1). Cifrul .....................

este cel mai cunoscut cifru bloc cu cheie simetrica, este un cifru Feistel care proceseaza blocuri de text de n = 64 biti si produce blocuri cifrate de 64 biti. Dimensiunea cheii secrete este k = 56 biti. R: DES (DataEncryption Standard, Standardul de Criptare a Datelor) 2). Cifrul ........................ este un cifru cu o arhitectura orientata cuvant pentru cuvinte cu dimensiune variabila (16, 32 sau 64 biti). Are o descriere compacta si este potrivit pentru implementare hardware sau software. R: RC5 3). Cifrul....................... este un cifru bazat pe o generalizare a structurii Feistel si consta din 8 repetari identice urmate de o transformare. În prezent, se pare ca singurul punct slab al lui este dimensiunea mica (64 biti) a blocului. R: IDEA (International Data Encryption Algorithm) 4). Cifrul.......................... este un cifru bloc iterat cu dimensiunea blocului de 64 biti. Spre deosebire de cifrurile Feistel, algoritmii lui de criptare si decriptare sunt diferiti. R: SAFER (SAFER K-64 - Secure And Fast Encryption Rottine) 5). Concepte de baza ce apar in criptografie : A este o multime finita, numita alfabetul de definitie. M reprezinta spatiul mesajelor si contine siruri de simboluri dintr-un alfabet de definitie. Elementele din M se numesc: R: mesaje in clar 6). Concepte de baza ce apar in criptografie : Multimea C contine siruri de simboluri dintr-un alfabet de definitie care poate diferi de alfabetul lui M (spatiul mesajelor). Un element din C este numit text cifrat. Multimea C se numeste: R: spatiul textelor cifrate 7). Concepte de baza ce apar in criptografie : K este o multime numita spatiul cheilor . Un element al lui K este numit cheie. Fiecare element e din K determina in mod unic o bijectie de la M (spatiul mesajelor) la C (spatiul textelor cifrate), notata Ee, numita: R: functie (transformarea) de criptare 8). Concepte de baza ce apar in criptografie : Pentru fiecare element d din spatiul cheilor K, Dd este o bijectie de la C (spatiul textelor cifrate) la M (spatiul mesajelor) numita : R: functie (transformare) de decripate 9). Concepte de baza ce apar in criptografie : Multimea {Ee |e din K } a functiilor de criptare si o multime corespunzatoare in d D d K a functiilor de decriptare, cu proprietatea ca pentru fiecare e din K exista o cheie unica din K astfel incat 1 d e D E , formeaza : R: scheme de cripate 10). Considerăm modul de utilizare CBC al cifrului bloc DES care aplică permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar x = 1011000101001010 folosind cheia: (pi)

 

π=1 2 3 4 2 3 4 1 şi blocul iniţial IV = 1010 R: 0010 0110 0100 1101 11). Considerăm modul de utilizare CFB al cifrului bloc DES care aplică permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar x = 1011000101001010 folosind cheia:
 π=1 2 3 4 2341

şi blocul iniţial IV = 1010 R: 1101 0101 1101 0010 12). Considerăm modul de utilizare ECB al cifrului bloc DES care aplică permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar x = 1011000101001010 folosind cheia:

π=1 2 3 4 2341
R: 0111 0010 1000 0101 13). Considerăm modul de utilizare OFB al cifrului bloc DES care aplică permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar x = 1011000101001010 folosind cheia:

π=1 2 3 4 2341
şi blocul iniţial IV = 1010 R: 1110 1011 0001 0000 14). Considerăm sistemul de criptare RSA construit cu numerele prime p = 3; q = 5. Dacă exponentul de criptare este e = 4 şi se doreşte codificarea textului clar m = 11, determinaţi textul criptat c. R: C=1 15). Criptarea similara cifrurilor cascada, dar in care cheile nivelurilor nu trebuie sa fie independente si cifrurile pot fi ori un cifru bloc E, ori functia de decriptare corespunzatoare E-1 , se numeste criptare: R: multipla 16). Criptaţi un text clar la alegere folosind sistemul de criptare Hill cu matricea

32 35
R: OABU

“CURS”

17). Determinaţi inversa matricei (modulo 26)

32 35
R: [15 20;17 9] 18). Fie cifrul El-Gamal asociat numărului prim p = 11 şi rădăcinii primitive, modulo 7, 5. Cheia secretă a lui Alice este 4, iar cea a lui Bob este 7. Alice primeşte de la Bob textul criptat (3,7) pe care îl decodifică şi găseşte mesajul clar ……….... R: X=m(textul clar)=2 19). Fie cifrul El-Gamal asociat numărului prim p = 7 şi rădăcinii primitive, modulo 7, 5. Cheia secretă a lui Alice este 3, iar cea a lui Bob este 4. Dacă Bob codifică textul clar x = 11 şi il transmite lui Alice, atunci aceasta primeşte codificarea ………….... R: C=(c1,c2)=(2,4) 20). Fie d = 11 exponentul de decriptare al sistemului de criptare RSA construit cu numerele prime p = 7; q = 11. Determinaţi exponentul de criptare e. R: E=11

21). Fie d exponentul de decriptare al sistemului de criptare RSA construit cu numerele prime p = 3; q = 5. Dacă exponentul de criptare este e = 7, determinaţi d. R: D=7 22). Folosind sistemul de criptare Polybios codificaţi textul clar UNIVERSITATE. R: EACDBDEBAEDCDDBDDEAADEAE (am eliminat w)

23). Folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare se cere criptarea /decriptarea secvenţei de text clar x = 101101, cunoscând cheia fluidă z = 1101. R: 011010 (criptarea) 24). Folosind un sistem de criptre asincron cu auto-cheie, pentru k = 11, codificaţi /decodificaţi textul clar SPIRU HARET. R: DSARLSSJNG 25). În sistemul de criptare Vigenere, să consideram cuvântul cheie GRUPA. Criptăm cu această cheie textul clar CRIPTOGRAFIE şi se obţine textul criptat ... R: IICETUXLPFOV 26). Obiectivul esential al criptografiei care se refera la ascunderea informatiilor fata de toate persoanele, mai putin cele autorizate, este: R: confidentialitate 27). Obiectivul esential al criptografiei care se refera la evitarea alterarii neautorizate a datelor este: R: intregritate 28). Obiectivul esential al criptografiei care se refera la identificarea unei persoane sau a originii unui mesaj este: R: autentificare 29). Obiectivul unui cifru bloc este de a asigura confidentialitatea. Obiectivul unui intrus este de a recupera mesajul in clar din textul cifrat. Daca un intrus poate obtine parti ale mesajului in clar din textul cifrat, dar nu poate obtine cheia, un cifru bloc este: R: partial compromis 30). Obiectivul unui cifru bloc este de a asigura confidentialitatea. Obiectivul unui intrus este de a recupera mesajul in clar din textul cifrat. Daca se poate gasi o cheie, un cifru bloc este: R: total compromis 31). Pentru a = 3; b = 5 se definesc funcţiile de criptare, respectiv decriptare, ale unui sistem de criptare afin:

e3,5x 3x 5 d(3,5) (y) = 9y+9(26-5)(mod 26) = 9y+7
Să luam textul clar GRUPA. Codificarea acestuia este ... R: XENYF 32). Schema de criptare .............................. este bazata pe codurile corectoare de erori. Ideea este de a selecta, mai intai, un cod particular pentru care este cunoscut un algoritm eficient de decodare si apoi prezentarea acestui cod ca un cod liniar general. Cheia privata poate fi o descriere a codului original iar cheia publica o descriere a codului transformat. R: Mc Eliece 33). Schema de criptare ............................... este cea mai eficienta schema de criptare probabilista cunoscuta. Ea se bazeaza pe imposibilitatea de rezolvare in timp real a problemei factorizarii intregilor si este semantic sigura (textul cifrat nu ofera nici o informatie despre textul in clar, informatie ce poate fi calculata in timp polinomial). Totusi, este vulnerabila la un atac de tip text cifrat ales. R: Blum-Goldwasser 34). Un cifru bloc ce repeta secvential o functie interna numita functie repetitiva se numeste cifru bloc: R: iterat 35). Un cifru simplu de perioada t peste un alfabet cu s caractere care foloseste o cheie de t caractere k1k2…kt iar functia ce transforma textul in clar m1m2m3… in textul cifrat c1c2c3… este aplicata caracterelor individuale astfel: ci = mi + ki (mod s), unde indicele i in ki este luat modulo t (cheia este refolosita), se numeste cifru: R: vigenere simplu

36). Un utilizator al sistemului de criptare RSA are ca cheie publică (n; e) = (35; 5) şi cheia secretă d = 5. Dacă primeşte textul criptat c = 3, atunci textul clar decodificat de utilizator este …….. R: M=33 37). Consideram e exponentul de criptare, p si q doua numere prime impare si n=pq. (n,e)=(15,4) -> cheie publica. Fiind dat n=15, e=4 si textul clar m=11 , determinati textul codificat c .

R:C=1
38). Se considera p=11 (p - numar prim), α=2 (a - radacina primitiva). 3 - Cheia secreta a lui Alice 4 - Cheia secreta a lui Bob m=9 - textul clar de criptat de catre Bob pentru a-l trimite lui Alice. Care este codificarea textului clar? R: (y1 , y2)=(5,4)

39). Se considera p=7 (p - numar prim) α=5 , α є ℤ7∗ 3 - Cheia secreta a lui Alice 4 - Cheia secreta a lui Bob m=11 - textul clar de criptat de catre Bob pentru a-l trimite lui Alice. Care este codificarea textului clar? R: M=10

40). Se considera p=11 , α=2. 3 - Cheia secreta a lui Alice 4 - Cheia secreta a lui Bob Alice primeste de la Bob (y1,y2) = (5,3) Sa se determine textul clar x. R: X=9

41). Se considera p=11 , α=2. 4 - Cheia secreta a lui Alice 7 - Cheia secreta a lui Bob Sa se determine textul clar x pentru (y1,y2) = (3,7) . R: X=10

1). Cifrul ..................... este cel mai cunoscut cifru bloc cu cheie simetrica, este un cifru Feistel care proceseaza blocuri de text de n = 64 biti si produce blocuri cifrate de 64 biti. Dimensiunea cheii secrete este k = 56 biti. R: DES (DataEncryption Standard, Standardul de Criptare a Datelor) 2). Cifrul ........................ este un cifru cu o arhitectura orientata cuvant pentru cuvinte cu dimensiune variabila (16, 32 sau 64 biti). Are o descriere compacta si este potrivit pentru implementare hardware sau software. R: RC5 3). Cifrul....................... este un cifru bazat pe o generalizare a structurii Feistel si consta din 8 repetari identice urmate de o transformare. În prezent, se pare ca singurul punct slab al lui este dimensiunea mica (64 biti) a blocului. R: IDEA (International Data Encryption Algorithm) 4). Cifrul.......................... este un cifru bloc iterat cu dimensiunea blocului de 64 biti. Spre deosebire de cifrurile Feistel, algoritmii lui de criptare si decriptare sunt diferiti. R: SAFER (SAFER K-64 - Secure And Fast Encryption Rottine) 5). Concepte de baza ce apar in criptografie : A este o multime finita, numita alfabetul de definitie. M reprezinta spatiul mesajelor si contine siruri de simboluri dintr-un alfabet de definitie. Elementele din M se numesc: R: mesaje in clar 6). Concepte de baza ce apar in criptografie : Multimea C contine siruri de simboluri dintr-un alfabet de definitie care poate diferi de alfabetul lui M (spatiul mesajelor). Un element din C este numit text cifrat. Multimea C se numeste: R: spatiul textelor cifrate 7). Concepte de baza ce apar in criptografie : K este o multime numita spatiul cheilor . Un element al lui K este numit cheie. Fiecare element e din K determina in mod unic o bijectie de la M (spatiul mesajelor) la C (spatiul textelor cifrate), notata Ee, numita: R: functie (transformarea) de criptare 8). Concepte de baza ce apar in criptografie : Pentru fiecare element d din spatiul cheilor K, Dd este o bijectie de la C (spatiul textelor cifrate) la M (spatiul mesajelor) numita : R: functie (transformare) de decripate 9). Concepte de baza ce apar in criptografie : Multimea {Ee d D d Kin |e din K } a functiilor de criptare si o multime corespunzatoare a functiilor de decriptare, cu proprietatea ca pentru fiecare e din K exista o cheie unica din K astfel incat 1 d e D E , formeaza : R: scheme de cripate 10). Considerăm modul de utilizare CBC al cifrului bloc DES care aplică permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar x = 1011000101001010 folosind cheia: (pi) π=1 2 3 4 2 3 4 1 şi blocul iniţial IV = 1010 R: 0010 0110 0100 1101

11). Considerăm modul de utilizare CFB al cifrului bloc DES care aplică permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar x = 1011000101001010 folosind cheia: π=1 2 3 4 2341 şi blocul iniţial IV = 1010 R: 1101 0101 1101 0010 12). Considerăm modul de utilizare ECB al cifrului bloc DES care aplică permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar x = 1011000101001010 folosind cheia: π=1 2 3 4 2341 R: 0111 0010 1000 0101 13). Considerăm modul de utilizare OFB al cifrului bloc DES care aplică permutări biţilor unui vector de biţi de lungime 4. Criptaţi textul clar x = 1011000101001010 folosind cheia: π=1 2 3 4 2341 şi blocul iniţial IV = 1010 R: 1110 1011 0001 0000 14). Considerăm sistemul de criptare RSA construit cu numerele prime p = 3; q = 5. Dacă exponentul de criptare este e = 4 şi se doreşte codificarea textului clar m = 11, determinaţi textul criptat c. R: C=1 15). Criptarea similara cifrurilor cascada, dar in care cheile nivelurilor nu trebuie sa fie independente si cifrurile pot fi ori un cifru bloc E, ori functia de decriptare corespunzatoare E-1 , se numeste criptare: R: multipla 16). Criptaţi un text clar la alegere folosind sistemul de criptare Hill cu matricea 32 3 5 “CURS” R: OABU 17). Determinaţi inversa matricei (modulo 26) 32 35 R: [15 20;17 9] 18). Fie cifrul El-Gamal asociat numărului prim p = 11 şi rădăcinii primitive, modulo 7, 5. Cheia secretă a lui Alice este 4, iar cea a lui Bob este 7. Alice primeşte de la Bob textul criptat (3,7) pe care îl decodifică şi găseşte mesajul clar ……….... R: X=m(textul clar)=2

19). Fie cifrul El-Gamal asociat numărului prim p = 7 şi rădăcinii primitive, modulo 7, 5. Cheia secretă a lui Alice este 3, iar cea a lui Bob este 4. Dacă Bob codifică textul clar x = 11 şi il transmite lui Alice, atunci aceasta primeşte codificarea ………….... R: C=(c1,c2)=(2,4)

20). Fie d = 11 exponentul de decriptare al sistemului de criptare RSA construit cu numerele prime p = 7; q = 11. Determinaţi exponentul de criptare e. R: E=11 21). Fie d exponentul de decriptare al sistemului de criptare RSA construit cu numerele prime p = 3; q = 5. Dacă exponentul de criptare este e = 7, determinaţi d. R: D=7 22). Folosind sistemul de criptare Polybios codificaţi textul clar UNIVERSITATE. R: EACDBDEBAEDCDDBDDEAADEAE (am eliminat w) 23). Folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare se cere criptarea /decriptarea secvenţei de text clar x = 101101, cunoscând cheia fluidă z = 1101. R: 011010 (criptarea) 24). Folosind un sistem de criptre asincron cu auto-cheie, pentru k = 11, codificaţi /decodificaţi textul clar SPIRU HARET. R: DSARLSSJNG 25). În sistemul de criptare Vigenere, să consideram cuvântul cheie GRUPA. Criptăm cu această cheie textul clar CRIPTOGRAFIE şi se obţine textul criptat ... R: IICETUXLPFOV 26). Obiectivul esential al criptografiei care se refera la ascunderea informatiilor fata de toate persoanele, mai putin cele autorizate, este: R: confidentialitate 27). Obiectivul esential al criptografiei care se refera la evitarea alterarii neautorizate a datelor este: R: intregritate 28). Obiectivul esential al criptografiei care se refera la identificarea unei persoane sau a originii unui mesaj este: R: autentificare 29). Obiectivul unui cifru bloc este de a asigura confidentialitatea. Obiectivul unui intrus este de a recupera mesajul in clar din textul cifrat. Daca un intrus poate obtine parti ale mesajului in clar din textul cifrat, dar nu poate obtine cheia, un cifru bloc este: R: partial compromis 30). Obiectivul unui cifru bloc este de a asigura confidentialitatea. Obiectivul unui intrus este de a recupera mesajul in clar din textul cifrat. Daca se poate gasi o cheie, un cifru bloc este: R: total compromis 31). Pentru a = 3; b = 5 se definesc funcţiile de criptare, respectiv decriptare, ale unui sistem de criptare afin: 3xx 3,5e 5 d(3,5) (y) = 9y+9(26-5)(mod 26) = 9y+7 Să luam textul clar GRUPA. Codificarea acestuia este ... R: XENYF

32). Schema de criptare .............................. este bazata pe codurile corectoare de erori. Ideea este de a selecta, mai intai, un cod particular pentru care este cunoscut un algoritm eficient de decodare si apoi prezentarea acestui cod ca un cod liniar general. Cheia privata poate fi o descriere a codului original iar cheia publica o descriere a codului transformat. R: Mc Eliece 33). Schema de criptare ............................... este cea mai eficienta schema de criptare probabilista cunoscuta. Ea se bazeaza pe imposibilitatea de rezolvare in timp real a problemei factorizarii intregilor si este semantic sigura (textul cifrat nu ofera nici o informatie despre textul in clar, informatie ce poate fi calculata in timp polinomial). Totusi, este vulnerabila la un atac de tip text cifrat ales. R: Blum-Goldwasser 34). Un cifru bloc ce repeta secvential o functie interna numita functie repetitiva se numeste cifru bloc: R: iterat 35). Un cifru simplu de perioada t peste un alfabet cu s caractere care foloseste o cheie de t caractere k1k2…kt iar functia ce transforma textul in clar m1m2m3… in textul cifrat c1c2c3… este aplicata caracterelor individuale astfel: ci = mi + ki (mod s), unde indicele i in ki este luat modulo t (cheia este refolosita), se numeste cifru: R: vigenere simplu 36). Un utilizator al sistemului de criptare RSA are ca cheie publică (n; e) = (35; 5) şi cheia secretă d = 5. Dacă primeşte textul criptat c = 3, atunci textul clar decodificat de utilizator este …….. R: M=33 37). Consideram e exponentul de criptare, p si q doua numere prime impare si n=pq. (n,e)=(15,4) -> cheie publica. Fiind dat n=15, e=4 si textul clar m=11 , determinati textul codificat c . R:C=1 38). Se considera p=11 (p - numar prim), α=2 (a - radacina primitiva). 3 - Cheia secreta a lui Alice 4 - Cheia secreta a lui Bob m=9 - textul clar de criptat de catre Bob pentru a-l trimite lui Alice. Care este codificarea textului clar? R: (y1 , y2)=(5,4) 39). Se considera p=7 (p - numar prim) α=5 , α є ℤ7∗ 3 - Cheia secreta a lui Alice 4 - Cheia secreta a lui Bob m=11 - textul clar de criptat de catre Bob pentru a-l trimite lui Alice. Care este codificarea textului clar? R: M=10

40). Se considera p=11 , α=2. 3 - Cheia secreta a lui Alice 4 - Cheia secreta a lui Bob Alice primeste de la Bob (y1,y2) = (5,3) Sa se determine textul clar x. R: X=9 41). Se considera p=11 , α=2. 4 - Cheia secreta a lui Alice 7 - Cheia secreta a lui Bob Sa se determine textul clar x pentru (y1,y2) = (3,7) . R: X=10

1

Codificati textul clar USCAT folosind sistemul de criptare Vigenere cu cheia secreta LABIL. Solutia este...

FSDIF ESDIF FSDIE ESDIE 3 c=3 c=5 c = 15 c=1 4 Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare ECB al acestuia, codificati secventa de text clar x = 1001110110001111,
mc032-1.jpg

Fie e = 4 exponentul de criptare al unui cifru RSA construit cu numerele prime p = 3 si q = 5. Determinati codificarea c a textului clar m = 11.

folosind cheia de criptare

."

1001110110001111 0011011110001111 1100111010001111 0011101100101111

5

Daca r este numarul rundelor cifrului DES ca cifru Feistel, atunci

r = 13 r = 18

r=5 r = 16 6 Pentru codificarea unui text clar se foloseste un sistem de criptare cu cheie publica. Daca criptanalistul dispune de un text criptat y, atunci acesta . Ce modalitate de aparare considerati a fi posibila in acest caz?

poate cauta un text clar x astfel incat gradul de complexitate al sistemului gradul de complexitate al textului criptat y gradul de complexitate al textului clar x

asigurarea accesului la informatie doar partilor autorizate 7 Se da secventa binara de text clar 101011. Codificati aceasta secventa folosind cheia fluida 1010, folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare.

010001 000010 001000 000001
chmro

8 Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare CBC al acestuia, codificati secventa de text clar x = 1010010110000001, folosind cheia de criptare. Blocul initial este IV = 1111.

1100011010110011 0101100111101010 0011100111101100 0011010111101100 9 Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare OFB al acestuia, codificati secventa de text clar x = 1011110100110101, folosind cheia de criptare. Blocul initial este IV = 1001.

0010010001101100 1000001001101101 0010001001101101 1000100010100110

10 Considerati sistemul de criptare bloc DES. Folosind modul de utilizare OFB al acestuia, codificati secventa de text clar x = 1001110001000001, folosind cheia de criptare. Blocul initial este IV = 0011.

1010111100101000 0011000000010010 1010000000011000 0011000000100001 11 Un utilizator al cifrului RSA are ca cheie publica (n, e) = (35, 5) si ca cheie secreta d = 5. Daca primeste textul cifrat c = 33 atunci textul in clar m corespunzator este:
M=3 M=15 M=13 M=11

12

Fie m = 4 x 5 x 7 = 140 si asfel incat a mod 4 = 3, a mod 9 = 5, a mod 7 = 3. Avem:

A=113 A=59 chmro A=73 A=77

14 D=5 D=7 D=11 D=3 15

Fie d exponentul de deciptare al cifrului RSA construit cu numerele prime p = 3 si q = 5. Daca exponentul de criptare este e = 7, atunci

Fie cifrul RSA construit cu numerele prime p, q si fie n = pq. Daca e este exponentul de criptare, atunci:

gcd(e, (p - 1)(q - 1)) = 1 gcd(e, n) = 1 gcd(e, n + 1) = 1 gcd(e, (p - 1)(q - 1)) 16 Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa W. Folosind sistemul de codificare Polybios, decodificati textul criptat AEECACCBAACCAADCAE. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos. EXCLUDERE EXCLAMARE chmro EXCHANGE INCLUDERE 17 Considerati alfabetul latin din care eliminati litera de frecventa redusa W. Folosind sistemul de codificare Polybios, codificati textul clar EXCLAMARE. Alegeti varianta corecta din cele de mai jos. AEECACCBAACCAADCAE chmro AEECACCAAACCAADCAD AEECABCBABCCAADCAE AEECABCBAACCAADCAE 18 Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functie de criptare este definita prin , reprezinta o cheie din multimea tuturor cheilor de criptare K, iar x reprezinta codificarea textului in clar. Pentru schimbul de mesaje se doreste unde criptarea cuvntului PAINE. Aceasta este: AHFUT BNFZT BNFUT ANFVT 19 Alice alege numerul prim p = 13 si radacina primitiva modulo 13 g = 2 si cheia secreta a = 7. Alice foloseste semnatura digitala El-Gamal pentru a pentru care h(x) = 8, unde h este o hash-functie cunoscuta public. Alege k = 5 si obtine semnatura (r, s), unde semna documentul , iar este inversul lui 5 modulo 12. Avem (r, s) = (6, 10)

(r, s) = (9, 7) (r, s) = (11, 4) (r, s) = (5, 11) 21 Considerati sistemul de criptare bloc DES.Folosind modul de utilizare ECB al acestuia,codificati secventa de text clar x= 1100110110011110,folosind cheia de criptare ∏= 1 2 3 4; 3421 a) 0101110111000111 b) 0111110110011110 c) 0011011101011011 d) 0011011101011011 22 Folosind sistemul de criptare asincron cu auto-cheie k=11,codificarea textului clar GRADINA este .... a) RIILTGG b) RIJLTGG c) RIILSHH d) RIILSHI
23 Se da secventa binara de text clar 110100.Codificati aceasta secventa folosin cheia fluida 1011,folosind un sistem aditiv fluid binar de criptare. a) 001010 b) 011010 c) 010010 d) 010110

24 Fir cifrul El-Gamal asociat numarului prim p=23 si radacinii primitive modulo23 g=7.Cheia secreta a lui Alice a=6,iar cea a lui Bob b=3.Bob cripteaza textul clar m=7 si obtine (B,C),avem a) (B,C)=(13,5) b) (B,C)= (15,12) c) (B,C) = (21,11) d) (B,C) = (3,5) 25 Alice alege nr prime p=5,q=11 si exponentul de criptare e=27.Semnatura RSA pt documentul m=15 emis de alice este s=m la d mod55,unde d este exponentul de decriptare corespunzator lui e.Avem: a) s=20 b) s= 13 c) s= 41 eu am pus c) s=41 d) s= 31

2.Codificati textul clar INCAS folosind sistemul Vingere si avand cuvantul cheie GARA. a. UNTAY ONTAY b. NMTAY c. ONSAY d. ONSAZ 5. Codificati textul clar ZIMBRU folosind sistemul Vingere si avand cuvantul cheie BILA. a. ARYBSC b. AQXCSB c. AQXBSC d. AQYBSC 6.Consideram un schimb de mesaje in care se foloseste sistemul de criptare afin a carei functii de criptare este definite ex(x)=5x+7(mod 26)unde kapartineK reprezinta o cheie din multimea tuturor cheilor de criptare K , iar x reprezinta codificarea textului in clar. Pentru schimbul de mesaje se doreste criptarea cuvantului INGER.Acdesta este : a. UVLBO b. UVLBR c. VULBO d. VULCO 7. . Considerati sistemul de criptare DES.Folosind modul de utilizare CFB codificati secventa de text clar x=00011000011010011 folosind cheia de si R: 1101 111 1001 1010 blocul initial IV=0110. )1 criptare (1 2 3 4 ;3 2 4 1) 8.Flosind sistemul de criptare cu auto-cheie pentru k=7 codificati textu STRIGAT. R:ZSJRXXQ 9.Fie cifrul El Gamal asociat numarului prim p=1 si radacinii primitive modulo 11 egale cu 2.Cheia secreta a luii Alice este a=4 si a lui Bob b=7.Alice primeste de la Bob textul criptat (3,7). Decodificand se obtine mesajul clar : a. 9 b. 10 c. 7 d. 6

10. Fie S={0,1,2,…,25} si n numarul functiilor de criptare afina fa,b:S-S,fa,b(x)(ax+b)mod26 unde a,bapartin S si gcd(a,26)=1.Avem: a. n=312 b. n=676 c. n=100 d. n=250 chmrom 1 Cifrul Vigenere: K= CARD, cuvant = UMBRA criptare= WMSUC 2, Cifru asincron cu autocheie: K=7, x=STRIGAT c=ZSJRXXQ 3. Cifru asincron cu autocheie K=8, x=CORIDA, c=KYPXAA 4. Fie f transformarea afina f7,12=(7x +12)(mod 26). Atunci f-1=a’y+b’. Sa se afle a’ si b’. a’=15, b’=3 5.Se considera cifrul Hill cu d=2, M=(3, 2; 3, 5). Sa se codifice cuvantul CLAR. C=NHZH 6. Fie transformarea afina ek(x) = (7x+3)(mod 26). Sa se codifice cuvantul AMURG. C=DJNST 7. Folosind sistemul aditiv fluid binar de criptare sa se codifice x=101011, avand cheia k=1010 C=000001 8. Fie cifrul RSA cu p, q, numere prime, n=pq si ek exponentul de criptare. Atunci: a. Gcd(e, (p-1)(q-1))=1 b. Gcd(e, n)=1 c. Gcd(e, (p-1)(q-1)) <>1

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful