea dii mult
nectar gi polen. fnflore~te in luna
aprilie ti tine 20 de zile; cregte cu
predilectie in regiuni muntoase, la
umbra gi umezeala piraielor si izvoarelor.
C a p u l c i i l u g 6 r u l u i , Leontodon autumnalis L., este o plant5
vivace erbacee, din fam. Compositae.
Florile ei sint galbene dispuse in capitule erecte. Incepe inflorirea in iunie
gi tine pin5 in toamnl, cind florile
sint avid cercetate de c5tre albine. De
la ele adun5 o miere galbenl-chihlimbarie. Florile dau mult polen.
C ap u 1
a r p e 1 u i, Echium rubrum Jacq., plant5 bianual5 din fam.
Borraginaceae, cu flori rogii intes, agezate in spice simple, scurte cu putine
flori, are polen gi nectar bogat. fnflor e ~ t timp
e
de 30 d e zile, din mai-iunie.
Productia de nectar la ha e de 120170 kg, iar cea a florii este pe zi de

FLORA MELIFERA

175

0,62-2,10
mg cu un continut de
5 4 4 % zahlr.
C d p s u n i, fragi d e cimp, Fragaria collina, Ehrh. plant5 perenl
erbacee, din fam. Rosaceae, cu flori
albe-gslbui, asem6nltoare cu ale fragilor (Fragaria vesca L.).
Albinele culeg mai ales polenul, care
este gi mai bogat la soiurile care au
antene mari gi proeminente, fat5 de altele c5rora aproape nu li se v5d. Productia de miere la ha este calculat5
la 20 kg.
C a s t r a v e t e, cucumgr, Cucumis sativus L., plant5 erbacee din fam.
Cucurbitaceae, are flori galbene cu
mult polen; nectarul e socotit la
14-15 mg de fiecare floare, cu o concentratie de zahlr de 0,s-4,2%.
Productia la hectar nu este prea mare
atingind 30 kg, dar avind in vedere c5
inflorirea se prelungeste prezint5 pentru stupin5 un interes deosebit.
C 6 t u q e, Ballota nigra L., plants
peren5 erbacee din fam. Labiatae, cu
flori rogii, iar unele specii d e un albastru violaceu ce secret6 toat5 ziua
nectar. Floarea produce 0,40-0,70 mg
nectar cu 40% zah5r. Productia la
hectar este 100 kg miere. Infloreste
in iulie-august.
C ci t i n 6, V.n.
C d t i n i?; V.n.
C d t u ~ ~n c d V.n.
,
C e a p d, Allium cepa L., plant5
peren5 erbacee din fam. Liliaceae,
cultivat5 pentru s5mint5, are o tulpin5 fistuloasl d e 50 cm, dreapt5,
in virf cu o capsul5 mare. Cind invelipul capsulei se deschide, apare o ingrGm5dire d e flori, care se dispun in
umbele globuloase. Inflorescenta cuprinde intre 200-1 000 flori mici ce
dau mult nectar qi sint activ cercetate
d e albine; in felul acesta se face o
polenizare perfectl, iar semintele sint
viguroase gi au un mare procent de

FLORA MELIFERX

incoltire. Este necesar ca in momentul

polenizlrii s6 nu se afle prin preajma
lanului alte resurse bogate in polen,
c5ci albinele o vor alege pe aceasta,
l5sind ceapa a c5rei miros nu le prea
place. Lucrarea reugegte prin dresaj
mult mai bine, dublind cantitatea
de seminte fat5 de cult,urile nepolenizate. Productia de miere este calculat5
la 100 kg la ha. Ea nu este prea pl5cut l la gust, deoarece igi p5streaz5 putin
din mirosul original a1 plantei, d a r
in schimb este foarte bun5 pentru hrana albinelor in timpul iernii. Trebuie
mentionat c5 in anii cu secet5 mare
in timpul infloririi, polenul cepei e
toxic pentru albine, c5ci i n eterurile
lui volatile se m5reste procent,ul d e
compugi cu baz5 de arsenic. hflorirea
tine 20-25 zile. Cintarul de control
inregistreaz5 urc5ri zilnice de la 0,52 kg. De asemenea giprazuldesdmintdAllium porrum, L. dB polen gi ceva
nectar.
C e a r a a I b i n e i, cuisoara, Asclaepias cornuti D.C., este o plant5
peren5 din fam. Asclepiadaceae cu
flori de culoare roz dispuse in umbele
la subtioara florilor ce stau plecate In
jos gi r6spindesc un puternic parfum
ce atrage albinele. Pntr-un ciorchine
sint pin5 la 80 de flori a1 cAror nectar
are o concent,ratie de 1,9 mg in fiecare
floare.
Productia este socotitci la 600 k g
nectar la hectar, dar in anii cu o umiditate urcat5 el este mai abundent.
Inflorirea incepe in iulie gi tine 60 d e
zile.
C e b a r e a , Poterium sanguisorba
L., sinonim cu Sanguisorba minor
(Scop), plant5 peren5 erbacee din
fam. Rosaceae, cu tulpina de 3070 cm. Este considerat5 una din cele
mai melifere plante. Florile sale, asezate in capitule globuloase, la inceput
sint verzi gi se fnrosesc pe mlsur5 ce

FLORA MELIFERA

176

se maturizeaz5. Pe
acelagi capitul stau
sus flori femele, jos
cele mascule si la
mijloc hermafrodite. fnflorest,e la 15
mai, iar florile dureazg aproape o lunii, in care timp
sint mult cercetate
de albine chiar pe
timp secetos. Plant a creste pe terenuri
uscate si cimpii,
preferind pe cele
calcaroase.
C h i m e n, chimion de cimp, chiCebarea
mion sglbatic, sec5rea, Carum cervi L.,
plant5 bianualg, din fam. Umbelliferae, cu flori albe, usor rogiatice-roz
asezate in umbele multiradiante, cu
caliciu sudat de ovar. Sint foarte clut a t e de albine. fnfloreste timp de 25
zile in iunie-iulie in regiunile de munte
unde iqi are locul de preferint5, prin
p5suni t i finete si mai devreme cu o
lung, in regiunile de ses. Mierea este
d e culoare galbenii-aurie, cu parfum
fin, nestatornic. Planta se cultiv5,
ciici este folosit5 in industria alimentarti si mai ales in cea farmaceuticii.
C i c o a r e, Cichorium intybus L.,
plant5 perenti, erbacee din fam. Compositae. Este o plantri tehnic5 ce face
flori albastre, cite 2-3 capitule pe
fiecare ramurii. Florile se deschid in
orele de dimineatii, pe timp frumos pe
o duratg de 6-43 ore ca apoi s5 se
Cnchidii. Pe timp noros florile nu se
deschid. Productia de miere la hectar
este calculatii la 100 kg. fn anii buni
e a poate atinge yi 200 kg. lnfloreste
i n iulie-septembrie. Creste natural prin
finete pe marginea drumurilor si cimpiei. Prin selectie s-a obtinut o plant5

FLORA MELIFERA

tehnic5 industrialg, din riid5cinile

ciireia se scoate surogatul de cafea.
C i m b r u, Satureja hortensis L.,
din familia Labiatae. Floarea are culoare violacee sau alburie, cu macule
rosii. fnfloreste din iulie timp de 4050 zile. Este consideratg o bun5 meliferg ce secret5 pin5 la 80 kg nectar la
ha. La noi se ggsesc mai multe variet5ti In stare sglbaticii, dintre care
Satureja vulgaris L. are aceeagi secretie de nectar ca si cel cultivat.
C i m i s i r, banghiu, bgnulet, Buxus sernpervirens L. din fam. Buxaceae,
are flori galbene-verzui dispuse in
glomerule; ofer5 albinelor mult polen.
Ea infloregte in iunie, iar fructele
coapte sint foarte zemoase. Albinele
luind toamna cu aviditate sucul il
transform5 in miere.
Cinepa codrului,
dumbravnic, Eupatorium cannabinum L.
plant5 erbacee din fam. Compositae,
cu flori rogiatice in capitule, care sint
mult cercetate de albine. fnfloreste in
iulie-august preferind locurile umede.
C i n s t e $, V.n.
C i o c i r 1 a n, coroniste, cununi,
floare de trinji, scimBschis5, unghia
giiii, Coronilla varia, plantg perenri
erbacee din fam. Leguminosae, cu
flori albe-roz, cu virful carenei violet, asezate in umbele multiflore. Planta este bine cercetat5 de albine mai
ales in terenuri umede. fn anii ploio~i
dri chiar recolte bune.
BerC i u c u; o a r 6, albinita,
teroa incana, plant5 bianual5, erbacee, din fam. Cruciferae. Florile sale
albe dau mult nectar, in special varietatea m i d , Alyssum repens, Baumgt.,
cu flori galbene inchise, mari, lungi
de 5-7 mm, ofer5 albinelor u n bun
cules timp de aproape 3 luni, c5ci incepe infloritul in iulie qi tine pin5 in
septembrie. Creste pretutindeni prin

FLORA MELIFIERA

177

culturi pe ling5 drumuri, prin ogoare

d e toamn5.
C i u 1 i n, V.n. Scai.
C 1 o p o f e i, Campanula medium
L . , familia Campanulaceae are florile
mari albastre, albe sau roz ce sint
mult cercetate de albine pentru nectarul lor, dar mai ales pentru polen.
El are 19,62% albumine, 19,8% griisimi si 8,47% zah5r invertit. Planta
infloregte in iulie-august g i cregte in
regiunile subalpine, prin livezi, poieni $i marginile pldurilor.
C o a d a r a c u 1 u i, iarba giqtelor, scrintitoare, Potentilla anserina
L., plant5 perenii, erbacee din fam.
Rosaceae, cu flori solitare, mari qi
galbene, cu corolii de dou5 ori mai
adinc5 fat5 de sepale fji cu petiolul
lung la subtioara frunzelor. Are o
inflorire prelungit5, din mai pin5 in
septembrie. Ea este mult c5utat5 de
albine pentru polen si nectar, cregte
prin livezi, pgguni, mlagtini, turbiirii.
C o a d a v a c i i, jale de cimpie,
jale s5lbatic5, Salvia silvestris L.,
sor5 bun5 cu salvia de cimpie, Salvia
pratcnsis L. din fam. Labiatae, cu Base
floricele rosiatice-violet ca nigte clopotei dispuse in verticile. Este o melifer; bun5 ce d 5 mult nectar gi polen.
Nectarul din fiecare floare are 0,07 mg
zahgr, iar productia de miere la ha
este de 200 kg. Planta infloregte din
iunie-august 9i o g5sim aproape pretutindeni.
C o c o p e i d e c i m p i e , cocoeel, cocogel tomnatic, sau viiratic, dup5
sezon, Adonis aestivalis L. ; Adonis autuntnalis L.; Adonis vernalis L. din
fam. Ranunculaceae, cu flori ciir5mizii
stind izolate pe un lung peduncul;
ele sint activ cercetate de albine, mai
cu seam5 varietatea de primgvarii,
ruscuta primgvriraticti, adic5 Adonis
vernalis. Aceast5 varietate care este
cea mai c5utat5, are flori galbene

FLORA MELIFERA

aurii, cu tulpina cu solzi pe e a ; infloregte in aprilie, pe cind speciile de

mai sus, fiecare in anotimpul respect i v ; toate au o durat5 de inflorire
prelung5, de 3-4 siiptlmini. In unii
ani cu secetii mare, polenul e toxic
pentru albine. Cregte cu predilectie
in semsniituri.
C o n d a r u l d o a m n e i , bostiinei, cgltunagi, bobidrag, nemtoaice.
Tropaeolum majus L., plant5 ag8t5toare erbacee din fam. Tropaeolaceae; are
flori mari galbene-rogcate, ce dau nectar qi polen timp indelungat c5ci infloresc din iulie pin5 in septembrie.
Obisnuit planta creyte pretutindeni
dar gi in gr5dina de lingii casii, fiind o
plant5 foarte decorativii.
C o r i a n d r u , V.n.
C o r o a b e, busuioc de pgdure, busuioc negru, iarba neagr5, Brunella
grandiflora L., Jacq. ca gi inrudita ei
Brunella vtrlgaris L. adic-5 busuiocul
sglbatic, sint plante perene erbacee
din fam. Labiatae cu flori mari, liliachii, mult cercetate de albine. fnfloreste in iunie-august gi locul lor de
predilectie sint p5durile y i coastele
calcaroase expuse la soare.
C o s a c i, Astragallis onobrychis L ,
plant5 erbacee din fam. Leguminosae,
face o floare albsstruie in raceme globuloase care dau polen gi nectar. fnfloregte din iunie-august gi cregte prin
livezi, islazuri, cimpii gi locuri uscate.
Crucea p2mintului,brinca ursului, talpa ursului, Herachleum
Sphondylium L., plant5 erbacee peren5
din fam. Umbelliferae, cu floarea in
umbel5 mare gi umbelule, de culoare
alb5 sau roz. Sint melifere vi mult cercetate de albine mai cu seam5 pentru
polen, avind si o inflorire prelungfi
din iunie pin5 in septembrie. Cregte in
tufemari gi dese prin poieni, p5duri,
coline, in special prin pgrtile muntoase.
Este o plant5 furajer5 exceptional5

FLORA MELIFERA

178

pentru insilozare, dind enorme cant i t l t i de furaj ; cind nu se cosegte prea

curind gi e lasat6 s5 infloreasc5,
albinele culeg mult5 miere de la ea.
Se cultiv5 gi pentru protectia solurilor erodate.
C r u s ci ? e a , b5rbugoar5, ggrgat,
Barbarea vulgaris. Plant5 erbacee bianual5 din fam. Cruciferae, vivace,
cu flori foarte mici, parfumate, adunate in racem, de culoare galben-auriu, cu patru petale cu vinigoare liliachii; puternicul lor parfum atrage
albinele, care culeg mult nectar gi
polen. Mierea de cruggtea, acolo unde
poate fi extras5 separat, are o culoare
verde galbenil, dar se cristalizeazti repede. Planta infloregte prelung din
mai ping in august gi cregte mai ales
prin locuri umede, prin mlagtini,
malul apelor; este ins5 intilnitii gi in
culturi cerealiere gi locuri intelenite.

FLORA MELIFERA

C u p a u a c i i, volbura, Calystegia sepium L., plant5 peren5, erbacee

din fam. Conuoluulaceae, face o floare
alb5 in form5 de cupii, care d 3 nectar
mai ales cind in noptile de var5 cade
roua. lnfloregte mult timp, incepind
din iulie pin5 in septembrie. fn afar5
d e lanuri ea cregte pe ling5 tufe, garduri, spinig, unde poate s5 se sprijine
gi s5 ajungti la luminl.
C u s c r i g o r, mierea ursului, plbmtin5ril5, Pulmonaria officinalis L.,
plant5 perenti erbacee din fam. Boraginaceae. Floarea este de culoare alb5strui-liliachiu, avind pistilul rogu q i
apoi violet. Dti mult nectar gi este
cercetatg tot timpul de albine. Infloregte in aprilie-mai. Cregte prin
ptiduri, tufiguri, poieni, din regiunile
colinelor subcarpatice, plticindu-i mult
locurile umbrite.
C u t c u r i g, bojotel, spinz, Helleborus odoratus Wet. K., plant5 peren5
erbacee, din fam. Ranunculaceae, cu
flori numeroase de culoare albti, roz
sau verde cu marginile roqiatice. Florile atirn5 in formti de clopotel gi
apar la suprafala pgmintului de cum
se topegte z5pada fiind prima floare
impreun5 cu podbalul care d 5 albinelor nectar gi polen. Cregte obignuit prin

FLORA MELIFERA

179

p5duri gi tufiguri gi chiar pe locuri

deschise, mai ales pe p5guni pietroase.
Are o inflorire prelung5, c5ci floarea
tine pins in aprilie.
D e g e t a r, degetgritii, degetel, ti$a oii, Digitalis lanata Ehrh., gi Dig.
lutea Ehrh, D., grandiflora Mill., plant5
peren5 erbacee din fam. Scrophulariaceae, cu flori galbene ce stau in ciorchinag atirnind pe o singurl parte a
tulpinii; are corola cu tub p5ros gi
cu margini ovale. Este o plant5 medicinal5 care se cultiv5, fiind in acelagi timp bogat5 in polen gi nectar.
Proportia d e zah5r in nectar atinge
pin5 la 2,50 mg in fiecare floare, iar
productia de miere la hectar este socotit5 la 100 kg. fnfloreste in iunieaugust.
D e g e 1 e 1 u 1 r o s u, degetiirit5,
n5pirstoc1 Digitalis purpurea L., bianual5, plant5 medicamentoasii erbacee
din fam. Scrofulariaceae, asem5n5toare cu cea descris5 mai sus; cu
flori purpurii. Floarea este bogat5 in
nectar gi polen. Mierea recoltat5 de pe
tarlalele cu degetel rogu trebuie pus5
cite putin in amestec cu alte feluri de
miere, c5ci consumat5 in stare pur5,
dB citeodat5 tulbur5ri digestive, vomit5ri etc. hflorirea plantei tine o
lung.
D i n t e l e d r a c u l u i , iarbl
iute, iarb5 rogie, piperul baltii, piperul broagtei - Polygonum hydropiper L., plant5 erbacee din fam. Polygonaceae, face flori albe rogii, verzi
spre virf putin rogcate, mult cercetate de albine. Are o inflorire prelung5
in iulie-septembrie gi cregte in locuri
bgltoase, piraie, delta etc.
D i o c, floarea florilor, ghioc, sgl5voc, smoc, Centaurea phrygia L., plant 5 erbacee peren5 din fam. Compositae, cu florile rogii-violete, dispuse in
capitule ovale care dau polen gi mult
nectar; stupinile din preajma locuri-

FLORA MELIFERA

lor cu dioc dau recolte bune. Mierea

trebuie lasat5 mai mult timp in stup
ca s5 se matureze gi astfel s5-gi piard5
mirosul s5u initial putin nepl5cut.
fnfloregte prin iulie-august, in finetele gi poienile muntilor.
D r o b U S o r , boiangioaie, cardam5, Isatis tinctoria L., plant5 erbacee
bianual5 din fam. Cruciferae, cu florile
galbene, in corimbe, sint intinse pe
toate ramificatiile. Albinele le cerceteaz5 cu sirg, a t i t pentru nectar cit ?i
pentru polen. Productia demiere la ha
este considerat5 de 50 kg.
D u m b e t, buruian5 de spulberiituri, juggrel, sclipet, Teucrium chamaedrys L., din fam. Labiatae. Este
o melifer5 pretioas5, cu flori roz, rogii
purpurii gi albe, agezate in 6 verticile
ce emit un parfum minunat, care imbie albinele sli ia bogatul lor nectar.
Aceasta are o concentratie de 0,30,7 mg zah5r la fiecare floare, iar productia de miere la hectar este calculat5 la 60 kg. Dumbetul creste pe
marginea p5durilor7 pe coastele rlpoase gi in special prin p5durile de
stejar. Pnfloregte On iulie-august.
D u m b r a v n i c Melittis mellissophy llum L., plant5 peren5 erbacee
din fam. Labiatae, cu flori mari, purpurii, arar pestrite, ce cresc la subtioara frunzelor sau aproape de ele, cu
codita prelung5, astfel c5 floarea st5
aplecat5. Albinele cerceteaz5 bine aceste flori care dau nectar gi polen. Infloregte in mai-iunie; cregte prin p5duri gi tufiguri.
E n t i u r a , ghintura, gentians,
ochincea, Gentiana lutea, plant5 peren5 erbacee din fam. Gentianaceae;
florile sint mari, galben str5lucitoare,
agezate de la jumiitatea superioar5 a
tulpinii, strinse in jurul ei la sub!ioara frunzelor ; glandele lor nectarifere sint vizibil agezate in jurul ovarului, secretind insemnate cantitgti de

FLORA MELIFERA

180

nectar; de asemenea anterele au un

polen bogat care contine o insemnat5
cantitate de ,,favilaLLsubstant5 mult
cgutat5 in farmacie. Polenul adunat
separat de la aceste plante in colectorul de polen, are o mare c5utare.
Durata de inflorire este lung5 din
iulie-octombrie. Cregte prin viiile muntilor, pe coaste, coline gi poienile p5durilor.
F a c e I i a , V.n.
F i l i m i c ii, c5linic5, filnicic5,
giilbinele, ochi galbeni, rogioarii, Calendula officinalis L si C . arvensis L
(chilimic5) sint plante erbacee din
Sam. Compositae, flori galben-aurii
sau galben rogiatic dispuse in capitule,
care sint mult vizitate de albine. fnfloregte prelungit din iunie pin6 in
septembrie.
F 1 o a r e a c u c u 1 u i, cuculeas5, Lychnis flos-cuculi L. plant5 peren5, erbacee din fam. Caryophy llaceae. Are o floare de culoare roz, in
forma unui panicul liber cu cinci petale gi zece stamine; dB nectar 5i
polen destul de mult ca s5 intereseze
masa albinelor dintr-o stupin5. Cregt,e
prin finete gi poienile din psduri, infloreyte in luna mai-iunie.

FLORA MELIFERA

F l o a r e a p a g t e 1 u i, floarea
p5s5rilor, floarea vfntului, gginu~e,
muscerei albi, vite, pagtite, turculet,
zlac, Anemona nemorosa L. ca gi sora
sa Anemona hepatica L , popilnic iepuresc, sint plante perene, erbacee din
Sam. Ranunculaceae. Planta face o
floare alb5 cu numeroase stamine pline
cu polen; in completul ei are cel mylt
6-9 flori micute Pn form5 de stea. Inflorirea tine dou5 luni, prin egalonarea
celor de pe aceeagi tulpin5, pe care
albinele le cerceteaz5 pentru nectarul
lor destul de abundent. Obisnuit creqte prin tufisuri yi piduri, dar a fost
adus5 gi in gr5dina de ling5 cas5, unde
cregte in special pe marginea aleilor
pietruite.
F l o a r e a - s o a r e l u i , V.n.
G h e r g h i n e g a l b e n e , ruji
galbene, Rudbeckia lanciniata L.. din
Sam. Compositae, cu florile discului
brune, cele radiale galbene, formeaz5
impreung mari gi frumoase capitule cu
c0dif.e lungi. Pentru a putea d a flori
mai multe, se taie in luna mai la 10 cm
de la pgmint, dind din nou ramuri dese
pline de flori, mult c5utate spre toamn5 de albine pentru nectarul gi polenu1 lor. Are o inflorire lung5 din iunie
pin5 in septembrie. Se inmultegte singur5 prin seminte. Sint variet6fi mai
mici, dar tot a t i t de melifere ca: R. nitida, R. fulgida, R . bicolor. de 0.300,60 cm.
G h i o c e i, clopotei, aigori, coconei, prim5vGrite, Galanthus nivalis L.,
mic5 plants peren5, erbacee cu bulb
din fam. Anzaryllidaceae de 8-15 cm.
Are o singur5 floare alb5 ce apare de
cum se topeyte zGpada, care dB ceva
nectar, dar mai mult polen. Creste
prin p5duri , poieni, tufiguri, pretutindeni, din ges pin5 la munte.
G h i z d e i, Lotus corniculatus L.?
este o plant5 peren5, erbacee dar g l
cultivat5 din fam. Leguminosae ; are

FLORA MELIFERA

181

flori galbene verzui in umbele paniculate cite 5 in grupe, cu carena indoit5

in unghi drept. Pe ling5 c5 este o
bun5 furajerg cu substante hr5nitoare
bogate, este gi melifer;, cici albinele
culeg mul$umitor nectarul gi polenul
s5u. Productia de miere la ha este calculat5 la cel mult 50 kg. Nectarul are
o proportie redus5 de ap5, datorit5
faptului c5 pe timpul ploilor cit gi in
fiecare searl, florile igi inchid petalele.
Mierea de ghizdei are un gust excelent, este de culoare deschisg, b5tind
putin in verzui. f nflorirea ghizdeiului
are o durat5 lung5 care tine pin5 toamna pe p5gune sau acolo unde cregte
necultivat. 0 prob5 de miere provenit5
din Oltenita, reg. Bucuregti, in 1948 a
continut in sedimentul ei polenul de
ghizdei in proportie de 65% ceea ce a
dovedit contributia acestei flori la
culesul de nectar. (P e 1 i m o n C).
G r e g h e t i n, andrigc5, ciocul berzii, sggetica, Geranium pratense L.,
plant5 peren5 erbacee din fam. Geraniaceae, cu flori mari in form5 de min5
cu cinci ramificatii, de culoare albastr5liliachiu, cu cinci petale ovaler5sfrinte,
avind zece stamine. Floarea emite un
parfum p5trunz5tor. Nectarul siiu
abundent il secret5 floarea tocmai pent r u ca s5 atrag5 insectele - in special
albinele - pentru fecundarea ei, c5ci
are o alc5tuire care nu-i fng5duie decit
interventia din afar6. Glandele nectarifere sint la baza potirului, acolo
unde staminele sint legate cu codita.
hfloregte in iulie-august. Planta cregt e In tuf5 deasil, care are pin5 la
500 de flori. Nu trebuie s5 fie mai
deas5 ca 16 tufe la metru piitrat, c5ci
altfel secreteaz5 putin. Cregte in stare
natural5 prin poieni, livezi gi mlagtini,
turblrii, p5guni, finete la ses gi chiar
in regiunea subcarpatic5 ceva mai
halt&.

FLORA MELIFERA

H a s m a c i u c d , Anlriscus silvestris L. Hoffm., plant5 erbaceedin fam.

Umbeliferae, cu flori albe, cite o dat5
g5lbui dispuse in mici umbele, dau
nectar gi polen. fnfloregte Pn maiiunie gi cregte in poienile pgdurii, tufgriguri, mai cu seam5 fn regiunile
muntoase.
H i I i m i c a , Calendula arvensis L.,
din fam. Compositae melifer5, care
difer5 foarte putin ca nume de Filimica avind aceleagi caracteristici, se
cultiv5 pentru substanta ei tinetorial5
folosit5 fn farmacii. Ea intereseaz5
indeosebi pe apicultori prin aceea c5
tinctura de ilinic5 sau arnica se d5
acelora care nu pot suporta intep5tura
de albine gi suferl de goc anafilactic.
V.n.
H o 1 e r G, cornuta, ghimpa, scai
rusesc, spin musc81esc7 Xantium spinosum L., plant5 spinoas5 din fam.
Compositae. Este c5utat5 de albine c5ci
florile ei sint melifere, cu un nectar
extrafloral ce apare la peduncul. fnfloregte prelung din iunie ping in octombrie si este nectariferg, mai ales
dup5 ce p5mintul a prins bine umezeala ploii. Mierea are un gust pl5cut
~i este de culoare galben-verzuie. Cregt e prin locuri necultivate, inundabile,
pe diguri pe marginile drumului, pe
sub garduri. A fost urm5ritZi in
producfie, Pn valea Dun5rii, la Prundu, teren inundabil, unde Pn 1951 era
pe suprafete mari, iar stupii au dat o
recolt5 bung.
H r a n a v a c i i, Spergula arvensis L., plant5 erbacee din fam. Caryoplilaceae, face o floare de culoare alb5
in panicul terminal rgsfrint, avfnd
cinci petale rotunde cu zece stamine.
Este o melifer5 destul de insemnatg
gi cu a t i t mai pretioas5 cu cit planta
se poate cultiva pentru nutret in special insilozat.

-aau no gqep o dnqs u! onp a1 aIau!q

-1" are3 ad ao!lo!q!?ue a$ue~sqnsu!i
-uoo a!ales a p !os !nlsaoe al!no[j .eq
el a n a y 8 7 OO~-OF;Z a p a!$onpond o
pu!p 'ean!no[ju! au!$
a!un! !!unl 1nd
-w!l 703 gzealaonao o aIau!qle aneo ad
anajgaux a l u e ~ dalv8oq !em alao u!p
eun alsa f ale$u!p a~!a!?naa u! aseS a?!:,
aqezaSe s!yasap !nn?sgqIe aneolna a p
!nolj ane 'ae$e!qe7 - w e j u!p 'aaaeqna
'~[enue!q p l u e ~ d
V ~ J V ~ v?qvS
S
!e[naS 'u o I -J s ? n 1 v q J v I
. u . ~' ? n l a d ~ v 8 V Q J V I
-a!nqwaqdas-a!un! u!p pu!nolju!
'a!enid gSug ad 'apawn !an901 u!nd
alSan3 aualod s a p !em !S neloau nep
!aa!npu!l!o
a q d s u! asnds!p '!!nndnnd
-!!Son
!no azon nes !nqlg8-qle !.rolj
aosj e ~ u e ~.aeaoeuoSL1od
d
- w e j u!p
aaoeqna ~ l u e t d-7v?rv3?s~ad
wnuo9fijod
'!n[aoannd eqne! 'a ? d o J v q J v I
.qsn8ne - !cur u! p pu!no~ju!
aleasn al!ua!od u!nd !4 ap!ae augoo ad
a&3.13 -ualod ap aneo!)ganpond alueid
aqe8oq !em aIao u!p eun alsa 'aleu!mnal
awaak?nu! asnds!p auaqle8 !nolj na 'gjn)
u! alSana 'ava3vjs?3 .mej u!p guanad
t;luqd "[I!JJ
'7 wn?Jvlnwnu wnwaq
-jumlaH 'e$!un!ls '!n~aneos elnn 'laagl
-gm 'ngnlsgnaj '?n 1 n s o v q J v I
.nol!nnb!j
-nl enqwn s1 !nnpgd u!nd pu!anl 'aseol
-unw apjngd !S !nnleap ad aqSano $!nu
-B!qo !!ern-a![!nde
eunl u!nd alSano[juj
-au!q[e a p q n w qelngo u a ~ o d!S neloau
gp 'jnla e l aqm!noo U! aleza4e an3
-seq[e !nolj na 'ava3vllliqdoli~v3 aw-ej
u!p aaaeqna guanad gque~d'-7 v?alsqoq
v2Jv11atS '!a)aj
eqne! 'a-[ann8un!q8
'!au!g8 e p ~ o o'a 1 v o w v q J v I
.sou!uaa
alsa sosglgw 'songd ngs lnlannd -n!z
- n g a7neoj gzealnuen8 :gu!nlxap gqInw
puiae l n a g ~ dqsn8 no 'gs!qou! aneolna
o ane gsenqxa eana!H mualod 301 a p gp
nu elueld qm!qos u! :ensas !S eieau

-!w!p [yoads u! neqoau q n m aonpond

:alelad
no eals u! alonoa n:,
aqw!noa u! riels a:, !nqlg8 aqle !.rolj
na ' a v a a v p v ~ d a p s ~.mej u!p 'aaoeq
-na 'guanad ?lureid %ad ('7) w n ~ ? z o l
-a3u?n wnq3uvufi3 'g$!unpu!n '[e!uwq
'euo!l!nq
'J o 1 a J v ? J
vqJvI
.gnaj!Iam
a p laj el alsa 16 a q p !nolj ane !nln?
-dej eqne! 'wnqlv wnpas a!oads el[Q
.aseoou!ls !moo1 !S !nnS!jn$ '!nnpyd
u!nd aqSan3 ysn8ne u! a$anolju~ .ual
-od IS nelaau nnluad a!loe gzealaoaaa
o alau!qle aneo ad Fnajgam o alsa
'gqelna!ued glaqrnn a p gwnoj u! !nz
-naa-aq[e gqep o a?!:, 'guaq[e8 aaeoln:,
a p eansolj no 'avam1nsm~3 .mej u!p
aaaeqna 'guanad g l u e ~ d . m j j o ~ulnw
-?xvw w n p j s 'eneoS!znaa 'gsen2 gqne!
'aqso8eap '?q 3 a J n a p v q J v I
.a!ln!-a!un! u! pu!no~u! 'aseod!s!u
!I; aseonla!d !nnoo[ u!nd alSan3 .ua[od 14
neloau nnluad a!?ae gzea?ao.rao o a[au!q
-IQ .o!j!$u!!qS
atamnu !6 au!a !-apun
a p lenad~d u ~ j n d'nnoe lsn8 u n ane
eaneold .au!wils aoaz !S alelad !au!o n:,
g u a q p 8 aneorj o ane 'aaosqna ' p a n
-ad glueld go!w o alsa ' a v a ~ v ~ n s s v ~ ~
.mej u ~ p a ~ 3 v w n p l s 'e$![n!do4
'eseo!o~o '!lu!nl a p pue!nmq 'eu!p
-1~06 ' y u ~ p l o d a p V ~ J V I
.ao!led
-nee al!nnpad u!p apawn al!nnoo[ gnaj
-and .a!un!-!em u!p !unI gnop a p d w y
alSanolju! !!a lnualod n q u a d sale !ew
au!qle a p g?e)aonao ? [ n u a l s 3 'gnnl
-e!u!m u! !n~aneos-ean-eo~j
!j ne g a ~ e d
auaqle8 !S aq1-e !nolj na 'avj?sodwo3
.wej u!p aaoeqna guanad plueld .bmp
z u n ~ v ~ q s n v wn2?uoJoa 'eo!n?sgaau
'!n~ndn[ eqne! '?a 2 n ? 3 v q J v I
V3S?JH
'U

-!rind

-!s!u na a[!un!8an nnluad aunq alsa !S

yseo!$ualand eand alsa nu roap 'aseod

FLORA MELIFERA

183

tarul luptind In mod natural contra

locei.
Planta cregte in stare natural5, pe
locuri d e coast5, pe ling5 drumurile gi
finetele de munte.
1 m p ci r d t e a s a , brei, curcubetea, mut5toarea7 tidv5 de pgmint,
Bryonia alba L. plant5 peren5 erbacee,
veninoas5 , din fam. Cucurbitaceae,
are tulpin5 verzuie cu circei pentru a
se ag5ta pe garduri sau pe arbori.ca
a5 ias5 la lumini. Are flori albe care
dau mult nectar. Mierea este putin
amgruie, fructele, nigte boabe negre,
sint otrgvitoare. R5d5cina se folosegte
si in farmacie, ca purgativ drastic.
fnfloregte in iunie-iulie gi cregte obignuit pe ling5 gardul viilor.
I z m a, mints, izma proast5 sau
s5lbatic5, voegtinit5, Mentha silvestris L. plant5 erbacee peren5 bun5 melifer5 din fam. Labiatae, cu flori liliachii in verticile, formind spice cilindrice inghesuite. fnfloregte din iulie
pin5 la jumgtatea lunii august gi
cregte ling5 izvoare gi locuri umede.
I z m a b r o a g l e i , izma apei,
minta broagtei, busuiocul cerbilor sau
izma m5ciucat5 cum se zice pe la
Prundu reg. Bucuregti, Mentha aqualica L. gi M. Pulegium L. din fam.
Labiate, sint plante vivace, erbacee,
puternic mirositoare. Ea are floarea
liliachie sau albastr5, in capitule cu
frunz5 dedesubt. fnfloregte in iulieaugust gi cregte prin locuri ml5gtinoase gi inundabile, in special in
Valea Dungrii, ostroave gi delt5.
Planta d 5 albinelor un cules de mari
recolte, atunci cJnd apele nu stau
prea mult pe loc t i b5ltesc. Nectarul
are o concentratie d e 40% zah5r, iar
productia de miere este de 220 kg
la ha.
Productiile cele mai mari le d 5
planta cind a avut cel putin doi ani
posibilit5ti s5-gi acumuleze substan-

FLORA MELIFERA

tele minerale nedizolvate de viitura

apelor mari. fnflorirea ei tine 45
de zile.
I z m a d e c i m p , Menlha arvensis L. gi Mentha longifolia L. cu
florile in verticile axilare, cu calciul
in form5 d e clopot cu dintigori scurti
stind chiar la subtioara frunzelor, d e
aceeagi culoare liliachie ca gi speciile
de mai sus. Toate sint foarte bune
melifere, iar stuparii care intreprind
stup5rit pastoral la izml, fac regulat recolte bune.
J a 1 e :r, V.n.
L 6 c r 6 m i o a r e, cercelug, clopotele, floarea turcului, georgite, m8rgsrit, sufletele, Convallaria majalis L,
unica plant5 peren5 erbacee din familia Liliaceae; floarea alb5, in raceme plecate in jos, este foarte parfumat5; ap5rind devreme in pgdure, in
luna aprilie, ofer5 albinelor nectar gi
polen. Cregte la umbra pgdurii.
L a l e a p e s I r i 1 6 , coroana impiiratului Fritillaria imperialis (M.
Bieb.) plant5 erbacee, peren5, din fam.
Liliaceae, sor5 bun5 cu bibilica, V.n.
Face flori de culoare c5r5mizie sau
galben5 cu dungi albe sau roqii-brune, ce stau dispuse in umbel5. Este
o meliferii cu nectar bogat in acid
ascorbic (vitamina C) dar cu o concen-

FLORA MELIFERA

184

tratie de zah5r numai de 8-10%.

Albinele adun5 de la aceast5 floare
gi mult polen. fnfloregte in apriliemai gi creqte mai ales cultivat5 prin
grgdinile de la tar5.
I, ti m i i t ti, V.n.
L a p l e l e c u c u l u i , aior, buruian5 de friguri, laptele ciinelui,
laptele lupului, Euphorbia helwscopia
L., plant5 perenii, erbacee din fam.
Euphorbiaceae, florile sint galbene dispuse in umbele cu 3-5
radii, care
dau nectar mult mai ales in anii cu
mult5 umezeal5; atunci nectarul se
vede cu ochiul liber la baza florii.
Albinele nu adun5 polen de la aceast 5 plant5 c5ci e repulsiv gi toxic.
Ea are o inflorire prelung5 din mai
pin5 in august t i creste prin finete,
imasuri gi mai ales pe locurile joase
din valea Dun5rii.
L 6 p t u c u 1 o i i, brustan, brusturul oii, floare de brusture amar,
sora soarelui de munte, Telekia specwsa Schreib. Baumg., plantti perens,
erbacee din f a n . Compositae cu tulpina
ce nu se incovoaie, putin ramificat5:
face flori galbene, pl5cut mirositoare,
agezate in capitule mari la virful
tulpinei; ele dau polen gi nectar,
mult ctiutat de albine; infloregte in
iulie-august gi tr5iegte prin locuri
umede, pe ling5 torentele piidurilor
umbroase ale muntilor.
L e v d n t i c c i , V.n.
L i m b a m i e l u l u i , V.n.
L i m b a p e g t e 1 u i, Statice linzonium L. este o plant5 vivace erbacee din fam. Plumbaginaceae, ce tr5iegte mai mult pe locuri s5r5turoase:
ea este sorg bun5 cu Sica, V.n. Este
o bung melifer5 in anii secetogi, cind
planta prezint5 reflexe sclipitoare pe
florile ei. In anii ploiogi ea cregte
mare gi cu multe flori, dar atunci nu
dii nectar. La o singur5 plantg se pot
num5ra pin5 la 2 000 de inflorescente

FLORA MELIFERA

de culoare liliachie, b5tind inspre

violet, cu peste 12 000 de floricele.
Ele dau la secet5 un nectar abundent
care se transform5 intr-o miere fnchis5 la culoare gi cu gust amgrui, care
nu are ctiutare decit pentru suferinzii
de boli stomacale: in schimb este
foarte bun5 pentru hrana de iarn5 a
albinelor. Albinele adun5 in anii
secetogi peste 20 kg d e miere de fiecare stup: zilnic stupul de control
inregistreazg urciiri pin8 la 2 kg in
cele 10-12 zile cit tine culesul de la
aceastti plant5. Cind cimpul de flori
prinde o culoare royiatic5, este dovada
cii secretia nectarului s-a terminat.
Autorul a g5sit aceast5 plant6 pe
suprafet,e mari fn locurile s8r5turoase
din jurul com. C5lmiitui Jud. Br5ila.
L i m b a r i ? a , limba biilt,ilor, limba broagtei, limba oii, podbeal de
ap5, Alisma plantago-aquatica L. plant & peren5, erbacee acvatic5 din fam.
Alismataceae, face flori mici albe sau
roz, dispuse in verticile formind un
racem compus ; ea dB nectar gi polen:
are o inflorire prelung6, din iulie ping in septembrie gi tr5iegte prin b i l t i ,
locuri inundabile, piraie, lacuri.
L i n a r i t a , buruian5 de in, floarea jelei, gura mitei, inigor, jale,
triipiinag, Linaria vulgaris Mill., fam.
Scrophulariaceae are flori galbene dispuse in raceme terminale, dense gi
globular ptiroase: infloregte prelung
din mai-septembrie, dind permanent
nectar gi polen: ea tr6iegte pe locurile
aride sau cultivate, dlrimtituri, pe
lingii drumuri gi ziduri.
L i n t e a p r a t u l u i , bobugor,
f5seut5, fasolic5, sggetele, Lathyrus
pratensis L. plant5 vivace, erbacee
din fam. Leguminosae; are flori galbene dispuse intr-un racem cu multe
flori, atirnind de codite lungi: ele
dau nectar. Planta tr5ieqte pe pajigti, livezi, piiduri, tufiguri.

FLORA MELIFERA

185

L i p i c i o a.s a , lipici, Lychnis viscuria L., Viscaria vulgaris Rochl., plant 5 bianualii, erbacee din fam. Caryophyllaceae, face flori rosii cu potir
adinc, dar cu stamine multe gi antene
bogate in polen ce stau fn raceme cite
5-43 la virful ramurilor. Planta este
o bun5 melifer&, mult clutat5 de
albine. Nectarul este cam gros, dar
albinele i1 culeg ugor mai ales cind
timpul este ploios dimineata pin5
soarele se infierbintli. fnfloregte . in
iunie-iulie, avind numai 20 d e zile
de inflorire. Ea trliiegte in mod obignuit prin pgdurile de munte, dar se
intilnegte gi la ges.
L u c e r n d, V.n.
L u m i n i t a , iarba asinului, luminita noptii, Oenothera biennis L., plant 5 erbacee bianual5 din fam. Oenotheraceae: face flori galbene, aproape
f5r5 codite, mult cerceiate de albine
ce iau polen gi nectar; infloregte prelung din iunie - august si trgiegte
pe locuri umede, nisipoase, pe malurile piraielor gi pe lingii drumuri.
L u m i n ci r i c a , coada lupului,
coada vacii , Verbascum tlzapsiforme
L. Schrad., plant5 bianualg erbacee
din fam. Scrophulariaceae, are flori
galbene str?ilucitoare, mari de 5 cm,
cercetate activ de albine pentru nect a r gi polen.
Luminiirica infloregte in iulie-august, preferind locuri nisipoase, uscate, pietriguri pe coaste, dar gi pe
marginea poienelor.
L u p i n, cafeluta, Lupinus albus L. plant5 anualii erbacee din fam.
Legumimsae, ca ~i specia L. augustifolium L., face flori albe, alteori albgstrui, de tipul celor de la salcim,
dau albinelor mult polen; nectar are
foarte putin. Planta se cultivl ca
furajer5 gi pentru fngriglmfntul verde
a1 tarlalelor epuizate. Specia d e L. polyphyllus are o productie mare d e

FLORA MELIFERA

polen, mult c5utat de albine. Florile

sint de culoare violet-albastrg, dispuse in verticile terminale, cu interiorul florilor asem5niitor papilonaceelor: infloregte din mai - septebrie.
M a c, somnigor, Papaver somniferum L., precum gi forma s5lbaticii, macul de cimp, Papaver rhoeas
L., sint plnnte erbacee din fam.
Papaveraceae. Florile sint izolate cu
codita lung5 gi perigori tari, de culori diferite intre rosu vi alb, iar
altele chiar cu vinisoare liliachii; ele
au stamine ce poartii anterede culoare
inchisg, citeodat; chiar negre, pline
de polen foarte c5utat de albine. Acest a are 14,70% zah5r invertit, 30,21%
albumin5 digestibil8, 4,20% grilsimi
si 3,81% subslanle minerale. Albinele
il recolteazii in primele ore ale diminetii stind cite 7-8 in corola adinca
a fiec6rei flori. fnfloregte in etape,
de la sfirgitul lui iunie, timp de o
lung.
M d n e r e i d e pcidure, Lat h y r u s l a t i f o l i u s L.dinfam.
Leguminosae, plant5 perenii erbacee,
robustii, agiitltoare, ce se prinde upor
prin circeii de lingii frunzele sale lanceolate: face flori mari, puternic parfumate, d e culoare roz dar de multe
ori albastru-violet: ele sint activ

FLORA MELIFERA

186

cercetate de albine, pentru nectar

gi polen. fnfloregte in iulie-august.
Creqte prin vii, tufiguri gi regiuni de
deal.
Miiseaua
c i u t e i , cocorei,
ghicitori, turcaleti, Ery thronium denscanis L. din fam. Liliaceae, este
o plants peren5, erbacee, ce face o
singurg floare la virful tulpinii, de
culoare albs-galbeng, cu gase petale,
avind puncte rogiatice; ea ofers albinelor destul nectar gi polen. fnflor e ~ t ein luna martie la putin timp
dup5 ce ztipada s-a topit, fiind o
bun5 stimulents pentru stupinile ce
stau algturi in pgdure, unde este
locul ssu de predilectie.

MentS

FLORA MELIFERA

M c i t i i c i u n e , V.n.
M ii z d r i c h e, borceagul, m3z3richea p5roas5, Vicia vilosa, Roth.
plant3 erbacee din fam. Legumimsae i
cu flori de culoare vioIet&; ele stau
perechi sau izolate; altele au culoarea rogie, alb5, dup5 specie.
Majoritatea nectarului este secret a t d e dou3 stipele ce se gssesc la
baza petiolului frunzelor gi apare
cu aproape zece zile inainte d e inflorire. Deci in cea mai mare parte
nectarul de la msz5riche este extrafloral cu un continut de zah5r pin3
la 56%; atunci cind planta infloregte,
glandele nectarifere ale florilor secret5
;i ele nectar-dar cu un continut de
22% zah5r (Orosi Pall). Se consider5
c5 productia de miere la hectar este de
20 kg. Durata de inflorire este de
2-3 ssptiimini.
M e l i s a ' , V.n.
M e n t d, izm5 brun5, ghiazm5,
giugiumg, izma de leac, minta de
grsdins, Mentha piperita Huds, plants perenj erbacee gi aromatic5 din
fam. Labiatae, ca gi varietgtile de
izm5 Mentha crispa L. ce face flori
rogii, violete, in form6 de spic terminal: este o melifer5 foarte c5utat5 de
albine, avind gi o inflorire prelungit5, din iulie pin5 in octombrie. Nectarul are o concentratie de 0,04 mg
zahiir, iar productia de miere de
200 kg la ha. Mierea este de culoare
galbenil ca chihlimbarul, cu gustul caracteristic gi arom5 de ments, p%trindu-se mult5 vreme far5 s5 granuleze. Albinele culeg gi polen care
are o culoare cenugie.
M i c s a n d r a', micgunele, ~ i r o i ,
vioarg rogie, Matthiola incana L.R,
Br. plant5 erbacee din fam. Cruciferae
cu flori frumoase de diferite culori:
cu miros pliicut, sint cercetate de albine. Se cultivg in gr5din5.

'

FLORA MELIFERA

187

Din aceeagi familie este gi micsandra s5lbatic5, Erysimum Wittmanni Zaw., cu flori mari, parfumate,
de culoare galbens, cu codite paroase,
sPnt foarte cercetate de albine; infloregte in iunie-iulie gi trliegte in
~ e g i u n id e munte prin locuri cu stinci calcaroase.
M i c g u n e l e r u g i n i t e , floare de vioar5, foaltine, giboi, viorea galben5, Cheiranthus cheiri L.
plant5 peren5, erbacee din fam. Cruciferae; florile sale galbene-aurii stau
In form5 de raceme la virful ramurilor: planta d 5 nectar gi polen; infloregte in mai-iunie gi se g5segte in
gr5dinile de ling5 cas5.
M i r u t a , limba boului, Anchusa
officinalis L. din. fam Borraginaceae
ca gi Anchusa italica Retz sint plante
perene erbacee ce fac flori compuse,
cu ciorchinagii agezati pe partea din
afara ramurilor, cu un caliciu in form5
de clopot, cu sepale cu perigori, avind
o culoare albastr5 spre violet-deschis.
Ele dau polen gi nectar; acesta are o
concentratie de 0,5 mg zahfir iar
productia de miere la ha este calculat5 d e la 50-100 kg dup5 cum este
timpul, priindu-i umezeala ploilor.
Este o plant5 melifer5 pretioas5, cu
atft mai mult cu cPt ea infloregte spre
sfirqitul verii cind in cimp resursele
de nectar ~i mai ales de polen sfnt pe
sfirgite - incepind din luna iulie gi
tine pin5 in octombrie. Cregtepe marginea drumului, prin finete, pe zona
qoselelor gi al5turi de sem5n5turi.
M o a r t e a p u r i c e l u i , Inula conyza D.C., plant5 erbacee bianuali, din fam. Compositae, are flori
galbene agezate in capitule tubuloase; ele dau polen qi nectar, planta
fiind o bun3 melifer5. fnfloregte in
iulie-august qi triiegte prin locuri
pietroase, aride.

FLORA MELIFERA

M o l u r 6, chimen dulce, anason,

fincen, secgrea, fenicul-Foeniculum
vulgare Mill., plant5 erbacee bianualg
din fam. Umbeliferae, are flori in
umbel5 cu 10-20 de raze, de culoare
galbenEaurie, ce sint bine cercetate
de albine pentru abundentul lor polen, cit gi pentru nectar, dar numai
Pn primele dou5 s5ptGmini de la inflorire, care are loc i n luna iulie.
Mierea are o culoare galben5-deschis,
cu miros de m5rar care nu este plgcut, dar este foarte bun5 pentru iernarea albinelor.
Sint variet5ti de molurG s5lbatic5,
mai cu seam5 in finetele d e munte,
care prefer5 locurile pietroase f i cu
mult5 lumin5 solar5, variet5ti care
sint mai melifere decft cea cultivat5.
M o r c o v, Daucus carota L., plant 5 erbacee bianual5, din fam. Umbe-

FLORA MELIFERA

188

liferae, este melifers atunci cind morcovul r5d5cin5 se pune in prim5varl

in p5mint pentru a da floare, careare
forma unei umbele multiradiate. Albinele culeg cu sirg nectar gi polen
in cele 4 sgptgmini cit tine inflorirea.
Pentru apicultor insl, chiar morcovii
r5d5cin5 au o deosebitl important5,
c5ci r5d5cina ras5 gi apoi stoars5
bine cu o micB presl de min5 d 5 un
suc dulce plin de cele mai bogate
vitamine, in special vitamina A (caroten). El se poate amesteca in hrana
de stimulare in special pentru preg5tirea coloniilor crescgtoare de mitci,
in doze de 100 g suc la 10 litri sirop.
M u r , amur5, rug de munte. Rubus fruticosus L, ca gi Rubus caesius L.
sint plante din fam. Rosaceae, care
au flori albe sau roz, mult cercetate
de albine, c5ci nectarul are o insemnat5 concentratie de 1,9 mg zah5r.
Productia de miere este de 20-50 kg
la ha. hlierea de mur este de culoare
deschis5 sau putin giilbuie, de o calitate exceptional5 si chiar superioar5 mierii de trifoi. Cine are o stupin5 in apropierea unei p5duri cu
mur va avea o bun5 recolt5. fnflo-

FLORA MELIFERA

reyte de la finele lui mai, ping la

inceputul lui iulie.
M u s c a t u d r a c u l u i , mu!cat5 de cimp, clluggrag, ochiul boului
albastru - Knautis arvensis Coutl. sau
K. ucrainica, plant5 erbacee din fam.
Dipsaceae gi o alt5 plant6 din aceeagi
familie, Floarea viiduvei, Scabiosa luc i d ~Vill, sint plante melifere foarte
bune. Au flori agezate in capitule radiante pe peduncule lungi: florile din
margini sint de d o u l ori mai mari ca
cele din mijloc, d e culoare liliachie
b5tind in roz.
fnfloregte timp de 45 zile, din
iulie-septembrie, in care timp albinele culeg mereu de la ea, c5ci chiar
pe timpul uscat de argit3 ~i secetos,
albinele recolteaz6 activ yi chiar mai
bine decit pe timp umed. Planta constituie un bun stimulent pentru dezvoltarea puietului la sfirgitul verii.
Se g5segte prin cimpie, poieni, tufiguri, locuri nisipoase gi cele intelenite.
M u , r t a r d e c i m p , V.n.
N a 1 b ii , collceii babii, malang5,
Malva silvestris L., plant5 erbacee
bianual5 din fam. Malvaceae, cu flori
mari violete, rogii, albe sau purpurii,
incretite pe margini. Ele sint bine
cercetate de albine; mierea are culoare
alb6 gi o consistent5 deosebit5; dci
mai ales mult polen. Plantelor c5rora
li se pune la r5d5cin5 putin5 cenug5
- deci un ingr595mint potasic - dau
si mai mult polen, prelungind fnflorirea pin5 tirziu in toamn5, adic5 tocmai cind albinele duc mai mult nevoie
de aceast5 pretioas5 protein5. Albinele culeg ceva polen qi de la nalba
mic5 cagul popii - Malva rotundifolia L. care are gi mai mult nectar,
decilt cea de mai sus. Toate speciile au
o fnflorire lungs, din iunie pin5 in
septembrie.
Y

FLORA MELIFERA

189

Alte dou5 specii de nalb5 sint nalba

d e gr5din5, Althaea rozea Cav., gi
nalbs creat5 - Malva crispus L.,
considerate ca bune plante furajere in
special pentru siloz, c5ci contin
multe proteine yi ofer5 o mas5 verde
d e 30 033 - 70 003 kg/ha. Florile
dau pin5 la cosire mult polen gi nect a r albinelor. Se pune neap5rat in
amestec cu porumb furajer sau cu sorg
zaharat, caci plantele au un conlinut
slab de zah5r.
.V a p , V. n.
N a p r a s n i c, inchizgtoare, pfiboi cgpresc, Geranium Robert-hcanum L, din fam. Geraniaceae, plant5
erbacee; florile sale rogii, lung pedunculate, cu miros neplgcut, stau erect e ~i in parechi; ele dau nectar c5utat
mult de albine care culeg totdeauna gi ceva polen. Planta are o
inflorire prelunga, din mai pin5 in
septembrie. Ea prefer5 locurile umbrite din poieni, tufiguri, p5duri gi
dumbr5vi din regiunea montan5.
iV 6 s t u r e 1, babilnic, brincut5,
cardam5 de izvoare, chrenil5, creson,
miiceg de balt5, Nasturtium officinale
L.Br., plant5 peren5 erbacee din fam.
Cruciferae; florile sale sint mici gi
albe, inflorind dou5 luni, iunie-iulie;
d e la ele albinele culeg nectar, dar mai
mult polen. In locurile cu umezeal5
mare de pe ling5 lacuri gi b5lti n5sturelul d 5 nectar mult mai bine ca in
terenurile uscate. Cregte cu predilectie
pe ling5 mlaytini, piraie, izvoare.
N e g r i 1 i c 5, cerugcd, chimen negru, negrosic5, negrugc5, Nigella saliva L., ca vi rudele ei chica voinicului
- Nigella darnzschaena L. yi N e g r u$ a - Nigella arvensis L., slnt plante
erbacee din fam. Ranunculaceae, cu
flori in forma de stea de culori variate: albe, albastre, liliachii; ele dau
un nectar abundent, cu a t i t mai mult
cu cit plantele neputind s5 se fecun-

FLORA MELIFERA

deze decit prin interventii din afar5,

agteaptl albinele s5-i culeag5 nectarul
gi polenul.
N e m t i g o r i i d e c i m p , cizma cucului, gilceav5, m5rarul cimpului, toporaq, Delphinium consolida L.,
plant5 erbacee anual5 din fam. Ranunculaceae, cu flori liliachii, cu pinten gi stamine numeroase gi corol5
adinc5; florile sint bine cercetate de
albine pentru nectar gi polen. Acesta
ins5 in unii ani nefavorabili contine
alcaloizi toxici. Recoltarea nectarului
se face mai bine a doua zi dup5 o ploaie, c5ci umple corola gi poate s5-1 ia
qi albinele cu limba mai scurt5. Plant a Infloregte prelung din mai-septembrie. Locul s5u de predilectie este terenu1 lucrat gi insgmintat cu culturi cerealiere.
N o p t i c o a s a , liliacele, mirodea, micgunea, sibiog, viola de prim5var8, vioar5 de noapte, Hesperia
matronalis L. gi Hesperia tristis L. sint
plante perene erbacee, care infloresc
la doi ani o dat5. Fac parte din fam.
Cr~aciferae.Florile sint liliachii, mari
gi pl5cut mirositoare, mult c5utate de
albine mai ales pentru polen. fnfloreqte In mai-iunie gi creqte prin tufiguri gi margini de p5duri.
N u m 5 u i t a , befele, miozotis,
ochii p5sgricii, ochiul garpelui, urechea goricelului, Myosotis silvatica
Ehrh. Hoffm., plant5 peren5, mica,
erbacee din fam. Borraginaceae cu
flori mici albastre, rogii sau albe ce
sint activ cercetate de albine, pentru
bogatul lor polen gi nectar. Florile
fiind mici, albinele igi pudreaz5 abundent corpul cu polen in momentul absorbtiei nectarului, ceea ce se constat5
la examenul microscopic a1 sedimentului mierii. La probe de miere analizate din acest punct de vedere la noi
in tar5 provenitti din com. Dorna gi
Gura Humorului, reg. Suceava, s-a

FLORA MELIFERA

190

constatat in 1941 c5 polenul de Myosotis era in proportie de 90 - 99% ;

aceste procente sint considerate ca o
dovad5 gi a culesului insemnat de nect a r de la aceste flori. Planta infloregte
fn mai-iunie qi cregte prin pidurile d e
munte.
0 d o g a c i, silpunariti, floarea
c5lug5rului, floare de silpun, flori albe, sgpunele, Saponaria officinalis L.,
plantli erbacee din fam. Caryophy llaceae, cu flori roz, rnai rar albe, cu
caliciu cilindric, dispuse in corimbe
fasciculate. Ele dau nectar gi mult
polen. fnflorest,e din rnai pin5 la finele lui iulie. Cregte prin finete umede, pe ling5 piraie ~i pgduri umbroase.
0 d o 1 e a n, guga porumbelului,
nlivalnic, Valeriana officinalis L. plantli-peren5, erbacee, tufoas5, din fam.
Valerianaceae cu peste 290 de specii,
este vivace, are flori roz, rogii qi citeodat5 albe, in umbele terminale, pu-

Odolean

FLORA MELIFERA

ternic parfumate, semiinind cu cele ale

iasomiei; ele sint mult cercetate d e
albine pentru nectarul gi polenul lor
gi cu a t i t mai pretioase din punct de
vedere melifer, cu cit au o duratii d e Inflorire din rnai pin5 la finele lvnii iulie. Cregte oriunde, la ljes sau munte,
preferind terenurile rnai umede.
0 m a g u 1, mirul lupului-Aconitum napellus L, este o plant5 peren5
erbacee din fam. Ranunculaceae, cu
flori albastre, rar albe qi purpurii,
dispuse in raceme terminale. fnfloregte in iulie-august, cregte prin padurile subcarpatice. Planta este o bun5
melifer5 vi polenifer5. Polenul ins&,
in unii ani nefavorabili, contine substante toxice (alcaloizi).
0 r e $ n i $ ti, V.n. Bob fi Bobqor.
P d 1 d m i d 6, crgpugnic, scaiete,
Cirsium arvertse L. Scop. sau C. Lanceolatum, peren5 din fam. Compositae,
are flori hermafrodite, dispuse in umbele paniculate formind panicul corimbiform, de culoare liliachie gi
rnai rar alb5. Ele sPnt bine cercetate
de albine cind p5mintul are umiditate,
culegind nectar si un polen cenu~iualbicios. Productia de miere la ha.este
socotit5 intre 70 - 200 kg dup5 an gi
umiditate.
fnflorirea incepe in luna iunie gi
tine o lung, chiar gi rnai mult in anii
cu veri ploioase. Ea create prin sem5ngturi, adeseori gi in mas5 compact5;
in billtile Dun5rii cregte Cirsium palustre L. Scop., in anii cind inundatiile
de prim5var5 nu b5ltesc locul gi se
retrag curind .
P a n a z b u r t i t o r u l u i , Lunnaria annus, plant5 erbacee bianual5
din fam. Cruciferae, face flori mici, violet, dispuse in raceme multiflore fiind
mult cercetate d e albine pentru polen
gi nectar. fnfloregte In aprilie-mai si
cregte la umbra p5durilor din munti.
Ptipddia, V.n.

FLORA MELIFERA

191

P cis t i r n a c, Pastinaca saliva L.,

d i n fam. Umbeliferae, este o plant5
erbacee aromatic5 bianual5, face flori
galbene, dispuse in umbele compuse,
ce sint foarte bine cercetate de albine,
pentru nectar gi polen. fnfloregte in
lunile iulie-august. Productia de miere la ha este calculat5 la 50 kg. Pentru obtinerea de seminte, r6dZcinile se
plantea25 in ar5tur6 profund5, de preferat in locuri noi, adinc desfundate,
cind planta d 5 o mare abundent5 de
flori, cu mult nectar gi polen. Planta
mai cregte ~i in stare s5lbatic6 pe toate
finetele din ges pin5 la munte, cringuri, locuri umbroase, drumuri gi coline.
P ci t 1 a g i n 6, limba oii, mama
ploii, Plantago major L. ca gi cele dou5
inrudite, P. lanceolata L. ~i P. media
L., adic5 pit,lagina ingust5 ?i cea moale sint plante perene erbacee din fam.
Plantagineae; florile de culoare roz
sint mici qi inghesuite, dind polen.
Albinele culeg gi ceva nectar de la ele.
Toate speciile au infloriri mult prelungite pin5 in septembrie. La munte
ins5 nu dureaz5 inflorirea mai mult
d e 55 zile. Cresc pretutindeni prin livezi, cimpii, finete, pgguni, locuri aride, dGrirnlturi, pe ling5 drumuri gi
poteci din ges gi pin6 in regiunea subcarpatic5 .
P e p e n e verde gi galben, Citrullus lanatus L. gi Cucumis melo L., plant e erbacee din fam. Cucurbitaceae, sint
bogate mai mult in polen, care are
multe vitamine gi aminoacizi; Vitamina B, - 7,1%, Vitamina B, pin5 la 2,5 micrograme. Apicultorii
care urm6resc o recolt5 d e polen vor
realiza cantittiti insemnate gi valoroase. Nectar d 5 suficient, cam 30 kg
miere la hectar. Mierea este frumoas5,
deschis5 la culoare ~i cu o savoare deosebit5. Pepenii, avind o inflorire prelungs, de 55-60 zile, incepind din

FLORA MELIFERA

Floare de pepene galben

luna iulie, dau cel putin un cules de

intretinere. De la culturi pe suprafete
intinse se obtin chiar recolte bune. 0
floare produce pe zi 1,61 mg nectar
cu o concentratie de 66% zah5r.
Aceleagi atribute se confer5 in general mai tuturor bost6noaselor; douleacul, dovlecii din grldina de zarzavat, dovleacul furajer pus in porumb.
In special acesta din urm5 d6 mult
polen, iar nectarul este cantitativ
mult rnai insemnat. Stuparii mai folosesc pepenii verzi dulci $i la hrgnirea
d e stimulare a coloniei in luna augustseptembrie, atunci cind in cimp nu se
mai g6sesc resurse de nectar, iar cuibul
trebuie s6 se extind5 pentru a intra
in iarn5 cu mult5 albin5 tin5r5. Sucul
dulce a1 pepenilor zaharogi e luat de
albine numai atunci cind proportia de
zah5r este de cel putin 8%. E i sint
t5iati in felii subtiri, iar albinele sugind zeama, o transform5 in miere.
Nu este bun6 pentru hrana d e iarn5
in cuib, c6ci adesea fermenteazl.
P e s m 6, m5turic8, Centaurea suaveolens Willd., care este o plant5 erbacee din fam. Compositae, cu flori galbene qi miros plilcut, ce sint reunite
in capitule lungi, pedunculate; infloregte din iulie-septembrie, fiind mai
mult cultivat6 in gr5dini. Este o plant 5 melifer5 foarte pretioas5, albinele

FLORA MEIiIFERA

192

culeg toatii ziua cantit5ti insemnate

de nectar gi polen.
inrudit& cu ea est,e gi spoitorul Centaurea moschata Willd., numai c5
are florile violet-purpurii sau albe,
cu miros de mosc, avind gi o inflorire
mai lung5.
P i c i o r u 1 c a p r e i, Aegopodirtm podagraria L., din fam. Umbelliferae, este o plant5 erbacee; face floare
cu umbel5 mare, alb5 si rar rogiaticii,
de la care albinele culeg nectar gi
polen. Secretia nectarului nu este tot
a t i t de abundenti in fiecare a n , dar
obignuit de la aceastii plantii, acolo
unde cregte in masiv, stuparii iau o
recoltl bung. Infloregte in mai-iunie.
Cregte prin p5duri, locuri umbroase gi
umede.
P o a 1 a S f. M d r i i, Nepeta
tataria L., plant5 erbacee din fam.
Labiatae. Florile sint albe, violete,
asezate in jurul unui singur punct a1
tulpinii in num5r de 10-20 floricele
formind un racem terminal. D5 polen
~i mult nectar. Productia de miere la
ha variaz5 intre 100 gi 240 kg. fnfloregte prelung din iunie pin5 in august

Podbeal

FLORA MELIFERA

gi cregte obignuit prin cringuri, finete

gi p5duri.
P o d b e a 1 sau podval, Tussilago
farfara L., plant5 peren6 erbacee d m
fam. Compositae; cu flori galbene, in
capitul cu gulerag; este o bun5 melifer5 gi mult c5utat5 de albine. Este
prima floare cu polen gi nectar in prirngvar5. Ea infloregte din martie pin5
in aprilie gi cregte prin locuri argiloase
qi calcaroase, pe sub maluri, pe ling5
piraie ~i coaste.
P o j a r n i !. a , sungtoarea, Hypericum perforaturn L., plantii erbacee
din fam. Hypericaceae, vivace, cu frumoase flori galbene care nu au nectar,
dar dau polen, pe care albinele il adunii mai ales in orele de dimineatci.
fnfloregte prelung din iunie-august gi
cregte prin finete, coline, psiduri. tufiguri .
P o r a n i c i, poroinic, Orchis speciosa Host. gi Orchis morio L., plante
erbacee din fam. Orchidaceae, cu florile ca orchideele cu cascl de un r0.ypurpuriu, cu mult nectar ce st5 in interioiwl florii, pe care albinele il recoltea25 cu mult sirg. fnflorirea are Ioc
in luna mai-iunie.
P o r u m b, p5pugoi, cucuruz. Zea
mays L., plant5 erbacee din fam. Gramineae, este poleniferg. Polenul are
4,53% albumin5 digest,ibil5 ; 1.43%
gr5simi gi 4,47% substante minerale.
Adeseori cind anii sint ploiogi, miitasea porumbului secret5 un suc dulce
viscos, pe care albinele il adun5. Inflorirea porumbului incepe in iunie,
iar paniculul este plin cu saci cu POlen cules de albine, dar rgi d e stupar
pentru a face rezerve. V.n. Polen.
P r i s t o I n i c, crucea pfinii, floarea crucii, Abutilon avicene Gaert. gi
Ab. theophrasti Medik, erbacee din
fam. Malvaceae; florile sale galbene,
fiirii caliciu, oferii albinelor un bun
cules de polen gi mai putin nectar.

FLORA MELIFERA

FLORA MELIFERA

193

Planta o data insRmintat5 r5mine pe

teren multi ani, oferind o mas5 verde
in cantit5ti mari, bun5 pentru consumu1 animalelor la insilozare cit gi
pentru culesul albinelor. Jnfloregte in
iulie-august.
P u f u l i r a d e b a l t t i , limbricag, zbur5toare de balt5, Epilobium
hirsuium L., din fam. Oenotheraceae.
Planta are flori mari, frumoase, purpurii, cu staminele erecte; sint mult
cercetate de albine pentru polenul gi
nectarul lor. Productia de miere la ha
este socotit5 la 30 kg. hlierea este de
o calitate aleas5, cu gust pljcut, cu o
culoare deschis5 ca cea de salcim, fiind
chiar ceva mai alb5. fnfloregte din
iunie-august. Cregte prin b5lti gi in
special prin Delta Dunarii, prin stufiiriguri gi o s t r o a ~ e .Stuparii ce fac stup i r i t pastoral prin preajma locurilor
unde cregte masiv aceast5 plant5 obt i n recolte bune.
R ti c h i 1 a n, ctilb5goar5, floarea
zinelor, lemnie, zbur5toare b5rb5teasc5, Lythrum salicaria L., plant5 erbacee, din fam. I,ythraceae. Floarea se
aflii in rirful tulpinii ca un spic roguplirpuriu, cu glande nectarifere ce stau
in virful potirului ca un disc, ling5
pistil. Ele secret5 nectar in cantit5ti
mari gi cu a t i t mai mult cu cit vremea
r: mai cald5. Albincle culeg nectarul
acestei planle chiar gi pe ploaie. Productia de miere la ha este de cel putin
200 kg. Planta dB gi polen abundent.
Mierea are o culoare galbenG-inchis,
cu gust pljcut, putin astringents. Inflorirea plantei este de durat5 lung5,
din iulie pin5 in septembrie gi ea ajut 5 coloniile s5 creasc5 inspre toamnii
mult puiet. Planta tr5iegte in mod
obignuit prin Deltti, finete de balt5,
locuri mliigtinoase, tufiguri umede etc.
R a p i t d, V.n.
R ti s c o a g e, V.n. Zburdtoare.

PufulitB de
balta

R i d i c h e s c i l b a t i c t i , rapita de ogoare, rapita s5lbaticgRaphanus raphanisirum L., plant5 erbacee din fam. Cruciferae, cu flori albe,.
cu dungi violete ce dau mult nectar
7i polen; mierea e de culoare deschis&
gi se cristalizeaz5 repede; la inceput,
dupii extractie are un gust putin inf.ep5tor, care ins5 dispare cu timpul..
Este foarte r5spindit5 pretutindeni
in lanurile de maz5re gi griu. fnfloreg-t1e in luna iunie-iulie.
R o f d t e a , crinul de balt5, finul'
cgmilei, micguneaua apei, p5puric5,.
Butomus umbel1atu.s L., plant5 erbacee,.
din fam. Butomaceae, face flori fru-,
moase roz, dispuse intr-o umbel5 mare, terminal5, care dau nectar gi polen,
Infloreste prelungit din iulie-august,
cregte prin b5lti, locuri mllgtinoase,
pe malul lacurilor gi apelor curg5toare.
R o c o i n ti, coada de gtiin5, roco$el, rocovina, Stellaria nzedia Vill.,
plant5 erbacee din fam. Caryophyllaceae, cu flori mici albe, axilare sau
terminale, ce au caliciul din cinci ptirti
obtuze; ea infloregte tot sezonul, d i n
martie pin5 in octombrie, dind nectar
gi polen.
R o s 1 o g o 1, V.n.
R o s t o p a s c ti, calcea mare,.
crucea voinicului, iarba de negi, iarba

FLORA MELIFERA

194

rlndunelei, plesc5rit5, Chelidonium

rnajus L , este o erbacee din fam. Papaveraceae, are flori galbene, in umbele cu d o u l sepale, cu stamine lungi
qi scurte; inflorirea are loc in aprilieanai. Sint activ cercetate de albine
pentru polen gi nectar. Cregte pe locuri
calcaroase, margini de p5duri gi cimpie.
R o t 6 { e 1 e a 1 b el iarba de str5n u t , Achillea ptarmica L., plant5 erbacee din fam. Compositae,; are flori
ce dau nectar ai polen; ele sint dispuse
i n capitule, cele centrale, tubulare,
albe-gglbui, cele marginale albe, in
num5r de 8-12.
Infloregte prelung
d i n iulie-septembrie, prin finete gi
locuri umede.
R o z e t a , rezeda, zmeurica, V.n.
R u q u 1 i f a,
singeroas5, strugurag, Hieracium aurantiacum L., este
o plant5 erbacee din fam. Compositae,
are flori de culoare rogie-portocalie,
ce stau in capitule grupate intr-o umbe15 la virful tulpinii; ele ofer5 albinelor nectar gi mult polen; infloregte
in iunie-iulie gi cregte in regiunea alping, pe p5guni gi in locuri deschise.
S a I u i e a 1 b 6, nalb5, Lavater a thuringica L., plant5 din fam. Malvaceae, bun5 melifer5, asem5n5toare
cu mai toate varietatile de nalb5. Florile au culoare roz, ingltindu-gi portul
deasupra frunzelor. Secret5 mult nect a r cu o concentratie de 0,12 mg de
la fiecare floare, iar productia de mier e la ha este calculat5 la 200 kg. Infloregte in iulie-august, deci spre sfirgitul verii, dind astfel un cules care
determin5 albinele .s5-gi creasc5 puiet
'mult gi deci coloniile intr5 in iarn5 cu
populatie numeroas5 gi tin5r5. Cregte
prin finete, tufiguri, sem5n5turi.
S a s c h i u, hobirnac, cucunit5,
foaie de fier, foi-foi, merigor, pervinc5, Vinca herbaceea Wet. I<. plant5 erbacee din fam. Apocynaceae, cu flori

FLORA MELIFERA

albastre-violet. E o bun5 plant5 melifer5 de la care albinele recolteazti

toat5 ziua nectar gi polen. Infloreate
din martie pin5 in mai; are varietgti
ce incep s5 infloreasc5 in iulie pin5 in
octombrie. Cregte pe ling5 stinci, poieni, cringuri.
S c a i, V.n.
S c a r a d o m n u 1 u i, scsricea,
Polemonium coeruleum L, plant5 ierboas5 din fam. Polemoniaceae, are
flori albastre citeodat5 gi albe agezate in buchete corimbice, punctate
cu vinisoare. Floarea dB nectar gi mai
ales polen din numeroase antere. fnfloregte in iunie gi iulie gi prefer5 poienile de munte.
S i c a , garofita de mare, limba
boului, aptirgtoare, Statice gmelini
(Willd). plant5 ierboas5 din fam.
Plumbaginaceae, are flori albastre,
dispuse in spiculete insotite de trei
bractee, ce formeaz5 spice scurte grupate intr-un panicul mare. Este o plant 5 melifer5 valoroas5, care, ca gi sora
ei limba peatelui, infloregte prelung,
din iunie-septembrie, dind polen gi
nectar. Ea cregte cu predilectie in terenuri s5rtituroase unde sint putine
plante melifere.
S i 1 n i c, coada ielelor, c5tugnic5,
nejelnic5 , orbalt , pelugoas5, r5run-

Silnic

FLORA MELIFERA

195

chioas5, Glechoma hederacea L., ca gi

sora ei Nepta glaucoma (Benth) sint
plante ierboase din fam. Labiatae.
Florile sint de culoare albastrg-fnchis,
cu nuante spre violet gi stau cite 2-6
la subsuoara frunzelor. fnflorirea e de
lung5 durat5, din martie pin5 in rnai
gi este foarte bun5 melifer:, dind o
miere de culoare deschis5, cu o aroma
puternic5, care rnai dispare cu timpul.
Planta are o vegetatie bogat5, rnai
ales cind terenul se afl5 in preajma
unei ape curg5toare. Este foarte rezistent5 la frig gi apare in primele zile
ale prim5verii. Cregte obignuit prin
locuri urnede, livezi, poieni, fiind folosit5 gi ca plant5 medicinal5.
S i n g e r i c, sorbestrea, Sanguisorba officinalis L., este o plant5 erbacee d i n fam. Rosaceae; are o floare de
culoare cafenie asemSn5toare cu cea a
trifoiului de munte, avind Ens5 patru
sepale eliptice colorate fn rogu-purpuriu. Albinele o cerceteaza rnai ales in
prima perioad6 de inflorire cind d 5
mult nectar. Polenul s5u bogat este
luat de albine pin5 cind sacii se descarcti complet. Are o inflorire prelungit5, din iunie pin5 in august. Cregte
prin pgduri, finete gi p5guni umede
din regiunile muntoase. RBd5cina
acestei plante are fitoncide de mare
ajutor in lupta contra locei. fnfloregte
Pn anul a1 doilea gi se mentine pe loc
cinci ani.
S i p i c d , Scabwsa ochroleuca L.,
plant5 erbacee din fam. Dipsacaceae
face flori dispuse in capitule cu inflorescente globuloase cu o culoare
alburie-cenugiu-rogiaticg, deci de culori nedefinite gi schimbgtoare chiar
pe acelagi port. E una din cele rnai
bune plante melifere mai cu seam5
c5 inflorirea ei incepe prin iulie-august, cind albinele gssesc prea putine
flori. Ele adun5 mult nectar din care
iese o miere alb5, asemgnitoare cu cea

FLORA MELIFERA

de salcim; floarea are gi polen bogat.

fnflorirea ei tine 45 zile. Cregte pe haturi, margini de semlngturi, pe llngs
drumuri, rambleurile cgilor ferate,
preferind terenuri joase la cimp, cPt
gi la deal gi munte.
S 2 d b d n o g, brie, pomugor bgietesc, Impatiensnoli tangere L., plants
ierboas5 din fam. Balsaminaceae; florile stau clte 3-4 aliituri, la subsuoara frunzelor. Ele au corola cu o petal5
mare gi dou5 mici. Culoarea lor este
galbenii striilucitcare in interior gi cu
puncte rogiatice pe margini. Albinele
le cerceteaz5 mult pentru polen gi
nectar. fnfloregte in iulie-august, iar
locurile de predilectie sint p5durile d e
munte, la umbra pomilor - unde este
gi umezealg rnai mult5.
S m i n t i n i c a , Sempervivum
hirsutum L , plant5 perena erbacee din
fbmilia Crassulaceae, mic5 ca port, cu
flori galbene reunite in corimbe dese,
este o bung melifer5; infloregte in iulie-august gi cregte pe stincile calcaroase ale muntilor.
S o p i r 1 i ;a , buruiang impugcats, Veronica orchideia (Gr.) plants
vivace, erbacee, din fam. Scrophuluriaceae; face flori mari albastre-violete, cu vinigoare rnai inchise; d5 polen
gi mai ales nectar cu o concentratia

.FLORA MELIFERA

1916--

FLORA MELIFERA

~ d ezah8r d e 0,08 rng la fiecare florici- neacicfi ca arrrul. Sin1 ani cind Lotugi
c 8 , iar productia d e rniere la ha este alhiriele cerceteazA rnai pu! in planta.
,de 40 k g ; are o inflorire prelungits din S-a ohservat cd aceasta se intimplii
aprile-octornbrie g i cregte prin poieni, cind nllmeroase insecte ciiutatoare de
tufisuri, ling3 psduri.
nec.Lar se inm~~l!escprea mult, incit
S o v i r v , orig,an, broasca, drost
s ~ a c Acu Lotul floarc:~ si nu rnai ]as&
milot,' qolovirf, Or~ganunzvulgare L., si rlimir pcntr11 nlbine. In rnajoritatea
maghiranul ~lajoranahorter~sis(\loncIi.) anilor ins5 ea dB m11ll nectar q i polen
sint dou5 specii cu aceeasi descriere. albinelor. JIierea este narfumat5 si d e
Ele sint plante i ~ r b o a s e din farn. culoare galhenii. Creste pe rnargini d e
Labiatae. cu flori mici rosii., albe sau pgduri, Lufiguri, finete g i coline. Este
liliachii, ce au parfurn suav g i cresct la o bun5 fisaloare pent.ru malurile risubsuoara unor rnici bractee. Se PG- poase care alunec5 sau lo spa15 apa,
sesc pe pantele deluroase rnai inalte, csci riidscinile plantei formeaz'a ca o
in ~ i i d u r i . in tAieturi etc. Ele sint pisls deas5 care tine bine terenul.
cerc'etate de alhine tirnp indelungat,
[,a 11oi se rnai cultiva prin griIdini
c5ci inflorirea tine din iulie pin5 in alta specie inrudit5 a acestei planhe
septernbrie. Florile dau nectar chiar g~ Solidago canadcnsis L, care este si rnai
i n tirnpul d e secet5 cind alte plante sint melifer8. Florile ei sint t o t galbene,
rnp crl nrlrneroase capitule galhenc aurii,
uscate, producind pe zi 0,32--1,12
nectar. Concentratia d e zahiir a necta- rnici, in form5 d e racem, compacte,
rului este d e 0,04 rng iar productia d e unilaterale qi plecat,e in jos. fnflorirea
miere la ha este calculat8 la 100-200
incepe pe la sfirgit,ul lui irilie pin2 in
kg. Mierea are o arorn3 deosebita ce se septernbrie.
asearn5nii cu cea a trifoiului.
S p u m e a I d , lirnba sarpelai, pasS p a n a c s 2 1 b a t i c , piciorul tele calului, stupitul cuculi~i, Car,caprei, Chenopodiunt a l b u m L., plantd damine pratensis L , plant5 vivace ererbacee din farn. Chenopodiaceae, este bacee d i n fam. Crrcciferae; florile sint
plant5 bianual5 ce face flori alburii dispuse in raceme terminale, in formti
grupate i n raceme ca bulggragi; dau d e cruce, cu patru petale oblovale. Cunectar, d a r mai ales mult polen, care loarea lor e roz sau liliachie; sint activ
l e foloseste albinelor si prin aceea c3 cercetate d e albine pentru polen qi neca r e o inflorire prelung5 din iulie pin5 t a r . fnfloreste in aprilie-mai t,irnp d e
i n septembrie. Creste oriunde pe ling3 30 zile qi cregte prin pajiqtile, finetele
garduri, locuinte, terenuri cultivate si poienile urnede.
s a u necultivate.
S t e I i t d - ochiul boului, ruq3
S p a r c e t d , V.n.
de toamnil viniit5, rug5 viniita, stelit5
S p 1 i n u t 6, m5nunchi, zrneoai- viniitii, Aster amellus L., plant2 erhac 5 , splinut5 d e aur, Solidago virga a u - cee d i n farn. Co~npositae,cu flori disTea L., din farn. Cornpositae, e o plant3 puse in capitule d e culoare albastriiperen5 cu flori galbene-aurii, strinse clescliis spre margini, cele d i n rnijloc
intr-un capitul in5ltat spre virf, iar portocalii, iar cele rnai tinere, din
cele d e pe margini, ca la p5p8die. E centru, inc5 verzi; sint bine cercetate
foarte cercetatii d e albine pentru boga- d e albine pentru polenul si nectarul
t u l sriu polen. Acesta are-o particu-la- lor care are o concentratie d e 0,04 mg
ritate: dirnineata este d e culoare alb8, zahgr, iar productia d e miere la ha
i a r d e la ora 10 incepe s2 se ingglbe- este d e 60 kg. Planta infloreste pre-

1~

<7

FLORA MELIFERA

197

lung, din iulie-septembrie; ea cregte

pe coline, coaste, tufiguri gi locuri
pietroase.
S t e 1 u ? a , steaua fetei, Stellaria
nemorum L., plant& erbacee din fam.
Caryophbllaceae, la fel ca gi speciile
St. holostea L., i a r b a m o a l e ,
S. media (Vill.) rocoina, amintite in
prezenta lucrare; toate sint bune melifere; floarea este alb5, cu caliciu
cu cinci sepale ascutite. Este activ
cercetats de albine pentru nectarul
gi polenul s5u. lnfloregte prelung din
mai ping in iulie gi creqte la umbra
arborilor in p5duri gi locuri umede.
S t i r i g o a i e, strigoaie, Veratrum album L, plant5 vivace erbacee
d i n fam. Liliaceae, cu flori albe gi verzui pe dedesubtul petalelor, strinse in
racem paniculat. Este o bun5 melifer5
d a r in anii prea secetogi polenul s5u
contine saponin5 vi devine toxic pent r u albine; de aceea acolo unde stirigoaia este in masiv, va fi necesar ca
apicultorii s5 nu pun5 colectoare de
polen la urdinig oferind in schimb
albinelor faguri cu p5stur5 de la rezerv5, pin5 cind floarea se trece. Planta
infloregte in luna iulie-august gi cregte
la munte, pe finete gi p5guni.
S u g e 1, V.n.
S u l f i n 6 , V.n.
S u g 6 r e 1, Teucrium montanum
L., - este plant5 vivace, subfrutescent5 din fam. Labiatae, are flori albegzlbui, dispuse in verticile ingr5m5d i t e la virful tulpinii gi ramurilor ; ele
dau mult nectar gi polen gi este cu
a t i t mai pretios cu cit are o inflorire
prelung5, din iunie pin5 in august.
Trsiegte la munte in locuri stincoase,
calcaroase.
S u 1 i t i c a , falcata, suniitoarea,
trifoiul caprelor, trifoi-sirm5, Dorychnium herbaceum (Will.) plant5 vivace,
d i n fam. Leguminosae. Inflorescentele
f o r m e a d capitule compuse din nume-

FLORA MELIFERA

roase flori, de culoare alb5, cu form&

tipic5 d e leguminoase. Are un miros
foarte puternic, imb5t5tor.
lnfloregte circa 4-6 stiptiimini, de
la finele lunii iunie pin5 in august.
Mierea are culoarea alb5-deschis, cu
un gust pl5cut.
S u r g u c i , cioc5nag, ciocul ciorii, nemtigori de gr5din5, tits caprei
- Delphinium ajacis L., - plant5 bianuall erbacee din fam. Ranunculaceae,
ce face flori albastre, cite o dat'a roz,
albe sau pestrite, stau in struguragi ee
atirn5 de bractee scurte. Ele dau polen
gi nectar. Planta are o inflorire prelungg din iunie-august. Tr5iegte gi in
gr5dina de ling5 cas5.
S u s a i, iarba iepurelui, susan,
tiilhgrea, Sonchus arvensis L, plant5
erbacee din fam. Compositae, cu flori
galbene ca cele de p5p6die in umbel5
paniculatl gi capitule cu guleray: sint
bine cercetate de albine pentru polenu1 gi nectarul lor. rnfloregte in iulieaugust gi cregte pe semsnlturi, ogoare,
margini de drum. Sint multe speciii de
susai gi anume: S. asper (Vill.), S. oleraceus L., S. paluster L., toate cu flori
galbene, numai c5 ele cresc pe diferite
terenuri in piduri, vii sau m l a ~ t i n i .
S u s a n , Sesamum indicum L.,
plant5 erbacee bianual5 din fam.
Pedaliaceae. Florile sale solitare, axilare inclinate in jos. de culoare purpurie
gi p5roase la exterior, ofer5 albinelor
mari cantit5ti de polen. Planta se cultiv5, fiind o bun5 oleaginoasl; la noi
a intrat putin in preocup5rile agronomului, dar se va extinde.
T a l p a g i ~ t e i ,V.n.
T a 1p a u r s u 1 u i, matruna,
Acanthus longifolius Host., plant5 erbacee din fam. Acanthaceae, cu flori mari
roz far5 codite, cu bractee oblongovale, cu spini, penetifizi, strinse intr-un lung spic la virful tulpinii, sint
cercetate de albine pentru polenul g i

i
1
1

o a9sa '.? v3ysnd V U V ? I O J ? N unwor, !u!*Sanur '!ua!ocl u!ad alAaa3 .aseolnqol8

unln? ''9 wngvqvl V U V ? ? O ~ ? N 3eq a~nl!den U! asndsrp l1qs !!anqle aIes
-8) ' u i ! ~ e r ~ n'uoaeq
p
'2 n u n 2 n J
a[!Jold .graj![aw s u n q alaeoj - an?
.a?unru e[ a p aseoa)a!d apunigd -?sodwoj - m e j u!p ~seou!ds 'aamqaa
! 4 a[!?A!!~d urad 'apyae alseoa '!zaa
' guaaad clue[d eyz)e,rnr sn2vlnwzuo3
-!I U! alias:, !6 7snSne-a1[n! u!p albaa sdouuyag 'ala!eas ' [o8olso.1 ' ! n p u
-OIJU! fau!q[e a p alelnga ?[nw ua[od
-.eqo!a ean!a.ew 'p 3 2 u J v 2 ?, J
aelaau s p ea :asuo!an[-!!lu!8ae aIa[
.alepunu!
-edas !6 !qw![ albru ea !u!8sew ad !ao[j !i a p a w n !anso[ '!ijeq gZu![ ad a@a!
pu;ae 'be,ra[nS un n.1 ' ~ o ! ~ a ? uu!
! azunaj -gal 15 ~sndns-a![n! u! a$Qaao1jul .ua[
a p Flazoa o ad ?IS puaq[u8 es uaaeo[j -od eaa.1 !i 13.1 'au!q1e a p S a y n:, sap:,
:azl??sodwo3. w e j u!p eseou!ds aaaeqm 'ae).>au glaa.las a[a :ao[!anmeJ [nja!A e l
y')ue[d '.? s?ynv3v V U ? ; / . I V ~'ealanl '!aq
aa!aajs!u~aa[nl!dna u! azea n:, a!sd!$
-eq-e8und '.ro~arr!z lu.rn!.) ' [n!uqnrun!a
o ea akezaSe '!!ane-auaq[e9 !aolj aae3
'aodo.ro!r, ' E ,sr?aJo!a etIear, 'p 1 J n J
elue[d :av7?sodwo3 - w e j u!p 'aa:,eq
'U'h ' p 11 121 J ? 2 11 J
-Ja ' guaaad ~ l u e l d'ztlJav3 v?da?uaslip
-a)ea!lIn*)au v?Jv3?ynd . ! ~ q z q e8rrnd 'S ? F ? 2 J
!anJo[ I;!anurnap ad puiasaaa a!aqura?
-!u!aepg~ naluad [e!sads u j 'ya!lna:,
-das u! ~ u ! d a!un! rr!p 8unla.rd ali-aa -ewauj eylsnpu! u! !6 aa!so[oj aae e l
-OIJUI '"9 03 a p alsa aelaaq
~ ! i > n p -LIR[,-J mapaurn ajaulj u!ad 'aolade InIeuI
-0"
'(uo~u?~" - 3 ) %58-(;s I?[ F U J ~ ad '!do~S utad '!anpac8 qns ad ' p a w n
sun[e t. [nrra~odapun aaa!ur a p ao[aqoatl !RUI alsa [naol apun !rraputln)aad ad
[nluaw!pas a[ a!donso.ra!w Inuaursxa - e o ~ d ealQaa3 .a!aquraldas ul y u ~ d!ew
e[ !A leura!juo.~ 'e!ua?Io - 8 a ~'!lBa[!ga
u!p y8un[aad aa!ao[ju! o s a y .au!q[e
16 ! a l j s j o ~ eunuroa u! ?e[euuras lsoj a p alolar,.raa l l n w lrqs a13 'sns a p a01
e $333~U I ' ~ e l ~ au!.jnd
u
!em !A ua[od -azunaj uaeo!iqns e [ alntlsoa:, ' q e a a ~ d e
% [ n ut.p 'au!ure~s do !B alelad !au!., n.1 riels aa awaaen u! asnds!p'aqll?~lrcpo
aq[e nes !!boa !u!2aeu1 ad Izaail !.IO[J
alla '!t~ndand !a013 nr, 'ana2au?8v~
aaej ' a v a ~ v u o ~ ~.~wou dj u! p aaaeqaa -dog ' w e j u!p aa:,r?qaa Flueld "7 alvu
g?ue[d " 7 3.1vln3?m wnzto2tilod 'g.120~ -~J?JJO
zunlii~ldwh~' u ! ~ ~ j !ri[
, eqm!
-.ql 'B!aods 'yr,!s!dar[ ' 1 o 3 s o J J
'sseo[eq eq.re! '27 s v a u p 7 p J
'U'A
' p o?j ? ~ , ~ ;
.sod!s!u Inuaaal
.!JI?LUa o [ a i e ~ olnanl u!p pu!aajn,rd '!anwnap 'a?~a!llnaarr !an301
a[!u!p~aS u~ a p [ w !.rn~cdu; 11nu1 y a y ] ad 'ap!ae !aii:,ol diI a14aa:) .?snYne-aq
-[na a s '!z~.L![ '!.rni!jnk !ua!od '!anpFd
-n! rrt 1) Brrn[a,~da14o~oljirr :1 ~ 8 o qua1
u!ad 3sa.q) .a!l!ade-a!!aeur
u! osaaoI.1 -od 16 a" l.1au ne(1 ' . l o ~ ; ) m ~ t~'ar?otjqns
,~j
-ul .~,rearjw!.rd ul !!?u!p aIa.3 a.rlu!,rd el aael!se a [ ! 3 ! l ~ a ~u! asnds!p '!!and
pu!!j ' a u ! q [ ~a p a]el!z!h sap $u!s 'alaz -and-!!iod !B zoa !.IO[J a.Ie '!i~i!p 8-7
- u n q pu!ictIap !8un[ aj!po;, n;, 'aleru n.1 n!.j![e.) n.1 'aleloaauel 'al!Sun[e az
-njmcI ~ ! u a a ~ n tlalo!,\
i
!.rolj na a[eno -untIj n.) ' r u . ~0q 11nw
a p ~ $ [ F u ; SO^
' a v a m l o ? ~.lur?j rrtp as.)eqaa glueid - u! !tl;~olul !ow !aoi!aad na ~ u ! d [ n ? o
'7 v ~ v . 1 0V~~0O , Z',I~, ' , I W ! ; C U'~?arrrti;,!ur
~~
n a 'ao/u?qv7.urr?j u!p aaaeqna .? zunu
'ar,aeoS![ ' ~ . I I ? O ! ~ ',z;1 iD .l o d o j
-zlpvl s?sdoap3 'aaquaz 'a!uAeael ' !ai
'a!nq[yS-gqle - J Wlrtd!q~'gieq!ygq '3 ? u S o d v J
aaeo[n., a p ualoiI !b ?a .aaa!w Y y 051
.!ua!od '!anb!jn$
a p a uq el e!j.~npo,rd.)sn8ne-a!11i! u! '!.inlfu~an u!ad alBa!g~? !A 1snSne-a!un!
a l & a , r o [ ~ u.!.mi-!rr!r,yagrrr
~
!i !anpFd a p rr!p rjunlaad a?6aaolji11 'a01 Inaeqnau

FLORA MELIFERA

199

FLORA MELIFERA

plant5 erbacee din fam. Solanaceae, ce

este cultivat5 la noi pe anumite terenuri alese, care dau tutunuri de calit a t e bung. Tutunul are o inflorescent5
i n racem, formind o panicul5 spre virf.
Florile lui galbene-verzui la unele
variet5ti dau nectar, care se transform 5 intr-o miere aproape f5r5 culoare,
putin acidulat5 gi chiar amgruie, care
dac5 nu se desface in comer! pentru
consum, in schimb este bun5 pentru
hrana de iarn5 a albinelor. Productia .
d e nectar in flori este mai abundent5
i n a doua jumitate a verii, c5ci inflorirea este in raport cu varietgtile. Plant a oferti gi polen abundent dar in unii
ani el e toxic pentru albine, continind
alcaloizii - nicotin5 gi anabazin5 in
proportii anormale.
T e 1 i n 6, telar, Apium graveolens
L., plant5 erbacee din fam. Umbeliferue, foarte aromatic5, are o r5d5cin5
UrzicSi rnoartti
comestibil5. Pentru a da flori. se infin
r5d5cinile in prim5vara celbi d e - d
doilea a n in ar5tur5 profund5 gi din ele august gi cresc la munte, pe stinci calcregte o tulpin5 cu muchii, goal5, inal- caroase.
U r z i c i i m o a r t i i , Lamium
t 5 gi ramificatg. Atunci face flori mici
albe asem5ntitoare cu cele ale corian- maculatum L., din fam. Labiatae face
drului, grupate in umbele mari. Ele flori mari rogii-purpurii sau roz, agezate
sint activ cercetate de albine ce culeg in verticile de 10-16, cu tubul corolei
nectar gi polen. fnflorirea este d e lun- indoit; ele sint foarte mult cercetate
g 5 durat5 din iulie-septembrie. f n de albine pentru nectarul gi polenul
stare natural5 ea prefer5 locuri &rate, lor bogat care are culoarea roz-alburie.
Pnfloregte toat5 primgvara din marin special pe malul mgrii, cit gi in jurul
tie-august.
Trgiegte prin pgduri, tufilacului Amara, din raionul Slobozia unguri,
poieni,
mai ales i n regiunea d e
d e autorul a g5sit-o extins5.
deal gi munte.
U n g u r a g V.n.
U s t u r o i f ii, aigoar5, frunzavoiU r e c h e a p o r c u l u i , V.n. nicului, iarba de lingoare, vindecilU r e c h e 1 n i f d , iarba ciutei, toare, voinicica, A lliaria officinalis
iarba de urechi, i a r b i gras5, iarba (Andrz.) plant5 erbacee din fam. Crutunului, jintur5, prescuraritg, verzi- ciferae. Florile sale au form5 de cruce,
goar5, Sempervivum tectorum L., plant5 slnt mici, albe, in raceme terminale,
perenti, erbacee, gras5 din fam. Cras- cu puternic miros de usturoi. Sint
sulaceae: florile sale sint rogii, for- foarte cercetate de albine, c5ci produc
mind un corimb la virful tulpinii; ele mult nectar, dar putin polen. fnflod a u polen gi nectar; infloresc in iulie- regte in aprilie-mai gi deci acolo unde

FLORA MELIFERA

200

se afl5 in masir, este de mare ajutor

pentru dezvoltarea puietului, c6ci precede marele cules din mai qi iunie.
Planta tr5iegte prin locuri umbroase, umede, tufisuri, p i d u r i si gr5dini.
V a r g a c i o b a n z ~ l u i ,cirdu,
iarba voiniceascti, lugaci, scaiete,
scai voinicesc - Dipsacus siloester
Huds., plant6 spinoas6, erbacee d i n
familia Dipsaceae, are o floare cu u n
ghem ghimpos, asemtiniitor cu u n ou.
Planta ofer5 albinelor mult polen si
nectar; se socoteste cti un hectar poate
da 120 kg miere. lnfloregte in iulieaugust si tr6ieste prin finete, pgduri,
tufisuri, locuri necultivate, nisipoase,
umede.
Vci t c i n z c i t o a r e , iarba ranei,
ranoloare, trifoiul racului, Anthyllis
vulneraria L . , plantB vivace, erbacee,
d i n fam. Leguminosae, cu flori galbene-aurii, adunate intr-un capitul rotund la virful tulpinii ; ele sint nectarilere. Are o inflorire prelung5 din mai
pin5 in iulie t i t,r5ieste prin pajigti de

FLORA MELIFERA

la munte, mai cu seam5 pe terenuri

calcaroase.
V e r b i n a , V.n.
V e t r i c e, ferecea, mtitrise, Tamacetum vulgare L . , din fam. Compositae, perens, erbacee; florile sale sfnt
dispuse i n mici capitule galbene, put,ernic mirositoare. Dau mult polen qi
foarte putin nectar. fnfloreste in iulieaugust si creste pe locuri ptirtisite, necultivate. E o plants r s p i n d i t l pe suprafete mari in Ostrovul StambaGiurgeni.
V i n a r i t ci, cearta casei, lavrentinti, tamiif ti, rinetics Ajuga reptans L., - plant5 erbacee care se intinde pe p6mint yi d 5 stoloni, face
parte din familia Labiatne; florile sale
albastre, citeodats rosii sau albe, s i n t
dispuse cite 6-12 in verticale axiale,
formind u n spic la rirful tulpinii. DB
nectar si polen. Infloreste in mai-iunie
si creste prin pajisti umede, ptisuni
si ptiduri.
V i n e C e 1 e , albAstrele, corobatica, dioc, neghina, Centaurea cyanus

FLORA MELIFERA

20 1

FOND DE ASIGURARE

L., plant5 erbacee din fam. Compositae,

V o i n i c i c a , Sisymbrium loesce igi inall5 portul prin lanurile de selii jusl., ca gi ruda sa brincuta, Sisg i u gi secar5, are flori albastre, ce stau symbrium officinale L. Scop, plante
izolate pe un lung peduncul, oferind erbacee din fam. Cruciferae, face floaalbinelor un bun cules de nectar g i re galben5 in struguragi cu patru stapolen. Chiar gi pe timp secetos florile mine lungi g i dou5 scurte, cu patru
secret5 nectar, care are o concentratie pet'ale. E cercetat5 de albine pentru
d e 0,2 mg zah8r; d5 o productie de 60 polen gi nectar; infloregte prelung din
kg miere la hectar, cu gust plgcut, ase- rnai pin5 in august gi cregte pe ling5
drumuri, dgrimtituri q i cimpii.
m5n5tor cu cel de migdale.
V o r o n i c a , c5tugnic5, gutuitii,
fnflorirea plantei tine o lung, din
mai-iunie; creste cu predilectie in cul- ungurag , iMarru,mbium vulgare L., e
turile de toamn5, dar g i pe marginea ~ l a n t 5~ e r e n 5din fam. Labiatae. in
drumurilor prin locuri pietroase si s5- intregime de culoare cenugie-albicioas5, cu florile albe dispuse in verticile
race.
V i o r e 1 e, gsurele, zambile de ca un bulgirag cu 10 virfuri la caliciu ;
cimp, Scilla bifolia L . , plant5 erbacee floarea este mult c5utat5 de albine
bulboas5 din fam. Liliaceae. Florile avind polen si nectar cu o concentratie
ei albastre, rar roz, formeaz5 un scurt de zah5r de 0,15-1,5 mg, iar produc.
racem la virful tulpinii; ele sint prin- tia de miere la ha este de 50 k "~ fnt r e primele flori ale primsverii care iloreste in iunie-septembrie gi cregte
. locuri necultivate gi pe margini
dau albinelor nectar gi mult polen prin
de
drum.
violet. fnfloresc in martie-aprilie.
Z b u r c i t o a r e a , V.n.
Cregte prin poieni si pldurile de la ses,
fn afar5 de plantele melifere despin5 sus, la munte.
scrise mai sus, precum gi cele care au
V i r n a n t, ruta, Ruta graveolens o insemn5tate mai mare, dind culesuri
L., plant5 erbacee lignoid5, din fam. principale si care sint descrise mai pe
Rutaceae, cu tulpina de 30-50 cm, larg in cuprinsul prezentei lucr5ri la
aromatic5, cu miros p5trunz5tor, cu literele respective, rnai sint citeva pe
frunzele de un verde-albilstrui, cu ner- care le mentionam numai cu numele
vuri penate. Are flori galbene-ver- lor: brinduqa (Crocus variegatus Hopzui, dispuse in corimbe terminale, fru- pe), brie (Meurn athamanticum Jack),
mos mirositoare, care sint bine cerce- gura leului (Antirrh.inum majus L.),
tate de albine pentru nectar gi polen. stevia de munte (Astrantia major L.),
Are inflorire prelung5 din iunie pin5 zambila (Hyacinthus orientalis L.).
in august.
Planta a fost adusa l a noi din t5rile
FOND DE ASIGURARE. Fondul de asimai calde din jurul Mediteranei, fiind gurare reprezint5 o rezerv5 de 5 kg
c5utat5 pentru preparatele farmaceu- miere de fiecare colonie, pe care
tice, polenu1 s5u continind insemnate oricare apicultor trebuie s5 o pun5
cantitati de rutinti. Este cultivat5 gi deoparte In depozit in fiecare an;
in griidinile de flori. Acum raza ei de cea veche, din anul precedent, intr5 in
r5spindire s-a extins gi se ggsegte cres- consum, de indatg ce alte de 5 kg de
cut5 natural gi prin vii, locuri nisi- miere din noua recolt5 o inlocuiesc.
poase expuse mai bine la soare, pe In felul acesta apicultorul are la
dispozitie pentru un an greu o
ling5 ziduri.

FOTI N.

202

anumit5 cantitate de miere, cu care

ajutii coloniile complet lipsite.

FURTISAC:

r u l ; hoatele ce pleac5 din stup cu guvile pline, fiind greoaie din cauza sarcinii ce o duc, sint nevoite s5 se
FOTI N., cercetgtor romAn, care im- lase in zbor, putin in jos gi apoi s5 se
preun5 cu colectivul de la I.C.Z. a inalte. De asemenea, pozitia picioaintrodus la noi metoda pentru pgstra- relor este alta decit cea normall; cele
rea m5tcilor iarna in afara ghemului. care pleacii cu guga goal5 au picioarele
De asemenea a f5cut cu colectivul s5u intinse de-a lungul abdomenului, pe
d e la S.C.A.S. studiul biometric gi cind cele cu guga plinii igi adunii pimorfologic a1 albinei romAnegti, care cioarele, ca s5-gi poat5 echilibra astfel
a primit denumirea de Apis mellifera greutatea ce o poart5 in gug3, aga cum
vin cele inc5rcate cu nectar.
Carpatica.
Dait5 colonia atacat5 are populatie
FURTISAG este un fenomen din viata multii, atacul este respins, rnai ales
coloniei, in special la specia italianii, cind intervine gi stuparul cu ajutorul
fenomen care apare la unele atunci unei m5suri de represiune. Cind ins5
cind nu mai g5sesc resurse de cules. colonia atacatii este slab5 sau depriFurtigagul constituie o mare primej- mat5 din anumite cauze, iar atacandie pentru viala coloniilor gi existents tele numeroase, ele incep s5 se strechiar a stupinei. S-au v5zut stupine coare ugor fn stup, ca s5 ias5 curind
atacate de albine hoate care in 10-12
cu prada furat5 gi in felul acesta jaful
zile gi-au pierdut cea mai mare parte se organizeaz5. Colonia atacat5 incepe
din colonii, iar albinele celor r5mase cu incetul sii cedeze. Dac5 in ace1 modin cauza luptelor, erau uzate, im- ment hotgritor stuparul nu intervine;
b5trinite gi f5r$i puf pe torace.
colonia atacat5 este destinat5 pieirii.
Adeseori coloniile puternice iau
Dac5 se prind unele din cele ce ies
drept tint5 familiile mici gi slsbite, gr5bite si le stringem intre degete,
mai ales dac5 suferii de vreo boal5. hoatele scot din gug5 o picgturii d e
Cit5 vreme in cimp se g5sesc flori miere. E dovada cea mai sigur5 a hoticu nectar din belsug ele nu cautii c5i tului, iar stuparul trebuie s5 ia imeIiituralnice de a - ~ m5ri
i
rezervele. fn diat m5surile cele mai drastice, ca
timpul culesului mare, cind albinele furtisagul s5 inceteze.
nu au alt5 preocupare decit aceea ca
Furtigagul intre colonii poate avea
fn graba cea mai mare s5 aduc5 in
Ioc
si atunci cind apicultorul aplic5
stup cit mai mult din ceea ce le oferg
un
tratament
curativ sau preventiv
florile, nu dau nici o atentie la alte
substante
puternic mirositoare;
cu
resurse ce se g5sesc in preajma lor.
anihileaz5
mirosul caracterisacesta
Cind nectarul din flori este complet
tic
fiecgrei
colonii
gi deci le unificg
epuizat, albinele incep s5 caute orisub
acest
raport
;
albinele
stupinelor
unde a r putea giisi un altul.
mai
tari
sau
cu
albine
hoate
pot a Oricine ar privi cu atentie zborul
ugurintg
gi
f5r8
nici
o
opozitunci
cu
unei albine hoate igi poate da seama
s5
p5trundii
in
stupii
vecini,
futie
cii nu e normal. Ifntr-adevgr, de unde
rindu-le
intreaga
agoniseal5.
De
aceea
albinele culeg5toare care pleacii la
cfmp fgi iau zborul dintr-o dat5, avEn- tratamentele care cer aplicarea unei
tfndu-se inainte gi Tn sus, c5ci au guga astfel de m5suri se fac toamna tirziu
goal5 gi nu le ingreuiazg cu nimic zbo- sau primiivara devreme.

QJ !L opnjlns rala 8 O& '$reo$n yu!z

n:, a l e a r p u i dnls u!p sa! are:, alau
-uaq 8 OT; n3 a!$eu!qtuo:, o aDej as : r o l -!q[e 'yu!gj no srpnd roa as do:,s l s a m
-ns a p gsluaur!radxa ~ue!lel! ?la$ u l 'Faels am:, e!uoIoa yyradoasap
-ar o pu!soloj u!$qo as aunq !em !B a l a!nqaq 'lndaauj e ln8e6!~rnj P U J ~
-3aj3 -roqz a p e r n p u p s ad !nlnO!u!pan
'Bu!q
-1-e o a3a.q aleod ?!a '!n!ur !rnO!u!prn
eBu!ls !5 q d e a r p ul a1-npu1zaB.e ':,!uaj
p!3s ap !rn)!:,!d
0 ~ - 8 all:, Flea a p gq!e ~s a!nqarl 'asnpaa !!ielndod n:,
aueodurel nes u o j y ap !jgnnq p o p '!nlgur a p saaa$Oaa:, n q u a d al!qeBa~d$ u p
ad und as do:,s p a n e u~ .elernn yuq aren alaalmu ~e!oads u l ' e q s ~ 8 u g
eun 'au!qp &-2 e earaaarl a!npe8uj g s
-oar:, nes e d e nn %OE; ap a!ierluan
-uon u! a!uaj !n[np!ne ~naolnre na e!qe [a ' a q e ~ sal!!uo1on e y .!a!uolo:, eaJ
-alnd ap 2rode.x u! s q n s a p arj .es [nB!u
~ o ~ a l e o!q! r ~ l a ~ d a p uepolaru
~
pu!so[oj
- ! p q mgaseaun as gs a q q s ala3 *a?ez!u
u!$qo as aunq alreoj aleltnzau l
.dnls -128~0au!q !8 an!uaalnd a!j gs al!!uo1oa
u! !4 urp aolau!qle e!ie[n3a!n !4 !n[ [nSek!lrnj !rdo !4 Iuaaard e nrluad
-ndn?s eaa!s!aae pzeam4n '?ez!ueS.ro
.roBn !euI e ~ n w n n eqod
a[ apun ap 'prrjrna p[je !4 glne:, '!aeur
!cur a ~ a d eas ps ro[au!qle alel!l!q!sod
e p BA '[a qns g e x ~ ~j o q zap ya!rnp !eru $13 aaaazaa !rn8ej u! eunpe !S-e
- U ~ Sy31u o n3 'sns ap !n[m earap
a p e'ju!rop U! 'a[au!q1v . [ n ~ e d n l ss u n
-!qnsap ar?p sor ap areur !n[nb!u!prn
-caplolug adeoade atre o gaes!rd o-alul
e g e l 0 1 eaaap!q:,u! 'eauaurase a a !111n9ei!~rnj !!a!njug[zap eu!a pyeol Fa
-nele el yjunuaa !G asu!ad luls alajeorl spa,\ as 'sns ! ~ u ras!.r:,sap alaa u!a
'aleaele !a!uolon ate aIan u ~ parr!q
-aa!?3adsaa ro~!!uo[oa
-1e a l l n u !eru pre,rls ap pulls o~one a!nl!lsa.i as 5s 301 U! '~3es!.rd U! S U ! ~
!sonu!s reo[na un y8,rnmixl ps dnls ug e [ !!rn8r?j :st.[ as 'a,re?~oaaapdnp 'pujo
p l u ! aa a[au!qIe ~ 8 ! [ q 0 13 -r)uv3?S ! dm!? e1 3e3!p!~ a nu p3ep '!n[nSe8!lrnj
gperd ape3 [a 'dnls rrn leuan?s.er e
.u.,\ ?usa!$ ?!runuap .\!?!zoJs!p n!ur
!nun e qe:,ele !n[ndn?s lnB!u!p,rn el ea.1 a:, !unl.rnj raun e w r n u! pula !a!i:,np
-eaqde urrd u!iqo as ~iu!~i!adglseaae - o ~ dap s u ! d n ~ s ap aqavdap !cur eaaa
u! a?elInzauun;q -asrDn !$ asu!rd lu!s !i rpqoz! m[ un-alrr! nels nu ~ u ! j n d
'a[a u! pan3ul as :ae?e a3 aiao pu!3 ad yu!q[e na a,raysaradu! a p a[aalnnu
'gqae! ap a[ar!j arlu! as-npulzaie eareLr p u p ! !!4[~ ap !!un advo,rde eard !!dn)s
-yde au!q !eru lajlse nz!ueZao a0.i !G!
:zeSe as gu!dnls u! pula ! (ga![e?aur
ro!aalu! rr!p a[au!q[e ! yde nn pl!dorls
Fzurd nes uoj!% u!p " U ' A ' ~ 0 ? 3 a z o ~ d
'e?e!oju! pq.re! uu!jnd !nlnS!u!pan In1 ?do3 !nun e!j~aload qns anpj as '!rpanr
-darp u! aund as rjemle !!dnls t.70
- a ~ d u !vauaruase u! 'eareranl) sqnsap
:a[aJeolpur.In I U F S [ndnjs du!l ? [ n u card au!j !4 salnn
?en[ ap a[ranspw zea Isaac U J -~,.:)cv!ad ap y s d ! ~a BJaje .re! '!!dnls go!j!raA [nr
utp !dn?s r i ~ n u r! e u ~su!rtIni !j rirr ps -etInls pu!:, :no[ are !ew 1nBeQ!lan,g
1 n ~ ~e3
j en ! i j p u o ~n3 ' ~ z ~ a l a a u[nYeE
!
-[nSe4!1rnj Fu!uraalap as
-!lrnj !G xalE!u![ as a[au!qlv .gaeic a:) nu '!!aps!rd rrdnls !io? el '8 OO~--OE;J
!n[aa [ n a q U! y w n u!p e?saae .re! 'lea ap rarw
!. i ~ ? r ) u e an3 ereas rewnu p~
.
-eye !n[ndn]s [naol rr! g n u as elsaae -Grnp ?Sun1 ap a.r!ug.rrl o as-npu!agd
'paele a.rr?.) lnclnls ~nssorrn.~a.ry?epO
a!ine3
.y.?ss!ad ur p !!uo[o,) a l p rap,) ap !i dm!? -aad ap a[!ansgur en! e yrgj ' ~ e d n l sa.13
ap ~ i a!je~!Se
e ~
~l!nui!qoau o-.rlu~ -?a ap ro[au!q[e eaa!uyaq aqsa !n[nSeB
a yjeoq r?!uo[03 -a?!apwan !b ara!w -rlanj B aaenoaoad ap pznaa ~ q 0~ e

FOTI N.

202

anumit5 cantitate de miere, cu care

ajut5 coloniile complet lipsite.

FURTI$AC,

rul; hoatele ce pleac5 din stup cu gugile pline, fiind greoaie din cauza sarcinii ce o duc, sint nevoite s5 se
FOTI N., cercet5tor roman, care im- lase in zbor, putin in jos ~i apoi s5 se
preun5 cu colectivul de la I.C.Z. a inalte. De asemenea, pozitia picioaintrodus la noi metoda pentru p5stra- relor este alta decit cea normal5 ; cele
rea m5tcilor iarna in afara ghemului. care pleacG cu guga goal5 au picioarele
De asemenea a f5cut cu colectivul s5u intinse de-a lungul abdomenului, pe
d e la S.C.A.S. studiul biometric si cind cele cu guga plin5 igi adun5 pimorfologic a1 albinei romanegti, care cioarele, ca s5-gi poat5 echilibra astfel
a primit denumirea de Apis mellifera greutatea ce o poart5 in gug5, aga cum
vin cele inc5rcate cu nectar.
Carpa lica.
Dab5 colonia atacat5 are populatie
FURTISAG este un fenomen din viata mult5, atacul este respins, rnai ales
coloniei, in special la specia italian5, cind intervine gi stuparul cu ajutorul
fenomen care apare la unele atunci unei m5suri de represiune. Cind ins5
cind nu rnai g5sesc resurse de cules. colonia atacat5 este slab5 sau depriFurtigagul constituie o mare primej- mat5 din anumite cauze, iar atacandie pentru viata coloniilor gi existents tele numeroase, ele incep s5 se strechiar a stupinei. S-au v5zut stupine coare ugor in stup, ca s5 ias5 curind
atacate de albine hoate care in 10-12
cu prada furat5 qi in felul acesta jaful
zile gi-au pierdut cea rnai mare parte se organizeaz5. Colonia atacat5 incepe
din colonii, iar albinele celor r5mase cu incetul s5 cedeze. Dac5 in ace1 modin cauza luptelor, erau uzate, im- ment h o t h i t o r stuparul nu intervine,
b5trinite gi f5rG puf pe torace.
colonia atacatg este destinat5 pieirii.
Adeseori coloniile puternice iau
Dac5 se prind unele din cele ce ies
drept tint5 familiile mici gi &bite,
gr5bite yi le stringem intre degete,
rnai ales dac5 sufer5 de vreo boalg. hoatele scot din guy& o piclturg d e
Citg vreme in cimp se g5sesc flori miere. E dovada cea rnai sigur5 a hoticu nectar din belgug ele nu caut5 c5i tului, iar stuparul trebuie s5 ia imeI5turalnice de a-yi m5ri rezervele. In diat m5surile cele rnai drastice, ca
timpul culesului mare, cind albinele furtigagul s5 inceteze.
nu au alt5 preocupare decit aceea ca
Furtigagul intre colonii poate avea
In graba cea mai mare s5 aduc5 in
loc
qi atunci cind apicultorul aplic5
stup cit rnai mult din ceea ce le oferi
un
tratament
curativ sau preventiv
florile, nu dau nici o atentie la aIte
substante
puternic mirositoare;
cu
resurse ce se g5sesc in preajma lor.
acesta
anihileaz5
mirosul caracterisCind nectarul din flori este complet
fiec5rei
colonii
gi deci le unificg
tic
epuizat, albinele incep s5 caute orisub
acest
raport
;
albinele
stupinelor
unde ar putea gisi un altul.
rnai
tari
sau
cu
albine
hoate
pot aOricine a r privi cu atentie zborul
tunci
cu
ugurint5
yi
far5
nici
o
opoziunei albine hoate igi poate da seama
tie
s5
p5trund5
in
stupii
vecini,
fuc5 nu e normal. lntr-adevgr, de unde
rindu-le
intreaga
agoniseal5.
De
aceea
albinele culeg5toare care pleac5 la
clmp igi iau zborul dintr-o dat5, avin- tratamentele care cer aplicarea unei
tfndu-se Enainte gi in sus, c5ci au guga astfel de m5suri se fac ioamna tirziu
goals gi nu le ingreuiazs cu nimic zbo- sau primsvara devreme.

FURTISAG

204

g terebentin5, din care se toarnii intr-o cutie goal5 de crem5 de ghete o

anumit5 cantitate agezind-o pe urdinig. Emanatiile nepliicute ale lichidului ce se volatilizeazii, indep5rteaz5 hoatele.
0 bucatl de tifon ce acoper5
bine partea din fat5 gi pirtile laterale ale stupului, prinsl sub copac,
llsind spatele neacoperit gi urdinigul deschis, este o mBsur5 bung; tif o n d este l5sat astfel pin5 seara,
cind va fi rlsfrint la urdinig pentru
citeva minute pentru ca albinele hoate
ce stau in dosul tifonului s5 plece
acasl, iar cele ale stupului s5 intre.
Rezultatele sint foarte bune dac5
in dimineata urmiitoare, inainte de
a incepe zborul, tifonul este 15sat in
jos, pentru a controla dac5 hoatele vin
din nou. In mod obignuit ins5 ele sint
descurajate de rezultatul incerc5rilor
zadarnice flicute cu o zi inainte gi nu
rnai atac5.
8 Aqezarea peste cuibul stupului ho$it a unui geam, dup5 ce i s-a ridicat capacul gi podigorul, l5sind urdinigul ceva mai mic, d5 rezultate bune.
Hoatele intrate, trag sus, la Iumina
geamului, f5rii a mai incerca urdinisul. Acolo ori sint prinse de albinele
gazde, ori, zbgtindu-se f5r5 rezultat,
renunt5 s5 mai incerce a doua oar5.
Seara se pune capacul la loc. A doua
zi, geamul se agaz5 din nou peste
corpul stupului, dar albinele hoate
nu mai vin.
f n cazul furtigagului provocat de
hriinire, stuparul va lua urmtitoarele

FURTISAG

m5suri: hr5nirea se va face tirziu,

spre sear5, cind in prisacii a incetat
activitatea albinelor. Hrlnitoarele
folosite trebuie s5 st.ea sus sau deasupra ramelor. fn felul acesta, pin5
cind albinele nticliiite cu siropul luat
in prip5 vor ajunge la urdinis, ele
vor trece prin toat5 masa albinelor
din stup, care le vor linge gi primi
din acumularea mare de sirop din
gugile pline. Dac5 se folosesc hriinitoare de exterior, asezarea acestora
s5 se fac.5 in spatele stupilor la o treime
din in5ltimea de sus a fagurilor; in
felul acesta ele nu vor mai fi n5cl5ite.
Dac5 hr5nirea a provocat inceputul unui furtisag, in prisac5 apicultorul s5 renunte a mai d 5 hran5 lichid5, ci s5 foloseasc5 hrana uscat5
cu zahiir tos pus in hr5nitoare speciale V.n. Hrcinirea.
!n cazul epuiz5rii tuturor acestor
mijloace de lupt5 f5r5 rezultate bune,
se va folosi metoda capcanei. V.nCapcana pentru roi. Cu acestea albinele hoate sint prinse, tinute infometate gi apoi eliberate sau supuse atesteziei. V. n. Anestezia.
fn concluzie, cercetarea stupilor
intr-o perioad5 de stagnare a culesului s5 se fac5 sub cortul protector.
V.n. Cortul protector. Mierea s5 s e
extragii numai noaptea V.n. Recoltarea
mierii, extractia de noapte. Fagurii extragi s5 se dea la lins in aceeagi
noapte stupilor recoltati.

GARY E.Y. cunoscut cercetator din

S.U.A., care a facut observati asupra
zborului de imperechere a m5tcilor,
folosind mijloace originale; a IBmurit
multe din tainele actului sexual la
imperecherea trintorilor cu matca.

bine, ale caror margini constituie un

invelis de corpuri \7ii. Ele stau inghesuite una in a k a , formind un tot
cu un centru termic. Fiecare interval are o temperatur5 in raport d e
numarul albinelor; cu cit albinele
sint rnai numeroase, cu a t i t c5ldura
ce o produc este rnai mare. fntr-un
astfel de dispozitiv desigur c5 cercul
GHEM in care colonia se stringe din mijloc va avea temperatura cea
cind timpul este rece ca o m5sur6 mai ridicat5 fat5 de cele din interpentru p5strarea c5ldurii in colec- valele recine, cu albine rnai putine.
tiv, are oarecum forma apropiatri a Cum ceara din care sint construiti
unei sfere putin turtite (elipsoidal5). fagurii este un material termoizolator,
Albinele ocup5 intervalele dintre fa- ciildura produsri de centrul fiec5rei
guri, stind introduse cu capul in ce- felii din ghemul sferic radiaz5 spre
lulele goale de sub celulele cu miere. margini qi inlesneste albinelor s5-gi
f n intervalul din mijlocul ghemului p5streze o cCildur5 corporal5 potrise afl5 cel mai mare numar de albine, vit5. Cind ele simt c5 le str5bate
tn majoritate tinere, ce au cu ele frigul, se migc5 dinspre margini spre
acolo gi matca coloniei. fn interva- interiorul intervalului, l5sind pe cele
Iele vecine celui mijlocag, num5rul ce st5teau pin5 atunci la cald s&
albinelor este din ce in ce rnai constituie qi ele, la rindul lor, coaja
redus pe m5surri ce fagurii sint rnai de ap5rare contra frigului pentru cele
dep5rtati de centru, incit pe ulti- din interior. Albinele din margini
mii din dreapta 8i stinga r5min stau strins inghesuite cu capul introputine albine. Deci fiecare interval dus sub abdomenul celor de rnai sus.
are forma unui cerc in ansamblul Acestea, ajungind la celulele cu miere,
sferei, care parc5 a r fi alcltuit .din isi transmit de la una la alta aceastii
felii-felii, cercuri compacte de al- hran5, care consumat5 le d 5 energie

GHEM

206

caloricg. Aceast5 c5ldur5 organizat5

lntre intervale, ing5duie coloniei s5
treac5 gerul iernii la cele mai cobor i t e temperaturi c5reia ii poate face
f a t 5 cu succes, dac5 au la dispozitie
hran5 suficient5 gi de bun5 calitate.
P e m5sur6 ce hrana din partea superioar5 a fagurilor se consum5, ghemu1 se deplaseazil in sus ca s5 nu
piard5 contactul cu mierea. Cu cit
dispozitivul de rame cu miere este
m a i inalt, gi deci sus rezervele de
hran5 sint intr-o rnai mare proportie,
cu a t i t iernarea ghemului decurge
In rnai bune conditii, iar pierderile
sint minime. De aceea stupul multietajat in care coloniile ierneaz5 cu
dou5 corpuri jos cuibul gi sus marea
rezerv5 de hran5, este considerat
m u l t superior altor tipuri de stup.
Rama STAS Dadant nu corespunde
In aceast5 privint5 cerintelor naturale d e bun5 organizare a ghemului,
c l c i in5ltimea ei cu o lumin5 de num a i 27 cm, chiar dac6 in jum5tatea
e i superioar5 se g5segte miere c5p5cit5, nu este indestulgtoare pentru
a satisface nevoia de c5ldur5 t i consum, in special pentru intervalul
ce-l constituie centrul sferei, pin5
l a aparitia florei de prim5vari. De
aceea, pentru buna iernare a albinelor, se impune ca deasupra cuibului
propriu-zis unde se gi formeaz5 cent r u l ghemului de iarn5, s5 se g5seasc5
u n magazin de recolt5 plin cu faguri
c u miere. Aranjamentul din toamnii
a1 stupilor s l fie astfel fZcut, ca inc5
d e la inceput centrul ghemului s5
a i b 5 contact strins cu acest depozit
d e hranl. Rama central5 din magazin
gi cuib s5 aib5 miere ceva rnai pufin5. Atunci albinele sint nevoite d e
la inceput s 5 urce gi s 5 ocupe a t i t
intervalul intermediar dintre corp gi
magazin cit gi rama cntral5 din magazinul cu miere.

GHEM

Obignuit albinele igi formeaz5 ghemu1 Tn dreptul urdinigului, pentru a

primi aer indestul5tor, rnai ales cind
colonia este puternic5, cu multe albine. Coloniile puternice care ierneaz5 pe dou5 corpuri suprapuse igi
organizeaz5 ghemul cuprinzind in el
gi intervalul dintre corpuri. Astfel
ele se pot ugor deplasa -din oricare
directie, spre locul unde colonia igi
are rezervele sale bogate.
Coloniile siabe igi organizeaz5 ghemu1 spre peretele din fund a1 stupului, loc rnai ferit de curenti gi deci
rnai cald. Cele ins5 care sint agezate
cite dou5 in acelagi stup prefer5 s5-gi
facl ghemul ling5 diafragma desp5rtitoare. Acolo, ghemul are pentru
fiecare din cele dou5 colonii forma
cite unei emisfere, cu majoritatea
albinelor intinse pe diafragm5 pe
ambele ei fete.
Iat5, dup3 cercet5torul A. B ii d e 1, schemele ghemului de iarn5
la diverse temperaturi. In desen matca este indicat5 prin ;f , iar albinele
prin s5geti a c5ror virf indic5 directia corpului albinei in ghem.
- La temperatura de 0" albinele
se agaz5 in dou5 straturi, inghesuindu-se spre exterior cu pozitia corpului in susul elipsei, ingrogat5 mult
acolo. f n partea de jos elipsa este
rnai subtiat5, albinele stau r5sfirate c5ci pe acolo p5trunde aerul in
ghem.
-La
temperaturi sub 0" se formeaz5 Pnc5 un strat protector, in care
albinele de la exterior sint intoarse
spre centru, cele din stratul a1 doilea
stau cu corpul in sus, iar cele din
centru,-continuu
in mitcare - stau
in pozitii diferite.
- La temperaturi foarte scgzute,
20-25"C, stratul a1 doilea dispare ;
in schimb cel exterior se ingroagl
foarte mult, albinele stind toate cu

GHEM

GHEM

207

capul spre centrul ghemului, expunindu-gi doar numai o mic6 parte

din abdomen.
Reglarea cgldurii ghemului se face
astfel: albinele igi incarc6 guga cu
mai mult6 sau mai putin3 miere in
raport cu temperatura care se g6segte
in ace1 moment in ghem. De pild6,
cind in ghem sint numai 10-15"C,
albinele nu pot lua mai mult de 812 mm3 miere in gugi, pe cind la 2530C ele igi pot umple pe deplin gusile. Desigur c6 o cantitate mai mare
de hran6 va ajunge mai mult timp
albinelor pentru consum. Se consider6 c6 mierea dintr-o gug6 indestu]at5 asigur6 intretinerea albinei
timp de cel putin dou6 s6ptiimini.
Aceasta nu inseamn6 c6 la un moment d a t toate albinele au gugile
pline sau toate goale. Ele se alimenteaz6 pe rind, atunci cind simt c6 rezervele din gug6 sint pe terminate,
iar dac6 nu o pot face din cauza frigului, ele iau hrana prin transmisie
de la cele care au mai mult in gu96.
Ajutorul reciproc gi schimbul de hranil intre albinele aceleiagi colonii
sint legi de baz6 in existents coloniei. Comparativ, totdeauna albinele
rn6rginage au cantitatea cea rnai mare de h r a n l in gug6 fat6 de cele din
mijlocul ghemului gi acest lucru este
normal. fntr-adevgr, ele sint cele
mai expuse frigului gi deci consumul
de miere este mai intens, pentru ca
organismul s6-gi poat6 avea propriile sale calorii, in afar6 de ceea ce
primegte prin iradiere din mijlocul
ghemului. Acolo se afl6 un centru
termic afinat, cu o c61dur6 constant 5 , ce normal nu scade sub 14-15C
gi care
cind in ghem
depune O U ,~atinge o limit6 d e 34C.
Pentru aprovizionarea gugi]or cu
miere, albinele se migcg destul de
activ in ghem. S-au marcat albine pe

Reactia ghemului En raport de

temperaturil

( 1 2 3 - diferite straturi din ghem). a - l a

sciderea temperaturii extcrioare, albinele
lnnoasa @emu1 f n partea de sus; b-la h e putul iern~ialbinele tinere ocupa Stratul 3
dln ghem. c-la temperatur%*toartesc%zuta
stratul 2 'dispare din phemul de iarna (A.
Biidel)

H R A N W ALBINELOR

222

se tot ia de pe foe si sc pune pe balant5.

Cind balanta va f i perfect echilibrat5
ass cum a fost cind s-au pus inifial
cele 1,150 1 ap6 gi deci in amestec nu
a rnai rBmas decit exact numai apa
pus5 a t u n t i (crici cealalt6 s-a. evaporat) - vasul se d & de-o parte d e
pe foe. Con!inutul sc r5sloarni in
a l t vas curat, care se las6 nemigca!
pin5 el s-a r5cit a t i t c i t poate f i t,inut
intre miini far5 s i frig5. Atunci incepe invirtitul puternic a1 amestecului cu un fBc&lef. numai in acela?]
hens, pin5 cind din transparent cl incepe sli sc ingroage si s% devin5 alb i c ~ o sopac.. Este tocmai timpul sti fie
turnat in forme. Cele rnai bune forme
sint ramele goale ale unui magazin d e
recolt5, deci f5r5 faguri in ele. Ramele
se asazii orizontal pe o foaie d e hirtie
ce s t 5 pe masri. Cind serbetul este gala
ass cum s-a a r 6 t a t rnai sus, el se
toarni repede in rame goale in care se
las5 sri se int5reasc5 pin5 a doua zi.
Fiecare ram5 d e magazin v a cintsri
2,5 kg z a h i r candi. Se pot d a o d a t a
chiar dou5 rame din acestea.
Un a l t mod mai precis d e preparare a
gcrbetului d e zahiir candi este prin metoda cind sefolosegte termometrul, gt iut
fiind c5 in functie d e concentratia lichidului, creste si temperatura d e fierbere. Serbetul candi este bine facut
atunci cind termometrul adincit in
masa licl~iduluila 2 c m , aratri 117C.
Din acest moment se procedeaz5 ca qi
la metoda precedent5 15sindu-1 s5 se
r5ceasc5, apoi se amestec5 ~i se toarn5
in formele dorite.
Fiindcri nu ori ce stupar dispune d e
yn termometru d e peste 100C (dupii
Orosi Pall) se poate inlocui acesta cu
o mica cutie d e tabla (cum a r f i capacul unei cutii d e cremti d e ghete sau
o tig5if5 cu coad5 lungs), in care se
agaz5 u n strat subtire d c sulf sub form5
d e praf. Cum punctul d e topire al

HRANA ALBINELOR

acestuia corespunde aproximativ cu

temperalura d e rnai sus, d e 117"C,
se asa76 cutiula cu sulf pe suprafala
lichidlllui in fierbcre. i n momentul
cind incepe topirea prafului d e sulf,
oprim fierberea si se procedeaza ca
g1 in restul metodelor,
intrucit siropul a ajuns la gradelc indicate rnai
sus. Atunci se toarn5 in forme, asezind ramele goale pe o mas5, avind
hirtie sublire sub ele.
Cind in zal~cirulcandi sc a d a u g j gi o
proportie d e miere, v a fi cu a t i t m a i
bin^ cBci m ~ e r e ac a l d i constituie gi o
hran5 superioar5 pentru albine, iar
blocul ramine ma1 fraged gi nu sc
intcireste prea mult. Xlicrea ce se
adaugti v a f i d e 100 g pentru fiecare
kg d e zahrir.
Felul cum se oferli albinelor yerbclul candi este urm5torul: peste suprafata ramelor se Fun 3-4 gipci de
5-6 mm grosime pe care se v a rezema,
in pozitie orizontals, placa sau plgcile d c zah5r candi. P e deasupra lor se
pune o hirtie cerat5 care inlocuiegte
podisorul. Perna din capac cu talag
fin d c lemn a d e r i d e hirtia cerat5,
gi nu permite risipa c5ldurii d i n cuib.
L a terminarea lucrgrii stuparul v a
avea grij5 s5 scoat5 d e pe fundul stupului cartonul gudronat d e control,
s5 mliture albina moart6 gi rumegugul
d e ceara aflat pe el, iar odatg curatat
s5-1 pun5 la loc. Aceastri m5surri este
necesarri pentru cii din placa d e z a h l r
candi aflat5 sus vor cridea pe fundul
stupului f5rimituri care dup6 2-3
s5pt5mini pot fi recuperate.
Prepararea paslei de miere qi zahdr
pentru hrgnirea albinelor se face mult
rnai simplu: se pun patru p5rti zah5r
pudr5 intr-un vas d e tab16 dreptunghiular, peste care se toarn5 in s t r a t
uniform o parte d e miere incrilzitg
bine. Se agazg cutia intr-o incapere
c5lduroasg si peste 10-14
zile in-

HRANA ALBINELOR

223

treaga cantitate de zah5r a fost p5truns5 de miere, f5cindu-se un amestec

absolut uniform. Dac5 in cutie, inaint e de turnarea zah5rului s-a agezat o
bucat5 de celofan sau de material
plastic, atunci pasta rezultatl in acest
timp se scoate afar5 foarte ugor sub
forma unei pl5ci gi este t5iat5 in
scalupuri dup5 dorint5. Un a l t mod
practic de a prepara pasta repede gi
ugor milrind doza de miere, se face
astfel: peste 3 p5rti zah5r pudr5 se
toarn5 o parte miere inc5lzit5. Se
pgstreaz5 intr-o camer5 caldl. Dup5
2 4 ore, zah5rul este p5truns de cantitatea sporit5 de miere astfel c5 el
poate fi frsmintat, far5 a se forma cocoloage. Pasta trebuie s5 fie aga de consistent5, inclt s5 nu adere pe min5.
La proportia sus-amintit5 ea este prea
moale, dar se adaug5 putin praf de
zah$ir gi se fr5mint5 ugor. Pasta astfel
f5cut5 se p5streaz5 mult5 vreme in
vase ermetic Inchise, pentru a se
mentine fraged5 gi ugor de scos. Altfell mierea fiind higroscopic5 va absorbi din aer ap5, iar deasupra apare
u n mic strat lichid. fn acest caz, lichidul se scurge gi pasta frgmintindu-se
d i n nou cu zah5r pudr5, se pune la
loc in vas.
Pasta se d 5 albinelor intins5 pe un
tifon intr-o singur5 foaie gi se agaz5
deasupra ramelor in dreptul ghemului, acoperind-o cu o hirtie cerat5.
Pasta pentru hrana mdtcilor expediate in colivii este f5cut5 din miere,
zah5r qi p5stur5. Aceast5 past5 are
cam aceeagi component5 ca gi cea de
rnai sus, ad5ugindu-se numai 7%
p5stur5 scoasg dintr-un fagure, care
se freac5 bine cu miere gi apoi totul
se fr5mfnt5 cu pudra de zah5r pin5 se
obtine un amestec consistent. Pasta
se prepar5 cu 3-4 luni inainte de
prim5var5 p5strind-o In borcane bine
inchise g i ferite d e luming. fnainte

HRANA ALBINELOR

de a pune pasta in tuburile coliviilor

de expeditia m5tcilor, ea se fr5mint5
bine intre degete; astfel se inc5lzegte
putin gi se introduce ugor in tuburi.
V.n. Expedidierea mcitcilor.
I1 Hrdnirea de stimulare, a t i t
de necesar5 pentru extinderea puietului in prim5var5 gi toamn5,
este obligatoriu s5 se fac5 in localit5tile unde lipsegte culesul in aceste
dou5 epoci din an. Albinele igi extind
puietul numai dac5 g5sesc h r a n l in
stup, or afar5 in natur5, sau oferit5
de stupar. Atunci ele hrgnesc matca
rnai abundent cu Ijptigor, iar puietul
se extinde in cuib. f n acest scop, apicultorul ofer5 albinelor afar5, sau in
stup, o hran5 preparat5 fie cu miere
diluat5 care dB rezultate foarte bune,
fie cu zah5r aromatizat cu ceaiuri, fie
sub form5 de zah$ir cristale care d 5
rezultate rnai hune chiar decit sub
forma de sirop. fn principiu, orice fel
de stimulare creeaz5 in stup o stare de
excitare, de euforie gi bun5 dispozitie care are ca efect extinderea puietului in cuib. Mai mult chiar, s-a constatat prin observatii comparative cii
in coloniile unde s-a intervenit cu
o hran5 stimulativii, albinele aveau in
gugi o mare cantitate de enzime fat5
de continutul gugilor albinelor din
coloniile care nu au fost stimulate.
Cum enzimele sint secretii glandulare
foarte folositoare puietului, se intelege
c5 in coloniile stimulate puietul va
avea u n potential superior.
Hr5nirea stimulativ5 nu trebuie f5cut6
numai atunci cind este nevoie, c5ci
se poate ca unele colonii sub impulsul
stimullrii, s5 intre in frigurile roitului.
Hr5nirile de stimulare se aplic5
rnai ales la coloniile mediocre ca populatie - la care rezultatele sint mult
rnai evidente fat5 de cele cu populatii mari. f n schimb observatiile au
dovedit c5 in coloniile rnai puternice

HRANA ALBINELOR

224

si cu un cuib deja extins la iesirea din

iernat, hranirea d e stimulare nu are
un efect asa d e spectaculos.
o La coloniile cu mari rezerve de
hran5, d 5 rezultate foarte bune o stimulare mecanicci V.n . Tehnica apicolci,
luna martie, stimulare mecanicg.
fn general, hr6nirea stimulativ5 d e
prim6var6 se incepe cu 50-60
zile
inaintea aparitiei marelui cules, in
raport de regiune. E a se repeta toamna,
pentru ca albinele s5 creasc5 cel putin
2-3
generatii d e tineret, care s5
infrunte greut5tile iernii gi cele din
viitoarea prim5var5. Desigur c5 f5cind hrgnirea stimulativ5 in prim6var6 rezultatele sint mult mai evidente pentru extinderea puietului.
Atunci, albinele grisesc nectar, d a r
mai ales polen proaspAt, iar hrana
stimulativ5, d 5 un impuls mai mare
acestei extinderi. In schimb in toamn5,
albinele nu g5sesc nectar si polen
decit intr-o m5sur5 mult mai redus5,
natura are tendint5 spre potolirea ritmului d e creatie, totul incepe s5 se
restring6, matca este obositii d u p s
sase luni d e ouat, iar in colonie apare
instinctul d e frinare a dezvolt6rii
cuibului. De aceea pentru a determina
albinele s5 nu-si incetineze ciclul d e
reinnoire a generatiilor si a le d a impresia cB afar5 culesul nu a incetat,
se face neap5rat o hrgnire stimulativ5, cu care ele sustin puietul din
cuib, f5r5 s6 consume din rezervele
d e iarn5. Atunci apicultorul introduce
2-3 faguri goi la mijlocul cuibului
pentru ouat si incepe hr5nirea d e
stimulare care d6 rezultate bune numai
in aceast6 situatie.
@ Hrcinirea stim uLa&&je
toamn&dri
rezultate bune mai ales in coloniile
cu m5tci n5scute spre sfirsitul verii.
Cind ins5 apar zile in care stupul d e
control de pe cintar inregistreazg urc5ri d e 250-300 g nu este nevoie s5

HRANA ALBINELOR.

se dea hran6 d e stimulare, c5ci acest.

mic cules este el insusi o stimulare
pentru extinderea puietului. Deci stuparul trebuie s5 urm6reasc5 atent
cintarul de control si intervine atunci
cind sporul natural a incetat.
Oricind s-ar face hr5nirea de stimulare, fie toamna sau primGvara, trebuie ca in stup albinele sri aib5 rezerve
indestul5toare, singurele care le dau
siguranta c5 puietul nu va r5mine f6rl
hranri.
De aceea, in primrivar5 si toamnci,
stuparul trebuie s& fac5 mai intii o
masiv5 hr6nire de aprovizionare in
stupii far5 rezerre suficiente. Hrana se
d 5 in fiecare sear5, citeva zile in sir,
cite 2 kg, pentru ca apoi s5 continue
cu o hrrinire de stimulare pin5 la aparitia culesului principal. V.n. Tehnica
apicold, hranirea de stimulare, august,
martie, aprilic, mai.
Hrcinirea de stimulare in prim&vard trebuie facut5 cu m u l t l prudent5
incepindu-se cu cantitsti mai reduse
in raport de puterea fiec6rei colonii gi
extinderea cuibului. Este nevoie de o
astfel d e m5surR p e n t ~ uca hrana data
s6 fie consumat5 in intregime de puiet.
De asemenea, stuparul trebuie s5 tin5
seam5 si de unele zile reci care se prelungesc adesea in prirniivarti. Dacl
hr5nirea cu polen sau inlocuitor de
polen s-ar d a permanent in cantitsti
mari, albinele consumindu-le fgi incarca intestinul prea mult, iar acest
abuz va avea urm5ri rele. Excesul d e
albumin6 (ca orice exces) duce la
consecinte grave, dintre care aici semnaliim deocamdaJ5 numai intoxicatia.
V.n. Toxicosd. f n schimb, coloniile
c5rora li se d 5 hran5 suplimentar5 de
stimulare, afar5 d e ceea ce a u ca rezerv6 in stup, cresc larve mai bine
dezvoltate. CercetBtorul 0 r o s i P a 1 1
a g5sit c5, de pildii, in coloniile cresciitoare d e m5tci hr5nite suplimentar

HRANA ALBINELOR

225

larvele la 3 zile sint rnai grele cu

10-32
mg, iar cele d e 6 zile sint
rnai grele cu 2,09 mg fafri d e cele
nehr5nite.
Orice fel de stirnulare va incepe cu
doze reduse, d e 200-400 g la 2-3
zile o datii, oprite dup5 o s5ptlmin5
tji reluate apoi, c5ci albinele depozit e a z l aceast5 hran5 in mod obipnuit
in fagurii din mijloc, unde esle mai
cald, deci tocmai acolo unde trehuie
s l se extind5 cuibul. Dac,? aceastii
hrlnire se face la inceput cu intreruperi, adic5 o siiptlminfi se hl5negte
gi alta nu, albinele vor consuma in
cea d e a doua s l p t l m i n l prisosul qi
vor avea loc s5 ext8indii c u ~ b u l acolo
,
unde ele a r fi pus 11rana. Aceastri
m5surii ins6 nu se va respecta decit in
primele 2--3 slptrimini de la inceputul hrgnirii de stimulare, apoi ea se
v a continua marind numlrul zilelor
d e hr5nire in detrimentul celor de
pauz5, ciici pe m5sur5 ce cuibul se
miiregte, albinele consum6 rnai repede
dozele date, pin5 se ajunge ca dupri o
lun5 d e la inceperea primgverii ea s5
se dea zilnic. f n unit5ti socialiste mari
operatia e greu d e fricut, de aceea se
recomandl stimularea la 3-4
zile
d a r cu c a n t i t l t i rnai mari.
I n functie d e substanla cu care se
face hrlnirea se face qi dozarea. Pasta
cu plstur5, miere cristalizatii tji f5in5
d e soia degresat5, se va d a albinelor o
d a t l pe s5pt5min5 cite 500 g d e fiecare
d a t l . Cind ins5 se dri sirop d e zah5r
cu drojdie sau lapte, dozele sint mai
mici qi se d a u la intervale mai scurte.
Este bine ca in prim5var5, numai in
primele zile ale hr5nirii d e stimulare,
s 5 se adauge in sirop cite 100 000 U.I.
penicilin5 la litrul d e sirop ce se
servetjte la trei zile gi cel mult de trei
ori, dupa care hrlnirea d e stimulare
continua f5r5 nici un amestcc cu antibiotice. Hrlnirea d e stimulare se face

- --

HRANA ALBINELOR

in douri feluri: afar5 din stup, deci in

naturli, gi in ir~teriorul~ t i ~ ~ i l l t ~ i .
@ Slinlzclarea in nalurci, in afura
stupului, cu polen pulbere o poate face
numai stuparul carc fiind cu totul
izolat intr-un Ioc perfcct adfipostit,
hriineqte albinele sale lie cil p ~ l c n ,
sau in lipsa acesluia cu inlocuitori
d c polen asezati in stupin8 putin mlri
departe, feriti d e ploaie ,si vint. Polenul adunat in var5 de albine qi colect a t , bine uscat, sc pulverjzeazii fin cu
ajutorul unei ripnite eleclrice. In
ljpsa acestui polen se poate folosi cel
d e porumb, iar cind qi acestn Iipsegte,
pot fi folosiji inlocuitori de polen ca:
drojdia uscala gi pulvcrizal5, lapte
praf sau f5in5 d e soia degresat5 bine
uscat5. C. L . I; a r r a r recomandri
in aceast5 privinf5 rnai multe formule
gi anume: patru parti f5in5 dc soia cu
o parte lapte praf, sau nouti pRrti f5in5
d e soia ~i o parte d e drojdie, sau gase
p l r t i fain5 de soia, cu o parte drojdie
furajerg pulverizat5.
Amestecul se pune intr-un capac d e
stup intors cu gura in sus aqezat la
soare ling5 un zid cald, ferit de vint.
Cu citeva picHturi d e miere puse din
loc in IOC, pe suprafala stimulentului
pulverizat, se atrag albinele din stupin5, care duc repede in stup aceasti
pretioas5 hran5.
Se pare ins5 c5 tot H a y d a k
este cel care a g5sit cea mai bun5 formu15 d e hranri stirnulent5 afar& in
naturA in stare uscat5, r r i n urmjtoarca
combinatie: lrei parti friin6 d c soia
degresat5, o parte drojdie uscalH gi o
parte lapte praf degresat.
e Stimularea in naturci cu sirop de
miere sau de zaha'r; mierea se ofer5 albinelor diluat5 cu 56% ap5. f n lipsa
mierei se d6 sirop de zahBr in proport i e d e 4C-45%.
Hrana se pune l a o
distant8 de 15C-200 m d e stupinil,
intr-o poianl de pildure, sau ir-tr-un

HRANA ALBINELOR

~- .

lan cu o culturi oarecare. E a se toarnl

in uluce de lemn peste care se intind
betigoare care plutesc gi nu l a s i albinele s5 se inece.
Acesta este cel rnai bun mijloc d e
stimulare cici, in primul rind albinele au impresia unui adevirat cules,
ceea ce contribuie la o stare euforici,
creind in colonie acea excitatie a culesului despre care am amintit rnai
inainte; atunci m ~ t c a este h r i n i t i
din belgug, ceea ce se va traduce printr-o cregtere mare a numirului culegitoarelor. f n a1 doilea rind, faptul c i
albinele duc in zbor rnai de departe
acest pseudo nectar, ii incorporeazi
in zborul de intoarcere la stup, substante organice foarte folositoare pentru transformarea lui calitativi, f a t i
de cel pe care albinele il iau din hriinitorul aflat in stup. Albinele inapoiate
de la acest cules intens cu gugile pline
de hrani, incep s i faci dansurile caracteristice culesului ca gi cind a r aduce
nectar din flori. f n stup se creeazi
astfel o reactie deosebitii care determ i n l mstca s5 depuni gi rnai multe
oui.
Siropul de miere sau de zahir d a t
albinelor pentru stimulare in naturd
nu trebuie s5 fie prea dens ciici acest
lucru determini albinele la furtigag;
densitatea lui s i fie mici, de cel mult
400 g.la litrul de a p i . Apicultorii italieni care fac curent astfel de hriiniri
stimulative dilueazi siropul orientindu-se dup5 frecventa albinelor la
hrinitor: cind ele sint putine ca num5r
inseamnii cd solutia este prea apoasi
vi deci proportia de zahir trebuie mar i t i ; dacg vin prea multe albine gi
sint nelinigtite, este semn c i s-ar putea Pncepe un furtigag in prisaca qi in
acest caz se dilueaz5 solutia.
Eqte bine ca stimularea in n a t u r i s i
se organizeze chiar acolo unde se gtie
cd va fi viitorul cules de primivari,

226

HRANA ALBINELOR

cum a r f i de p i l d i la pldurea d e salcfm

unde obignuit se transports stupina
in pastoral. f n acest caz transportul se
va face devreme, dupii 20-25 martie
ca stimularea s i inceapi cel putin
cu 50-60 de zile inaintea aparitiei
culesului mare de la salcim care este
in jurul datei de 16 mai. Albinele vor
putea culege in linigte siropul d a t
chiar in zilele cind in alte stupini din
afara padurii albinele vor sta strinse
in stupi din cauza frigului gi vinturilor tari. Cantitatea totalti d a t i pe zi
va fi in raport d e numirul stupilor
aflati pe vatra respectivii, fgri sii depiigeasci 230-300 g pe zi de stup,
a d i c i a t i t cit trebuie unei colonii ca
s5 gi-1 consume f i r 6 s5-1 depoziteze ca
rezervl. f n felul acesta cind va apare
marele cules mierea din faguri nu Ira
avea in ea nimic din hrgnirea stimulent5 cu zah5r. Operatia se face la ore
fixe gi rnai spre seari, cind albinele
din alte stupini mai deptirtate s-au
retras spre casi, iar cele proprii il
duc repede in stup gi au t o t timpul
s5-1 prelucreze in cursul noptii. Desigur cd intr-o astfel de hr5nire sint
dezavantajate coloniile rnai slabe, cu
un numiir d e culegitoare redus, or
aceasta este tocmai un bine, ciici conservi energia acestor colonii. Situatia
se va echilibra ugor de ciitre stupar
care la citeva zile ia de la stupii puternici cite u n fagure cu sirop depozitat gi-1 d i coloniilor slabe ping ce
ele se intiresc, ajutate concomitent
gi cu puiet c i p i c i t .
8 Spre toamn5 hrinirea stimulativti
in natur5 se mai face yi cu ajutorul
sucurilor jructelor zaharate cum sint
pepenii verzi. Apicultorii sovietici
folosesc anume varitsti de pepeni verzi
care au un p r o c e ~ tde peste 12-14s
zahiir, taie felii gi le Pntind pe sclnduri i n prisacii. De citeva ori pe zi reinnoiesc tiietura feliilor pentru a

HRANA ALBINELOR

227

pune la dispozitia albinelor alt rind

d e celule cu suc zaharat. !$i la noi
apicultorii din nordul regiunii Dobrogea mai ales stuparii lipoveni fac
adeseori hr5niri de stimulare cu suc
de pepeni, dar intr-o mic5 m5sur5.
f n regiuni cu livezi albinele de asemenea se stimuleaz5 natural cu fructele prea coapte gi cr5pate.
Acolo unde ins5 albinele fntr-adev5r
g5sesc substante dulci gi se stimuleaz5
activ, sint regiunile viticole cu vite
nobile. Viile cu produc5tor direct
sfnt adeseori neglijate de albine. Strugurii bine copti au un procent insemnat d e zahgr, d e la 14 la 20%.
Viespile sint premergatoare albinelor
fn sfigierea bobitelor cu mandibulele
lor zimfate, puternice gi ascutite.
Albinele nu pot rupe pielita bobitei,
mustul ce se scurge este luat cu grab5
d e albine gi dus in faguri unde este
transformat in miere. Acest cules din
natur5 , favorizeaz5 in toamn5 extinderea cuiburilor.
e Hrcinirea de stimulare in interiorul stupului. Aceasta se face intotdeauna cind cea in n a t u r l nu se poate
aplica, fie cii sint in imprejurimi alte
stupini, fie c5 timpul de afar5 este
potrivnic zborurilor. Albinele sint nevoite atunci s5 stea in stupi, la adiipost, gi cum totugi extinderea puietului nu trebuie intreruptii, ci din
contra, mereu extins5 pentru a avea
la timp culegiitoare suficiente, hr5nirea se face in interiorul stupului.
Aceast5 hr5nire se execut5 in mai
multe feluri: prin desc5p5cirea fagurilor agezati dincolo d e diafragm5;
prin pulverizarea ramelor cu sirop
printre faguri sau pe suprafala de sus
a lor ridicind ugor podigorul; prin
hr5niri cu sirop, cu ceaiuri, sau cu
miere; cu pasta cu polen sau p5sturii
amestecatii cu miere cristalizatii; cu
sirop amestecat cu unele substante

HRANA ALBINELOR

proteice fnlocuitoare ale p5sturii cum

sfnt: drojdia de bere, praful d e lapte,
f5inuri diferite, glicerofosfat, uree gi
alte substante protcice.
S5 le descriem mai jos pe fiecare,
pentru ca apicultorii sti le aleag5 pe
cele care le convin.
o Stimularea prin faguri cu miere desc6pcicilii nu este la fel cu cea descri~6
la hrinirea de necesitate. Acolo se d5deau coloniei o data 2-3 faguri plini
cu miere pugi in cuib, pe cind la stimulare se pot folosi faguri cu mai putin5 miere, pe care apicultorul o
desc5p5cegte din 4 in 4 zile pe o suprafat5 de 2-3 dm2 gi o pun dincolo
de diafragm5; albinele, trecind pe sub
diafragm5 iau mierea desc6p5cit5 yi
o transport5 in fagurii cuibului formind coroane in jurul puietului. Albinele transport5 mai ugor gi deci se
stimuleazii mai activ cPnd duc hran5
stimulativ5 in cuib printr-un orificiu
de 1,5-2 cm diametru f5cut-la treimea
inferioar5 in diafragmii, decit dac5
o duc pe sub aceasta, deci printr-un
loc cu o temperaturg rnai sc5zut5, rnai
ales intr-un timp rece, cind ele eziti s5
coboare. La coloniile slabe, cu putine
albine, fagurele desc5pBcit se punechiar
lfng5 cuib, anume pentru cii pe timp
rece albinele nu mai iau mierea din
partea neocupat5 a stupului qi deci
hr5nirea stirnulent5 sub aceastii form5
nu-gi atinge scopul. Desc5pgcind o
dat5 la patru zile cite 3 dm2de fagure,
albinele vor fi stimulate cam cu
250 g de miere ceea ce este suficient
pentru orice colonie. Desc5~5cirease
face cu furculita special5 de descgp5cit
sau cu un cutit hine ascutit gi cald.
Desc5~Bcirealagurilor nu se Tra face
in slupin5, ci in depozitul de faguri.
Mai este gi un a l t fel de a oferi albinelor fagurii cu miere desciipilcitii:
ei se pulverizeazti pe deasupra cu apti
ctildu$Zi qi se aqazti culcati p e deasu-

HRANA ALBINELOR

228

pra ramelor cuiburilor. Dedesubtul

lor se pun gipci pentru ca albinele s i
poat6 circula gi s6 ajungi bine la celulele cu miere de deasupra lor; peste
faguri se intinde o mugama sau o foaie
de polietilentl, iar deasupra se agazi
o saltea de tifon in care se pun paie,
talag sau cilti de cinepi, ca s i t i n s
de cald coloniei.
a Slimularea cu sirop si drojdie.
La sirop se va adiuga drojdie lichefiat5, in proportie de 50 g drojdie
proaspiti sau 12 g drojdie uscati la
fiecare litru de sirop. Siropul se prepars astfel: se fierbe cantitatea de
ap5 necesara pentru toti stupii cesint
de hrinit, socotind c i zilnic fiecare
st,up va primi o dozi de minimum
200 g sirop. Se incepe ins5 cu o dozi
de 100 g timp de citeva zile gi apoi se
mtiregte. Se va tine seama c i pentru
obtinerea unui litru de sirop cu o
concentratie potrivit6, in astfel de
hriniri sint necesari 650 ml ap5 gi
650 g zahgr; apa clocotiti se d i de o
parte de pe foc gi se adaugi pe incetul
zahirul invirtind lichidul cu o linguri lungs, pentru ca zah5rul s5 se
topeasci complet ; drojdie proaspiti
din cea pentru piine se frimintil separat cu 2-3
linguri de zahir tos
intr-un castron de portelan sau de
tab15 zmtiltuiti, cu dosul unei linguri
de lemn; drojdia se lichefiazi de la
sine fiicindu-se ca o smintini. Se pune
apoi lingi o sobi cald5 pin5 incepe
sri fermenteze, apoi se toarni peste
sirop gi se pune din nou la un foc iute,
clocotind impreuni 2 - 4 minute pentru distrugerea fermentilor. Se d g l a
o parte t i cind este inci caldi se
adaugi de fiecare litru de sirop 500 g
miere putin incilzitg inainte, pentru
a se amesteca bine cu siropul. Siropul
se d i albinelor cald, cici in felul
acesta este si rnai stimulator gi ele
11 consumi repede. Deoarece, ca orice

HRANA ALBINEMR

substanti albuminoidi, in afar5 d e

polen, siropul acesta nu se poate pistra in bune conditii in stup, cantitiitile administrate o data vor fi reduse.
Cantitatea de drojdie trebuie sg varieze
in functie de perioada de hrinire impreung cu cantitatea de sirop d a t i ,
incepind cu 10 g drojdie ping la cel
mult 50 g la litrul de sirop.
e Ceaiurile stimulative nu numai cii
stimuleazi, dar ele au gi proprietgti
medicamentoase, mai ales in bolile
aparatului digestiv, cum sint diareea,
constipatia etc. Preparate separat se
adaugi in sirop, impreuni cu o cantitate de miere. Ceaiurile se dau zilnic
calde gi in mici cantitati; temperatura
potriviti este cea a vasului cu ceai
atit cit poate fi tinut in mfini f i r 5 a
frige. Siropul se face d u p i formula
urmlitoare: la 1,5 litri a p i co fierbe
se adaugi 1,5 kg zahir care se dizolv5
rezultind deci 2 1 sirop. Separat se
preparg infuzia de ceai, V.n. Ceaiuri.
Se strecoarR gi se toarni in sirop; se
mai adaugA douii lingurite de miere,
deci cite una la fiecare litrudelichid.
SA nu se faca greseala de a se pune
plantele la fiert, ci turnind peste ele
apa in fierbere, se va face o infuzie.
In privinta plantei c o d a pricelului
gi cireia prin Banat i se mai spune
alunele sau sorocinR, s i se culeagg
numai din cele care au florile albe,
c5ci rnai sint dou5 varietiti cu flor;
galbene gi altele roz; acestea din u r m i
nu sPnt bune pentru ceaiurile albinelor. Ceaiul sri fie proaspit ficut.
e Hranii din sucuri de legume amestecate cu sirop de zahir, d i rezultate
foarte bune. Multe din ele contin fitoncide V.n., care distrug multi microbi nocivi din intestinul albinelor
gi astfel le prelungegte viata. De pildi,
cercetitorul N.S. K u 1 i c o v a stabilit
c5 25 g suc de ceapi la litrul de sirop
cu care se hrsnesc albinele le prelun-

HRANA ALBINELOR

229

gegte viata pin5 la 87 gi chiar 93 zile.

Hrlnirea poate fi prelungitg oricit
f5rg risc. Cu aceeagi cantitate de suc
d e usturoi s-a prelungit viata albinelor pin5 la 65 zile, dar dac5 s-a d a t
f5r5 intreruperi, durata lor de viat5
a sctizut la 13 zile.
Sucul se obtine trecind leguma respectivti peste o rtiz5toare de zarzavat.
Pulpa obtinut5 se preseaz5 intr-o
mic5 pres5 din cele folosite de gospodine la prepararea bulionului. Sucul
se trece apoi printr-un tifon gi se
amestec5 cu siropul. Sucul de morcov
se d 5 in doz5 de 100 g la10 litri sirop,
dar cu intreruperi.
e Hrdnirea de stirnulare cu zahdr
tos. Zah8rul tos se d 5 intr-o cutie cilindric5 cu o capacitate de 8 litri in
care se toarn5 5 litri ap5 gi 5 kg zah5r; capacul din tab15 se ingurubeazg ;
el are o t5ieturii circular5 in diametru de 6 cm pe care se lipeyte cu cositor o sit5 de alamti cu 28 fire de sirm5 la cm. Peste sit5 se pune provizoriu o pinzii intinsti, rgsturnind pe
palmi cutia cu zah5r yi ap5, care se
clatinti bine pentru ca zah5rul s5 se
umezeascZ gi s5 se decanteze pe sit5.
Atunci cutia se pune pe gaura de
hr5nit a podigorului, retrtigind fn
prealabil plnza. Albinele sug siropul
ce trece prin s i t i , hrinindu-se puietul f5rti pericol de furtigag.
Sub form5 de cristale zah5rul tos
se d 5 in jgheabul .ramei hr5nitor agezat ling5 cuib sau agezat pe un carton
ce s t 5 peste letigoarele silperioare ale
ramelor, deci sub podigor. Astfel ei
pot da o data cite 1-1,5 kg zah5r
pentru o perioad5 rnai lung5.
Coloniile puternice PI consum5 rnai
repede decit cele slabe, care citeodatti
chiar 11 gi elimin5 din jgheab; cu
vremea ins5 gi ele se deprind cu astfel
de hrinire recornandata mai ales in
prim5verile reci, cu conditia ca sti

HRANA ALBINELOR
a

fie impachetat cuibul, iar numllrul

de rame rnai redus. Albinele sltnt atrase la hranitor, stropind suprafata
zahtirului cu o solutie de ap& cu miere, sau chiar numai cu ap5 simplti,
dar s5 aib5 acolo o lingwitti, de
miere pus8 in jgheab. Pentru completarea cu albumin5 a hranei, se
adaugti 5% praf d e lapte. Albinele
dizolv5 zah5rul cu secretia glandelor
toracice gi faringiene, ceea ce determin5 ca in sirop s5 se inglobeze un
procent de diastaze de trei ori rnai
mare decit in mierea de flori, rnai
ales cind zahirul e din cel cu cristale
mici. Siropul acesta este asemBn5tor in mare parte cu mierea.
Totugi munca de transformare a
zahtirului in miere uzeaz5 albinele
ceva rnai mult decit hrsnirea cu sirap, care este rnai aproape de hrana
natural5. f n Germania sezonul apicol se consider5 terminat la jum5tatea lunii iulie gi stupii se hr5nesc
stimulent cu zah5r cristale gi 5%
lapte pulbere pin8 la 1 septembrie.
In acest timp albinele preg5tesc contingente insemnate de albine tinere.
Ei orinduiesc inc& de atunci cuibul
de iarnl, iar d a c i rezervele nu sint
indestultitoare, completeaz5 diferenta cu sirop de zahtir in proportie
de 3 1 apg 2 kg zahar dind odatti 12 kg. Realimentarea o fac prin sita
podigorului, pe cartonul ce stti peste
spetezele superioare ale ramelor din
cuib. Acest fel de hr5nire elimin5
furtigagul, iar dup5 observatiile cercet5torului american G.H . C a 1e, dat5
In prim5var5, reduce mult roitul.
Aceast5 hrtinire se face mai ales pe
timp cald, c6ci albinele iau zahgrul
rnai repede gi rnai ales in coloniile
puternice; cele slabe il, iau prea incet
gi deci rezultatele stimultirii nu se
prea v i d . Dupti datele publicate in
revista german5 ,,BiennenvaterU nr.

HRANA ALBINELOR

230

3, 1957, reiese cii albinele astfel stimulate au crescut cu 11 308 celule

cu puiet rnai mult, fat5 de stupii
martori c8rora nu li s-a fiicut aceast g hrrinire. Deci s-a realizat in colonie in felul acesta 1,100 kg albing
culeggtoare. Rezultate gi rnai bune
cu aceast8 hrgnire uscats cu zah5r
s-au obtinut atunci cind la 1 kg zahsr pudrg s-au adgugat 50 g lapte praf
degresat in proportia argtatg mai sus,
oferitg albinelor intre dou5 culesuri.
Aceasta se intimplg intre terminarea culesului de la salcim ce are loc
obignuit la 15- 20 mai gi inceperea
culesului de la tei, care are loc, dup5
30 de zile. In aceastg perioadi, dacg
albinele sPnt stimulate cu hrani uscat5, se mentine starea lor de activitate, iar matca nu-gi rnai mic~oreaz5
ouatul. Astfel se pregritesc albine
tinere pentru culesul de dup6 tei,
datoritg albuminei bogate pe care
ele o ggsesc in praful de lapte smintinit, amestecat cu zali5r.
e Hrdnirea de stirnulare cu lapte
d 5 rezultate bune, folosind formula
urmgtoare: se incglzegte 1 litru lapte
pfn8 aproape de fierbere, adicg 60"
f8r5 sii clocoteasc8; atunci se pune
pe fncetul zah8r amestecind bine
ping se dizolvii. Apoi se ]as5 si5 se
rgceasc8 ping la 40". Se oferg albinelor la inceput cite 50 g, mgrind cu
fncetul doza zilnic5 ping se ajunge
la u n consum d e 300 - 320 g pe mBsurg ce puietul se extinde. Cind in
loc de zah5r se folosegte mierea rezultatele sint qi rnai bune. Formula
este urmgtoarea: un litru lapte integral proaspgt se fierbe cu u n litru
apii; cind s-a rBcit ping la 30C se
adaugg un litru d e miere (1,450 kg).
Se dii cite 250 g la inceput sau 500 g
la d o u l zile.
e Hrdnirea de stirnulare 'cu fdind
de soia degresatg ~i alte substante

HRANA ALBINELOR

stimulente este cea rnai rBspindit5,

in diferite formule: unii folosesc Base
p5rti fain3 de soia qi o parte drojdie
uscat5 bine amestecat5 gi legat5 cu
miere groasg ca o pastii; altii folosesc reteta urm6toare: 1,250 kg miere, 400 g fginii de soia, 400 g drojdie
uscat5 gi 1,600 kg zahgr pudrg, ca
o pastg; altii fac u n amestec din
nou5 p5rti filing de soia, o parte drojdie uscat5 d e bere qi zece prirti miere
sau gase plrpi f8in8 d e soia, trei pgrti
lapte praf smintinit, o parte drojdie
de bere pulbere uscat5 qi zece piirti
miere; alt amestec este fscut din
300 g fging de soia impreung cu 100 g
praf de lapte, 100 g drojdie d e bere
uscat6 gi pulverizatg, 50 g pgsturg
sau polen uscat qi pulverizat, se amestecii cu 1,350 litri sirop, f8cut
din 600 g zah3r la 1 litru apg.
F o r m u l a l u i C a l e : 75 piirti
fgin6 de soia degresatg, 25 pgrti po]en gi 400 g miere sau sirop dens. El
hrgnegte fiecare colonie cu astfel d e
turte in proportia adoptatii d e F a r r a r, dind fiecrirei colonii 3-4 t u r t e
de cite 900 g in t o t sezonul, cu rezultate foarte bune.
F o r m u l a l u i F a r r a r : La
60 g polen se adaug5 150 g apg, apoi
300 g zahgr gi se freacg bine pfnii la
o completg amalgamare. Atunci s e
adaug5 incet 150 g fain3 d e soia degresatg, amestecind totul perfect. Se
obtin astfel 690 g de amestec, care
d a t albinelor sub form5 de turte,
puse sus, peste rame, sub podigor,
ajutii sii se creascii 5 000 d e albine
tinere. Cind polenul a fost rnai intljl
muiat cu apg caldii Intr-un vas, qi
numai dup5 aceea s-a adgugat siropul gata fgcut, rezultatele au fost
gi rnai bune.
F o r m u l a l u i H a y d a k : 100g
polen fmpreung cu 300 g f8inii d e
soia degresat5 se amestecg cu 800 g

HRANA ALBINELOR

231

HRANA ALBINELOR

sirop dens 'de zahir ficindu-se un tia lui, nu poate s l egaleze continualuat care se d i albinelor sub formi de tul gi substantele plsturii preparate
t u r t i . Cu un kg de t u r t l astfel prepa- de albine din polen. Plstura zdrorat5 se obtin 6 000 de albine tinere. bit6 gi f i c u t l pulbere, amestecati
e Hrdnirea stimulentd uscatd. Cer- cu miere ugor cristalizati, aga cum
cet6torul H a y d a k M . a fscut s-a a r i t a t rnai inainte, rimine cel
unele PncercZiri reugite de amestecuri mai bun fel de a ajuta albinele in
uscate de fiin6 soia, cu alte produse primivari cind le lipsegte p6stura
uscate; rezultatele fiind foarte ins- in stup.
In general substantele inlocuitoare
tructive sint redate in tabelul 2.
Rlloacltatea lllerltelor retete de amestecurl uscate contlntnd liilna sola asupra dezvoltiirli
colonlel de alblne

Substante adgugate
la faina de
pentru
hrana albinelor

Praf de lapte
Polen
Drojdie medicinal%
Drojdie o b i ~ n u i t i(praf)

c f t e celule
cu puiet
au capacit

1 273
1238
2 400
2 150

Eficacitatea substantelor de polen

Ctte celule cu
puiet deschis
Procentul de Procent total
mai erau la Total celule celule cu puiet a1 celulelor cu
terminarea
puiet capacit
cu
puiet
capacit
experientei
g i deschis
%

1 046
702
1 144
2 231

Din datele obtinute d e Haydac se

vede c i f5ina de soia in amestec cu
drojdia uscati determini o cregtere
de doui ori mai mare a puietului din
stup, decit atunci cind se amesteci
cu polen.
Dar stocajul de lungi d u r a t i a drojdiei fi micgoreaz6 eficacitatea. In
schimb dindu-se f6ina de drojdie cu
polen, rnai ales la sfirgitul celei de-a
doua gi a treia decad6 a experientei
s-a dovedit c i puietul crescut, a fost
d e patru ori'mai mare ca numir, fat6
de cel hrinit cu f i i n i de soia amestecati cu praf de lapte. De asemenea
fiina de soia degresat6 prin dizolvare
la temperaturi inalti qi uscatl, c i reia nu i se l a s i rnai mult de 5-7%
grisimi, este buni, rnai ales cind se
d i 'in amestec cu alte componente.
F l r 5 indoiali cri oricit de bun ar
fi inlocuitorul de polen gi combina-

2 324
1 940
3 584
3 845

1,o
2,o
2,o
1,7

1,2
1,o
1,o
2

de polen care se dau in hrana de stimulare, sint bune dacg se oferi albinelor in conformitate cu prescriptiile aritate rnai sus. Nu trebuie s6
se mireasci dozele de combinatii,
cici se poate ajunge la rezultate diametral opuse. De pildi, laptele din
care s-a scos smintini sau laptele
transformat in pulbere, nu trebuie s i
depigeasci proportia de 5% in diferite amestecuri, cici altfel devine
toxic pentru albine.
In timpul primriverii, pin5 apare
polenul nou in flori, rnai ales cind in
stup nu sint rezerve, albinele cautii
s6-1 inlocuiascri cu alte produse sau
compugi ce le gisesc sub formi de
pulbere naturals. Ele se agati de
orice bsnuiesc c i le-ar fi de folos in
aceasti directie. Autorul a vizut albine avind In cogulete pulbere f i n i
de la rumegugul unui fieristriiu, OF

HRANA ALBINELOR

232

praf d e cirbune, uneori t i argilii pulverizats, fsin5 d e la mori etc. Unele

din aceste substante au ceva hidrati
de carbon gi azotati in ele.
I I I . Hrdnirea medicamentoasd se
face atunci cfnd unele colonii prezinti unele semne cri ar fi bolnave
dup5 cum este cezul cu Nosemoza,
Constipa?ia, Diareea, Loca etc. V. n.
respective.
Hrinirea medicamentoasi se face
cu mare atentie. f n primul rind trebuie executate analizele d e laborator la probelede albine moarte luate
din stupii prisiicii, pentru a gti in fata
cirei boli ne aflim. Atunci se va aplica exact medicatia specific5 bolii
respective, medicatie care la albine se
dti o d a t i cu hrana, fie prin pulverizarea intregii colonii cu sirop medicamentos, ca apoi, albinele lingindu-se
reciproc s i ingereze medicamentul , fie
d a t direct in hrana pus5 in faguri,
sau in hrlinitoare.
f n s i ,si aceasti hran5 trebuie s5
a i b l yi componente care s i ajute medicamentului sii-gi atingii scopul. De
pildii, in nosemozii, unde se observl
c i albinelor le lipsesc rezervele de
corp gras, se vor adiuga neapirat siropului medicamentos gi substante proteice. Cum ins5 parazitului Nosema
apis, fn unele imprejuriri, fi convine
aceasti hranli, apicultorul va adiuga
in sirop gi substante care frfneazi evolutia planontilor gi merontilor V.n.
Nosemoza. Aceste substante sint vitaminele, care lor nu le convin deloc.
Deci in s'iropul cu medicamentul prescris se vor adiuga proteine dar gi suc
de legume, i n special suc de ceapi,
care are multe fitoncide yi vitamine.
Aceasti hr5nire va alterna cu ceaiurile medicamentoase, care dau rji ele
u n sprijin efectiv medicamentului specific din sirop.

I-IRI$CA

IV. Hrdnirea de atracfie Pn aer

liber se practici in anumite imprejurgri gi se face tocmai pentru a distrage albinele de la furtigag; d e
pildi, cfnd se face o extractie d e
miere intr-un timp in care nu se rnai
glsesc flori cu nectar, iar albinele il
caut5 oriunde. f n atari imprejuriri,
albinele sint atrase departe de stupin5 printr-o hrlnire cu sirop mult
diluat, aseminitor cu nectarul, sirop
ce se d i albinelor in adipitori.
V. Hrdnirea de dresaj se face
atunci cfnd se urm5regte polenizarea
unei anumite culturi cu ajutorul
albinelor. V.n. Dresajul albinelor.

HRIVCA griu negru, griu tiitirisc,

titarca, Fagopyrumsagiltatum (Gilib.)
sau Polygonum fagopyrum L. este o
plant5 de culturl agricoll care altiidata se cultiva gi la noi, pe suprafete
mult mai mari. Acum se mentine numai in nordul Moldovei. Planta face
parte din familia Polygonaceae cu
tulpina dreapt5, ramificat5, adeseori
de culoare rogie; are frunzele terminate printr-un virf ascutit gi lung;
florile sint roz sau albe, dispuse i n
raceme. Ele dau polen gi nectar. Fgr5
interventia de afar5 a albinelor sau
altor insecte, rimin multe flori sterile. f n schimb dupti observatiile cercetiitorilor, atunci cPnd intervin albinele, procentul de fecunditate poate
atinge 95%. Productia de miere la
hrigc5 este de circa 30-40
kg/ha.
Stupinile trebuie aduse cu putin
inainte ca sri fnfloreasc5 cultura, ciici
obignuit in prima jumitate a fnfloririi, productia d e nectar d 5 70% din
toata perioada, iar procentul de zahgr
este mai mare. Mierea nu este de o
calitate superioarii pentru consumul
direct, cici se prezinti viscoasi gi d e
culoare inchisl. In schimb se folosegte mult la prepararea turtei dulci,

HRUSKA FRANCISC

233

HYMENOPTERE

cgreia Pi d i o savoare deosebiti. De

Din acest mare ordin fac parte
asemenea, mierea, desi cu o prezen- albinele, furnicile, viespile, bondarii
tare nu prea aritoasi, are o valoare etc., care obignuit triiesc in asociatii
alimentari de prim ordin, cici anali- mai mult sau mai putin organizate.
zele au gisit c i in 100 g miere de hrig- La furnici gi albine s-a ajuns la forc5 se gisesc: vitamina C 2,s micro- marea instinctului de asociere gi de
grame, vitamina P P - 130 microgra- apirare pentru viata In colectivitate
' - 130 micrograme, precum si la o minunat5 organizare
me, vitamina IV
vitamina B, 62 micrograme. Florile a muncii, factori care au format gi
de hrigci dau mult polen care are un au cimentat coeziunea lor.
In cadrul Hymenopterelor albinele
fnsemnat procent de rutini, in proportie de 6,3%, ceea ce il face mult ciu- gi furnicile sint cele mai evoluate ca
t a t in preparatele farmaceutice. Api- ordine ~i arhitecturi. De pildai tercultorii care stau in preajma lanurilor mitele zburitoare igi fac locuin$ele cu
de hrigc5 gi se ocup5 cu colectarea etaje scobite in lemn sau p5mPnt.
polenului, vor p5stra produsul sepa- Cind folosesc pimintul la construirea
locuintei, il cimenteazi cu ajutorul
rat valorificindu-l ca atare.
Perioada de vegetatie a plantei unei salive, dindu-i o astfel de trilipin5 la inflorire este de 45-50
zile nicie, incit vremurile vitrege cu greu
gi infloregte timp de vase s i p t i - le pot distruge. Sint apoi furnicile
australiene, eutermele, precum gi termlni.
Cultura plantei reactioneazi bine la mitele din Africa, care-gi cl5desc cuibul de 4-5 m iniltime, de par adev5o agrotehnici superioaril.
rate sate. 0 alt5 specie de furnici
HRUSKA FRANCISC, 1819-1888, a produc chiar miere ca gi albinele, pe
inventat in 1865 extractorul de miere, care o depoziteazi Pn camere s5pate in
inventie care a deschis apiculturii mari p5mPnt. Acestea trgiesc Pn Mexic.
La mai toate Hymenopterele, mama
posibilititi de rentabilitate. Pins la
el fagurii se tiiau din rame gi se stor- coloniei ce se fecundeazi cu unul sau
ceau pentru a le scoate mierea, ceea citiva masculi este capabil5 3-4 ani
ce era o mare pierdere pentru apicultor s5 depuni o u i fecundate. La unele
furnici matca triiegte chiar 10 ani,
qi colonie.
asigurind colonia in toat5 aceastil duHUBER FRANCOIS, 1792-1894, ves- rat5 de timp cu noi generatii tinere.
t i t cercetgtor ?i entomolog elvetian, Ele au in general un instinct a1 ordicare degi igi pierduse vederea de tinir, nei ~i cur5teniei remarcabil gi chiar
a adincit mult problemele vietii albi- foarte dezvoltat la unele specii; astnelor, publielnd lucrgri de o mare fel furnicile se spa15 unele pe altele,
valoare gtiintific5, care gi azi slnt re- iar albinele nu permit nici cea mai
cunoscute ca atare. A fost ajutat in mici necurgtenie in stupul sau pe
opera aceasta de asistentul s5u Fr. Bur- corpul lor. Toate au un ascutit simt
a1 prevederii, adunindu-gi fn locuinte
nena.
hrana chiar mai mult dectt au nevoie.
HYMIENOPTEBE, sint insecte care fac
Simtul proportiilor este remarcaparte din ordinul cu acelagi nume, bil. Cel a1 directiei gi distantelor este
care fnseamni ,,cele cu aripi membra- exceptional gi precis. Este destul s5 se
migte un stup numai cu 10 cm din
noasecc

HYMENOPTERE

234

HYMENOPTERE

locul s5u, pentru ca albinele la rein- Acestea din urm5, ca s5 hrineascg

toarcere, s i tragi exact la locul ocu- puii cu lapte ce singure nu gi-1 pot
pat in spatiu de urdinig, fnainte ca produce, aya cum fac albinele, tin in
stupul s i fi fost deplasat. Furnicile furnicar, in spatii anume rezervate,
par& ar avea o busoli ce le-ar ar5ta nigte purici de frunzi care bine hrimereu buna directie de urmat, pe niti, excret5 un lapte, cu care fngridrumurile mereu paralele, cu unghiuri jesc qi cresc puietul in furnicar.
Masculii, la mai toate hymenopteperfect drepte, iar viespile qi albinele
fqi recunosc locuinta de la mari dep5r- rele sint fnzestrati cu organe sensoriale
foarte dezvoltate, pentru ca din det5ri.
pgrtare s5 simti femela qi deci impereInstinctul de asociere, cft qi eel de cherile s5 se faci intre perechi situate
atagament pentru colectivitate, este la distante mari.
remarcabil. Grija cea mai mare o au
Pe scurt, acestea sint caracteristipentru progeniturg, cici ea constituie cile generale ale ordinului Hymenopelementul de continuitate. De pildi o terelor, din care de-a lungul sutelor de
albini doici viziteaz5 larvele de 1 725 milioane de ani, s-a diferentiat gi alori fn 24 de ore, iar furnicile la fel. bina.

I A m A NEAGRA. V.n. N e g r u ~ .
IARBA SARPELUI, ochiul mitei, ochiul

veveritei, viperins, Echium vulgare

L. din fam. Boraginaceae este o plant5
vivace, erbacee una din cele mai
melifere. Tulpina sa, de la 0,50-1 m
este piiroasii, de culoare verde-inchis,
cu numeroase pete. Are frunzele in
form3 de lance cu marginile putin
p5roas.e. Florile sint dioice, poligame,
dispuse in raceme scurte, de culoare
albastr5-deschis5 citeodat5 rogii gi
chiar albicioase, cu cite cinci stamine; una din ele st5 putin orizontal, astfel cii albinele se agaz5 pe ea
gi pot cu uqurint5 sii ia nectarul din
adfncul corolei. Planta nu poate fi
fecundatii decit prin polenizare incruciqatii, c5ci obiqnuit anterele florii ajung la maturitate inaintea pistilului. Nectarul este secretat de glandele nectarifere situate ling5 ovar gi se
adun5 in fundul corolei in cantitgti
mari, mai ales in prima perioadii,
pin& la completa dezvoltare a pistilului. Cind culoarea roz a florilor
bate in albastru, floarea e matur5 qi
nu mai dii nectar. Conditiile meteorologice sfnt cele care determinii ca o
floare sii producg de la 0,3-9,O mg

nectar. Media productiei de nectar in

tot timpul sezonului se schimb5 In
raport de timp gi de perioada de vegetatie. fn unele locuri, la timp bun, o
floare produce 4,62 mg nectar, dar In
anii de secetii numai 2 mg. Nectarul
este limpede, incolor gi fiirii miros.
Concentratia de zahiir a nectarului
atinge o medie de 0,4 mg qi aceasta
in leg5turii cu conditiile atmosferice.
fn general nectarul florilor este mai
putin bogat in zahiir ca la alte plante;
totuqi procentul de zaharoz5 este superior. fat6 de alte zaharuri.
Productia de miere la ha este de
300-700 kg. I n timp de secetii gi cu
vinturi tari nectarul scade la jumiitate qi chiar mai mult. Produce mai
ales cind dup5 ploaie urmeazii zile
frumoase, cu nopti calde. fn asemenea perioade cintarul de control poate
cregte zilnic pin5 la 8 kg. In 1948,
la examenul de laborator fiicut la
I.C.Z. s-a constatat cB polenul de
iarba qarpelui a fost prezent fn proportie de 70% h t r - o probii de miere
provenitii din MBieru (N5siud) dovedind prin aceasta cii In ace1 an gi in
acea localitate floarea a oferit un
cuies predominant albinelor (C. Pe l i-

IERNAREA ALBINELOR

236

IERNAREA ALBINELOR

Pregltirile de iernare trebuie incepute din vreme, de la sfirgitul lunii

iulie prin completarea rezervelor de
hranl dac5 e nevoie gi apoi prin stimularea coloniilor in cazul lipsei d e
nectar in natur5, pentru a intra In
iarnti cu o populatie tin5rti.
La inceputul toamnei apicultorul
aranjeazc colonia, tinind seam5 d e
conditiile elementareprivitoare la stup,.
cPt gi la populatia ce-1 ocupl, hot5rind din vreme in ce fel vor fi iernati
stupii: afari, in interior, la ad5post,
mon). Perioada de inflorire este in pivnit5, in perdea de stuf, in cojoc
lung5 de aproape dou5 luni gi deci ea colectiv sau individual, c5ci mgsurile
compenseazi crizele de cules aplrute ce le va lua aranjarea coloniei pentru
fntre timp. fnflorirea incepe in prima iernare, diferti.
decad5 a lunii iunie qi tine pin5 la
Conditiile de iernare privitoare la
finele lunii august. Fiind o plantl cu stup:
mare putere de raspindire gi deci greu
Fundul, care trebuie sii fie mobil ca
de combitut, nu e recomandabilg in oricare pies5 component5 a lui, este
cultur5. Cum ins5 ea este foarte putin necesar s i a i M pe suprafala sa infepretentioas5, putind fi fns5mintati rioarl o mica placl d e tab15 pentru
gi in terenuri mai aride, uscate, pie- absorbtia umiditatii din stup in
troase, rezistind bine gi la secet5 acolo, timpul iernii, care se condenseazii
a r fi cazul s5 fie riisptnditil. Se numai in ace1 loc. In timpul iernii
fnsgrninteazii In rinduri distantate la aceastri umiditatea genereazg o stare
45 cm pentru a putea fi pragitl. f n de sllbire organicl a albinelor tinere a
cel de-a1 doilea an planta igi ia de- clror longevitate scade mult. De aseplina dezvoltare gi poate da 300menea, stuparul introduce pe fund o
400 kg sBmint5 la ha fiind folositri in foaie mobill de carton pentru control,
hrana p5sirilor de curte. R6mlne pe care sii nu acopere placa d e metal
teren multi ani. Planta mai are o pentru condensarea vaporilor. Carspecie asemEin5toare denurnit5 capul tonul poate fi uqor ret.ras d e citeva
pzrpelui, Echium rubrum (Jac.) Are ori In iarn5, scotind provizoriu reducfloarea roqie; este mai r a r l vi mai torul d e la urdiniq; se examineazg
slab& produc5toare de nectar (pin3 la rumegugul de cear5 c&zut pe el, cit
200 kglha).
qi albinele moarte, pentru a constata precis felul cum decurge ierLERNAREA ALBINELOR este una din narea.
cele mai fnsemnate preocupiiri ale
Dac5 stupul este de tip vertical,
stuparului. Este cunoscut c l , d u p l deci cu fundul reversibil, el trebuie
cum vor ierna albinele, mai bine, sau intors cu partea lui fngustl in sus
mai rgu, aga vor fi gi rezultatele anu- care rtimfne astfel pin5 la inceputul
lui urmgtor din punct d e vedere a1 marelui cules. fn felul acesta partea
siin&t&tiicoloniilor gi a1 recoltei ce o d e jos a ramelor se aflai mai aproape
vor da.
de suprafala fundului, ceea ce permite

IERNAREA ALBINELOR

237

multor albine care cad iarna din

ghem pe fund, s5 se poat5 urca din
nou pe faguri gi s5-gi gliseasc5 un
loc intre albinele ghemului.
Corpul stupului trebuie s5 aib5 peretii perfect fncheiati, f5r5 cr5pAturi
prin care s-ar strecura curenlii reci ai
iernii, c5ci acegtia sPnt cu mult rnai
primejdiogi decit un ger puternic. Un
curent rece este greu suportat de orice
organism, chiar gi atunci cind temperatura nu e prea coborit5. Vintul
fngspregte puterea gerului. V.n. Vintul.
Stupii, stind cu urdiniaul indreptat
spre sud-sud-vest, vor fi protejati la
exterior pe cei trei pereti, 15sfnd pe
cel frontal. f n interior va avea saltele
laterale, care p5streaz5 oarecum temperatura creat5 de razele solare ce
inc5lzesc peretele frontal. Cum stupii
au sclindura numai de 22 mm grosime,
colonia din interior este influentat5
In bine d e c5ldura solar5, in zilele
f5r5 vint si luminoase. Cind peretii au
sclndur5 groas5, sau stupii sint construiti cu pereti dubli, colonia nu
beneficiaz5 d e inciT1:leirea razelor solare
decit in m3sur5 foarte redus&.Culorile
lnchise cu care stupii sint vopsiti,
atrag razele solare, Pnc5lzind rnai bine
interiorul. Culoarea verde-inchis3 este
cea rnai atractivg.
Podiforul, fie c5 are o ramti incheiat5
i n care este fixat5 o foaie de placaj
sau o scindur5 de 1 cm grosime,fie
c5 este compus din rnai multe scinduri mobile, trebuie s5 acopere perfect suprafafa superioar5 a stupului.
Salteaua de paie sau d e papur5
presat5 este obligatoriu s5 acopere in
timpul iernii podigorul. In lipsa unei
saltele hine f5cut5, se pot infunda capacele stupilor cu paie.
Capacul stupului s5 fie ptisuit peste
corp ; este d e preferat ca el s5 fie telescopic, dep5gind cu citiva centimetri
exteriorul corpului de stup, pentru ca

IERNAREA ALBINELOR

apa din ploaie s5 curg5 ]direct jos,

f5r5 s5 se rnai preling5 pe pereti. Tabla de deasupra s3 nu aib5 giuri pe
unde apa ar pgtrunde in [interior;
ventilatoarele de sub plafon s5 fie
inchise cfnd este gerul mare.
Repartizarea ramelor i n stup fat5
d e pozitia urdinigului are gi ea insemngtate in iernarea albinelor; de pild5,
s-a constatat c5 atezarea ramelor i n
pat cald este mult mai favorabilii
pentru buna iernare a unei colonii
decit cea in pat rece, dar numai pin5
in luna aprilie. Agezarea in cuib a
fagurilor avind cantittiti variate d e
miere, are gi ea o anumit6 regulii.
V.n. Tehnica apicolci, luna octombrie.
Are insemnitate la stupii orizontali alegerea locului unde stuparul
hotirtiqte sit o~ganizezecuibul: spre
centrul stupului sau spre una din
margini.
Unii stupari prefer5 s5 lase cuibul
la mijloc incadrat d e dou5 diafragme
reductoare, dup5 care umple golurile
din dreapta si stinga cu materiale
termo-izolatoare. FBcind acest aranjament se pierd o treimc din binefrcerile inciilzirii razelor solare, despre
care s-a mai scris putin mai inainte.
0 miisurl practic5 privitcare la repartizarea fagurilor in cuib, este aceea
c5 din toamn5 colonia trebuie agezat5
pe faguri ceva rnai vechi, d e 2 ani,
c h i acegtia p5streazi4 mult rnai bine
c5ldura decit cei construiti in anul
curent. La repart izarea fagurilor in
cuibul d e iarn5 se va I3sa un spatiu
putin rnai larg intre faguri, cca. 13mm.
f n felul acesta num51ul albinelor pe
un interval este rnai mare, rnai der.8,
ele alc5tuindu-gi un ghem rnai compact.
1~2.peretele frontal se afl6 urdin$ul
mic sliperior care este, sau rotund, -cu
un diametru de 2,5 cm, sau longitudinal, de 6015 mm gi t5iat in lante-

IERNAREA ALBINELOR

238

IERNAREA ALBINELOR

tul din fatti a1 podigorului. Prin el se

Cercet5torul R o z o v a fticut o exeliminti vaporii de apti din interior. perient5 foarte concludentti ; prin comUrdinigul de jos se recomandg sB fie paratie, a urm6rit procesul de mortaliinchis in pariolda prea geroas3 a ier- tate a m6tcilor in timpul iernii, in ranii pin5 la inceputul lui februarie. port cu virsta lor gi a stabilit cti mtitFolosirea diafra:m?lor perfect etan- cile tinere de un an mor intr-un proye iarna, mgrginite lateral cu cite o cent de numai 274, cele de doi ani
foaie de cauciuc sau de pisll, au mare mor 2,9%, iar cele de trei ani, pin5 l a
insemngtate. Jos ele ating fundul, iar 10%. Starea de nelinigte ce o creeazti
sus inchid golul de sub podigor. Folo- moartea mtitcii in timpul iernii, duce
sind diafragmele mici care nu inchid adesea la imbolngvirea albinelor de
perfect golurile, aerul cald din spa- diare3, iar colonia iese din iarn5 foarte
tiul ocupat de colonie se strecoarg sltibit5.
dincolo de diafragmg. Acolo, dind
b. 0 popula?ie nurneroasd, tindrci
peste aerul rece, vaporii se conden- $i scinZitoasd in care cel putin o treime
seazti. Materialul izolator pus in golul din albine sint tinere, ngscute in
stupului ca s5 pzstreze oarecum cB1- toamnti, este o garantie de bung reudura se ud3 gi devine un bloc de git5 a iern5rii. CBldura ce o creeaz.5
o colonie puternicti este cu atit mai
gheatg
Conditiile de iernare privitoare la normal5 in iarng, cu cit populatia
este mai dens5 pe intervalele dintre
colonie
a. Matca tindrd, n.5scut3 spre sfir- rame, iar albinele sint mai numeroase
aitul varii prezint3 o sigurant3 in in stup. lntr-o astfel de situatie
plus pentru o bun3 iernare, c5ci ea nu hrana consumatg in colonia puternicti
numai cii depune un num3r mai mare va fi intr-o proportie mult mai mica
de oud in prim5varB fat5 de o mstcti ca raport, decit la o colonie slabti.
bgtrln6 gi obositl din anul precedent, S-au f3cut in aceastg privint5 multe
dar, una tin5r3 igi prelungegte ouatul experiente, gi s-a constatat c5 o comult spre sfiqitul toamnei. S-au v3- lonie redusti, de pildg, cu un num5r
zut mitci tinerz care depuneau activ de 2 500 de albine, adic.5 250 g alou5 chiar la jum5tatea lunii noiem- bine,consumg numai 100 g de miere
brie. fn felul aceata in primlvar5 mai putin decit una cu o populatie
vor fi un num5r insemnat de doici de 2.3 000 albine adic5 de 2 kg albune, cu glande faringiene care n-au binti. Consrimul de miere este in raintrat in functie din toamnl gi care port nu numai de necesitatea de hran5
vor hrtini din plin puietul, din care a organismelor, ci mai ales pentru
vor iegi albine viguroase gi rezistente. caloriile ce trupurile lor degajeazti
In afar5 de toate acestea, o matcti pentru mentinerea cgldurii ghemului.
tingr3 va relncepe curind ouatul dupti Deci cu cit numgrul de albine va fi
o scurtl perioadl de oprire, iar in mai mic, cu a t i t consumul proportiierni mni putin friguroase, mgtcile onal v a fi mai mare pentru compentinere ou3 nelntrerupt intr-un ritm sarea lipsei numgrului necesar de
incetinit. Cel mni insemnat ins5 dintre albine la mentinerea unei temperatonte avantajele acestei situatii este turi potrivite in ghem. 0 prim5 consec5, o matcg tin5rti d5 stuparului si- cintti a acestui consum insemnat va
guranta c5 va trece cu bine greutfitile fi epuizarea rezervelor qi uzarea
organismului albinelor. De aceea
unei ierni aspre.

TERNAREA ALBINELOR

239

iernarea coloniilor mediocre se face

agezind in acelagi stup dou5 colonii,
intre ele avind o diafragm5 etang5
denurnit5 gi diafragm5 oarb5, fiedin
scindur5, fie din pinzii dub15 metalic5.
f n felul acesta consumul este mult
mai redus pe unitate, iar coloniile
igi imprumut5 reciproc ciildura, iegind din iarn5 viguroase.
Intre conditiile bunei iern5ri :a
unei colonii se enumerci gi tineretea
majorit5tii albinelor din colectivitate. Cu cit acesteavor fi rnai numeroase,
n5scute in toamn5 f5r5 s5 fi luat parte
la hr5nirea puietului din cuib, cu
a t i t tesutul lor gras este mai bogat In
proteine, vitalitatea lor este rnai mare,
iar secretia glandelor intestinale ce
produce catalaz5 este mai abundent5,
gi in consecint5, reziduurile intestinului gros acumulate acolo vor fi neutralizate d e aceste secretii glandulare.
In privinta stingtgtii albinelor pent r u perioada d e iernare, este bine ca
apicultorul s5 previnii bolile molipsitoare, trimitind spre sfirgitul verii la
laboratorul de analize regional probe
d e albine moarte gi vii d e la stupii
respectivi, pentru a gti dac5 nu cumva
sint bolnave de nosemoz5. fn caz afirmativ, se face la sfirgitul verii tratamentul specific cu Fumidil B pentru
nosemoz5; coloniilor ce au fost in
ultimele luni bolnave d e loca european5 li se d 5 streptcmicin5, pe cind
celor cu loca american5 sulfatiazol.
V.n. Loca. f n acelagi timp, apicultorul ia toate m5surile igienice prescrise
V.n. Bolile albinelor.
c. 0 just6 proportie Entre puferea
coloniei gi capacitalea slupului trebuie sil fie o preocupare insemnat5 a
stuparului la orfnduirea stupilor pent r u iernare. 0 colonie Itisat5 s5 ierneze in largul stupului, far5 a fi proportionat5 gi limitat5 cu o diafragm 5 reductoare, va suferi mult fn

IERNAREA ALBINELOR

Rcstringerea unei colonii mediocre

la o margine a stupului y.i orjnduirea
l~raneipentru iernare

timpul iernii de frig gi de umezealti,

in afar5 de faptul c5 va consuma mult5
hran5, ceea ce va fi In detrimentul
s5ntitStii albinelor. Aprecierea just5 a
num5rului d e faguri ce-i va ocupa
ghemul coloniei fn iarnii se face ugor
dac5 fntr-o dimineat5 rece din septembrie se deschid stupii gi se numtir 5 ramele ocupate d e colonia respectiv5. Se va tine seam5 c5 o insemnat5
parte din aceste albine, fiind albine
d e var5, obosite gi uzate, vor pieri
curfnd. La agezarea coloniei pentru
iernare vor fi 15sate numai dou5 treimi din numtirul ramelor gtisite ocupate in octombrie. Numai astfel ghemu], ocupind spatiul strict neceaar
pentru o bun5 iernare, va radia din
centrul sgu telmic spre margini atfta
c5ldur5 incit albinele ce-1 inconjoaril
sti aib5 o temperaturti cmbiant5 de
cel putin
7,2"C. Radierea ctildurii
ghemului va incllzi putin gi diafragma reductoare, f5r& ca ~5 se produe5 condensare d e v a ~ o r icare creeazil umiditate in stup.
d . 0 hran6 tmbelgugai6 gi de bun6
calitate le trebuie albinelor pentru o
bun5 iernare. Hrana trebuie sil fie
bine repartizatti pe faguri, incft colonia s l nu fie nevoitti sB: se deplaseze

IERNAREA ALBINELOR

240

Restringcrea cuibului i n mijlocul

stupnlui si llrana de iernare
prea mult in timpul iernii sprc fagurii vecini.
f n t r - a d e v ~ r ,fie stupul cit de bun
9i c d l d u r o ~ populatia
,
cit de numeroasci, cu albine cit d e tinere g i siincitoase,
dacci in faguri lipsegte mierea si piistura ori siropul dens de zahcir d a t spre
sfirgitul verii, colonin va 'pieri. 0
ram&cu polen, sau $i msi b i ~ i edouci,
puse in d r e ~ p t a~i in stinga celor mijlocage, vor ajuta mult 1 i i estinderea
in iarn5 a puictului. f n stupii multietajati pot f i Idsate 3-4 rame cu pcisturci. Apicultorii canadieni calclrleaz6
c5 pentru o bung iernare a unei colonii ce ouupil intregul corp inferior a1
unui stup L ~ n g a t r o t h , sint necesari
30 d m v e p5sturci in cuib.
Ramele cu p5sturg nu se vor pune
niciodat6 spre marginile stupului,
ccici acolo se muceg5iesc. In cazul
lipsei piisturii in cuibul de iarn5,
albinele iai consum5 lpropriile lor

IERNAREA ALBINELOR

proteine acumulate toamna sub form5

dc tesn t p a s . Acest autoconsum le
uzeaz5 lintr-o mssurii foarte mare,
incit dup8 iesirea din iarn5 cle mai
tr8iesc putin.
0 exagerat5 econornie, riiu intcleasA, $i zgircenia s t ~ ~ l ) a r u l ucare
i,
lasci
rezerve mici de hranci in stup se va
rgsfringe asupra viitorului cuib; acolo
puietul nu se va inmnlti, c5ci matca
este insuficient Iirdnitci iar rezultatul
final a1 anului viitor se r a solda cu o
product ie micci. Coloniile puternice,
;.are ocup5 zece intervale. vor avea o
rczervg de cite 25-30 kg hranci.
Nu este ins5 nccesar sii se lase toatci
rczerva aceasta de hran6, cind colonia
nu acoper5 bine cel putin 10-11 rame. 0 parte d i n fagurii cu miere $ i
pilstur5 se piistreazs int'r-un dulap, cu
condit,ia ca in primele zile ale prim6verii sS se introducd d e o d a t j patru
faguri cu miere; restul se fnloseste
pe parcurs, in mdsura nevoilor.
St,uparii din alte t j r i las5 coloniilor puternice pe 12 faguri ping la
35-50 kg mierc adic5 u n corp intreg
de stup multietajat plus ce mai este
in 1,cuibul d e ljos. Din observatiile
izvorite din practica mai multor ani
s-a constatat (c5 (media consumului
de 11ran:i in timpul iernii este in jurul
a 6,s 1kg miere. Conform unor recomandilri mai vechi in stup nu se 1%-

Consumul d e miere En raport

de temperatura din afara stupului In cursul unui an, exprimat in calorii-zahEir:
I - consumul pe un a n ; 2 - nevoia pe l u n i ; 3 - puterea colonlei;
4 - media temperaturii lunare
(A.

B il d e 1)

IERNAREA ALBINELOR

241

sau de loc faguri cu p6stur6. La controlul de fond, primiivara se g6sea putin

puiet, deqi in stup se 1 b a cite 24-25
kg miere. f n 1956 s-au llsat in stup
doi faguri cu p5stur6. Rezultatul
m b u r l r i i suprafetelor ocupate de puiet in prim5vara urmiitoare (1957) au
fost extrem de convingGtoare, in sprijinul acestei practici.
Obignuit se va socoti c l o colonie
puternicii are nevoie de 7-8 kg miere
mai mult decit una mediocrl. De
asemenea, calitatea mierii este una din
conditiile principale ale unei bune
ierngri. De aceea se impune ca totdeauna mierea ce se lass albinelor
pentru iarn6 s6 proving de la primul
cules principal gi s6 nu fie cristalizatl.
Acolo unde a fost un cules de miere
de man& este recomandabil s& se
fac6 fnc6 din toamnl, analiza mierii
din faguri. V.n. Analiza mierii, cSci e
posibil ca pe fundul celulelor sG se
g6seasc6 depozitatl miere de calitate
inferioar6 cum ar fi mierea de manii,
care va provoca pieirea multor colonii.
e. Aerisirea are qi ea o mare insemngtate. Albinele din ghemul de iernare au nevoie de aer curat cu a t l t
mai mult cu cit in cuib a a p l r u t puiet.
A m b r u s t e r a calculat c5 printr-un
urdinig micqorat pentru iernare, cu un
orificiu de 10 cm2, p5trund in stup
100 m3 aer pe or6. V.n. Aerul.
Cind stupii sint agezati in adipost
pentru iernare, ceea ce nu se recomand5-in conditiile tEIrii noastre, trebuie organizatii o aerisire gi mai activ6, f5rl saltea d e a s ~ p r apodigorului,
cu orificiile de ventilatie de la capac
deschise, c5ci altfel vaporii de apii nu
pot fi eliminati normal. Atunci ei se
vor condensa pe peretii interiori a i
stupului, mentintnd o excesivg umiditate, care este inamicul cel mai de
temnt a1 unei bune iernilri. Deaceea,
1n adiipost, urdinigul de jos st% in

IERNAREA ALBINEI.OR

intregime deschis, avind instalat grgtarul preventiv contra goarecilor; urdinigul de sus va fi, de asemenea deschis, pe acolo se strecoarl vaporii d e
ap6 eliminati prin respiratia albinelor. Pentru stupii ce ierneaz6 afar5
trebuie luate mSsuri ca functionarea
acestui mic urdiniq superior s l fie
efectivii yi in toat5 perioada ierngrii.
Acestora trebuie s6 li se dea o atentie mai mare, ciici urdinigul superior
se poate Pnfunda cu gheatil format6
din vaporii ce se eliminil prin el.
Dac5 acest urdinig mic s-a obturat,
apicultorul , lucrind cu mult6 atentie
gi f l r l zgomot, trebuie sii topeascii
gheata cu flacgra mic5 a unei llmpi
de benzin6 sau cu un fier fierbinte.
Iat6 importanta practic6 a acestui
fenomen argtatti prin allturatul desen
dupg A. Biidel:
1. Repartitia umezelii, dup6 o noapt e de iarnti rece -4"C, Intr-un interval
ocupat de albine, dimineata la ora
9,30.
2. Fluctuatia umezelii dintr-un interval de albine, cind la ora 11,30
temperatura cregte la +1I0C.
De aici se poate constata cG deqi
umiditatea relativl dimineata, la ora
9, este de loo%, totugi umiditatea din
stup nu atinge decit valori maxime
de 50%. La ora 11,30 temperatura

Distributia umiditittii in spatiul

dintre faguri, dupit cregterea continutului de vapori 'In atmosfera exterioarg stupului, in iarn3
(A. B i i d e I)

IERNAREA ALBINELOR

242

Conditiile de umiditate in spatiul

dintre faguri, dupa c r e ~ t e r e acontinutului dc vapori In almosfera
exterioar; stupului, in iarnd
(A. B ti d e 1 )

Diagram? oscilabiei continutului

in vapori de ap5 a aerului in
atrnosfera interioaril $i exterioars
a stupului
( A . B i i d e 1)

exterioarii atinge gC, umiditatea exterioarii este d e numai 69%, totugi

umiditatea interioarii, En locurile unde
era inainte 50% ajunge la 90-100%
gi deci in aceste ultime locuri se produce umezealii prin precipitarea vaporilor.
In diagrama oscilatiei umiditiitii
se ohserv6 cum la cea rnai micii cregtere d e umiditate din exterior primiivara, in stup se produce o rapids cregtere de umiditate.
Din cele relatate anterior gi demonstrate prin date gtiintifice, rezultil cii
umiditatea este periculoasil rnai ales
primavara qi toamna, cind timpul se
incglzegte dupci o noapte rnai rece.
Atunci se produce mai ales umezealii
fn stup, datorit6 faptului cci temperatura d i n el cregte rnai incet decft
cea d e la exterior. Astfel se produce,
ca urmare a piitrunderii din exterior

IERNAKFR

A L ~ L O R

a aerului cald in stup, o condensare in

piirtile reci ale acestuia, producindu-se
iimidit ate.
f . L i n i s l ~ a clcsLioir;ilii a coloniei
estc o conditie tie marc in~emncit~ate
pentru o buns iernare. Orice zgomot
~i vibrafii prea mari nclinigtesc albinele care stau in ghem. Un soarece
care circulR in voie prin stup, o cioclinitoare ce hate in pere?,ii stupului;
mirosuri puternice tle gaz, benzinii
etc.; un atelier industrial in direct5
apropierc a camerci de iernare; tiiierea Icmnelor in sala vecin5; o strad5,
prca circulatri de vehicule grcle d i n
imediata apropierc a ndiipostului; vizitele dese ale stuparului gi ciocgnirea
in peretii stupului pentru a auzi reactia coloniei etc., sint cauze care determinil nelinigtea ei. Totuqi sint imprejuriiri cind coloniile nu se nelinigtesc
de anumite zgomote gi vibratii chiar puternice - cu care ele s-au
obignuit cu timpul. Este cazul multor
stupini din apropierea ciiilor ferate,
unde la ore anumite trec zeci de trenuri care transmit vibratiile prin piimint coloniilor d i n stupi. Zgomotul
acesta lass nepiisiitoare albinele obisnuite cu ele, pe cind u n soarece intrat
in stup le pune permanent in stare d e
alarmii. Zgomotele neohignuite din
stup sau dinafarii, determinii albinele
la u n consum rnai mare d e hranci din
faguri ; ciildura din ghem va urca peste
normal; se va transforma fn rapori,
fagurii \.or mucegiii, piistura se va altera, mierea se va in6cri si colonia v a
suferi d e diaree ori alte boli. Dacci
stupii sint tinuti in adlipost, ferestrele
se acoperil, ciici lumina nelinigtegte
albinele. In adiipost se intrii numai
cu felinar rogu, a cjrui lumin5 diluzii
nu le nelinistegte.
g. Pierderile din iarnci sint rnai reduse atunci cind s-au respectat toate
indicatiile date rnai sus. Ele se limi-

IERMAREA ALBINELOR

243

teaz5 numai la mortalitatea normal5

a albinelor rnai bgtrine, care nu au
gierit inc5 din toamn5. In mod obi$nuit, in martie, cind albinele igi reincep activitatea gi se face revizia sumar5 gi cur5tarea fundurilor, nu trebuie s5 se g5seascri rnai mult de un
pahar de albine moarte la fiecare stup.
Acolo unde mortalitatea este rnai mare, apicultorul trebuie s5 studieze cauzele atent qi s5 ia miisuri.
Se intimplg ins5 sri moarri chiar colonii intregi, de care stuparul este
~tispunztitor intr-o oarecare m5surti.
Aga se Pntimpll cind albinele au fost
lasate ftir5 hran5 sau cu prea putins;
sau atunci cind in toamnii matca era
moarti gi stuparul nu a observat; sau
cind in faguri a fost miere d e man5 yi
e l nu a f5cut analiza mierii; ori atunci
cind hrana a fost r5u distribuit5 pe
faguri, iar frigul le-a surprins $i nu au
mai putut trece spre cei cu miere, de
al5turi.
Se socotesc drept pierderi normale
9i justificate u n procent de 2-3%.
T o t ce depriyeyte acest procent este
numai din vina stuparului. Este drept
c 5 nosemoza face multe victime in
timpul iernii. Din 1958 ins5 stuparii
a u gi contra acestei boli o arm5 de luptii a t i t profilacticg, cit gi curativri $i
deci nu trebuie s i rnai piard5 colonii
in timpul iernii din cauza ei. V.n.
Nosemoza .
Iernarea afar&este cea rnai indicat5
pentru albinele ttirii noastre ctici rareori termometrul coboar5 sub -18C
pin5 la -25"C, iar gerul nu are o durat6
d e timp prea mare, ci doar 2-3 s i p t5mini. Bineinteles trebuie luate toat e m5surile de prevedere indicate rnai
sus gi in plus se vor lua gi misuri d e
aptirare exterioari a stupului. Aceasta
se face aplicind urmitoarele mijloace
pentru agezarea in cojoc individual :

IERNAREA ALBINELOR

Cojoc individual
cu carton gudronat
(C)rosl

Pall)

Se fixeaz5 la peretii laterali gi spate

cite o pern5 de papurti (ferit5 de ploaie
in partea de sus) sau numai la peretele
de la r5sririt gi spate dacii colonia ierneaz5 ling5 peretele dinspre apus. f n
lipsa lor stupul se inconjoar5 cu carton
gudronat, umplind golul cu frunze
uscate; peretele din fat5 r5mine neacoperit, deci f5r6 aceastii protectie.
S-au fticut experiente cu diferite metode de jernare; coloniile astfel preg5tite pentru iernare au avut cea rnai
mic5 mortalitate in comparatie cu alte
metode, puietul cel rnai extins pe rame
yi consumul cel rnai redus de hran5.
Iernarea afar5 se face ?i in cojoc colectiv. Stupii din prisacg se adun5 in
rinduri de cite 10-15, unul ling6 altul, a ~ e z a t ipe soclurile lor la o iniil-

Cojoc individual cu perne de paie la exteriorul stupului

IERNAREA ALBINELOR

244

time de 50 cm de la pimfnt, cu urdinigul de sus deschis. f n felul acesta

curentii cei rnai reci de aer care circul5
in special la suprafata ptimintului,
pin5 la 50 cm, nu ating urdinigul superior, iar coloniile sint ferite de ei.
Sub postament se indeas5 paie sau
frunze uscate. fnspre peretele nordic
a1 grupului de stupi se face o ap5r5toare din gard impletit contra vinturilor, ori din coceni de porumb sau bete
de floarea-soarelui; intre acest gard
protector gi peretii din spate ai stupilor se indeasl paie. Pe deasupra capacelor se pune un strat gros de paie
peste care se intinde o foaie de carton
gudronat, care este prins in gipci de
capace sau de corpul stupilor. Stupii
r5mln descoperiti numai la peretele
frontal.
Cojocul colectiv este un mijloc foart e practic gi ieftin, iar albinele ierneaz5 bine, fiind ap5rate contra frigului,
profitind gi de zilele cind soarele, inc5lzind o parte a peretelui ,frontal,
rgspindegte in interior o cHldur5 favorabil5 extinderii puietului.
f n cojoc colectiv, se a d u n l cel mult
patru stupi la un loc. Cu multi sau
putini stupi, neajunsul acestui sistem
de iernare apare de cum se desprim6vgreazfi, c5ci stupii din cojocul colect i v trebuie s5-gi reia locul lor in prisac5, dup5 ce au fost despachetati gi
rsspinditi pe locurile respective. Atunci apicultorul este nevoit ss-i apere
de r5celile de prim5var5, care sint rnai
periculoase chiar decit cele din iarn5,
pentru ca s5 se dezvolte bine cuibul.
Cei care au iernat ins5 fn cojoc individual, r5mln tot aga, rnai departe,
fmpachetati pe locul lor pin5 apare
timpul cald, iar cuibul nu se rnai poate
resimti de variatiile temperaturii prim5verilor capricioase. Autorul aplic5
maltelute de papur5 sau paie la peretii
exteriori, in afar5 de cel frontal. Sal-

IERNAREA ALBINELOR

telutele sint fixate cu cite dou5 gipci

ferite de ploaie cu figii de carton gudronat agezate sus.
Cunoscutul cercet5tor sovietic Ab r i G o S o V, care este un hotgrih
ap5r5tor a1 ierngrilor afar5 in U.R.S.Sunde iarna este aspr5, ajunge la concluzia c5 gi consumul de miere ar fi mult
rnai mic afar5, decit la iernarea in
adgpost. Chiar gi apicultorii sovietici
din Nord care au ierni mult mai
geroase gi lungi, au Pnceput 85 ierneze
stupii afar5, constatind cii au - in
felul acesta - albine mult rnai sinstoase. Stupii iernati afar&, cu o bun5
apgrare cxterioarg, s-au dovedit c6 au
in prim5var5 colonii foarte vioaie, cu
putine reziduuri intestinale, fac zbor
de cur5tenie inaintea celor ce au iernat
in ad5post gi au mult puiet. De asemenea longevitatea albinelor acestora
a fost rnai mare fat5 de albinele iernate in adGpost, tr5ind cu 10-12 zile
mai mult.
f n general, autorii r o m h i gi strgini
sint unanim de p5rere c6 iernarea s5
se fac6 afar5, chiar in ierni gi localit$ti friguroase, cu conditia ca stupii
s6 fie puternici, cu hran5 indestultitoare gi de bun5 calitate, feriti de vinturi tari gi bine ad5postiti la exterior
gi in interior. Chiar gi autorii care au
constatat c6 acele colonii care au iermat afar5 consum5 ceva rnai mult din
rezervele lor de hranti, sustin gi ei iernarea afar5 g5sind c5 tocmai datoritg
acestui surplus de consum, coloniile
ies rnai bine din iarnii, pornind din
vreme la organizarea cuibului.
Iernarea fn adZipost, camere, pivni!el nu este reccmandebil5. Daci sovieticii qi canadienii ielneaz5 stupii
afara cu bune rezultate, chiar gi Pn
regiunile ceva rnai nordice, cu a t i t
rnai putin la noi nu rnai trebuie practicat6 aceast5 invechit5 metodit. S-a
obselvat cri in special colcniile puter-

IERNAREA ALBINELOR

245

nice sfnt cele care suferl rnai mult

la iernarea fn ad8post. Nucleele fn
schimb e bine s i ierneze fn interior.
Din cele expuse mai sus, se vede
clar insemnltatea mare ce o are pentru viata coloniei gi viitorul ei, felul
iernlrii.
fncepind cu a doua jum5tate a lunii
septembrie, d u p l ce hrinirea de stimulare s-a terminat, stuparul va fi
preocupat de aceste pregitiri. V.n.
Tehnica apicold, luna octombrie. Atunci cind frigul a sosit, el le d5 ultimele fngrijiri de moment. Pentru completare V.n. Matca, iernarea m5tcilor
disponibile, pistrarea peste iarn5 a
nucleelor.
Iernarea cu Pnctilzire electric6 este
inc5 In stadiu experimental. In stupin5 nu se va folosi curentul electric
ca surs5 de c8lduri in timpul iernii ci
ln timpul primlverilor reci, cind cuibul nu trebuie s5 fie influentat in r i u
de rlciri brugte.
Acest mod de iernare nu este pus
incl la punct, cici sfnt aspecte care
nu au fost suficient studiate. Cine doregte s5 se ocupe de aceast5 problem5
este bine s5 retina c5 in timpul iernii
temperatura cea rnai bun5 fn stup este
d e 0-2C. Restul trebuie s5 fie inc5lzit de albine, adic5 pin3 la temperatura pe care o apreciazi ele ca optimi
pentru o perioadi de timp d a t i . Iri
cazul in care se depigegte temperatura
amintiti, fncepe dezvoltarea extrem
de timpurie a puietului cu unele consecinte ce pot fi gi neplhute.
Curentul electric sc poate folosi la
iernarea albinelor sub a l t l forms; stupii se pun la adipost, unde, prin dispozitive de aer conditionat reglate cu
ajutorul curentului electric se pgstreazl o temperaturl ce se mentine
lntre 0" ping la cel mult +2OC. Conaumul este mic, clci el se repartizeaz5
la un numlr mare de colonii cit fncap

INABUgIRE.4

intr-un astfel de ad5post. Acolo i n

mod obignuit iernile sint rnai aspre,
rnai friguroase.

INABU~IREAsau asfixierea albinelor, este provocatti de apicultor pentru

fnllturarea primejdiei rispindirii bolilor molipsitoare, ori chiar albinele
singure se asfixiaz3 in anumite fmprejur5ri.
f n primul caz, operatia se face astfel: seara, cfnd toate albinele au venit
de la cimp, se inchide urdinigul, se:
face un loc go1 in mijlocul cuibului qi
se asfixiazti colonia cu bioxid de sulf,.
folosind un afum5tor special. V.n.
Afumcitorul de sulf.
In lipsa unui afum5tor de sulf in$bugirea se poate face foarte simplu in
felul urm5tor: se despic5 la un cap5t
2-3 betigoare; fn despic8turl se introduce cite o meg5 cu sulf, din cele
cu care se sulfureaz5 butoaiele pentru
vin; capetele opuse ale betigoarelor
se infig in pimfnt; se pune un corp go1
de stup deasupra lor ca s5 le cuprind5 ;
se d 5 foc imediat megei agezindu-se
peste corpul go1 pe cel cu albinele ce
acoperi fagurii, albine care urmeaz5
s i fie insbugite. Stupul se acoperi bine
cu o p5tur5 groas5 ca s;i nu scape afar5
vapori de sulf.
0 alt5 form5 de asfixiere proprie albinelor, are loc in timpul transportului stupilor cu faguri plini cu miers
lfecip5citii, sau clnd stupul a fost uitat
prea mult timp inchis, rnai ales cfnd
colonia este puternicg, iar ziua prea
c5lduroas5. f n atari situatii albinelenelinigtite se alimenteazil cu mult5
miere. Atunci temperatura corporal5
cregte ; evaporatia surplusului de ap5
din mierea consumatl se face intens
in stup. Albinele transpirii abundent,
in schimb stigmele toracice ale aparatului respirator nu mai funcfioneazg
normal; aerul nu rnai pltrunde sufi-

INCHIRCIREA ALBINELOR

246

cient in sacii de respirat ai insectei;

axigenul din stup scade sub 5 % ; bioxidul d e carbon cregte cantitativ gi
nu poate fi evacuat normal, ccici urdinigul este inchis. f n aceastg situatie,
a t i t albinele cit gi puietul se asfixiazg.
f n special puietul are foarte mult d e
suferit. Sub actiunea c6ldurii interioare care urc5 la peste 60", fagurii incep
:s5 se fnmoaie, se d5rim6, mierea curge
. ~ nciclciiegte
i
ultimele albine ce mai
riimgseserg in viati3 incit ele mor prin
asfixiere. Coloniile cele mai puternice
.cad primele victime.
Asfixierea mcitcii este mijlocul obignuit prin care albinele Igi suprim5
matca, sau orice matcci strciing a r int r a in stup gi nu-i acceptat5 d e ele.
V.n. Matca, moarte accidentalg.

INCHIRCIREA
ALBINELOR sau chelirea a cgrei origine este incg necunos.cutti este o boa15 pentru care degi se fac
intense cercetgri de laborator, agentul
etiologic nu a fost inc5 descoperit gi
.deci gi combaterea lui este frinatg. Se
pare cZi afirmatiile unor autori cum c5
boala se datoregte unui polen toxic la fel ca la boala de mai - a r avea
oarecare temei.
Boala se prezintci la inceput, dupg
cercetgrile bacteriologilor, ca o paralizie a centrilor nervogi din torace, in
special din mezotorax, trecind apoi la
abdomen gi prinzind cu incetul toat8
.suprafata corpului. Albina bolnavg
incepe s5 se innegreascg din ce Pn ce
m a i mult, pin5 ce ajunge la un negru
lucios. S-au v5zut albine cu paralizii
partiale, avind o mare agitatie a membrelor neatinse incti ori o intepenire a
antenelor a1 cgror scapel se innegregte ;
la altele antenele se string in form5
.de covrig. Albina bolnavg 'Incepe s5
.3e fnchirceasc5 cfte putin, pierzind gi
p5ml d e pe corp, d e unde ii vine gi
denumirea de ,,fnchircirea gi chelirea

INCRUCI$ARE

albinelor". Desigur c5 microbii sau

toxinele din organism atacti gi foliculii pilogi uscindu-i.
La inceputul bolii albinele atinse
nu pot recolta polenul c5ci picioarele
nu mai functioneazci normal ; ele abia
vin din cimp cu putin polen prins de
perigorii toracelui. Apoi boala se agraveazg, iar albinele mor.
Cele stingtoase, ce stau straja la urdinig, nu primesc in stup pe cele cu
semne de boalg, respingindu-le de la
intrare.
Apicultorul va urm6ri atent albinele care sfnt indepgrtate s5 intre pe
urdinig gi dacg ele se prezintti cu defecte organice, cu mici paralizii sau
chelirea corpului, va lua m6suri preventive d e dezinfectare a stupului qi
alte mrisuri aga cum se aratg in combaterea preventivg la Bolile a2binelor7
c5ci nu se gtie Pncti precis dacg boala
este microbianil, ori fenomenele descrise sint cauza unei intoxicatii, aga
cum s-a artitat rnai sus.
~NCRUCI#ARE. Prin incmcigare se
fntelege imperecherea dintre animale
apartinind unor rase diferite. De asemenea, notiunea de incrucigare se folosegte gi pentru a indica Pmperecherea
animalelor din aceeagi rasg, ins5 apartinind unor linii diferite V.n. Hibridare. Dar din punct de vedere zootehnic, notiunea d e fncrucigare este cu
totul improprie spre a fi folositii in
acest ultim sens.
La timpul stiu, Darwin a constatat
c5 produgii rezultati din fncrucigare
aveau o vitalitate sporitti, cigtigau
deci o calitate suplimentarg: heterozisul sau puterea hibrid&. E l este sub
aspectul rezultatelor, contrariul consangvinittitii, cgci mtiregte vitalitatea
generalg, vigoarea, dezvoltarea .gi productivitatea.

Vitalitatea este o insugire esential5

vorabili din mediul inconjuritor, organisme rnai rezistente, vitalitate sposervatismul ereditar f5r5 a fi conditio- r i t l , capacitate de asimilare rnai manat5 de acesta. Observatii indelungate re, boli rnai putine, influente defavoau permis biologilor s5 trag6 concluzia rabile rnai putin resimtite etc.
c5 vitalitatea ia nagtere in momentul
- 0 alt5 problem5 important5 este
fecundgrii, ca urmare a procesului de modul oarecum deosebit in care se
contopire a celor dou5 celule sexuale, face transmiterea caracterelor in funcadic5 in momentul form5rii unei sin- tie de sex. Astfel un caracter se transgure celule (a zigotului). Deci vitali- mite in descendent5 rnai cu putere
tatea nu este un factor ereditar, totugi de c5tre mam5, iar alt caracter de c5aceste dou5 insugiri esenliale ale orga- tre tat5, neexistind ins5 fn aceast5
nismului - ereditate gi vitalitate - privintai o egalitate aritmetic5. Orgase afl5 fntr-o interdependent5 relativ nismul matern exercit5 o influent5
strins5. Cu cit celulele sexuale sfnt sporitci, fiindc5 pe ling5 bagajul erernai diferite din punct de vedere ere- ditar a1 ovulului, care este considerat
ditar, cu a t i t este rnai mare vitalitatea egal cu cel surprins in spermatozoid,
noului organism gi fn consecint5 ele nu poate fi trecut cu vederea nici
apar ca insugiri contradictorii. Deci rolul substantelor nutritive sau acuinmultind albinele in cadrul unei linii mulate in ou gi care au fost formate.
ameliorate, vitalitatea produgilor sca- aproape fn intregime de organismul
de, in schimb conservatismul ereditar mamei.
- La albine rnai exist5 ins5 gi o
cregte gi invers.
La albine vitalitatea este exprimat5 alt5 categorie de influente gi anume,
cele cauzate de substantele nutritive
prin urmgtoarele insugiri :
- 0 intensificare a proceselor bio- pe care larva le primegte spre a se dezlogice din organism datorit5 cregterii volta in albin5 maturii. Aceste submetabolismului. Cu cit aceste procese stante sint produse de lucr5toare gi i n
se desf5goar5 cu o energie rnai mare, final calitatea lor e un rezultat a1 totacu a t i t gi vitalitatea este rnai mare. lit5tii calitltilor coloniei de albine
- 0 capacitate sporit5 a organis- privit5 ca o unitate biologic&. Starea
mului d e a se modifica gi adapta la coloniei doic5 cresc5toare, vitalitatea
conditiile variabile ale mediului in- ei, se va reflecta in calitatea hranei
conjurltor. Aceasti5 ,,adaptabilitateU d a t l larvelor, care va cauza apoi dezeste mult rnai important5 la albine volt5ri diferite din punct de vedere
declt la celelalte animale, fiindc5 calitativ, fapt ce se va &fringe in
obiectul final de ameliorat nu este final asupra productivit5tii materiaindividul (matc5, trintori etc.), ci lului biologic produs. La cregterea matcolonia de albine privit5 ca unitate cilor, colonia, prin cresc5toarele d e
biologicl, format5 in majoritate co- larve, igi exercitA deci influenla ei
virgitoare din indivizi lipsiti de v i a t l incontestabill.
Acest fenomen a1 predominantei
sexual5, din albine lucr5toare. D u p i
comportamentul lor judeclm in final, ereditltii materne, sub dubla fnf5ticalitativ gi cantitativ, caracterul co- gare relevatl, hrana cuprins5 in ou5
loniei respective.
gi apoi cea d a t l larvelor are o mare
- 0 cit rnai bung rezistents a orga- important5 practic5 la lucrtirile de senismului la conditiile factorilor nefa- lectie, hibridare gi incruckare. Ea n e

a organismului, strlns legat5 de con-

permite adesea s5 prevenim, sau chiar re ins5, aceasti tendint5 de a roi ces 5 modific5m un caracter nedorit, In deazl qi numai atunci au posibilitatea
orice caz s5-1 atenurim. Aceast5 predo- s5 apar5 in totalitatea lor insugirile
minant5 nu se manifest& la fel la toti valoroase. Deci, efecte pozitive la
indicii familiei respective. Spre exem- incruciyare, putem agtepta mai ales
plu, in ce privegte caracterul ,,blinde- in urmgtoarele generatii hibride, cind
te" sau ,,r5utateU,p5rerea aproape una- pot ap5rea toate caracterele dorite.
n i m i este c5 trintorul are influentti
Dacl in generatiile urm5toare se
preponderents. Predominantele de al- aplici o selectie corespunz5toare a
t 5 natur5 pot fi schimbgtoare, in func- p5rintilor, fie prin incrucigarea intre
tie de rasele intrebuintate, ap5rind ele a diferitelor linii create, fie prin
numeroase cazuri de contradictii.
rehcrucigare, calititile obtinute pot
La incruciyare, o mare important5 fi nu numai pistrate, ci chiar gi spopractic5 prezinta modul in care se rite.
transmit in prim5 generatie caracteSuccesul in formarea yi consolidarea
rele ereditare morfo-productive, fiind- hibrizilor obtinuti sau eventual chiar
c 5 organismul nu realizeaz5 niciodatg in formarea unor rase noi depinde in
in intregime toate posibilitiitile ere- mare m i s u r i de alegerea momentului
,ditare. f n aceast5 situatie, cind unele optim cind se opregte incrucigarea gi
insugiri rimin ascunse complet, sau se trece la imperecherea metigilor ins e dezvolt5 incomplet, zicem c5 sint tre ei. Amintim c5 in aceste cazuri
recesive. Acestea se pot dezvolta in trebuie aplicati pe etape o selectie
generatiile viitoare, cind g5sesc pen- extrem de severi, care poate duce la
tru aceasta conditiile necesare.
eliminare; a 90% din materialul de
Caracterele, in cazul incruciggrii, reproductie. F i r 5 un control riguros
c a urmare a unei duble eredit5ti, au o In statiuni ,,sigureU de imperechere,
dub15 posibilitate de dezvoltare. Cind nu se poate concepe gi nici incepe o
<caracterelealelomorfe, adici cele care munc5 de ameliorare. f n anumite sis e refer5 la o insugire specific5 (ex. tuatii devine indispensabilil gi pracblindete, culoare etc.) s'lnt asem5n5- ticarea ins5m'lntirii artificiale.
toare, urmagii se vor dezvolta in acefn fine, la albine, spre deosebire de
lagi sens ca qi pirintii. Ins5 cind ca- restul animalelor, rareori se pot preracterele alelomorfe sint diferite, un vedea chiar gi cu oarecare precizie,
singur caracter, cel dominant, se dez- rezultatele Incrucig5rilor. Numai prin
volt5 in prim5 generatie, iar a1 doilea experiente fndelungate se va putea
.caracter, cel recesiv, r5mine in stare stabili in functie de rasele, tulpinile
latent5, de posibilitate, urmind s5 se gi liniile intrebuintate, cum se mani.dezvolte in generatiile urmitoare.
festi acest fenomen, care este schimbilCa urmare a heterozisului, la albi- tor de la caz la caz.
ne apar atft lnsugirile bune cit gi cele
fn apicultur5 incruciggrile qi creqrele, nedorite, intre care in primul terile combinate sint posibile, nefiind
rind g5sim tendinta de roire. Acest lipsite de perspectivil. Mai mult chiar
instinct primar care poate fi o urmare acesta este singurul mijloc de a obtine
a unei vitalit5ti sporite, domini toate rase noi, sau varietilti. Prin obtinerea
ecelelalte insugiri, in sensul c i coloniile de noi combinatii gi chiar rase, selecigi irosesc toate puterile In roiuri ne- tionatorul va produce material biocontrolabile. f n generatiile urmlitoa- logic de valoare.

INTOXICATIA

249

Problemele gi posibilit5tile teoretice ale Pncrucisiirii au fnceput s5 fie

examinate pe o scar5 larg5.
INTOXICATIA, V.n. Toxicoza.
INVEhTARUL APICOL cuprinde toate
uneltele ce apartin exploatiirii apicole.
Degi in lucrarea de fat5 s-a arcitat qi
explicat la fiecare notiune insemn8tatea fiec5rui utilaj in parte, totugi
facem aici o concentrare a tot ce este
necesar exploatiirii, pentru ca un fncepator sau o intreprindere socialist2
sii-gi poat5 d a seama de importanta
investitiilor ce se cer viitoarei lor exploatiiri apicole, m5rite. 0 exploatare
apicol5 nu va trebui sfi-gi procure toate
cele de mai jos, chiar din primii ani.
Sint unele de care se poate dispensa
pentru a nu investi prea mult in
aparaturii.
Avind in vedere c5 fn unitiitile agricole de stat gi C.A.P. stupina, ca unitat e productivii gi economicii, este fixat5
la 100 de colonii, d5m aici mai jos o
fngiruire complet5 pentru inventarul
unei astfel d e stupini. S-a avut in
vedere c5 o asemenea exploatare
trebuie s5-gi aib5 o crescatorie d e
m5tci proprie, din a cgrui prisos
unitatea poate s5-gi creeze un venit
suplimentar. De asemenea s-a previizut gi cazul c2 s-ar putea ca o
parte din productia de miere gi cearj.
s2 fie valorificatii prin industrializarea
partial5 a acestei productii.
Inventar de stupi qi roi
100 de roi se procur5 de la o gospod5rie d e stat sau individual5 care are
acest specific, cu obligatia ca fiecare
roi s5 aib5 cel putin 1,5 kg albing gi
matc5, fiind expediat in pachete. V.n.
Expedierea albinelor.
100 stupi sistematici, pentru a fi
populati cu roii procurati plus 25-30
atupi goi pentru roirile viitoare. Dac.5

INVENTARUL APICOL

se merge in productie pe metoda roilor

stoloni ori a familiilor temporare inventarul de stupi goi, incepind din
anul a1 doilea a1 exploatfirii va fi d e
cel putin incii 100 in care se vor face
acegti roi stoloni sau familii temporare.
Stupii vor fi numai din tipurile
adoptate de stas, cu conditia ca in prisac5 s5 nu se foloseascfi decit numai
un singur tip.
Tipul de stup ales se va procura cu
toate accesoriile. V.n. Stup.
In general*,oricare tip de stup va fi
ales pentru exploatare, va fi necesar
ca in raport de efectivul de colonii ce
stuparul le are, a5 posede o rezerv5 d e
cel putin 50% stupi goi cu toate accesoriile necesare pentru formarea familiilor temporare.
Inventar de unelte strict necesare
la o stupin5 cu un efectiv de 100 colonii, plus famillile temporare.
Doug cabane demontabile, avind i n
vedere c5 stupina se imparte in dou5
sectii a cite 50 colonii.
Din inventarul marunt se mentioneazii: douii afum5toare, douii scaune
de lucru in prisac5, dou5 lldite portabile pentru pus provizoriu ramele din
stup cind se face controlul; dou5 ciocane, doi clegti de cuie; dou5 dalte
apicole ; dou5 perii ; patru miiqti ; dou5
creioane apicole pentru lipit fagurii
pe rame; dou5 plangete pentru fixat
fagurii ; un aparat pentru g5urit rame;
un ibric pentru tinut ceara cald5 la
lipit fagurii ; patru afum5toare de sulf;
50 gratii Herzog; 10 rame separatoare
din dub15 pin25 metalic5; 100 rame
cu pin25 metalic5 pentru prevenirea
intoxicatiei coloniilor cu insecticide;
un num6r egal de podigoare Snellegrove dupii numiirul stupilor verticali
din prisac5 necesare coloniilor ajut2toare; un numiir egal de gratii verti-

INVENTARUL APICOL

250

cale pentru stupii orizontali necesare

impiirtirii coloniilor la nevoie; 50 colectoare de polen; patru termose mari
pentru p5strarea liiptigorului pin2 la
predare; douii tiirgi de transport; magazinele d e recolt5 pline sau goale;
dou5 roinite din nuiele impletite pent r u prins roii; un extractor radial de
24 d e rame; dou5 cutite de desciipiicit ; u n desciipiicitor ; dous maturatoare ; 40 bidoane de 50 kg miere ; dou5
ciildiiri pentru a p s ; douii suporturi
mobile pentru controlul stupilor ; dou6
topitoare solare; dou5 dispozitive pent r u reactivat coloniile ce stau ,,in barbri"; u n glosometru pentru miisurat
lungimea limbii albinelor; un toraxometru; 15 colivii automate; 25 protectoal-e de botci; gase colivii de protectia m5tcii pe fagurele ei ; un semnalizator acustic pentru verificat coloniile iarna; trei vestibule de urdinig
pentru controlul acceptiirii sau nu a
miitcii; o lamp5 pentru flambarea stupilor; un cintar pentru controlul culesului; douii hr5nitoare model Jord a n pentru hr6nirea afarii, in naturz;
u n aragaz cu butelie sau in lipsii lampa
d e petrol pentru buciitgrie; dou5 liimpi
d e luminat; vase de buciitiirie; un
adiipiitor cu 2 scinduri ; lopat5, cazma, topor, fieriistrgu, rindea; un lighean de spiilat pe miini gi un mic rezervor de a p s cu robinet; dou5 15zi
pentru depozitat ramele cu miere.
Inventar de folosit periodic. Un cort
protector, V.n. pentru operatii la controlul stupilor afarti in timpul prim5verii, ori tirziu in toamn5; una pres5
pentru saltele d e paie; un pulverizator casnic cu presiune pentru tratamentul cu aerosoli sau umplerea fagurilor cu sirop precum gi aparatura pentru extras gi piistrat liiptigorul de matcii.
Inventar pentru eregterea de mtitci :
5 separatoare pentru ouatul m5tcilor

INVENTARUL

APICOL

gi cunoagterea precis5 a virstei larvelor; 20 micronuclei sau stupi mici de

fecundare; rame basculante pentru
piistrat miitcile in 50 colivii de rezervii.
Una sticlutii cu lac pentru marcat
m5tcile gi mica trusii cu numere in
serie pentru identificarea miitcilor
precum gi utilaj miirunt: preducea,
Itirgitor d e botci ; spatule de transvazarea larvelor etc.
Inventar de materiale de exploatare:
150 kg faguri artificiali; 10 kg cearti
brutii, pentru lipit fagurii; 5 kg slrmii
galvanizat5 d e 0,5 mm pentru intins
sirma in rame; 0,5 kg cuie pentru fixat
capetele sirmelor in rame; medicament e pentru prevenirea bolilor: 200 g
amoniac, 5 litri form01 40% pentru
dezinfectiiri, 10 litri acid acetic glacial pentru tratat fagurii contra giiselnitei, 5 kg sulf pentru afumat fagurii;
jumiitate de metru cub de scinduri
pentru mici reparatii ; doi metri pinzii
de sirmii pentru reparat cilpticele d e
transport; 10 kg sirmii galvanizatii d e
1 mm pentru cusut perne gi saltele;
10-15m2 carton gudronat.
Inventar pentru industrializarea produselor stupinei, dac5 se urmsregte rji
aceast5 problemti. Inventarul pentru
preparat hidromel. V.n.
- inventar pentru extractia veninului gi ltiptigorului de matc5;
- inventar pentru preparat otet
din miere. V.n.
- inventar pentru industrializarea
cerii. V.n.
Inventar pentru phstrarea fagurilor
Dulapuri pentru piistrarea fagurilor
in stelaje gi a mierii in maturatoare.
V.n.
Din toate cele expuse mai sus, apicultorul incep5tor va alege strictul
necesar, urmind ca pe miisurii ce exploatarea se m5regte gi poate s5 facg

IZGONITOR PORTER

25 1

IZOLATOR

noi investitii din desfacerea produselor sii-gi completeze cele necesare. Nu

este bine gi nici prudent a porni dintr-odat6 cu o stupin6 mare dacii nu se
cunoaste deplin tehnica apicol6. V.n.
Apicultor.
IZGONITOR PORTER este un mic aparat
pentru fndepiirtarea albinelor care se
folosegte atunci cind se face recoltarea
mierii intr-o stupin6. Astfel se inl6tur6 scuturatul albinelor de pe ramele
cu faguri ~i deci se simplific6 gi se gr5begte lucrarea scosului ranlelor din
magaziile cu recolt5. Izgonitorul poat e fi inlocuit cu cadre de izgonit cu
acid fenic sau benzaldehidH V.n.
Cind in laborator i n t r i multe albine, pot fi repede izgonite, d a c l se agazi
la cerceveaua de sus a geamului 1-2
izgonitoare. Albinele u r c i acolo rji
v5zind cii au posibilitatea s5 ias6,
cheami gi pe celelalte. Astfel ele se
strecoarg afar; iar in laborator nu se
mai intorc, c5ci izgonitoarele sint
astfel fiicute, incit arcurile actioneazci
numai dacg sfnt impinse dinguntru in
afarl.

Izgonitor Portcr, rnontat in ~ ~ o d i s o r

(Istomina

~i

col.)

de jur imprejur cu pl6ci de gratie Hanneman, afar5 de partea superioar; p e

unde se introduc fagurii gi apoi i s e
atarjeaz5 un capac pentru ca matca sk
fie complet izolati. Izolatorul casetri
cu fagurii in el se introduce fn mijlocul
cuibului. Albinele intr5 la matc6 prin
gratie, iar ea, strimtorat5 in acest spatiu, depune ou6 pe fagurele mijlocae
din izolator. Astfel se gtie cu precizie
virsta ouZilor, sau a larvelor ce vor
ecloziona din ele, cici dup6 24 ore
fagurele cu ou6 se retrage gi se inlocuiegte cu altul gol.
Dac6 colonia se hr5negte stimulent
IZOLATOR este o caset6 metalic6 cu gi este puternic6, iar matca din izolad o u i fete ocupate de dou5 gratii Her- tor este tin6ri gi fecundti, incepe sii o u l
zog sau Hanneman in care incap trei chiar din prima zi.
faguri cliditi: unul cu puiet cipiicit,
Apicultorul va obtine rezultate buunul cu hranl gi altul gata cl6dit pen- ne dac6 organizeaz6 acest dispozitiv
tru ouatul m6tcii. Caseta este inchisii cu 5-6 zile inainte de a incepe lucrgrile ~ r o ~ r i u - z i s eMatca.
.
stind in
izolator In acest interval ' d e timp,
depune o u i in fagurele go1 gi se obignuie$te cu situatia. Atunci el se ridic5 din izolator trecindu-1 in cuib,
iar in locul s6u se introduce un a l t
fagure bun de ouat, curat, in care a
crescut cel mult o generatie de puiet.
euatul controlat
Matca i1 va ocupa imediat rji deci,
incepind din acea zi, apicultorul va
( b r P s i P-all)
avea larve de virsti precisii.
-

.a~!$qns pur~ls ap
J I ~
un aqto no !anneJ ale aIeJaqt.1 alaz
-aqads ap p8eal as la 'y$ue~n8!s mq
-uad -SO'BPB qsaoe ap aquyu! neaogj
urn:, '~oqeloz! qns ap e o q ~ wazaJaqga
ps eo ala~n8ej~ p e ops~qod reur nu
aIau!qle eqsaae Inlaj ul f !nlam8ej
e'jejs~dnsel p!los pzeax!j as la V J O J ~
~nroqnlen:, uro j ap !m$~o:, no y1qeq
ap !!Bij aq!opu! ~ ~ ! U ! ~ J E U ad
I
!-npu!d
-11 q!jpq~unqurl( !j aqeod JoqeIozy ap

d!q qsaoy Spsuaqu! ap q!o!~o !oqpw a p

a~aqbaaoo mquad aqua!o!jns pno aund
-ap aJo ap pz u! a ~ e 3ad ' a ~ n 8 e j!nun
e $3.t?aquj e$ej amno n~quad a!$!z
-ods!p
Bane BA !asp am3 e3qew
-eaJaq!Ia as ~oqeiozyq n s . a ~ n 8 e j!nun
alalnlao ul %jut' as 'wo $2 ap learn
-!$~pul ne am:, 'al!~nq!opu~ -nlouya
ul a!eopul as a u ! 8 ~ ~ m
!a~g:, e 'y[qe')
u!p umwauueg a!qer8 yldur!s o n s
q!nooIul !j a q ~ o dpqas~o-lnroq~loz~

JALE$ sau salvia de griiding,

Salvia officinalis L. semiarbust, din
fam. Labiatae, este o plants vivace
cultivat5 pentru calit5tile sale melifere gi medicinale. Ea are o tulping
ping la 80 cm in patru muchii, lemnoas5 la baz5, acoperit5 de perigori
fini si degi de o culoare argintie-verzuie. Frunzele sint lungi, ovale, alterne. Florile sint grupate in verticile multiforme, care formeaz5 un
spic terminal. Floarea are corola adinc5 gi lunguiatg, roz violacee. Glandele nectarifere dau nectar mai ales
fn zilele c5lduroase gi potrivit de
umede. Mierea de jaley are multe
substante minerale dintre care : fier
0,53 mg, cupru 0,73 mg, mangan
0,53 mg, cobalt, 0,lO mg. Productia
d e miere la ha este socotit8 la 300 kg.
fnfloregte in a doua jum8tate a verii,
dind o miere d e bun5 calitate, foarte
parfumat3, de culoarea chihlimbarului
Cultura se face prin but8aire. Se
poate cultiva gi direct din siiminta
ce se pune Intr-un teren perfect lu-

crat, bine rnliruntit, pufos gi potrivit

de uscat. Se aleg pentru cultur5 locuri expuse la soare. Planta cere lucriiri culturale obignuite: plivit, pr5g i t ugor pentru aerarea scoartei p5mintului. lnflorirea incepe din a1
doilea an.
0 specie inrudita cu cea de mai sus
este salvia de cfmp, Salvia pratensis L. ciireia in unele locuri i se spune
tot jaleg. Are miros p6trunz5torl tulpina cu putine frunze, cu flori albastre rogii sau albe, sint dispuse
cite gase in verticile, formind spice
intrerupte la virful tulpinii. Cregte
pe terenuri aride, pe ling5 drumuri
gi ganturi, lnfloregte o lung5 durat5
de timp din mai pin5 in septembrie,
dind mult nectar, foarte c5utat de
albine.
Asem5nStor cu variet5Iile descrise
mai sus este gi jaleyul sau jale, Stachys germanica L., care are flori rogiipurpurii, dispuse in verticile multiforme, cu dintii caliciului ascutiti
terminati printr-un spic. Creqte prin
finete gi p5guni uscate, coline aride

gi calcaroase, inflorind din iulie pin6

in august. Mai este o specie de jale,
Salvia nemorosa. Are corola lung6 de
1cm. Bracteele sint roz sau mai adesea
violacee, mai lungi decit caliciul.
Frunzele mai lunguiete gi ascutite,
cenugii pe fata inferioar6. Des intilnit6

pe marginea drumurilor, a ogoarelor,

prin p5guni. Aceast5 plant8 melifer5
ce infloreste din iunie pin6 fn septembrie produce 0,80-1,26 mg nectar
pe zi, cu o concentratie de 42,5% zahsr. Productia la hectar este socotit5
intre 200-300
kg.

LABORATORUL STUPINEI este o camerii absolut necesarii pentru stupinile

mai mari. f n apiculturii se folosesc
multe unelte, care trebuie adunate la un
loc pentru a le avea la indeminti cind
este nevoie. f n laborator, stuparul, in
zilele de inactivitate in stupinii, lucreazii stupi la u n banc cu citeva scule de
tlmplarie, reparii pe cei deteriorati,
fi revopsegte gi chituiegte pe cei
vechi criipati, topegte ceara in cursul
verii, intinde sirme in rame gi efectueazii alte zeci de lucriiri pe care i
le impune indeletnicirea sa. Laboratorul trebuie sii fie luminos, cu ferest r e basculante, pentru ca albinele
aduse in laborator odatii cu ramele
sau magaziile de recoltti, sii fie ugor
,gi repede evacuate. Sus la cerceveaua
superioarii a ferestrei se pune u n izgonitor, V.n., prin care albinele se
strecoarii afar3, ftirti putinta de a
h a i reveni . Uga laboratorului trebuie sti se deschidti fn afarti. Ea are
l a mijloc u n oblon ce se ridic5 in
sus, prin care se introduc magazinele
d e recolt& cu rame de extras. f n
exploatiirile mai mari, laboratorul,
-. avind instalatia electricti, extrac-

tia mierii se face ugor cu un mic

electromotor d e 2 C.P. care actioneazti extractorul, iar mierea este
trimisii fn maturatoare, cu ajutorul
pompelor. f n laborator trebuie sii
se giiseascti totdeauna un mic dulap
cu medicamente necesare exploattirii,
sulf, sulfamide, acid fenic, acid acetic, apii de Javel, amoniac, cit gi
citeva antialergice necesare vreunei
persoane care nu suportii fnteptituri
de albinti, ca: fiole de calciu, adrenalinii, efedrinti, romergan etc. sau
tincturii de Calendula arvensis. V.n.
Veninul albinei.
In borcane mari, inchise la culoare,
sau fn saci de polietilenii coloratti, se
piistreazii polenul colectat d e albine
in cursul anului. f n laborator se depoziteazii rame pline cu miere in
stupi suprapugi, supuse tratamentelor
sau deparazitiirii. In el se piistreazti o
perfectii curtitenie, o aerisire abundentti, lipsitii de igrasie, ctici mierea
gi polenul fiind higroscopice, se altereazii la umezealii; de asemenea sii
aibti o temperaturti potrivitii pentru
a putea tine mierea lichidti cit mai
mult timp.

LECANII $1 LACHNIDE

Lachnide sugtnd mana de

pe scoarta unui arbore
(Imker)
LECANII 81 LBCHNIDE sau decari
sint dou5 specii apartinind ord. Homoptera, subordinul Coccina, care
triiesc pe conifere fn special pe
molid gi bradul alb. Lecaniilc n5scute in toamn5 se ascund, gi sint
protejate de solzii scoartei molidului, trecind iarna sub form5 de larve,
mult diminuate de inamici gi de
frig. Cele care ajung in prim5var5
se inmultesc repede. Sint doug specii: mari (Physokermes picear) gi mici
(Physokermes hemicriphus) . Dezvol tarea speciei mari precede cu circa
3-4 sgpt6mini specia mica. Cu aparatul lor bucal alc5tuit dintr-un puternic stilet, striipung coaja ramurilor
sau frunzelor bradului alb, a molidului,
a zadului gi altor specii de arbori: artarul, teiul, ulmul etc. Imediat insectele secret5 o saliva ce se Pntaregte formind ca o teav5 pe unde ele aspir5 seva

LECANII $1 LACHNIDE

din tesuturile respective. V.n. Miere

de manii. Seva contine zaharuri brute,
din categoria melezitozei, dar in componenta ei se mai afl5 0,9%, compugi a z o t o ~ igi vitamine de care insectele au nevoie, pentru cregtere gi
inmultire. Insectele, hriinindu-se abundent, se dezvoltii corporal de la
1-5 mm pin5 ajung la 8 mm, iar
lecaniile mici pin5 la 4-5 mm. Timpul
ploios gi rece le este nefavorabil, dar
nu le nimicegte.
A doua specie Eachnidele trec iarna
sub form5 de 0118, depuse din toamnti
de insectele mature ei apar in prim5varii vietuind in luna mai pe 15starii moi ai bradului gi molidului,
adiipostindu-se sub frunzele lor ca
acele; cind lristarii se inttiresc, ele
nu-i mai pot ataca. Se fnmiltesc
mult, mai ales cind timpul este cald
gi cu vint ugor; atunci elimin5 mari
cantitiiti de mang, dar de scurtii
duratii ca timp.
Ele triiiesc parazitare in grjmezi,
eliminind substante zaharoase sub
form5 de eruptie, provenind din seva
plantelor parazitare. Cit timpul este
favorabil productia este attt de mare
incit pare c5 sub arbore cerne o ploaie
fin5 gi dulce. Produsul zaharos devine
viscos, se intiiregte repede, iar albinele
nu-1 mai pot lua decit dac5 intervine
un timp putin umed, o ceat& sau burnit6 d e ploaie, care-] dilueaz5. CPnd
plou5 abundent, apa spa15 aceste depozite, iar culesul de man5 inceteazg
complet.
Numai dup5 2-3 s5pt5mini tinerele insecte, tr&ind la inceput pe seama masei ierboase a arborelui, sPnt
capabile, f5r5 s5 se fecundeze, s5
depun6 o u l din care apare prima generatie. Cercetgtorii au stabilit cg
numai din citeva ou3 pastrate peste
iarn5 gi ferite de ger se nasc pin3 in
toamn5, cinci pin5 la zece generatii,

I!

LECANII $I LACHNIDE

257

ajungind la cca. 25 miliarde. Totodatii ins5 apar qi o serie de d5un5tori care frineaz5 o fnmul$ire, aga prodigioas6 care ar d6una p5durii. Incepind din iunie, cind inmultirea lor
este mare gi secretia bogat5, albinele
incep s5 culeagg aceast5 miere de
man5, dac5 continutul de zah5r este
cel putin de 8%, iar productia e insemnat5. Obignuit, bog5tia acestei
elimingri este aga de mare, fncit albinele adun5 abia 2% din ea, iar restul se risipegte. Dup5 cercetltorul
0 r j e v s k i o singur5 insect5 este
capabil5 s5 elimine de la 0,21 9, 10 mm8 de suc zaharat pe zi, in raport de conditiile atmosferice favorabile de specia plantei parazitat5
si dezvoltarea corporal5 a insectei.
Alimentatia afidelor. Aceste insect e nu defec5, nu excretl, ci elimin5
numai zaharurile din sucul plantei
care sint in tranzit prin organismul
lor gi pe care nu le folosesc. Substantele albuminoide din sev5 sint asimilate de insectele respective, iar
substantele rezultate sint transformate la rindul lor in albumin5 cu
ajutorul anurnitor ciuperci ce triiesc
in endosimbiozl in limf5 gi micetonii. Deci mana produs5 de insecte
este o substant& liberg de produsele
finite ale digestiei gi a fost in prealabil purificatg pe cale biochimic5 in
organismul lor. Este gregit5 p5rerea
c5 mana a r fi rezultatul digestiei gi
excretiei acestor insecte. Dup5 observatiile entomologilor, dintre care
amintim pe marele F a b r e gi L ii b o c k aceste insecte au gi protectori care le ap5r5 de dSun5tori, primind in schimb serviciile lor. Este
cazul lachnidelor, care servesc man5 unor furnici de pgdure, cu care
acestea igi hrgnesc puii.
De aceea apicultorii care practics
apicultura pastoral5 in pSidurile de
17 - A.B.C... Apicol vol. I

LECANII $I LACHNIDE

Afide ce iau mana de pe

frunzele unei plante
(0ri;si

Pall)

molid gi zad, le urm5resc gi agazi

stupinile rnai ales in locurile unde
se v5d multe muguroaie de furnici,
c5ci sint siguri c5 daci prim5vara
este favorabil5 pentru dezvoltarea
lachnidelor, cel putin in preajma locurilor cu multe furnici, unde ele vor
fi protejate, stuparul va avea o recoltti
bung. La noi in targ, deocamdat5,
mierii de man5 produs5 de conifere
prin intermediul acestor insecte nu
i se d 5 importanta cuvenitg. f n Europa central5 mierea de man5 este
foarte apreciat5. Va trebui ca fn viitor, atit organele de cercetare, cit
si stuparii practicieni s5 se ocupe
mai intens de problema gi posibili-'
t5tile secretiei mierii de m a n i obtinut5 fn conditiile de mai sus, de la
conifere.
Alte afide. Ca gi lachnidele gi lecaniile, mai sint o serie de afide care
produc man5 de pe brad gi alte plante.
Astfel sEnt unele care tr5iesc nu numai pe frunze, dar gi pe alte psrti
ale plantelor gi care in cursul dezvoltgrii lor igi schimbs locul gi migreaz5. Astfel sfnt Linaia piceal gi
Cinaria pilicornis din ordinul Homeoptera. Pe alti arbori tr5iegte p5duchele verde a1 prunului gi caisului
care migreaz5 pe trestii gi ierburi etc.
Ei produc adeseori pagube importlnte. Degi la noi sint peste 100 de
specii, numai putine din ele produc
man5 in cantitate mare. Se h m u l tesc ex-trem de repede, totugi, dat

-++%

258

LECANII $1 LACHNIDE

L~IITA

fiind c6 au foarte multi dugmani $i de man5 depinde de num5rul gi speparaziti care-i distrug, nu sint un cia insectelor; in sfirgit, diferitele
specii de insecte se comport5 diferit
pericol.
Puricii de frunze - Psyllidae se sub aspectul secretiei, in functie de
pot recunoagte ugor avind culoarea starea conditiilor climaterice.
verde sau galben verzuie, cu picioare
LXDITA PORTATIVA, sau l5dita de
subtiri. Nefiind stabili, nu produc
constant man5. I n schimb larvele lucru in stupin5 este absolut nemai multor specii produc miere de cesar5 la toate lucr5rile de verifiman5 din aLundent5. P5duchii tes- care a coloniilor. Ea trebuie 85 fie
togi (Coccidac) se deosebesc ugor de ugoar5, f5cut5 din P.F.L. gi avind
alte specii. Masculul se poate migca o capacitate de 7 - 8 rame, d e rn5liber, avind aripi; femela ins5 nu le rimea celor obignuite, in stupins.
are. Toate aceste afide dau putin Ea are un miner sau o curea de pus
cules de man5. Cind ins5 In toamn5 pe urn&, precum $i un capac telescovremea a fost cald5, far5 schimb5ri pic, incit nici o albin5 nu poate s5
brugte gi ploi multe, ou5le depuse pgtrundii la fagurii din 15dit5. Cfnd
trec peste acest timp de criz5, iar in este nevoie s5 se scoat5 rama cu mieprim5var5 ele se inmul!esc mult in- re din stupul ce se verificg, cu albin5
cit in luna iunie-iulie, cind nu sint sau puiet, ele se pun in l5dita de luc5lduri prea mari, ele produc man5, cru pentru moment, pin5 se termiadesea in cantitsti mari. Este de re- n5 revizia, dup5 care se scot gi se
tinut c5 mana produsti de aceeagi pun la locul lor. L6dita portativ5 d e
plant5 gazd3 difer5 sub aspectul con- lucru se va dezinfecta regulat, chiar
tinutului gi concentratiei de zaharuri, atunci cfnd apicultorul gtie c6 in
in functie de specia de insecte ce o prisac5 nu este vreo boa15 molipsiproduc. Acest fapt cauzeaz5 atractii toare. 0 va face din prevedere, c5ci
deosebite pentru albine. Mana pro- bolile nu pot fi descoperite imediat,
dus5 de unele insecte difer5 din ca- gi dac5 exist5 intr-un stup, se pot
uza enzimelor lor care au actiuni transmite la alte colonii cu ajutorul
deosebite asupra zaharurilor din su- acestei I5dite portative.
cul phloemic.
~Amfgh.Lippia citriodora, arbust
Din punct de vedere a1 apicultorului, este important a cunoagte ca- din familia Verbenaceae, cregte pin5
racteristica culesului de man;, fac- la o in5ltime de 2 m, fiind acotorii care influenteaz5 productia, in- peritii cu frunze ce eman5 un parsectele producltoare de man5 gi ci- fum asem5n5tor mirosului de ISimiie,
clul lor de dezvoltare. Pentru aceasta care stau agezate cite trei la un loc
este necesar5 organizarea unui ser- pe t u l p i n i l q l e au forma unei lance,
viciu de prognoz5 gi studiu a1 facto- sint aspre*<pe fata superioarii, puntt a t e pe fata interioarg. Are f l o r ~mlcl,
rilor mentionati.
Este de retinut c5 productia de strfnse la virful ramurilor, de culoare
man5 nu are loc in fiecare a n ; ea se albastr5-liliachie gi sint agezate in
desf5goar5 in perioade diferite; apa- spice axilare. Este un arbust din
ritia gi intensitatea culesului e va- t5ri calde; cregte in America de Sud,
riabil5, fiind in functie de fazele de iar in Europa, mai ales in Crimeea.
dezvoltare ale insectelor. cantitatea Se g5segte gi la noi prin parcuri, i n

Irl

,f

gridinile de ling5 casi gi in jurul

unor stupini mai fngrijite. Fiind un
arbust melifer valoros gi avind gi o
insemnat5 intrebuintare in industria
parfumurilor, ea trebuie rispinditii
in cft mai multe locuri, fiind ugor de
cultivat, cerind numai adipost impotriva crivEitului. Se inmultesc prin
butagi pugi din toamn5 sub geamuri.
In aprilie sint plantati pe brazde
unde rimin doi ani; apoi se replanteazi definitiv.
LAMPA CU BENZINA pentru flambare
si dezinfectare este o unealtti absolut
necesari oricirei stupine. Ea are un
dispozitiv de pompare a aerului, pentru a crea in interior o presiune puternici. In prim5var8, dupii prima
viziti, chiar atunci cind nu este boa15
in prisac5, se flambeaz5 din nou toti
stupii, utilajele gi scindura adipcitorului. In acelagi scop se poate intrebuinta si o butelie de aragaz cu
dispozitiv de reglare, cireia i se adapteaz5 un arziitor de tipul celui
de la lampa de benzini.
LANGSTROTH LL., 1810-1895
este
inventatorul stupului american r5spindit in majoritatea f.irilor. La noi
folosirea lui a inceput sii fie extinsii;
el e cunoscut sub denumirea de multietajat. Inventatorul acestui stup
I-a publicat in 1851 gi apoi a brevet a t gi rama in anul urmiitor. De atunci apicultura din lume gi-a deschis largi perspective. Cartea sa ,,A]bina gi stupul" publicat5 in 1852 gi
apoi completat5 de p a d a n t , este una
din cele mai bune ciifli de apiculturg,
existente.

LXPTI~ORUL.Liptigorul albinelor
doici este aga-numitul liptigor de matcti, o secretie a glandelor faringiene.
Analizat organoleptic se prezintii ca o

materie gelatinoasl fluido-viscoasl, ce

se concentreazl in raport cu Invechirea
sa qi pe m i s u r i ce larva - in special
cea de matcii - cregte qi consum8
din ea. La sfirgitul perioadei de maturizare a tinerei mgtci in botca ei,
15pti$orul rimas neconsumat, devine
cleios, iar mai tirziu chiar se Pntgregte.
Culoarea liptigorului proaspit este albgglbui. Cel ce rtimlne neconsumat
pe fundul botcilor are o culoare asemanstoare cu a castanei. Uneori gi
llptigorul proasptit, bate ucjor in brungtilbui, mai ales cind albinele aduc
in stup cantitsti mari dc polen d e la
o anurnit5 plants bogat poleniferg.
Culoarea, de asemenea, se schimbg
cind Iiptigorul vine in contact cu
aerul gi lumina. Atunci devine mai
dens, el se int5regte, ia un aspect
sticlos ;i ajunge la sfirgit brun-inchis.
Gustul liptigorului este acrigor, ugor
astringent, ciici are un pH de 3,5-4,5,
asem5n5tor intrucitva cu cel a1 sucului gastric din stomacul omului. Mirosul lui este de obicei a1 mierei provenit5 din nectarul florilor preponderente in natur5 in momentul secretiei
lui: salcim, tei, floarea-soarelui etc.
Densitatea 15ptigorului este de 111,
deci inferioarli densitztii mierei, fapt
pentru care, in amestec cu mierea
pentru diferite preparate, el se urci
la suprafat5 sub form5 de spurns. Alte
caracteristici ale I~ptigorului sint:
se descompune repede, c5ci materiile
proteice gi grase, cit gi celelalte
substante ce le contine, suferii schimb5ri insemnate sub actiunea luminii
solare, a razelor ultraviolete, a ciildurii, fermenttirii etc. Fiind higroscopic, absoarbe cu ugurint5 umiditatea din mediul inconjurtitor, ceea
ce-1 predispune la o rapid5 alterare
printr-un proces de fermentare, iar
substan$ele grase se rlncezesc. Lgptigorul este bactericid in culturi d e

'aaooypam !!uo~os n:, ' ~ a j q l v.!o!op a p

Jgmnu aaem !em qio un eaa-e e n q u a d
'1nqalnd apadaa !S q1nm purqxa !fir
a:, ao!j!~o~d !a$gm n3 'ao!u~aqnd !!u
-0103 !emnu !n[nd~b!qdt?[ eaaaurjqo
nquad a!$onpo~d ul yund as y s
:?up aq!soIoj apol
-am !aaya!ao e gzeq ap aI!!d!:,u!ad
:(me.18 un-aqu!p
-a:,!mouoaa !4 ga!pead !em
ejaed eueo!~!m e) ewe8 ui !S (meas
eun el s~~n!eB-s guld apoqam aq!a
-app qeoaaaul e alesag -go e6-e 'ale% un-quyp a q ~ e d e!m e) ame~8o~o!m
-ye!oads a p alaqs!aa~ ui y j n d qjoap ug ajueqsqns alaaeoqyman apuprdm
qea![qnd e-s nu aep ' ~ 7 6u!p~ p u g aoS!qdg[ 8 OOJ s e 1 I I e 3 !S J e a
ea~npoadas la '!.r:j a l p u~ .~oQ!qda1 - q r 3 'J a y :, o J 8 g d n a ( v n s !em
By OOL'J ap aqe7rqueo BUI!J~ Iequam l!qu!me me an?:, a ~ d s a p ' % T ~ ' za p
-!aadxa qn~!'#q0B-S PUS3 L56J U6 t?!qT! aqeurnrlaqapau aIaD a p ~ w j eug ' m n o ~
g~t?$ug !oU e[ :$t?!$!u!
$80~E B U ! ~
-n$s u3 g:,qenr a p !n1nao0!~dy a!Qnp auld !jnosoun:, !a:, u!p !z!oeou!ms
!4 au!meq!n a p agmnu qeumasul u n
-on6 '!nln~o4!~dq !!ra:,npo~d sa!uqa,&
.aI!z n q e d apu!adn:, la a:, q!sg8 e-s '!nln~ob!qdg~
pdnp %en1 p u n -el aIaqle !S !a!uo~oo !a$uauodnro:, e m a l q o ~ d pu!:,u!pv
.!jez!qaqu!s
!S !Sndmo3
eaaez!uejao e l a p alrz gnop adnp qaq
-1ooaa ,roS!qdg[ !nun !az!Ieue alaqeqnzaa -sap '!$ez!sas !J qod nu 'ale:, %3j8'~
qu!s alaqIv vqt3q100a~qsoj e 13 a . 1 ~ 3 a p a!$rodoad u$ aohqdg~ ug !je[je
el eqep !fi '!a!op ap aq!Ja8u~ JolaA !je:,~j!quapyau !findmo:, Joun emaIq
-odd qealozaa e nu you! !uam!u 'ae!ys
-aeI !aqsala e gju!:,asuo3 o 1?3 'qe!aea
"gsyaaad qnmaoj o mane
.equ!zaad as InaoS!qdgl ao !n~nqdeja q a ~ d qInm
aaem us osaaoqep as !uapur$nqaad gs mnoe .surd !Jlnqoq e:, g ~ g j'gzaaoj
ap !yaoqgla:,Jao ap aqnu!jo aq!aaj!p Inq -oa?aa[a !S a!je~Soqemo~:, u!~d aIaz![
-sue pu!so[oj 'nas !n[nqnu!iuo:, !amaIg
-0% n:, aqeqnzaa aqsa:,v '!!j?q!~!qaaj
B
'3 eu!meq!a !4 .eseo!jaaju!!que eu!ure? -o.rd -eaJ!:,ugpe ul :,aaqug as !uapu!qnqa~d
a p !!aoqanja:,na3 .a~uauodmo:,ajueqsqns
-!A y3!pe .a1!qn10sod![ a[au!me3!a
aquazaad lugs aorS!qdg ug yo p?[JB B-s ales aolaunq eaae~qsgd13713~113!se aqsa.
azgeue aqsa:,e u!.rd .aa!qeq!qua:, !ngz 'awq103aa gdnp ~!q!sod p u p : , reut
-!oaad aoej e gayj 'a!uaqoqqued p y 3 ~ qio ~-npu~z!~!joq! e m n ~ -ugdap ad
- a eu!meq!ao~d 'H eu!meq!n 'dd FqeaIozaa aqsa nu p u g aae:, pmalqoad:
'ganS!s aleq!l!qeqs o azaaqsgd !-ys axes
eu!uxeq!a au!juoa !em ga q!sy8 e-s
ajueqsqns aq!aaj!p leqng:, ne-s eaaoe
a a ' g ~ n uauraap g:,!qnadeaaq !n[ eaz
-eolea '!unI gj-ZJ
'qe8untapug !em
dm!? un gdnp w p '!unl qdo a p dm!$
a~!jyq!~e:, au!iuam $1 (3,7--~) aoar
el qeqsgd -ales a1aquauodmoo urp
aqaed o !Snsul la !4-npu!qm!qas '!o!xo+
!Snpoad pulp 'g:,e?e a1 la 'n!u!nr
-rile n:, le!oads ug 'aleqaux a p a j r p n:,
q:,equo:, u~ .%OJ uognq n3 aoqe~oqe1

LAPTISORUL

261

num5rul de larve pe care doicile le

iau in grij5 slnt putine, iar cantitatea
de Isptigor este redus5.
Coloniile care au aceast5 sarcinl
trebuie stimulate atft fnainte de Pnceperea lucr5rilor propriu-zise, cft rnai
ales ln timpul in care -ele sint solicitate pentru producerea de l5ptigor
chiar dac5 f n stup ar fi mult5 hran5
acumulat5.
Hrana de stimulare s5 fie preparatti din miere cu protein5. Zah5rul sub form5 de sirop simplu, f5r5
polen, nu are nici o influent5 asupra
secretiei glandelor faringiene. Cea rnai
bun5 hran5 pentru stimulare este
mierea c6reia i se adaug5 20% ap5 gi
o cantitate de p5sturii ori de polen.
Operatia de producere a 15pti~oruluise va porni ceva mai tfrziu,
in prim5var8, dup5 ce timpul s-a
Pnc5lzit bine, gi dup5 ce coloniile
stimulate in tot cursul prim5verii au
crescut cel putin dou5 generatii de
puiet numeros.
fn coloniile produc5toare de liiptiyor, s5 fie clt rnai putini trintori,
c5ci prezenta lor stinjenegte lucr5rile.
Cei existenti se separti printr-un dispozitiv special: separatorul de trintori.
Coloniile alese, s5 fie indemne de
orice boala molipsitoare, iar ca prevenire, la prima yi a doua hrinire
de stimulare care precede cu mult
fnceputul lucririlor pentru obtinerea
liiptigorului, se d5 o mic5 doz5 de
streptomicinii. S5 se aleag5 colonii
care s5 dea larve potrivite ca vfrst5
pentru inzestrarea botcilor, colonii
cu m5tci rnai b5trfne care nu se nelinigtesc cind se v5d silite s8 ou5
sub izolator.
fnainte de a proceda la transferarea larvelor in 'botci, botcile vor fi
date coloniei ce urmeaz5 s5 fie organizat5 pentru lgptigor. Albinele se
obignuiesc cu mirosul lor gi chiar le

LAPTISORUL

impregneazg ceva din cel a1 stupului

respectiv fiind astfel mai ugor acceptate. Apoi se pune pe fundul botcilor foarte putin 15ptiqor7 diluat cu
ap& distilat5.
Botcile fnzestrate cu larve s5 fie
ferite de curenti, soare, r5ceal&, pin& se dau f n grija doicilor. Mediulcel
rnai propice este mediul umed gi
cgldut. De aceea ele sint tinute, pin5
se terming operatia de transvazare a
larvelor, fntr-un prosop umed qi cald.
Barele port-botci retrase din
stupi pentru recoltarea 15ptigorului vor
fi ferite de actiunea nociv5 a factorilor fizici atmosferici ca: excesul
de clldur5, curenti sau lumina solar5,
ciici rnai ales razele ultraviolete fac
sii scad5 valoarea terapeutic5 a 16ptigorului.
LIptigorul r5mas pe botcile deja
recoltate s5 nu fie lasat la aer, c5ci
el se usuc5 gi cum fn aceleagi botci se
vor pune curind alte larve, ele nu vor
fi acceptatespre fngrijire de albinele
doici. De aceea, atunci cind au trecut
rnai multe ore gi fn interiorul botcilor
urmele de Igptigor s-au uscat, este
bine ca letigorul s5 fie adfncit fntr-un
vas cu ap5; se clltegte apoi bine, se
scutur5 de ap5, se stropevte cu putin
sirop gi se pun peste ramele unui stup
puternic timp de 15-20 minute pentru

a fi curgtate de albine, inainte de a se

pune alte larve in ele. Din contra,
d a c i operatia de recoltare a liptisorului continuti gi este urmatti imediat
de o nou5 serie de larve, 15ptiqorul ce
:1 mai r8mas pe botci si care nu s-a
~lscat, este in favoarea primirii larvelor de c5tre albinele doici; el constituie o nad5 care le antreneazci s5
dea larvelor l5ptisor in cantititi qi
rnai mari.
Recol tarea 15ptigorului trebuie sB
se fac& la trei zile, d a c j virsta larvelor mutate in botcile artificiale a
avut cel mult I S 2 4 de ore de la
naqterea lor din ou. Dacci s-ar lua ins5
larve la intimplare dintr-un cuib,
fAr5 s5 se $tie cu precizie virsta lor,
recoltarea se va face la dou5 zile.
Organizarea coloniei ce va procura
permanent larve. Este d e mare important5 ca in lucrarea producerii
15ptigorului de matcl s5 se stie precis
virsta larvelor folosite. Se vor destina
deci 1-2
colonii cu matc6 de cel
putin doi ani, dar recunoscut5 ca
bung gi prolific8, care s5 fie deprinsri
cu cel putin zece zile inainte s5 ou5
sub izolator. E a va fi schimbatg in
fiecare zi pe alt5 fat5 a fagurelui. Stuparul va insemna pe speteaza superioarri a ramei data mutatiei sale,
indicind cu o s5geat6 pe care anume
din cele dou5 fete ale fagurelui a ouat
in ziua respectiv5. Astfel el are la
dispozitie sute de larve pentru mutatie, in virstl de citexa ore de la eclodarea din ou8; ele sint bine hr5nite
de doici, iar consumul de 16pti~ore
redus in raport cu virsta lor.
Matca stupului se prinde cu ajutorul
tubului de sticld, V.n. far5 a o atinge
cu mina y i este eliberatl imediat pe
fata a doua a fagurelui sau pe un a l t
fagure go], ce a s t a t cel putin o zi la
marginea cuibului pentru ca albinele

cur8titoare s5-1 ia in primire gi sli-I

n~rete.
Rama cu izolatorul sub care este
matca, se introduce in mijlocul cuibului ling5 un fagure cu puiet necripricit, Icisind cel putin 5 mm spatiu
go1 intre suprafata izolatorului si cea
a fagurelui vecin din cuib; prin acest
spapu albinele stupului circul5 in
voie, intr5 q i ies prin gratic la matcii.
Dup5 24 de ore ea este din nou mutats
continuindu-se mereu in fell11 acesta.
il doua metod3 de izolare a mgtcii
pentru obtineren dc larve cu virsta
precisri cind stup:vlil nu are izolator,
se face intr-un stup obiqnuit, in care
se asaz5 fagurii in pat cald.
Spre peretele din fund se orinduieste spatiul pentru un nucleu de 3 rame
despcirtit printr-o diafragm5 specia15. Aceasta intr5 perfect intre peretii
laterali ai s t u p u l u ~ :sus are marginea
mai inaltii ping sub podigor, a c5rui
luminl o inchide perfect; jos, diafragma are un go1 de 3 cm care ins5
se inchide cu o fiqie de gratie H a 72w e m a n n. Prin gratic albinele coloniei au posibilitatea s5 ia contact
cu matca lor aflatg in nucleu. Fisia
de gratie poate fi si mai latci chiar.
Operatia se face astfel: se caut5 matca stupului, se prinde cu tuhul d e
sticl5, se inchide provizoriu intr-c,
colivie pin5 ce sc organizeazi nucleul.
I n nucleu se pune un fagure plin cu
miere, un altul plin cu miere si pristur5, ambii cu albinele ce-i acoperh;
intre acestia se miturli cu peria albinele tinere de pe 2-3 faguri cu puiet
necap5cit scoase din cuib, rame care se
pun apoi imediat la locul lor. Atunci
se introduce la mijloc, in spatiul
liber, un fagure go1 ceva mai vechi,
din cei deja cur6tati d e albine, usor
stropit cu sirop. Deasupra, Intrerame, se pun gipci care inchid perfect
golul dintre ele; matca se elibereazg

<
1

i,
1

in spatiul din mijloc a1 nucleului astfel format, dupii care se pune ultima
gipcii. fn felul acesta ea este izolat5
in nucleu unde fiind inconjuratii de
albinele tinere maturate de pe cei doi
faguri, incepe sii ou5 pe fagurele go1
din mijloc. Dupii 24 ore acest f a p r e
cu ouii, fiirii albina acoperitoare ~i
f5rl matcii, e retras gi introdus dincolo de diafragmii in cuibul mare, sau
chiar in altii colonie, inlocuindu-1
in nucleu cu un altul go1 pe care se
elibereazii matca ce fusese din nou
prinsii in tubul de sticlii. fn felul
acesta se procedeazti zilnic, insemnind fiecare fagure cu ouii sus pe leti?or, cu o piunezii albastrii ori galben5
sau rogie, pentru a cunoagte virsta
viitoarelor larve. Se va supraveghea
cuibul mare ca nu cumva albinele sii
cliideascii acolo botci. Botcile noi se
vor strica.
Apicultorul va alege una din cele
douii metode de obtinere a larvelor cu
virsta exact5. Cea de-a doua metod5
este mai aproape de dezvoltarea fireasc5 a coloniei. Totugi, prima este
rnai expeditiv5.
LuerLi preliminare. Utilaje gi materiale folosite la producerea 15ptigorului. Pentru mutarea larvelor din
fagure sEnt necesare citeva sute de
botci artificiale facute dincearaceamai
bung. Stuparii trebuie s5 foloseasc5
in aceast5 privintii numai ceara rezultat5 de la desctip6cirea fagurilor,
cind fac extractia mierei. Orice altii
cearii ar putea s5 aib5 in ea urme
d e propolis, care se ytie c5 inhibii,
frlneaz5 tendinta albinelor de a
lua in cregtere larvele transvazate
in botci. Cind stuparul nu are cearii
d e calitate bung pentru botci, poate
folosi botci artificiale din material
plastic sau chiar sticlii. Botcile din
cearii se fac cu ajutorul unui gablon,

Utilaje necesare la recoltarea liiptigorului

modelator, aga cum e descris la locul

respectiv. V.n. Jablon.
Botcile se lipesc pe bare mobile
de lemn d e 112 cm ce stau etajate
in cite o ram5 denurnit5
cite 4-5
,,ram8 port-botci".
Ele se sprijin5 pe suporti, fixati in
interiorul spetezelor verticale ale fiectirei rame: prima barii st; la 2 cm
sub speteaza de sus, iar celelalte mai
jos, din cinci In cinci cm. Numiirul
botcilor pe bar5 este in leg8turl cu
metoda de lucru pe care apicultorul
o aplicii in producerea 15ptigorului de
matc5. Dac5 folosegte metoda producerii liptigorului in stup orfanizat, gi periodic, la intervale de 2130 de zile, Iiisind colonia orfan8 cite
3-6 zile la fiecare datii, atunci el are
interesul ca in aceste putine zile sii
obtin5 deodatii cantittiti insemnate
d e 15ptitjor. f n acest caz numlrul de
botci lipite pe fiecare bar5 e mare,
pin5 la 40; cum Pntr-o ram5 portbotci intrii 4-5 bare, numiirul total
a1 botcilor lipite una ling5 alta pe o
singur8 ram5 port-botci va fi de
160-200. Cum intr-un stup orfan se
pun douii rame, o colonie orfanii va
avea de crescut 320-400
de larve
dintr-o dat5, timp de trei zile. Daca
apicultorul folosegte cea de-a doua
metodii de producere continul a 1Bptiyorului de matc5 f5r5 ca stupul sii

fie orfanizat, aga cum se va ar5ta

rnai departe, atunci num5rul de botci
lipite pe fiecare bar5 este numai de
15. Apicultorul d5 zilnic coloniei
respective cel mult trei bare cu botci,
deci 45, lipite la intervale egale pe
bars.
Pentru mutarea larvelor din cuib
in botcile artificiale se folosegte o spatula de mutatie fiicut5 din sirm5 de
otel groas5 de 1,5 mm, inclinatd
ugor la 2,5 cm de la cap5tul opus,
unde virful este I5tit ca o lop5tic5
gi intors orizontal.
Dac5 apicultorul folosegte prima metod5 a orfaniziirii periodice a coloniilor gi lucreaz5 cu grupe de 2-3
sau 4 stupi, dup5 metoda lui I?. H a ng a n u , este nevoie ca la inceput
gi numai pentru prima serie de stupi,
s5 aib5 la indemin5 un numlr egal de
stupi goi, in care mut5 matca i i puietul coloniilor orfanizate cu putine
albine acoperitoare, aga cum s e a r a t 5
rnai jos.
Pentru unificarea mirosului albinelor din colonii diferite care se contopesc, este nevoie de un pulverizator.
Spre a scurta din Pngltirnea botcilor gi a inlesni recoltarea 15pti$orului
din ele, se folosegte un cutit culam5
subtire, care piistreaz5 rnai bine ~i
rnai indelung c5ldura. Cutitul se va
incilzi in prealabil in apii fierbinte
gi apoi gters cu un prosop foarte curat
qi numai dup5 aceasta, botcile se vor
scurta din ingltime. Este cu deslvirgire interzis s5 se inciilzeasc5 cutitul la flac5ra unei l5mpi de petrol,
c5ci mirosul ce-1 lasii pe lam5 se transmite botcilor; cum acestea urmeazii
ca aproape imediat sii fie din nou
inzestrate cu alte larve pentru o serie
nou5 de Igptigor, albinele ciirora li se
oferg asemenea botci cu miros nepl5cut, adeseori nu iau in grij5 larvele
oferite.

Pentru recoltarea 15ptigorului se folosegte, or o simp15 spatula de lemn,

or un aparat cu vacuum - o inovatie
a apicultorului F. H a n g a n u ;
else bazeaz5 pe principiul de absorbtie
a 15ptigorului sub actiunea vidului.
Cine ins5 nu poate s5-gi procure un
astfel de aparat, poate folosi o spatul5
din lemn de tei, ascutit5 la un cap5t
pentru eliminarea larvelor din botci,
iar la capiitul opus I5tit5 gi rotunjit5, in diametru de 8 mm ca s5 riizuiasc5 de 2-5
ori interiorul botcii
ridicind astfel tot Iiptigorul de acolo.
Pentru piistrarea l5ptigorului se folosegte un termos mare in care se
pune pin5 la 112 din iniiltimea lui
gheat5 pisatii, peste care se agaz5
recipientele cu Iiiptigor; acestea pot fi
or din sticl5 neutral5, or din materiale plastice. Sint de preferat acestea din urm5, c6ci nu se sparg qi se
inchid perfect. Capacitatea lor trebuie s5 fie de 30-70 g 15ptigor. In
stupinile mari, liiptigorul se conservs
in frigidere r5cite cu butelii de aragaz.
Ca materiale necesare lucr5rilor, se
vor folosi: miere pentru sirop sau
zah5r in amestec cu o cantitate d e
p5stur5 extras5 din citeva rame, in
lipsa pgsturii, siropul se poate prepara
din diferiti inlocuitori proteici; laptele praf degresat e cel rnai bun.
Pentru a se parfuma apa necesarii
la pulverizarea gi unificarea mirosului
albinelor unite, se vor folosi ori citeva
pic5turi de esent5 de melis5 sau ap5
de colonie, 20 g la litrul de apii.
Cu foarte putin timp inainte de a
incepe lucrarea, se pregltegte 1 g
liiptigor cu citeva pic5turi de ap&
distilat&; el servegte la fixarea larvei
rnai ugor pe fundul botcii, iar apa distilat6 p5streazii o ambiant5 umedii.
Hrana stirnulent5 pentru coloniile
ce urmeazs s5 produca 15ptigor va fi

pregiititii in ziua respectivii din 300 g

miere sau zahiir la 1 litru apii de riu
sau de ploaie, nu d e fintin5. In ea se
dizolvii gi 2 g sare d e buciitiirie gi se
amestecii in momentul hriinirii cu
substanta proteicii folositii; polen,
p5stur5, lapte etc. Din aceastii hranii
se dau cite 100-150 g dimineata gi
seara, timp de trei zile cit colonia
orfanizatii produce liptigor.
0 datii f5cute toate aceste lucriiri
preliminare, se pot incepe lucriirile
propriu-zise. In aceast5 privintii sint
multe metode de lucru pentru producerea liiptigorului, dar se considerii
cii urmiitoarele dou5, descrise mai
jos, sint rnai practice.
Metoda lui F. H a n g a n u cere
lucru in exces gi interventii dese. In
schimb ea supune colonia la acest
efort numai o scurtii perioadii, de 3
sau cel mult 6 zile de orfanizare. Este
drept cii lucrarea poate fi repetatii
dupii cel putin 20 zile, cind din nou
fiecare colonie poate fi solicitatii.
Aceastii repetare nu e recomandatii
ciici sliibegte mult potentialul coloniilor, mai ales spre sfirgitul sezonului de varii, atunci cind ele trebuie sii
se pregiiteascg cu contingente numeroase de albine tinere cu care sii intre
in iarnii, cu glandele faringiene nesolicitate incii.
Metoda Hanganu F. de produetie a
l%ptigorului.Se intocmegte un plan de
lucru, stabilindu-se in raport de miirimea stupinei gi personalului disponibil -cite colonii sii lucreze pe zi,
gi aceasta, de asemenea in raport cu
timpul disponibil. Se pot face serii
d e doi ping la cinci stupi zilnic. f n
mod obignuit autorul opereazii cu trei
colonii pe zi, timp de doul zile consecutive, rezervind a treia zi liberii,
pentru celelalte lucriiri din stupinii.
Larvele, cit mai tinere posibil, se
obiin aplicind metoda descrisii mai

sus cu izolarea miitcii in stup special

amenajat. lnainte de inceperea lucriirilor, cind se opereazl zilnic cu trei
colonii, se pregritesc Base stupi goi de
acelagi tip. Ei se agazii la o margine a
prislcii putin mai departe de ultimul
rind. fn prima zi se deschide stupul
Nr. 1 din prima serie de trei gi se aleg
din el douii rame, din care una plinii
cu miere, in parte neciipiicitii, gi a
doua in parte cu miere gi cu piisturti.
Se inseamni cele douii rame pe speteaza de sus cu un creion colorat, punindu-le provizoriu la un perete lateral a1 stupului. Apoi se cauti fagurele
pe care se aflii matca. Acesta este
agezat intr-un stup din cei Vase goi
de la marginea prisiicii, avind pe el
toatii albina acoperitoare impreunti
cu matca. Tot acolo se aduc gi toti
fagurii cu puiet gi ouii, d e p e care ins&
s-a periat numai o parte din albina
acoperitoare. Operatia periajului sii
nu se facii prea brutal, incit sii mai
riiminii pe faguri albine; ele au rostul de ingrijitoare a puietului neciipiicit din acegti faguri deplasati in noul
stup. Fagurii cu puiet gi ou5 adugi din
stupul Nr. 1 se agazii in dreapta gi
stinga celui pe care se aflii matca coloniei. f n acest stup nou se aduc gi
restul de faguri cu miere, fiirii albina
acoperitoare, care s-a scuturat integral in stupul lor de origine Nr.1,
unde ins5 au riimas cei doi faguri cu
hranii insemnati initial. S-a format
astfel in noul stup un roi artificial cu
matcii, puiet, hranii, dar cu putinii
albinii acoperitoare, ciici majoritatea
a riimas in stupul d e origine Nr. I.
Roiul ins5 trebuie de indatii ajutat cu
albinii tiniir5 care sii se ocupe de puiet.
f n acest scop se scoate provizoriu cite
un fagure cu albing tiniirii acoperitoare
din 2-3 stupi vecini, avind grij5 sii
nu fie intre albine vreo matcii, se
pulverizeaza cu sirop gi se perie in

stupul cu roi, dincolo de diafragmti,

in golul stupului. Fagurii periati se
redau coloniilor din care au fost scoqi
provizoriu. Albina periatii trece pe
sub diafragmti gi e primitti bine de
albinele roiului artificial, dar are
nevoie de putin5 apti, care se toarnti
in jgheabul ramei hr5nitoare. Operatia de adtipare cu apti se face timp de
2-3 zile, pin5 incep s5 iasti albinele
la zbor. Roiul va avea pernii protectoare lateral gi sus, pentru piistrarea
c5ldurii. 0 dat5 terminate lucriirile
privitoare la acest roi, se procedeazti la
organizarea pentru ltiptigor a stupului orfan Nr.1 in care au rtimas cei
doi faguri cu hran5, toatti albina scuturat5, cit gi cea inapoiatii de la cules,
sositii intre timp. In acest scop, in
mijlocul stupului se agazii rama hriinitor cu jgheab; in celulele acestui
fagure se toarnti sirop diluat. In dreapt a gi stfnga acestuia se lasii spatiu
pentru douti rame port-botci; apoi
sint agezati cei doi faguri cu hranii
(miere gi pasturii). Cu ajutorul fumului gi cu o perie, albina ce s t 5 revtirsat5 pe peretii stupului va fi dirijatti
spre acegti faguri; golul riimas in
ptirtile laterale este miirginit cu dou5
diafragme etange gi completat cu perne pentru a sili albinele s5 stea numai
in spatiul Ingust rezervat la mijlocul
stupului. Se agazii apoi podigorul gi
capacul, Iiisind colonia cel putin dou5
ore in aceastii situatie de complet5
orfanizare. Cind ele se simt a t i t de
mult strimtorate, se revars5 spre
iegire prin urdinig gi ocupii toat5 scindura de zbor, intinzindu-se pe peretele
frontal a1 stupului, ori fac ,,barbaa
sub scfndura de zbor. Se procedeaz5
apoi la fel gi cu celelalte douti colonii din pimul grup de trei alese pentru producerea liiptigorului, adicti cu
colonia Nr.2 gi 3 deci vom avea acum
trei roi artificiali in trei stupi goi,

pugi la marginea stupinei. f ntreaga

operatie de organizare a fostelor colonii de bazii gi orfanizarea roilor noi,
aqa cum s-a ar5tat mai sus, dureazii
cam o or6 gi jumtitate dacti este fndeplinitii de douti persoane, din care
una cu practic5 suficientti. Dupii terminarea acestor lucriiri, apicultorul
introduce larve tinere de citeva ore
in botcile artificiale lipite pe barele
mobile. Lucrarea se face cu ajutorul
spatulei de transvazare, folosit5 gi
descris5 la cregterea miitcilor. Aceastg
operatie cere o vedere bung gi dexteritate. Larvele se ridicg cu virful indoit a1 spatulei ~i sfnt transvazate in
fiecare botci. Barele port-botci cu
larve sint tinute provizoriu sub un
prosop umed, ping cind toate cele
zece bare sint completate. Ele se
agazti in douii rame cu suporti laterali gi introduse in stupul orfanizat
Nr.1, agezindu-le in dreapta gi stfnga
fagurelui mijlocag cu jgheab-hrtinitor.
Albinele tinere ale coloniei simtind
prezenta larvelor, cheamii printr-un
zumzet specific toate albinele de afar5,
care incep s5 intre grgbite pe urdinig.
Stupul se deschide in cea de a treia
zi, cind se face gi recoltarea ltiptigorului, dar de dou5 ori pe zi se toarnii
in jgheabul ramei hrgnitor, prin oriflciul de hrtinit a1 podigorului cfte 100 g
d e hranii, miere cu polen. La fel se
va proceda gi cu celelalte douti colonii
orfanizate. f n ziua a doua se repetti
operatia descris5 mai sus cu cel de-a1
doilea grup de trei stupi, adic5 cu
Nr.4, 5 t i 6. f n ziua a treia nu se fac
lucr6ri pentru producerea 15ptirjorului ci se indeplinesc cele curente din
stupinti. In ziua a patra, dis de dimineat5, la orele 7-8, se scot pe rind
toate ramele cu botci din primii trei
stupi Nr.1, 2 gi 3 msturind in stup
toate albinele de pe ramele cu bare
port-botci. Ele sint duse In camera d e

lucru, unde, dup5 eliminarea larve- care s-a periat inainte t o a t l albina
lor, se recolteaz5 llptigorul fie cu apa- acoperitoare in stupul lor d e origine.
ratul de extras, fie manual, cu o spa- Astfel operatia de reorganizare a prituld. Aceleagi botci sint inzestrate din mului stup, Nr.1, ce a produs deja
nou cu l a w e tinere de cel mult 24 l5ptigor in dou5 serii a cite trei zile,
d e ore ca vlrst5, dlndu-le spre ingri- s-a terminat. Albina coloniei Nr.1 care
jire albinelor din primul grup de a produs l5ptigor p5trunde pe incetul
st,upi cu numerele 1, 2 gi 3. Deci fie- spre mijlocul cuibului ocupind fagurii
care colonie este supus5 la sarcina d e cu puiet gi abia cPnd ajung la mijloc
a da l5ptigor in dou5 serii consecu- vor intilni gi fagurele cu matcl, care
tive a cfte trei zile. Ziua a cincea. are acelagi miros ca gi ele; ea este InSe repetg aceeayi operatie cu grupa a conjurati d e propriile sale albine din
doua d e trei stupi Nr.4, 5 qi 6. Ziua stupul Nr. 7 aflate pe fagurele pe care
a gasea, liberg, consacratti altor lucriri ea era; in consecintl este ingrijiti ca
din stupin5. f n ziua a gaptea, se re- gi cind ar fi propria lor matcl. Stucolteazi a doua oar5 llptigorul de la pul Nr.7, care este primul din grupa
primii trei stupi orfaniza3i Nr.l, 2 gi a 111-a, a r5mas orfan, dar intr-o situ3 din grupa I gi sint scogi din produc- atie mult mai bung decit cei gase din
tia d e 15ptigor. Reorganizarea lor cu primele dou5 grupe, cjci pe cele dou5
cite o matcg se face in felul urm5tor: rame cu miere gi cel cu jgheab de hr5Dup5 ce s-au ridicat ramele port-botci, nit lasate in stup, se gisegte acum
din stupul nr. 1 se scot diafragmele intreaga populatie a coloniei gi nu
gi pernele laterale; cei doi faguri cu numai o parte din ea, aga cum a fost
miere gi p5stur5 se trag la margini. cazul la orfanizarea primelor qase coToate albinele de pe ei gi cele ce stau pe lonii din cele d o u l grupe initiale.
fundul stupului gi pe pereti se pulve- I n felul acesta se procedeazg tot serizeazj cu ap5 foarte putin Indulcitg, zonul, pin5 la folosirea pe rind a tutuparfumat5 cu esentil de limiie, men- ror stupilor din prisac5 in lucrgrile
t 5 sau ap5 d e colonie. Apoi stupul se de productie a llptigorului. Atunci
acoperg provizoriu. Imediat se proce- ultimii Vase stupi orfanizati, dup5
extragerea 15ptigorului, se unesc cu
deaz6 la orfanizarea stupului Nr.7primul din grupa a 111-a - ficind cei gase roi cu mltci care s-au format
aceleagi opera$ii preliminare execu- la inceperea acestor lucriri. Cind nutate cu 7 zile inainte la Nr.l din grupa mgrul d e stupi din prisacii este mic,
I. De data aceasta fagurele cu matc5 coloniile se las5 in linigte o perioad5
?i albinele acoperitoare din stupul de 20-25 zile, dupti care lucririle d e
Nr.7 - dup5 ce au fost pulverizate cu producerea 15ptigorului se pot relua
acelagi parfum ca gi albinele din stu- pin5 cel mult la 15 august. Aceast5
pul Nr. 1 care a d a t llptigor - se metodi poate s5 aib5 mai multe vaintroduce in stupul Nr.1, la mijloc. riante. De exemplu: in loc s5 se luDeci acesta va primi o matc5 str5in5 creze zilnic cu trei stupi, se poate lucra
d e la Nr. 7 cu albinele ei,dar avind cu patru, cinci, doi sau chiar cu unul
acelagi parfum ca ele, va fi ugor accep- singur, p5strind ins6 totdeauna a
tatti ca gi cind ar fi fost vechea lor treia zi liber5.
matc5. Stupul se reorganizeaza inteUnii stupari forteaz5 coloniile orgral primind toti fagurii cu puiet gi fanizate s l dea chiar trei serii de 1iiphran5i ai stupului Nr. 7, faguri de pe tigor, ceea ce nu este recomandabil

c5ci in cele nou& zile de orfanizare,

colonia adeseori devine apatic5, epuizat5. fn seria a treia cantit5tile de
15ptigor sint mult rnai mici ca la
prima serie. Apoi albinele, printr-un
autoconsum insemnat de lgptigor, igi
mlresc ovarele gi curind vor apare in
colonie multe albine ougtoare. Este
mult rnai prudent ca dup5 ce s-a obtinut lgptigor de la dou5 serii de larve,
coloniile s5 fie Itisate spre .refacere o
perioad5 d e 21-25 de zile, dup5 care
se pot face din nou alte dou5 serii.
Metoda descris5 rnai sus d 5 productii
bune de liiptigor, dar are gi ea neajunsul cii scoate din productia de
miere si cear5 coloniile orfanizate.
Metoda L. Paurean de productie a
IFiptigorului.
f n problema productiei de 15ptigor se
intrebuinteazg colonii puternice, produc5toare de miere, f5r5 ca acestora s5
le scad5 productia cu rnai mult de
10%.
Urmind o alt5 metod5 de producere a
15ptigorului, se organizeazd trei categorii de colonii: d e pr5sil5, colonii
pornitoare gi colonii doici (cresc5toare) ;
de la coloniile de pr5sild se iau larvele necesare, din cele eclozionate in
acea zi. Colonia de pr5sill este cea
care furnizeazd larve de virst5precis5
cit rnai tinere posibil. Colonia pornitoare se formeaz5 cu 3-4 zile inainte
in felul urm5tor: intr-un stup perfect
curat se formeaz5 un roi cu albine tinere, f5r5 matc5, roi in greutate de
1,5-2 kg albing tinSr5. Se introduc in
stup doi faguri cu miere gi polen,
plus trei faguri cu puiet c5 5cit cu
albinl acoperitoare. Dupl zile i se
rnai adaug5 un fagure c11 puiet, clp5cit fdr5 albin5. Operatia se repetl
apoi din trei in trei zile, cu care ocazie
se retrage din stup cite un fagure golit
de puietul ce a eclozionat intre timp.
f n felul acesta, in stupul pornitor vor

fi permanent numai gase faguri - doi

cu hran5 gi patru cu puiet c6p5cit.
Albinele coloniei pornitoare vor fi
zilnic stimulate cu sirop cu prot,eine
sau miere cu p5stur5 (100-150
g).
Unei astfel de colonii pornitoare Pi
vor fi repartizate 12 colonii doici ce
vor produce 15ptigor zilnic, dar gi
miere, c5ci ele sint colonii normale gi
au mat& fiecare.
Colonii doici pot fi toate cele puternice din productie, care au m5tci din
anul trecut deci in virst5 de doi ani.
Seara, intre orele 18-19 se dau coloniei pornitoare barele cu 50-100
botci cu larve, lipite cite 16-18 pe
fiecare bar5. Dac5 aceasti colonie
este bine preg5tit5, adic5 puternic5
gi Pn acelaqi timp stimulati, ea va
accepta 85-90 gi chiar 9501, din materialul dat. Dimineata la orele 7-8,
acest material va fi distribuit coloniilor doici. Fiecare colonie va primi
cite 1-2 bare port-botci. Acestea vor
fi agezate intr-o ram5 care se introduce
intre doi faguri cu puiet c5p5cit gi
nec5plcit. Preciz5m c5 m5tcile la
aceste colonii doici ou5 fn mod obignuit gi deci productia de 15ptigor are
loc in prezenta m5tcii in stup.
Imediat, in locul barelor cu botci
scoase din colonia pornitoare, aceasta
va primi alt material in vederea acceptririi. Seara operatia se ia de la
inceput. Deci, colonia pornitoare in
fiecare zi ia in grij5 doud serii d e larve, care se vor d a coloniilor doici, in
fiecare zi cite una sau dou5 bare cu
larve. f n ziua a treia, cind urmeazri
s5 f i e p u s e la colonia doicS a treia
serie de bare botci, prima serie data
cu trei zile inainte este scoas5 spre
recoltare. Botcile r5mase dupd recoltare, se reins5mfnteaz5, dup5 ce au
fost date in prealabil citeva ore, spre
curtitare, coloniei pornitoare. Se lucreazd astfel in mod continuu, in

fiecare zi, de la fiecare colonie doicg

recoltindu-se una sau dou5 bare cu
15-30 botci, dup5 cite au fost date
in prealabil. Deci zilnic o colonie
poate produce in medie 4 grame de
15ptigor, din luna rnai pin5 in luna
august inclusiv, ceea ce face o medie
de 350 g 16ptisor de colonie. Larvele
trebuie ferite de curenti reci, lumin5
solar5 puternic5 sau o temperaturl rnai
mic5 de 20C.
Conservarea lilptigorului. L5ptigorul
fiind un produs ugor alterabil, ca orice produs alimentar, trebuie recoltat
fn cele rnai perfecte conditii de igien5.
0 d a t i ce barele port-botci au fost
scoase din stupi, ele sfnt duse intr-o
cameri curat;, f5r5 curenti, f5r5 praf ,
luminoasi, folosind aparate sau spatule dezinfectate prin fierbere. Recipientele de p5strare trebuie s5 fieperSect curate si fierte fn prealabil. Operatorul va fi imbrgcat fn halat curat,
d u p i ce s-a sp5lat bine pe miini cu
m u l t i ap5 pi sipun. Recoltarea propriu-zis5 a 16ptigorului este preced a t i de dou5 operatii: prima este
scurtarea botcilor pentru ca s5 se
poati lua mai ugor 18ptigoru1, iar a
doua, de eliminarea larvelor din botc8.
Scurtarea botcilor se face cu un cutitag curat, bine ascutit gi cald. Se
poate fntrebuinta o lam5 de b5rbierit.
Aceasta prezint5 avantajul c5 nu trebuie inctilzit3. Recoltarea se face or
manual, cu spatula, or mecanic, cu
ajutorul unei pompe de vid. La recoltarea manual5 se folosegte acea
spatuli din 1emn moale, amintiti
rnai inainte ce are un caplt ascutit
cu care se elimin5 larva din botci,
iar capiitul opus este lat gi rotunjit,
vfnd litimea unei botci. I n felul
acesta, spatula introdus5 fn interiorul
botcii, poate dintr-odat5 scoate tot
liptigorul din ea. Operatia se repet5
totugi de dou5-trei ori, pcntru ca s i

nu r5mfnG resturi de l5ptigor pe fund

si pereti. Nu trebuie ap5satl spatula
prea tare, c5ci botcile se pot rupe,
iar liptigorul va avea in el particule
mici de cear5, care nu pot fi separate
si devalorizeazi la receptie calitatea
produsului. Liptigorul recoltat se pune
provizoriu intr-un mic recipient (borc5nas) din material plastic cu o capacitate de 60-70 g. Odat5 umplut se
ingurubeaz5 capacul, se parafineaz5 gi
se pistreaz5 in termos sau la frigider.
Pe m5sur5 ce Ifiptigorul din botcile
de pe o bar5 este extras, bara cu botcile golite se agaz5 sub un prosop ud
fndoit fn dou6, pentru ca resturile de
laptigor ce au mai rimas pe fundul
si perejii lor s6 nu se usuce.
Replantarea botcilor cu alte larue.
E mult rnai bine cind la extractia I5ptigorului lucreaz5 dou6 persoane: una
extrage llptigorul gi alta imediat planteazi alte larve in botcile golite. Barele cu botci replantate stau tot sub
un prosop ugor umezit cu ap5, pin5 se
terming plantatul botcilor ce se dau
aceluiagi stup imediat, pentru a lucra
fn continuare. Albinele iau cu mai
mult5 grab5 o noui bar3 cu botci
replantate, cind giisesc larva nouk
stind in putin 15ptiqor. Dac5 cumva
s-a rnai fntfiziat putin cu replantarea
larvelor, este bine ca inainte de muta$ia lor fn botci, operatorul s5 p u n l
pe fundul lor cu virful unui betigor
foarte putin liptigor diluat cu ap5
distilat6. In felul acesta larva de pe
spatula d e mutatie se prinde rnai
ugor pe fundul botcei, gi ea se gtisegte
de la fnceput fntr-un mediu prielnic
de umiditate potriviti gi putinti hrani,
pfn5 cind doicile o iau in grij5. De
altfel putin liptigor va avea larva
gi din ceea ce operatorul a luat d e pe
fundul celulei, o d a t i cu ridicarea ei
gi replantarea sa in botca artificial&
Cfnd barele port-botci nu se folosesc

imediat, iar resturile de l5ptigor r5mase pe fundul gi peretii botcilor s-au

uscat, trebuie neap5rat ca inainte de
replantarea urm5toare cu larve, botcile s5 fie curgtate de albine aga cum
s-a ar6tat rnai inainte.
Dup5 noile cercet5ri, 15ptigorul incepe a pierde din bunele lui componente, chiar din primele dou5 ore de
la extractie. Trebuie s5 fie. cit mai
curind posibil liofilizat. V.n. Cel care
se folosegte curind poate fi stabilizat
pentru o perioad5 scurt5 in miere sau
alcool. Sint p5reri diferite in ceea ce
p r i v e te
~ p5strarea liiptigorului in felul acesta. In orice fel de mediu s-ar
face stabilizarea lui, el trebuie p5strat imediat dup5 recoltare la o
temperaturg de la
2C pin6 la
4C. Produc5torul se va ingriji ca
imediat dup5 extractie, el s5 fie pus la
gheatfi sau intr-un r5citor. In gheat5
el se plstreaz5 in recipiente mici, agezat e intr-un vas mare de tabla cu capac,
care st6 afundat complet in gheat5. Cine
nu are asemenea posibilit5ti ceea ce
este normal mai ales pentru stuparii
care f5cind pastoral stau cu stupii
izolati prin p5duri gi bglti, se folose~te
in conditii foarte bune un frigider cu
butelie de aragaz. 0 butelie tine 15-20
zile; dar trebuie ca stuparul s3 aib5 gi
o altade schimb, pentru ca nici un moment 15ptiprul s5 nu ramin5 f5rci r5cire. Pentru cei care nu au nici aceast5
posibilitate, se poate pcistra 15ptigorul in termose mari de 4-5
kg cu
gheat6 sfbrimat5 in mici bulgjragi,
in care se afunda recipiente mici,
bine umplute, gi ceruite la exterior,
pentru a nu p5trunde apa in ele. Bune
in acenst5 privint5 sint borc5nagele
d e mase plastice cu capac ingurubat.
Gheata in termosele acestea tine 3-4
zile. Cind apicultorul nu dispune de
nici unul din aceste mijloace, 15ptiqorul se va transporta zilnic clt rnai

curind la baza de receptie. Din mi%surile descrise rnai sus, s-ar p5rea c5
rnai cu seam5 cgldura a r contribui la
alterarea liiptigorului. Frigul intr-adev5r este un admirabil conservant,
rnai ales prin aceea c5 impiedic5 inmultirea unor elemente str5ine venite
din afar5 o d a t 5 cu recoltarea lui,
cum sint fermentii sau bacilii, care-i
diminueaz5 mult $i citeodatg chiar ii
inl5tur5 cu totul valoarea lui biologic5.
Lumina altereaz5 15ptigorul cu mult
rnai mult decit caldura, c h i ea actioneaz5 in mod catalitic producind
reactii de polimerizare, oxidare sau
isomerizare. De aceea in final p5strarea
15ptigorului se face in vase de sticl5
neutr5 gi colorat5 inchis, de preferat de
culoare brun5, avind dop glefuit, pentru ca substanta sci nu ia contact cu
aerul. Acesta prin oxigenul gi vaporii
ce-i contine, este periculos pentru
buna conservare a 15ptigorului. Cu
cit Igptigorul este rnai curind predat la
oficiul beneficiarului spre conservare,
cu atit este mai bine. Acolo el se supune unei analize cromografice foarte
amgnuntite gi numai dup5 aceea, pe
baza buletinului de analiz5, se achitri
valoarea corespunz5toare produciitorului.
Folosirea 1Gptii;orului inafaracoloniei.
Analiza 15ptigorului dematcg dovodegte
c5 el posed5 elemente folositoare organismului uman. Experientele efectuate
in laboratoare gi clinici dind rezultate
exceptionale, Ilptitjorul a inceput
s5 fie folosit nu numai in alimentatia
dietetic5 umang, dar gi in terapeutica
diferitelor afectiuni. L5ptigorul extras
din botci distribuit bolnavilor in proportii reduse, intensificfi metabolismul
organic in transform5rile biochimice ce
se fac in procesul de asimilare din
alimentele ingerate gi transformate de
ficat gi alte organe. El contine hormoni
gi enzime, care au influent5 asupra

LAPTISORUL

271

glandelor endocrine. Vitamina H din

liiptigor stabilizeazii echilibrul de
cregtere a celulelor organismului gi
frineazii multiplicarea lor anormalii.
Acetilcolina din ltiptigor este un dilatator vascular sangvin fiind folosit in
tratamentul hipertensiunii gi in hipotemii (micgorarea presiunii sangvine).
Liiptirjorul contine gi un factor lipidoprotidic, care influenteazii in bine
starea psihic6. Acidul pantotenic din
Iiiptigor, este un aminoacid care, falosit
in alimentatia copiilor slabi gi rahitici,
cit gi a adolescentilor inapoiati, ajutii
la cregterea gi restabilirea s5niit5tii lor.
I n regimul dietetic a1 bolilor de splin5, dupB anumite prescriptii, liiptisorul este un regenerator a1 singelui,
mai cu seam5 Pn ce privegte globulele
albe, care sint armele de apiirare ale
organismului in lupta cu diferite
afectiuni. Lgptigorul m5regte continutul de fier in singe gi intensific5
actiunea glandei suprarenale. De asemenea el miiregte num5rul gi dimensiunea globulelor rogii din singe iar
ficatul reactioneazg favorabil sub influenta I5ptigorului. Rezultate bune s-au
observat la bolnavii de astenie nervoas5 gi boli ale biitrinetii. Bolnavii
se simt bine in urma tratamentului
cu Iiiptigor. Puterea bactericidii a
15pti~oruluieste similar5 cu cea a
antibioticelor, de aceea el dB bune
rezultate in colibacilozii. Liiptigorul
se recomandii in cazuri de insomnii
morbide, lipsa poftei de mincare,
in boli de piele, chiar cind se ia pe
cale bucal5 ; P a v l i k comunic5 c,i a
obtinut rezultate multumitoare in clinicii, tratind brongita astmaticg. LBptigorul a fost preparat in proportie
de 1 g la 50 g miere administrat cite
200 miligrame zilnic in douii doze
timp de trei ~Aptiimini. M o r e I i n i
g i p r o f . A v e g n o au dovedit
c8 I&ptigorul o p r e ~ t ecreqterea gi in-

LARGITOR DE CELULZ

multirea bacilului Staphilococus auraeus, administrat in concentratie de

7,5 mglml.
In reurnatism, care are la baz5 un
proces infectios, s-au obtinut rezultate satisfiiciitoare. R. Wilson a comunicat cii Iiiptigorul ajutii la refacerea
organismelor slabe, in afectiunile nervoase gi a insuficientei cardiace. Liiptigorul nu are nici o contraindicatie
gi poate fi luat in orice afectiune; dozele
administrate s6 fie mici la fnceput,
apoi treptat miirite pe fncetul pPnii
la sfirgitul curei (P a g l i o t i ).
Problema Iiiptigorului este Pnci in
curs de studiu. Cercetstorii se strtiduiesc s5 afle elemente necunoscute la
analizele cele mai amiinuntite, elemente care nu au putut fi incii sintetizate. Aceste necunoscute, fn proportie de 2,8% pot fi tocmai cele care
influenteaz5 actiunea de regenerare
organic5 a omului. Oamenii suferinzi
nu trebuie ins5 s i vadii fn liiptigor
un medicament miraculos pentru vindecRrea oricrirei boli, ci un aliment
superconcentrat care ajutB organismului sii se echilibreze, iar medicii
trebuie s5-1 priveasc5 ca pe un bun
reconstituant organic, un bun bio-regenerator ~i regulator endocrin.

LXRGITOR DE CELULE, se folosegte la cregterea mBtcilor pentru

Iiirgirea perimetrului celulelor cu larr e ce urmeazti s i fie date stupului crescator, pentru ca albinele sil creascti
miitci. V.n. Matca, creyterea.
Ltirgitorul se construiegte din lemn
foarte bine lustruit, unul din capete
este bombat gi are diametrul d e
8,5-9mm. Capiitul bombat a1 Iiirgitorului se unge cu putin5 miere, apoi,
cu precautie, se introduce in celula
cu larv5 pentru cregterea de matca,
f5cind mereu o migcare d e invirtire.

LAYENS G.

272

Celulele cu larve fiind facute din

cear6 noug, adici in ele nu au mai fost
crescute gi alte generatii de puiet care
sl-gi lase acolo inveligurile nimfale,
se dilat5 pe Pncetul, ftir5 s5 se rup5
peretii viitoarelor botci ce albinele le
vor forma in jurul larvelor din celulele
date.

LEGISLATIE APICOLA

venit din propria lui stupinii, gi nu

este unul venit din altg parte.
De asemenea, cind albinele dintr-o
stupin5 cauzeaz5 pagubg animalelor
vecinilor, apicultorul este obligat sg-i
desp5gubeasc5, c5ci sint cazuri cind
animalele ce pasc in preajma stupinei,
intepate de albin8, pot sti moarti. fn
acest caz insg, reclamantul trebuie s5
LAYENS B. (1834-1897) francez de dovedeasc5 c5 animalul nu a intrat
origine, inventatorul stupului orizon- In stuping, gi cti nu a dob wit vreun
tal, care-i poart5 ?i numele, a fost stup cauzind el accidentul. Regulamenunul din precursorii apiculturii siste- tele obligti pe apicultor ca s5 aib5 stumatice, publicind multe articole de pina inconjuratfi cu gard, iar cind este
specialitate precum gi o foarte bun5 la stradg, gardul 5% aibti cel putin 2 m ,
carte ,,Curs complet de apicul tur5" ca albinele s5 zboare in sus, peste el,
impreun5 cu marele naturalist G. B o n- gi deci s5 fereasc5 pietonii sau animanier.
lele. In caz de accident mai serios
stuparul este obligat a pl5ti cheltuieLEBISLATIA -.
'APICOLA.
.
- -. - f n legislatiile
lile cu medicul, cu medicamentele
noastre vechi, cum este cea a lui yi eventualele pierderi ale zilelor de
Calimachi, sint multe articole refe- lucru, cauzate de intep5turile produse
ritoare la stupgrit, gi este normal trectitorului, de albinele pris5cii sale.
Stuparilor le revine sarcina s6 apere
sg fie astfel, cunoscind c5 la noi apicultura a fost din vechi timpuri o pe altii de neplgcerile ce albinele lor
indeletnicire mult apreciatil rji 1-5s- le-ar putea cauza gi s5 fac5 astfel
pinditg in popor. Legile actuale, ca vecinii sti nu aibti nici o pagub5 de
prin codul civil rji diferite regulamente, pe urma faptului c5 el ~ i - aagezat stuorinduiesc raporturile dintre apicul- pina in vecingtatea lor, mai ales cfnd
tori cit gi cele dintre ei gi persoanele se face apicultur5 pastoral&. f n ceea
striline. De pildii este stabilit c6 in ce privegte pretinsele pagube ce albicazul cind un roi trece gardul vecinu- nele le-ar face viticultorilor, este un
lui gi se agazii pe pomul ssu, acesta litigiu rezolvat de mult de toate jurisdin urmg este obligat s5 ing5duie stu- prudentele; s-a dovedit, filrti putinti5
parului sil-gi poat5 urmgri roiul ori- de tggad5, cB albinele nu numai cii
unde s-ar fi arjezat, cu conditia ca sg nu nu fac vreun rgu strugurilor sau frucfi piiriisit urmarirea rji s5 nu fac5 veci- telor ce zemuiesc, ci ajut5 chiar pe vitinului vre-un prejudiciu prin culegerea cultori sii-;i valorifice mai bine resroiului. f n caz contrar, este obligat tul de recolt5. Dacg strugurii vor fi
sii pl5teasc5 stricgciunea f5cut5; dac5 I3sa;i cu mustul scurs din bobitele c r l stuparul a renuntat la urmiirirea ro- pate natural, ei vor mucegli, stricind
recolta yi vinul . Conflictele acestea
iului, acesta revine de drept gi de fapt sint din ce in ce mai rare. f nsg in fata
celui in proprietatea c5ruia a poposit justitiei apar unele cazuri, cind sturoiul; el nu mai poate avea nici o parii se prejudiciazg intre ei, prin
pretentie asupra lui, cgci nu poate faptul c5 unul nu-$ ingrijegte stupii
dovedi cii acela este roiul siiu, pro- bine, albinele se imboln5vesc ~i

LEGISLATIE APICOLA

273

molipsesc qi pe cele ale vecinului,

cauzindu-le pierderi fnsemnate. De
asemenea, altii, prin faptul c5 fac
unele operatii nepotrivite in sezon,
creeazti o perturbare mare in stupinile
vecine, iar albinele se dedau la furtigag, cauzind pagube. Altii vin in
regiuni melifere qi se agazl chiar in
imediata vecinltate a uneistupini, prilejuind primului ocupant pagube prin
diminuarea productiei. De aceea prin
regulamente qi dispozitii, se tinde la
reglementarea aqezgrii stupinilor in
pastoral, d u p i anumite reguli, . primind aprobarea forurilor superloare
competente, a serviciului apicol raional, a sfatului popular local, a
Ocolului silvic etc. Anumite comisii
orinduite dintre asociatiile cresctitorilor de albine, impreun6 cu autoritatea local5 raionalii, reglementeazii
aceste agezgri.
De asemenea, legea sanitar-veterinarti impune obligatii apicultorilor
cu stupi bolnavi, care a r putea extinde bolile molipsitoare cauzind pagube celorlalti stupari, s l se tin5 departe de celelalte stupini, evitfnd infectarea lor.
Apicultorii trebuie sB obting de la
circumscriptia veterinarl pe teritoriul
cilreia se afl5, certificate de stinltate
pentru stupina plecatti dintr-o localitate in alta, certificat eliberat cu cel
mult 15 zile inaintea plectirii, care dg
garantia c5 stupii au fost verificati
a m h u n t i t , iar albinele nu sint bolnave. f n vederea practicgrii rationale
a stuptiritului pastoral pe teritoriul
t l r i i noastre qi a valorifictirii in bune
conditii a bazei melifere, in tara noastrg
exist5 instructiuni privind reglementarea stupgritului pastoral. f n felul
acesta organizarea stupgritului pastoral constituie o atributie a Consiliului Superior a1 Agriculturii precum
qi inventarierea, evaluarea gi repar-

LEVANTICA

tizarea suprafetelor pentru practicarea stupiritului pastoral. Repartitia

suprafetelor, atit pentru stupinile
din sectorul socialist, cit qi pentru
cele din sectorul individual, se face
de comisia raionalg d e stupgrit pastoral ce functioneaz5 pe lfngi sectiile raionale qi regionale ale Consiliului Superior a1 Agriculturii qi de
catre o comisie Central5 in cadrul aceluiagi Consiliu Superior a1 Agriculturii. Instructiile elaborate cu nr.
205794 din 7 iulie 1959 previid componenta comisiilor pentru stupgrit
pastoral, menirea lor, modul de determinare a capacittitii nectarifere a
raionului sau regiunii respective conform unor normative determinate,
modul de intocmire qi depunerea cererilor in vederea obtinerii autorizatiei,
criteriile obligatorii in ce privegte
repartizarea zonelor gi vetrelor, conditiile qi obligatiile apicultorilor legat e de alegerea gi amplasarea vetrelor,
precum qi alte probleme de amgnunt.
Nerespectarea prevederilor atrage sanctiuni, precum qi posibilitatea de evacuare.

LEVMTICB,
aspicul, livantul, spichinat, Lavandula Vera qi speciile
Lavandula officinalis (Chaix.) yi Lavandula spica L. este un arbust aromatic care cregte stufos qi ajunge dupti
citiva ani ca tufti cu un diametru
ping la 1 m, dacti este bine ingrijit.
Arbustul face parte din familia Labiatae, avind o ingltime de 40-40 cm.
Ramurile tufei sint cu patru muchii,
avind frunze liniare gi alterne, cu
marginile rssucite spre petiol ca sg
adune apa din ploaie. Culoarea frunzelor este argintie, datoriti Inveligului
plros argintiu ce le acoperi. Florile
sint agezate ]In verticile de culoare
albastrl. Numgrul lor, dupti cercetiitorii bulgari Radoev gi Ilievsc pot

LICHIOR DE MIERE

274

ajunge pin5 la I miliard pe 1 000 m2,

deci 1 ha de lev5nticS poate avea pin5
la 10 miliarde de flori. Productia de
nectar este stabilit5 intre 500-1 000 kg
la ha, dac5 cultura respectiv5 este
cel putin la 500 m altitudine, c3ci in
regiunea de ges d l prea putin fat3 de
posibilit5tile ei. fn schimb, lavendula, hibridul intre L. Vera 8i L.
spica, d 5 productie bun5 chiar gi la
ees. fnflorirea dureaz3 4-43 s5pt5mini. Mierea d e lev5n$ic5 este foarte
parfumat5, dar pe m3sur5 ce mierea
se matureaz5, parfumul se rnai diminueaz5; ea este d e culoare galben5aurie yi se cristalizeaz3 fncet gi uniform ca o alifie. Planta se cultiv5
prin stolonare.
LICHIOR DE MIERE este o biutur5
mult apreciat5, mai ales prin tinuturile
germane. El se prepar5 in dou5 feluri:
ori se iau 400 g miere ce se inc3lzesc
ugor la un foc moale, apoi se dB de o
parte gi cind s-a r5cit se adaug5 un
litru d e spirt curat, ori seface cu 1litru
de ap5 amestecat cu 1kg de miere ce se
pun impreun5 la foc. D u p i ce a d a t in
clocot, se las5 s5 se rSceasc5, cind i se
adaug5 1 litru de spirt curat amestecind
bine totul ; se lass astfel cfteva zile ca
s3 se limpezeasc8; atunci se trage in
sticle, dar numai p9n5 la nivelul drojdiei, care se las3 de o parte.
LL14NB KARL 1707-1778,
i~ustru
naturalist suedez, este cunoscut i n
special pentru lucr8rile sale d e botanic5. A f5cut o clasificare a plantelor in 24 de clase, cea rnai mare parte
descoperite d e el. Foarte multe dintre
ele, inclusiv cele melifere poart5 initiala sa: L.
LIOFILIZARE este operatia care se
face in anumite laboratoare ce au

LIMBA RIIELULUE

o aparaturl special5 gi supun diferite

substante unei actiuni d e Pnghetare.
in vid cu o temperatur5 de minus 4050". Astfel se liofilizeaz5 produsele biologice ca: extractele hormonale, antibioticele etc. Lgptigorul d e matc5,
pentru a-gi conserva pretioasele sale
componente se liofilizeaz5. Prin aceast5 brutal5 actiune de inghetare rapid3
Pn vid, apa din produsul pus la liofilizare se eliminii prin sublimare. Se
obtine astfel o pulbere complet deshidratat5 ce se inchide fn fiole errnetice
spre a o feri de aer. In ceea ce privegte
l3ptigorul d e matc5 care este un produs foarte fragil gi trebuie menajat,
liofilizarea prea brutal5 Pi d5uneaz5
dac5 nu se iau anumite m5suri. Cercetatorul B . Belvefert liofilizeazii 1Bptigorul la o temperatur5 rnai joasg q i
far5 vid.
LIMBA-MIELULUI, artitel, boroant5,
Borrago officinalis L., din fam. Boraginaceae este o plant5 melifer5 d e
mare valoare mult cercetatg de albine. Planta are o tulpin5 de 5060 cm. Peri aspri acoper5 tulpina
~i frunzele; ei sint higroscopiei deei
iau umiditatea din aer rnai ales in
timp d e secet5, ceea ce-i inlesnepte o
rezistentl mare la uscgciune. Frunzele
sale au form5 eliptic5, iar florile sint
dispuse in panicule cu ramuri scorpioide d e culoare albastr-5; cele tinere
$i bobocii slnt d e culoare roz.
Este o plant5 rustic5, nepretentioas5, ce tr5iegte pe acelagi teren ani
la rind, dindu-i-se doar o mic5 ingrijire cultural5 ;ea reactioneazs foarte
bine la fngrtig5mint d e calciu gi fosfor,
care m3regte mult productia la ha a
nectarului, ce se calculeaz5 ping la
150-300 kg/ha, rnai ales la temperatura d e 25-30C
qi cind este rnai
mult3 umezealg .

LOC.4 ALBINELOR

275

Planta secret5 nectar suficient incepind d e la 10C. In functie d e perioada d e fnsilmintare, infloregte d e
la finele lui iunie, inceputul lui iulie,
o perioadii d e 30-40 zile. Florile secretii mult nectar, rnai ales in ziua a
doua, cind are loc polenizarea. Cercet5torii au giisit pinti la 12 mg nectar
la fiecare floare. Nectarul este limpede,
cu un procent d e zaharoz5 de la 1,21,3 mg. In timp d e secetii productia
de nectar este mult redusii. I n anii cu
precipitatii normale, planta produce
pin5 tirziu i n toamnii, mai ales dacii
cultura a fost cositii imediat dupii terrninarea infloririi, cin? liistiireyte gi
dB nectar din nou. Planta oferii albinelor ?i mult polen.
LOCA ALBINELOR sau pesta, cum
i se mai spune la noi, bintuia in
prisiici pin5 in 1958, sub patru forme:
loca american5, loca europeanii, puietul in sac qi paraloca.
LOCA ANERICANA (Histolysis infectiosa larvae) sau pesta cleioasii
este o boa15 infecto-contagioasii provocatii d e un microb numit Baccillus
larvae (White). Acesta are o form5 d e
bastonag, cu capetele rotunjite; adesea el prezintii curburi, asemiingtoare
cu un burghiu, avind olungime de2,5
microni gi 0,7-0,s microni grosime.

Loca americani

LOCA AMERICANA

Bacillus larvae qi sporii lui

Mediul cel mai propice pentru dezvoltarea lui sint albuminele nealterate
de ciildur5, conditii pe care bacilul
le giisegte in intestinul larvelor de
albine.
In corpui larvei bacilii circulg cu
ajutorul a n u m e r o ~ icili ce inconioarii
celula. Curind bac'llii se transformiitn
spori, invelindu-se fiecare intr-o capsulii exterioarii ceroasii, care-i apgrii
de influenta mediilor neprielnice. Sporii sint ovali, de 0,6-1,3
microni
lungime yi au o mare rezistentii.
Contaminarea larvelor se face pe
mai multe c5i: albinele tinere, curstind celulele de cadavrele larvelor
moarte, iau milioane d e spori pe mandibule, tromp8, picioare gi ii rgspindesc in stup. Ei cad pe mierea nec5piicit5 din faguri, care se infecteaz5.
binele doici, consumind mierea transmit sporii larvelor. Acestea se infeeteaz5 pe cale bucalfi. 0 larva moartii
are
la 2,5 miliarde spori.
$i matca e adeseori purtgtoare de
bacili, care s-au g5sit qi in ou5le
depuse de ea.
La exterior, sporii sint transmigi de
trintori, care pot intra in orice stup.
Agenti de rsspindire rnai sint gi unii
diiuniitori ai albinelor cum a r fi viespile gi fluturele d e g8selnitS. In
sfirgit, chiar stuparul, care nu observg
din timp boala, o transmite tuturor
stupilor din prisacii prin utilajele fo-

LOCA AMERICANA

276

losite gi nedezinfectate, prin halatul

infectat, prin miinile nespllate etc.
Boala evolueazl activ in felul urm5tor: in primul rfnd atinge larvele abia
eclozionate din o u l d u p l 48-50 ore.
Dac5 trece aceast5 limit5 riscul e mai
redus, iar cele ce au deplgit patru zile,
rezistl atacului. Cum bacilul in stare
vegetativl ocup5 intestinul mijlociu
a1 larvei tinere, dac5 hrana primitg
de larvl e de natur5 s5 frineze dezvoltarea germenului, boala nu evolueaz5.
Bacillus larvae nu trliegte mai mult
de vase ore intr-un mediu de Ilptigor
cu o aciditate ridicatg. Cu cit cantitatea de l5ptigor d a t l larvelor de cltre
doici e mai mic5, cu atit e mai redus5
aceast5 aciditate. Pe de a l t l parte,
glandele faringiene ale doicilor secret5
llptigor in m5sura hr5nirii lor cu
plsturl. Evolutia favorabil5 a bolii
este datorat5 subalimentlrii albinelor
doici cu p l s t u r i , care vor avea o secretie sc5zut5 de I5ptigor. Deci, la baza
evolutiei agentului patogen st5 acest
element principal, care e hrana puietului in primele 50 de ore de la ecloziune.
Cercet6torul S t u r t e v a n t a
constatat c5 o hran6 in care proportia
de zahlr deplgegte 5%, inhibl germinarea sporilor. In intestinul mijlociu
a1 larvei, agentul patogen evolueaz5
cind g5segte conditii favorabile de dezvoltare. Acolo se d l o adevlratg luptl
lntre indicele fagocitar a1 larvelor
care produce leucocite pentru distrugerea germenilor gi toxinele secretate
de acegtia pentru a paraliza actiunea
leucocitelor. Al doilea element, care
ntervine pentru a favoriza sau frfna
ievolutia bacilului, este c5ldura cuibului. S-a stabilit c l vara, cind temperatura este mai ridicat5, iar clldura
din cuib cregte, agentul patogen se
dezvoltl intens. Aga se explic5 de ce

LOCA ADdERICANk

vara tocmai coloniile mai puternice

sint grav atinse de boall. Cuibul coloniei puternice are o temperaturl
mai ridicatg, favorabill dezvolt5rii
bacilului, iar puietul extins la maximum pe faguri fiind hr5nit cu mai
putin llptigor de doicile prea mult
solicitate, e ugor contaminat in mass.
Infiltratia bacilului in organismul
larvelor se face incet, deci evolutia
bolii atinge prima perioadl de crizii
in cea de-a opta zi de stadiu larvar,
cind apar gi primele simptome. Albinele, adeseori, nu observl imboln5virea larvelor vi c6plcesc celulele, iar
larvele mor ulterior, sub c5pGcel. Cind
cadavrele iau alt aspect, miros, culoare, iar c5picelele celulelor cu puiet
mort sint aparent modificate, abia
atunci stuparul constatl c l o colonie
este bolnav5 de loca americanfi.
Privind fagurii cuibului care a ajuns
la maturitate, se vede un numar de
celule din care puietul a iegit, dar gi
celule clpgcite, inc5 neeclozionate;
fnllturind clp8celele, se va glsi in
fiecare cite o larva moart5.
Albinele incearc5 singure s5 deschidl clplcelele celulelor infectate de
boall, dar plrlsind aceastl lucrare,
se poate observa in mijlocul c5plcelelor cite un mic orificiu. Citeodat6 albinele deschid complet celule, dar
cadavrul larvei fiind cleios nu mai
poate fi retras, devenind viscos dup5
opt zile. La o activl ventilatie, incep
s5 se usuce rlminfnd ca o pojghifii, pe
care albinele o pot elimina ugor, f5rimitind-o; apoi curtit5 celula.
Semnele caracteristice ale bolii sint
urmltoarele: fagurele apare cu multe
celule goale in elipaa- puietului ; clp8celul celulelor este adincit, perforat ;
sub el se aflii cadavre de 1arve;mirosul
este cel a1 cleiului de tlmpllrie incins; infltigarea gi consistenta larvelor moarte este cleioasl gi lipicioas5;

LOCA AMERICANA

277

ele se scot cu greu din celule. Dac5 se

introduce un beliqor In celul5 pentru
a scoate cadavrul, cadavrele larvelor,
vlscoase, se fntind ca un cauciuc;
corpul larvei este complet descompus, tegumentul a dispsrut, iar continutul gi-a pierdut forma; culoarea
larvei moarte este schimbat5; din
alb5-sidefie a devenit albi-alb5struie,
cfnd larva abia a murit; culoarea devine apoi treptat gri-gglbuie, cafenie,
cafenie-inchis5. Larvele stau fntinse
de7a lungul celulelor aqa cum au murit ;
pozitia lor in celule este caracteristicii:
partea cefalic5 este chiar ling5 c5p5cel, in timp ce extremitatea coda15 este
lipit5 de fundul celulei. Cele moarte
stau cu spatele lipit de peretii de jos a i
celulelor, pe cind partea ventral5 este
liberi gi st5 in fata peretilor superiori
ai acesteia. C5p5celele celulelor cu
larve moarte sint l5sate putin rnai jos
decPt nivelul normal a1 celor cu puiet
s5n5tos. Cind boala a ucis insecta in
stadiul de nimfri, fn faza initial5 dup5
ciipscire, partea cefalic5 se lipeqte
de marginea superioari a celulei gi
pe m5sur5 ce cadavrul putrezegte, se
lass din ce ln ce rnai jos.
Mijloacele de prevenire gi tratare.
Atit mijloacele de prevenire cit qi de
tratare sfnt aproape la fel la toate formele de loca gi sint descrise pe larg la
loca europeand. Ca mijloc preventiv,
sulfatiazolul trebuie folosit cu prudentli, cici se pot crea suge de bacterii
tot mai rezistente fat5 de medicament,
el devenind In cele din urm5 ineficace.
Ca mgsuri speciale curative se prescriu: sacrificarea primelor colonii
care prezint5 simptome clare de boal5,
cici iln felul acesta s-ar putea st5vili
de la fnceput extinderea ei. Albinele
se sufocri cu sulf, fagurii se distrug,
iar stupul se flambeazg, se spa15 cu
leqie sau cu sod5 5% cit rnai caldi gi

LOCA AMERICANA

apoi se revopseqte. 0 mgsur5 eficace

este operatia de transvazare; lucrarea
se execut5 fn sezonul de cules activ
trecind albinele intr-un stup nou,
dfndu-le faguri artificiali, pe care-i
cl5desc repede. V.n. Transvazarea coloniei. Miisurile preventive sint cele.
de igienri in stup qi stupin5, mgsuri
care privesc fnt5rirea coloniei, hran5,
curgtenie qi dezinfectare, lucrgri binegi la timp executate, pentru cele patru
forme d e loca. V.n. Bolile albinelor.
Cele rnai multe cazuri de loca americanii se descoperg in septembrie qi
octombrie. Atunci se poate constata
cel rnai ugor dac5 o colonie este sau
nu bolnavg, c5ci puietul sgngtos, fiind
eclozionat nu rnai rgmin decit celule
in care se g5sesc larvele care au fost
bolnave qi sfnt moarte.
Ca tratament in loca american5,
sulfatiazolul fn proportii de 1% a
d a t rezultate bune Pn coloniile bolnave, cu 1-5 larve moarte, servindalbinelor sirop medicamentos fn goluri
de cules, cind nu se poate face transvazarea. De asemenea, s-au obtinut
rezultate bune cu streptomicin5 0,5 g
la litru fn ratii de 500 ml sirop medicamentos date de cinci-gase ori la treipatru zile interval, sau penicilin5
900 000 U.I. la litru, in acelagi num5r
de ratii. Sulfatiazolul fmpiedic5 dezvoltarea bacteriilor, astfel fncPt fn cele
din urm5 pier. Actiunea lui se rnai
prezint5 sub dou5 aspecte: este un
bun stimulent, activind puternic familiile de albine gi instinctul de curstare.
Ca urmare a hr5nirii cu sirop medicamentos albinele bolnave gi fnveligurile
riimase in celule sfnt mult mai repede
curritate gi eliminate din stup. Tratamentul cu sulfatiazol se face tot cu
ajutorul siropului de zah5r fn concentratie de 111. Cfnd siropul este gata
f5cut se adaug5 o fioll de 5 cmS d e
20%, adicii 1 g substant5 purii la fie-

LOCA EUROPEANA

278

care litru d e sirop. 0 colonie bolnav5

d e loca american5 va primi in decursul
tratamentului, in total, 3,5 g sulfatiazol in 3,5 1 sirop d a t cite 500 ml
la ratie, din trei Pn trei zile; urmeaz5
deci, c5 u n tratament complet tine
21 de zile, in care s-a hrtinit colonia
d e 7 ori, cu ratiile ar5tate rnai sus.
Stiut fiind cti fagurii vechi au acumulat reziduuri gi inveligurile nimfale
care sint medii d e cultu1~5propice
pentru buna dezvoltare a microbilor
respectivi, preschimbarea fagurilor se
va face cel mai titrziu in a1 treilea a n
d e folosintti. Toamna, familiile bolnave pot fi transvazate in stupi dezinfectati, oferindu-le fagurii clilditi cu
mien? neinfectat5, proveniti d e la
familiile s5nltoase din stupin5. Dupil
o astfel d e transvazare, colonia se hrtinegte cu sirop medicament08 pin5 la
3 kg d a t de odat5. Distrugerea gi arderea fagurilor grav infectati este o
m5sur5 de igien5; acegti faguri se distrug chiar dac5 au puiet gi p5sturil
in ei. Colonia va primi ca ajutor alti
faguri cu puiet gi cu pisturti de la
stupii s5ntitogi, dup5 ce stupina a fost
dezinfectat5, iar albinele au primit
tratamentul indicat.
LOCA EUROPEANA putrificatio polibacterica larvae denurnit5 si putrezirea puietului, or pesta puturoas5,

Loca europeanii

LOCA EUROPEANA

este o boala infecto-contagioasti, care

luase in stupinile t I r i i noastre o
deosebit5 extindere, rnai ales intre
1956-1959. Probabil c5 au rnai contribuit la aceasta dou5 cauze: fiind
considerat5 o form5 mult rnai ugoarri
decit cea americanti, care era rnai activ5 atunci, nu i s-a dat o egal5
atentie. f n a1 doilea rind, datorit5
faptului c5 albinele elimin5 repede din
celule larvele bolnave, deci contrariu fati? d e loca americang deac~isii
mai SUS, apicultorul observ5 prea
tlrziu cadavre in cuib, atunci cind boala a luat o extindere mare. Etiologia
acestei boli nu este inc5 pe deplin
cunoscutti, iar cercettitorii nu sint
d e acord asupra agentului patogen.
Cei rnai multi sustin c5 acesta este
Bacillus pluton sau Streptococcus pluton. f n mod obignuit bacilul este asociat cu alti microbi saprofiti ca:
Bacillus alvei (Chesehir gi Cheyne),
Bacillus eurydice (White), Bacilltas
orpheus (White) gi Streptocwcus apis
(Massen). Asocierea streptococului
pluton cu ceilalti microbi saprofiti,
intr-o m5sur5 rnai mare sau rnai
micri, face ca larva moart5 s5 capete
un miros caracteristic.
Cind mirosul indicg intrarea in
putrefactie este un indiciu c i Pn asociatie a intervenit intr-o rnai mare miisur5 Bacillus alvei. Dacii mirosul este
acriu, predoming Streptococcus apis.
Bacillus pluton sau Streptococcus pluton este un germene imobil, polimorf,
nesporulat avind dimensiunea d e 0,5
pin5 la 1 micron. El atacti puietul in
stadiu larvar. El ptitrunde de predilectie in intestinul larvei, este putin
rezistent la actiunsa mediului exterior gi la diferiti agenti din intestinu1 albinelor adulte. Piere in 5 minute
cind este supus actiunii sodei caustice
2%, fenolului 3%, formolului 1%,
sau permanganatului de potasiu 5%.

LOCA EUROPEANA

279

Rezistii la usciiciune aproape un an.

Moare dac5 este expus la razele soarelui 21-30 ore. De asemenea moare la
citeva minute in ap5 la 68-70C.
In schimb, la temperatura normal5 a
laboratorului triiegte pin& la gapte
luni, dar in larva putrezit5, cel mult
pin5 la cinci luni ; in tot acest timp el
rgmine sub aceeapi forms gi nu se
transform5 in spori . Streptococcus pluton se rgspindegte aproape fn tvate
organele. La examenul histologic a fost
giisit a t i t in ovarul miitcii cit gi in
sperma trfntorilor, in glandele salivare, in singe, in intestin etc.
Loca europeanii se localizeazii la
nivelul intestinului mijlociu a1 larvei, infectia venind acolo pe cale bucali din hrana infestati servit5 de
doici. Se crede c5 gi matca ar fi uneori
un mijloc de infecfie pe cale transovarian&. Agentul patogen principal,
Streptococcus pluhn, a fost g5sit gi
in glandele salivare ale doicilor. In
situatii critice, datoritii lipsei de
p5sturii sau a rilcirii puietului, germenii bolii care tr5iesc in stup 5 - 4
luni, pe faguri, pe albine, dar rnai
ales in p5stur5, devin virulenti, invadeazii organismul tinerelor lame, care-5;i pierd puterea lor de rezistent5.
Extinderea bolii in stup se face repede
datoritii albinelor tinere care cur5t5 gi
eliminii cadavrele larvelor, riispindind pretutindeni boala. Deci albinele
adulte sint purtgtoare de germeni. Ca
gi in loca americani, transmisia afar5
din stup a bolii o fac trfntorii, albinele hoate, diiuniltorii coloniei care
p5trund in stupii infectati gi duc gi in
ceilalti stupi germenii bolii. Stuparul
adesea este cel rnai activ vehicul de
contaminare prin migcarea fagurilor cu
puiet sau hran6 intre stupii prisiicii.
De multe ori evolutia bolii este influentat5 de faptul c5 fn aceeagi
colonie apar gi alte boli de ex. loca

LOCA EUROPEANA

american5 sau puietul in sac. Aparitia

celei de a doua forme, este cea rnai
frecvent5 gi din aceastii cauzii tratamentul bolii gi rnai ales aprecierea
rezultatelor tratamentelor este mult
ingreuiat3. Loca european5 este o
boa15 localizat5 in intestinul larvei,
infectia fiicindu-se o data cu ingerarea
hranei. Acolo streptococul se fnmultegte repede gi apoi se difuzeazl in tot
organismul, provocind moartea larvei .
In ace1 moment apar gi microbii saprofiti Bacillus alvei sau Streptococcus
apis in aceeagi miisurii ca gi Streptococcus pluton, ba uneori il dep5gegte
pe acesta apsrind ca dominante. Larvele sint atacate de S. pluton fn a
treia zi de stadiu larvar, cind ele devin
rnai transparente decft larvele siin5toase, incit se vild atunci bine traheele. In acest moment, larva atinsii
de boall fgi pierde rezistenta normal&,
iar segmentarea corpului este mai vizibilii. S-a observat c5 In perioada
abundentei de polen, cind albinele PI
consumii intens, boala diminueazii.
Cum in polen, pe lfng5 substante nutritive valoroase gi de neinlocuit pentru albine gi puiet se aflti gi substante
antibiotice si diferiti bacteriofagi,
boala este citeodatg complet fnl5turatti. Dupii observatiile gi concluziile
tuturor cercet5torilor, majoritatea cazurilor de boalii apar in coloniile
slabe gi, rnai ales, cu rezerve insuficiente de hrani. Intr-adeviir, coloniile

'.?
Bacillus alvei

LOCA EUROPEANA

280

slabe sint primele atinse de boalti,

c l c i ele luptti mai greu cu muncile
gospodtiregti, cu cur5tarea cadavrelor,
care ajutti s6 se mentin6 sau s6 se agraveze boala, precum gi cu hr6nirea
puietului, c6ruia Pi dti putine proteine. Loca europeang apare obignuit, prin luna mai-iunie gi igi diminueazti intensitatea spre toamn5,
simptomele disptirind o datti cu incetarea ouatului. Perioada d,e incubatie
a bolii este Pntre 24-48 ore, dar primele simptome se vtid dupti circa doub
zile de la infectare, adicti in ziua a
cincea, sau a gasea, fnaintea termenului
cind larva urmeazR sti fie ctipticitti.
De aceea una din caracteristicile distinctive ale bolii, este cti puietul
moare, f6r6 sti fie ciipiicit, contrariu
eeleilalte forme - loca americanti in care larvele mor, dupti ce albinele
a u c6piicit celulele. Larvele moarte
sint moil ins8 cu inveligul corpului,
la inceput incti rezistent gi pot fi
scoase ugor din celulele in care au
murit, ftirti sti se lipeasci de peretii
acestora. Tegumentul larvei moarte
clnd se rupe, lasti sti curgii un lichid
rnai deschis sau rnai brun, cam gros
$i citeodatti viscos. Privind un fagure
unde boala este rnai veche, se vor
vedea in elipsele puietului, numeroase
celule goale, altituri de puietul c6pticit. In unele se rnai v6d gi cadavre in
diferite stadii de evolutie, dar cele
mai multe celule sint goale gi curate.
Albinele, de indatti ce vtid cii o larv6
este atins5, se gr6besc s i o evacueze.
Cum matca in acest timp outi pe
alti faguri, aceste celule rlmin goale,
constituind astfel semnul caracteristic
a1 bolii. Ca simptome aparente elipsele cu puiet din fagurii cuibului nu
sint compacte, ci au in ele celule goale
4n m6sura gradului de infectie in colonie. Cind boala este extinsi, albi-

LOCA EUROPEANA

nele nu rnai au timp sti elimine repede

toate larvele moarte, iar acestea putrezind, degajti un miros de putrefactie. Alteori mirosul este acru sau
aromat, in raport de prezenta microbilor asociati. Culoarea larvelor bolnave este la inceput putin gilbuie;
cind ea a murit, cadavrul devine castaniu inchis gi chiar negru, iar consistenta lui este viscoasi, dar neaderentti
de peretii celulelor, aqa cum se prezint6 la loca americanii.
Mijloltcele de prevenire yi tratare.
Colonia puternicti este prima conditie pentru inl5turarea acestei boli.
Cercetgtorii, prin lucrtiri amiinuntite de laborator, au g6sit c6 agentul
etiologic a1 acestei boli se af16 in
orice stup, la fel cu microbul tuberculozei pe care-1 are aproape fiecare
om. Depinde de puterea de rezisten$5 individuali, iar la albine se adaug6 rnai ales cea colectiv6, ca boala
s6 aparti. Rezistenta individual6 este
mogtenit5 din generatie In generatie
gi transmisti urmasilor ca o calitate
deosebit5, demn6 de luat in seam6 in
lucrtirile de selectie; cea colectivti,
privind colonia in intregul ei ca un
tot biologic, se creeazii datoritii faptului c6 in astfel de colonii puternice,
toate conditiile de baz5 sfnt realizate. Prima conditie este o matcd
bun3 gi prolific6 se depune multe
ou5. Ea nu trebuie procurat5 din vreo
pepinier6 fn care a bfntuit una din
cele patru forme de loca. Alt8 conditie este hrana de calitate bun4 gi
indestulgtoare gi rnai ales pistur5 suficientg, care este baza de construetie organic5 a larvelor. De asemenea
influenteazti gi o c6ldurd normal6
in cuib yi far8 variatii cu sc5deri
brugte de temperaturti gi doici numeroase gi albine harnice, care elimin6 repede orice larvii care nu are
o dezvoltare normal&.

LOCA EUROPEANA

281

M5surile preventive trebuie indreptate nu numai contra microbilor

aflati fn stupi, pe rame or i n celulele
fagurilor. Ele trebuie extinse gi asupra stupinei. Cu ocazia transportului stupinei in stupgrit pastoral, distanta intre prisgci trebuie mentinut5 fntre 1-2 k m ; stupii s6 stea
distantati unii de altii iar rind de
rind la 4-5 m. Dac5 s-au gasit numai cfteva colonii bolnave, cazuri
ce au fost sesizate chiar d e la Pnceput,
este mai bine s5 fie distruse prin asfixiere, puietul ars, fagurii distrugi
prin ardere, iar ramele stupului gi
toate celelalte accesorii, cft qi stupul, bine flambate, ping devin brune.
Fagurii goi, gata clgditi d e la astfel d e stupi, .pot fi folositi numai
dacg slnt dezinfectati cu vapori de
sulf care in combinatie cu apa ce
se introduce in celulele fagurilor se
transform5 in acid sulfuros. V.n.
Sulful. Uneltele folosite se flambeaz5. Burdnful afumgtorului gi pgrtile lui din lemn, se spa15 cu o solutie
de sublimat 10/O,. Coloniile bolnave
trebuie izolate la o p5dure cu un cules bun, sau la culturi de floareasoarelui, departe de alte stupini, cel
putin la 3 km, unde se aplic5 tratamentele respective. Culesul influenteaz5 favorabil diminuarea bolii. Ifn
cazuri grave este bine ca stupina s5
fie m u t a t l din locul ei, cel putin
pentru un timp de trei ani. S-a constat c5 sporii d e loca, chiar atunci
cind sint fngropati sub brazda plugului, pot iegi la suprafat5 prin intermedlul plantelor in creqtere. Multi
apicultori se mgrginesc sg trateze numai coloniile bolnave, neglijindu-le
pe celelalte. Mgsurile trebuie radical
aplicate d e la fnceput la toti stupii
dintr-o prisac5 Pn care boala este evidents, chiar dac5 pe aceeagi vatrg

LOCA EUROPEANA

se afl5 un num5r redus d e colonii

bolnave. Tratamentele trebuie aplicate st6ruitor1 rnai ales in coloniile
bolnave, pentru a infringe pin& la
urm6 rezistenta bacililor. Folosul mare a1 tratamentului apare la coloniile care nu sint inc5 bolnave. Acolo
medicamentul lucreazg ca preventiv,
dind posibilitatea organismelor s5
lupte cu succes contra infectiei.
Apliersrea tratamentului, valabil
pentru toate formele de loca sint antibioticele. Experientele fgcute dup5
1960 au dus la concluzia c5 rezultatele cele mai bune s-au obtinut
printr-o combinatie de streptomicin5
cu peniciling.
Iatd cum se prepard siropul medicamentos pentru loca :
Se face o cantitate de sirop de zah5r cu ap5 in proportie egali 1:I.
Cind el s-a r5cit la temperatura corpului, se toarnl continutul solubilizat a1 unei sticlute cu antibiotice
in proportie de 1 g streptomicin5 la
2 1 sirop. Se adaug5 gi 200 000 U.I.
biomicinti 01,. Dac5 aceasta din urmii nu se ggsegte, se pune 1 flacon
de 200 000 U.I. peniciling. Siropul
medicamentos dens se dg in hr6nitor
in trei ratii a cite 200 g de fiecare
interval ocupat cu albine dintre ramele stupului. Se repet5 de trei ori
din cinci in cinci zile. Tratamentul
acesta se aplicg tuturor stupilor din
prisac5, atit bolnavi cit qi celor aparent sgn5togi.
Laboratorul de boli de la S.C.A.S.
recornand5 streptomicina ca preventiv in concentratie de 250 000 U.I.
la 1 litru de sirop qi 500 000 U.I.
fn scop curativ, dat& ins6 fn patru
reprize a clte nn litru, la intervale
d e 4-6 zile, sau mai precis clte 100ml
sirop medicamentos pentru fiecare
interval dintre faguri ocupat de albinele coloniei ( A . P o p a ). Siro-

LOCA fN FORMh DE SAC

282

pul cu antibiotic trebuie folosit deodata gi trebuie dat proasptit, c5ci

daca st5 nefolosit, peste 48 ore efectul s5u este diminuat.
Siropul se dB in hr5nitoare seara
tirziu, sau se toarn5 in celulele goale
ale unui fagure agezat dincolo de
diafragm5. Foarte ugor gi cu rezultate remarcabile se administreaz5 antibioticele folosind un aparat de aerosoli .
LOCA b FORMA DE SAC este cea rnai
ugoar5 din cele patru forme de loca.
Ea este cauzatd de un virus filtrabil
cu denumirea de Morter aetatulae
Holmes care abia in 1963 a putut fi
izolat yi examinat in laborator.
Boala este favorizatti d e ploi reci gi
de lung5 durat5. Virusul este putin
rezistent c6ci moare in zece minute
la 59C. Soarele il distruge in Base
ore cind mediul este umed gi in 4 ore
cind este uscat. In larvele moarte gi
intrate in putrefactie virusul moare
in 5 zile. Larvele se infecteaz6, ca gi in
celelalte forme de loca, pe cale bucal5,
iar incubatia dureaz5f5-6 zile. Obignuit larvele adulte de 6 zile sint
cele mai receptive. Transmiterea bolii in stup o fac in special albinele
cur6$itoare, iar la exteriorul stu1)ului
albinele hoate, dluntitorii coloniei,
cit gi stuparul care nu lucreaz5 atent.

Loca En sac

LOCA DUBLA

Aparent boala se prezintl pe faguri in celulele capscite gi descfip8cite; c5p5celele celulelor sint perforate ca gi la loca americanl. P u b tul moare atunci ctnd larvele ajung
sd umple celulele, sau chiar in stadiul nimfal, degi infectia incepe in
stare de larv5 rotund&, cind ea prime,ste hrana infectat5 de la doici.
Moartea, in majoritatea cazurilor
survine dup5 cdpGcire, putin timp
dup5 inceperea pro~esuluide transformare nimfal5. Vn simptom caracteristic a1 acestei boli e c5 el atinge atit larvele de albine lucr5toare cit ~i pe cele de trintor; adesea
abdomenul se prezintti inmuiat, transparent gi avind continutul lichefiat ;
ele igi pierd culoarea yi mor. In general pe fagure se v5d putine gi rare
celule cu puiet atacat de aceast5 boa15. Puietul in sac nu eman5 nici un
miros mai caracteristic; inveligul cadavrului rcimine rezistent gi se poate
scoate cu uyurintd din celul5. Pe incetul, cadavrele pierd din rezistenta
lor, se inmoaie gi se micgoreaz5, giisindu-le pe peretii d e jos ai celulelor
cu partea cefalic6 ridicatg in sus.
Culoarea ajunge s5 fie neagrti gi difer5 ca aspect de celelalte dou5 forme de loca. Tratamentul este la fel
ca cel descris la cele doug forme de
loca, addugind la litrul de sirop cu
antibiotic gi un sfert de pastild de
cloramfenicol. De cele mai multe
ori boala pierde din intensitate, iar
coloniile atinse se vindecd spantan.
LOCA DUBLA sau p a r a 1 o c a
este o formti de loca de curlnd descoperitg, c5ci de cele mai multe ori
a fost h a t 5 drept una din cele dou5
forme: european5 sau american5 .
Dup5 indelungate cercetdri s-a reusit izolarea unui alt bacil cu totul
as'em5n5tor bacilului alvei, avind cu

LOCA FALSA

283

LUCERNA

Loca dubl8:
a - Baclllus alvei; b

totul altii caracteristicii, fiind mult

mai virulent decit cel cunoscut. El
a primit denumirea de Streptococcus
para-alvei.
Simptonzele sint cu totul asemiiniitoare formelor de loca europeanti gi
loca americanii; giisim pe acelagi fagure gi celule deschise cu cadavre
r5spindind un miros fetid, care sint
cele mai multe, cit gi din cele acoperite cu ciipgcel. Nu exist5 deosebire
intre aceste trei forme, decit in ceea
ce privegte gravitatea infectsrii, care
atacii in mas5 stupina. Dacti apicultorul nu ia imediat miisuri, in scurt
timp stupina este atins8.
Tratamentul cu antibiotice dR rezultate bune.
LOCA FALsA, prezintii caractere asemgniitoare cu cea europeanci dar
este provocati de 'un microorganism
sporulat de forma unui bastonag d e
2,5-5
microni, care piere la temperatura de 75C in 30 minute, iar
sporii la 97C in 60 minute. Agentul
etiologic incii nu a fost definitivat.
Microorganismul este sensibil la tratamentul cu antibiotice in aceleagi

- Bacillus

paraalvei

doze ca yi la formele de loca descrise

mai sus.
LOTUL APICOL este terenul destinat
culturii plantelor melifere valoroase.
Culturi intinse d e plante melifere insiiminfate in lot pentru productia
prisiicii, nu sint rentabile decit acolo
unde terenul nu poate fi folosit mai
bine altfel.
In lotul apicol este bine sii se cultive plante melifere perene, care nu
necesitii cheltuieli prea mari, cum
sint: urec,hea porcului care poate sta
pe acelagi loc ping la opt ani, iarba
yarpelui, melis5, nalb5, salvie, isop,
ctituqnics, IeviinticZi mai ales din
varietatea lavandula, busuioc, cimbrigor, bubernic etc. toate riimin
ani d e zile pe acelagi teren, cerind
numai lucriiri de riirire si cel mult
d e ingrilgiimint mineral.
LUCERNA, Medicago sativa, din fam.
Leguminosae este o plant5 furajerii
ce cregte pin5 la 40 cm, cu flori albastre-violet dispuse Pn raceme terPlgnta are Ensemniitate
minale.
meliferii mai ales cind este 15satii

LUCERNA

284

pentru producerea de serninte qi cjtnd

Enflorirea coincide cu o perioad8 umed8. Daci cultura se irigi, mai
ales dac6 terenul este calcaros, productia se urci pjtnii la 250 kg miere
la ha. Planta reactioneazg favorabil
la ingr8q6mintele chimice cu azot,
potasiu, fosfor, dublind productia de
miere de mai sus. Pe terenuri obignuite gi f5r6 amendamente product i a medie este de 25 kg miere l a ha.
De aceea pe apicultori fi intereseazg
numai lucerna aflati pe suprafete
fntinse gi numai cind este lisatg de

LUCERNA

simfnti. Glandele nectarifere se af l i fntre antere gi pistil, iar nectarul

se concentreazg la baza ovarului.
Dar numai o parte din plante
(50--88%) secret6 nectar. Dispozitivul florii ingreuiaza oarecum recoltarea nectarului, cilci albina trebuie s5
fndepirteze cele dou5 petale ce formeaz3 carena, ca sg ajungg la ovarul
florii qi s i o polenizeze. De aceea adeseori albina prefer8 s i culeag6 nectarul prin partea lateral&, p i n spatiul dintre aripi gi stindard.