Emile Durkheim

118
ţ expus la o ostilitate ă nu numai ă ţ ă o dezarmezi,
ci ţ cu ă ă ţ moravurile cele mai dezaprobate. Acest lucru s-a
petrecut deseori în cazul evreilor, fiind deci posibil ca imunitatea lor deo­
ă ă ă ş ă ă
ă ţ ă nu este ă pentru a justifica raporturile
dintre situatiile catolicilor ş ţ ă în Austria ş Bavaria,
unde catolicismul este majoritar, ţ ă pe care o ă
acesta este mai ă ţ ă ş ă în general,
indiferent de ponderea pe care o de in o ula
în auna cei din ă se sinucid mai mult decît primii. ă chi ar
zone:- CUm ar fi Bavaria ă ă Superior în care
populatia este aproape în întregime ă (96, respectiv 92%) ş unde,
ş ă 423, respectiv 300 de ţ ş la 100 catolici .
Raportul ş ă la 528% în Bavaria ă unde religia re ă
ă ă mai ţ de un membru la suta de locuitori. ă atît de mare

ş protestan\i datorat altor ă
prudenta obligatorie a ă are ş ea ţ ă
" Aceste alte le ă În nafITmeelor ă sisteme religioase.
! . Sinuciderea este ă la fel de categoric de ambele culte; nu numai ă
i A
! fapta atrage pedepse morale extrem de severe, dar, In plus, cele ă
I religii ă faptul ă dincolo de moarte începe o ţ ă ă În
:1 care faptele rele, printre care ş sinuciderea, sînt aspru pedepsite. Aceste
interziceri au un caracter divin; faptele rele nu sînt prezentate drept
\ rezultatul logic al unui rationament, ci ă sub incidenta ă ţ lui
\ Dumnezeu. Faptul ă protcstantismul ă sinuciderea nu provine
\ dintr-o conceptie ă ă ă de catolicism. ă ambele religii
\ au în privinta sinuciderii ş ă ţ ă actiunile lor inegale trebuie
\ ă fie determinate atunci de unul dintre celelalte caractere generale prin
\ care religiile se deosebesc.
Singura ă ă între catolicism ş protestantism este ă cel
permite liberul examen iiffi-o proportie mult mai mar"Z1>i-in
siffiPiijifapt ă este o religie idealist&, catolicismul lasa mal mult loc
gîndirii ş ţ decît politeismul greco-latin sau decît monoteismul
iudaic. El ă ă ă asupra ş ţ ă ă ă se rezume la
manevre mecanice. Se ă deci ş ţ ş atunci cînd impune
. o supunere ă ş În limbajul ţ Este la fel de ă ă
ă religia ă se transmite ţ ă Într-o ă ă Catolicul
nu poate nici ă s-o ă unui examen istoric, de vreme ce textele
originale pe care se ă aceasta îi sînt interzise. Este organizat un
Despre sinucidere 119
sistem ierarhic de ă ţ cu o ă ă pentru ca ţ ă
. se ţ ă ş ă Gîndirea ă respinge tot ce este ţ
otestantul este într-o mai mare ă ă autorul propriei credinte. Biblia
îi este ţ ă ş nu-i este ă nici o interpretare ă ă ş
structura cultului reformat ă starea de individualism religios.
ă nu este ierarhizat clerul protestant, în ă de Anglia; preotul
ă prin el ş ş prin ş ţ sa, iar fidelulla fel. Preotul este
doar un ghid mai instruit decît marea ă a ş dar nu are o
autoritate ă în fixarea dogmei. Ceea ce ă cel mai bine faptul ă
libertatea de reflectie, ă de fondatorii reformei, nu a ă doar
o ţ ă este multitudinea ă a sectelor de tot felul,
atît de ă cu unitatea ă a Bisericii Catolice.
ă deci, ă Înclinalia spre sinucidere a protes . ntismu i
depin e de spmtul lexiei libere care Îl ă Vom analiza
aceast ă Liberul examen este el ş efectul unei alte cauze.
Atunci cînd ş face aparitia, atunci cînd oamenii ă dreptul de ş
crea o religie proprie În locul celei impuse de traditie, nu farmecul gîndirii
independente ţ ă ă ea aduce ş bucurii, dar ş necazuri . înce­
pînd din acest moment ă oamenii au nevoie de libertate. Cauza nu poa­
te fi decît una: zdruncinarea credintelor traditionale. Nici nu ne-am gîndi
de fapt ă le ă ă ele s-ar impune mereu cu ş ţ ă iar
ă ar avea ă ş ă autoritate, nici nu ne-am întreba care este
sursa ă a ă ţ lor. ţ se ă doar atunci cînd i se
impune acest lucru, deci doar atunci cînd ideile ş sentimentele instinctive
ce ă conduita devin ineficiente. ş cum rationamentul se stinge
pe ă ă ce gîndul ş actiunea devin automatisme, tot ş el apare cînd
ş se ă ş ş ă drepturile împo.triva opiniei
comune, ă aceasta ş pierde ţ deci ă devine mai ţ ă
Cînd ă devin cronice ş nu ă doar crize pasagere, cînd
ş ţ individuale ş ă în mod constant autonomia, ă
ă nu s-a format ă o ă opinie, care ă o ă pe cea veche.
Reconstituirea unui nou sistem de ţ care ă ă tuturor indiscuta­
bil ş de neclintit, ar pune ă ă ă Ideile ă ă ş de
Întreaga societate ă ă autoritate, devin sacrosante ş se ă deasupra
ţ ă nu mai sînt tolerate, ă ă fac deja obiectul
unei adeziuni mai putin generale ş complete, ă au fost ă de
controverse prealabile.
Cînd spunem ă libertatea reflectiei, ă ă ă di­
vergentele, trebuie ă ă ă ă ea ă din acestea, ă ţ ei nu
120 Emile Durkheim
face decît ă ă sciziunilor latente ă se ă în voie. pro­
fa... mai mult gîndirea ă decît catolicismul,
clici ă mai ţ credin ş practici comune. Or, o societate religi ­
oa nu eX1S li. un credo colectiv, ea fiin cii 'atît mai ă ş mai
ă cu cît acest credoeste mai ă Unirea oame nu se face prin
schimbul i re rocitatea serviciilor om ă ş
presupune chiar diferente: ci rin ata ea lor. e doctrine,
cu ati mal e IClent cu cît este mai vast ş mai solid constituit. În în
care felul de a gîndi ş a actiona este mal puternic marc.rtcte un caracter reli­
gios, deci se sustrage ă ţ În ş ă ă ideea de Dumnezeu este
mai mult ă în toate detaliile ţ ş ă ţ indi­
viduale spre unul ş ş ţ Invers, cu cît un grup se ă mai
mult ă ţ individuale, cu atît ş pierde coeziunea ş vitalitatea. Ajun­
gem astfel la concluzia ă ă sinucieasilor este mai mare!?Dntre(;ro­
deoarece aceastKrel!gle plliia ă decît catolicismul .
Ş situatia iudaismului ş ă ş aici ţ Faptul ă au fost atît
de îndelung ă ţ de reprobarea ş a creat printre evrei
sentimente .de solidaritate extrem de puternice. Necesitatea de a lupta
împotriva ă ţ generale, imposibilitatea chiar de a comunica liber
cu restul ţ i-a obligat ă se ă Fiecare comunitate a devenit
o ă societate, ă ş ă ş ă de ea ă ş ş de
Îunitatea ei. Divergentele individuale au devenit aproape imposibile
I ă ă ţ de ă a supravegherii neîncetate a unora
i asupra altora. Biserica ă a ă ă mai ă concentrare decît
Ioricare alta, ă fiind asupra ei ă ş de intoleranta ţ Prin
;.analogie cu ţ protestantismului , aceasta este cauza ce ă
: slaba ţ spre sinucidere a evreilor, în ciuda ţ nefa­
\ vorabile. Acest privilegiu se ă tocmai ă ţ celor din jur, care
'\' nu impune evreilor o moralitate mai ă ci îi ă doar ă ă ă
1strîns ţ Dealtfel, ş natura ă a iudaismului ă un rol important
!în protejarea adeptilor ă împotriva ţ voluntare. Ca orice religie infe­
I ă iudaismul ă dintr-un sistem de practici ce ă mi­
nutios toate detaliile ţ ă prea ţ loc ă ţ individuale.
III
Numeroase fapte ă ă concluzie.
Mai întîi, dintre toate ţ ă protestante, în Anglia sinuciderea este cel
mai putin ă existînd doar 80 de sinucideri la un milion de
)
Despre sinucidere
121
locuitori, în timp ce în ă ţ reformate din Germania exist li între 140
ş 400 sinucideri. Ş ş ş ă a ideilor ş afacerilor nu pare
aici mai putin ă ca în ă parte 1. în ş timp, ă .
se dovedeste a fi mai puternic ă decît celelalte biserici protestante.
Ne-am ş s ă Anglia drept t· îrnul clasic al ă ţ
individuale: în realitate. ă ă credintelor sau practicilor comune
ş obligatorii, ce se sustrag deci liberului arbitru al individului, este aici
mult mai mare decît în Germania. Legea ţ ă ă numeroase
abateri de la regulile religioase (legea privind regimul de ă legea
care interzice reproducerea pe ă a unor personaje din Sfinta ă
Icgea care impune ă deputat o manifestare ă a ţ
etc.), Se ş în plus cît de generalizat ş de puternic este în Anglia respectul
ă de traditii, inclusiv ă de traditia ă ţ exclu­
de, mai mult sau mai putin, individualismul. În ş clerul anglican este
singurul cler ierarhizat, ă organizare ă ă ă ă îndoia­
,.;
(
ă o unitate ă ă cu un individualism religios ţ
De altfel, Anglia este ş Iara ă în care clerul ă ă cei mai
ţ membri. In 1876, fiecare preot avea în medie 908 ţ ă de
932 de ţ în Ungaria, l.J00 în Olanda, 1.300 în Danemarca, 1.440 în
Elvetia, ş 1.600 în Germania 2. ă preotilor este un detaliu semni­
ficativ ş o ă ă a naturi i religiei. Ca ă clerul
catolic este peste tot mai numeros decît cel protestant. în Italia ă un
preot la 267 catolici, în Spania unul la 4 I 9 adepti, în Portugalia la 536, în
Elvetia la 540, În ţ la 823, în Belgia la 1.050. Preotul este organul
natural al credintei ş ţ iar organul se ă ă cu ţ sa.
Cu cit ţ ă este mai ă cu atît este nevoie de mai ţ
oameni pentru a o dirija. Cu cît ă mai multe dogme ş precepte ţ
în ş ţ individuale, cu atît mai multe ă ţ competente sînt
necesare pentru a le ă Astfel, cazul Angliei, departe de a ne
infirma teoria, o ă ă protestantismul nu produce ş efecte
ca pe continent, cauza este ă societatea ă este aici mai ă
ş se apropie mai mult, prin aceasta, de Biserica ă
O ă ce ă faptul cu o generalitate ă este ş ă
toarea : gustul ă ţ de cuget se ş atunci cînd este ţ de
I Este ă ă statistica sinuciderilor engleze nu este foarte ă Din cauza
pedepselor aplicate sinuciderii. numeroasa cazuri sînt declarare drept ţ
accidentale. ţ ă ă de cifrele din Germania nu poate fi ă ă
de aceste ă ţ
2 Oellingen. Moralstatistik. p. 626.
123
122
Etnile Durkheim
gustul pentru instruire. Ş ţ este singurul mijloc prin care rationamentul
se ă ş ş Cînd ţ ş practicile primitive ş pierd autoritatea,
pentru a ă altele este nevoie de o ş ţ ă ă forma ei cea mai
ă este ş ţ în general, oamenii ă ă se ă doar în
ă în care au zdrobit jugul traditiei. Invers, lumina este ă ă
imediat ce obiceiul nu mai ă noilor ă ţ ă de ce filozofia,
ă ă ş ă ă a ş ţ a ă imediat ce religia ş
pierdut influenta, ş a dat ş apoi, progresiv, la o multitudine de
ş ţ particulare, pe ă ă ce nevoia ţ ă care o favorizase s-a
dezvoltat ea ă ş Dec i, ă ă ă a prejudec3ilor
colective ş ş ă ş dad de aici provine
pre spozi ia s eera a a rotestantismu ur, ar tre U1 ă ă ă ă
,..-----­
toarele ă fapte : 1. stul pentru instruire ar tre U1 sa fie mai viu 1,1 J
protestantl ecit la catolici ; 2. I • l'a 10 care indic 6 'CICZ:hfi1are <l
ţ el arnebdi .•ă sunrciOerea. Se pare ă
ă ă ţ ă Franta ă ş Germa­
nia ă ş comparind clasele cele mai elevate ale celor ă ţ
în marile. centre france ze, ş ţ este la fel de mult ă ă ca ş În
"centrele din Germania. Nevoia de instruire nu este ă la fel de ă
! în straturile mai profunde ale ă ţ ă valorile sale maxime SÎIII
I comparabile în cele ă ţ ă valorile medii sînt mai ă în ţ
( decît în Germania. în ceea ce ş nivelul o ulaI' al instruiri i,
ţ catolice sî oare celor rotestante. în timp ce în ţ l '
protestante (Saxonia, Norvegia, Suedia, Baden, Danemarca, Prus ia), din
1.000 de copii de ă ş ă (6-12 ani) , 957 frecventau cu ă
cursurile ş (între 1877-1878), în ţ ă catolice ţ Austro
Ungaria, Spania ş Italia) doar 667 copii ă ţ în ş Raportul este
ş pentru perioadele 1874-75 ş 1860-61 1. Prusia, ţ ă CII
cea mai ă ă ă (897), este ş deasupra ţ ţ ă
avînd cel mai mare ă de copii ş ţ : 766%0
2
. Din ă Gerrna
nia, Bavaria are cea mai ă populatie ă ş tot în Bavaria
cifra ţ este cea mai mare. Dintre provinciile Bavariei, Palati
natul Superior este catolic, aici fiind ş cei mai ţ ţ ce nu ş
ă ă ş ă scrie (15% în 1871). ş ţ ă în Prusia, În
ducatul Poznan ş în provincia ă Pe ansamblu, în 1871 existau 6(,(/,
I Oeningen, Moralstatistik. p. 586.
2 în perioada 1877-78, Bavaria ă ş ş Prusia ; situatia aceasta ă nu s-a IIIa,
repetat.
Despre sinucidere
1000 de protestanti ş 1521a !Q9O de catolici. ş raport
se ţ la femei pentru ambe1e7eligii 1. --­
,/ Se poate obiecta ă ă nivelul de instruire ă nu poate ă
starea de instruire ă ă de ţ ai unui popor nu ă
cît de instruit este poporul. ă ş ă ă chiar ă la
(;;.
ept vorbind, diferitele grade de instruire par a fi mai solidare decît ne
închipuim ş se ă practic sincron 2. în orice caz, chiar ă nivelul
culturii primare nu ă decît în ă parte pe cel de ă ş ţ ă
el ă ş cu o anume fidelitate ă în care un popor, luat în
ansamblul ă ă nevoia de a ş Ş ă necesitate ar trebui ă
tie ţ ă cu intensitate ă pentru ca eforturile ă fie extinse ă la
nivelul ultimelor clase. Pentru il pune la ţ oricui mijloacele de
instruire, pentru a ajunge ă la a interzice legal ignoranta. este necesar
ca statul ă considere indispensabile, pentru propria sa ţ ă lumi­
narea ş dezvoltarea ş ţ ţ protestante
ă ă ă primâf'"penu'u ă de fapt, au considerat
necesar ca fiecare in. . . abil ă ce
.......- - - -._--_..,
vrem noi ă stabilim acum ş intensita ea medie a acestei nevoi, este
importanta pe poPQU? ă ş ţ ş nu
ă IO,LDin acest punct de vedere, starea ă ţ ă
tului superior ş a productiei ş ţ propriu-zise nu este un bun criteriu,
ă ă doar ceea ce se petrece într-o portiune ă a ă ţ
ă ţ ă popular ş general este un indiciu mult mai sigur.
ă ă acum cea de-a doua ţ ă ă Este ă ă
nevoia de instruire, corespunzînd unei ă a ţ comune, ă
la fel ca sinuciderea? Faptul ă ţ sînt mai ţ decît catolicii
ş în ş timp, se sinucid în mare ă ă este deja o ă constatare.
Legea nu se ă ă doar atunci cînd se ă cele ă religii, ci
ş în interiorul ă confesiuni religioase.
Italia este în întregime ă ă ţ ă popular ş sinuciderea
sînt distribuite în ă ă exact la fel (tabel XIX) .
Nu numai ă cifrele medii corespund exact, dar concordanta se
ă ş ş în detaliu. ă o ă exceptie : Emilia, unde, sub
influenta cauzelor locale, sinuciderile nu corespund nivelului de instruire.
ş ţ se pot face ş în ţ Departamentele unde ă
cele mai multe cupluri de ţ (peste 20%) sînt Correze, Corse,
I Morselli, op. cit., p, 223.
2 Vom vedea. de fapt, mai tirziu, ă ş ă ţ ă secundar ş cel superior sîni mai
dezvoltate la ţ decît la catolici.
125 124
Emile Durkheim
Tabelul XIX •
Provincii italienecompeauedin punctul de vedereal.sinuciderii
ş al nivelului de instruire
Prima grupl tit
provincu
Sr. tit
familii<.
ambil.O\i
Ii<.npali
('tI
SinUr:idtri
II
1.000.00c
locuitori
A doulgrupl
tit prorin.:il
Soji
1i<'llIiap
Sinu.:itltr
1"' Iltil grup. tit
rrovirk:U
Soji
1i<'llIiap
Sinocidt-ri
Piemont 53.09 35.6 ţ 19.56 32.0 Sicilia 8.98 185
Lombardia 44.29 40,4 Emilia 19.31 62.9 Abruzzo 6.35 15.7
Liguria 41.15 47.3 Umbria 15.46 30.7 Puglia 6.81 16..
Roma 32.61 41.7 Marche 14.46 34.6 Calabria 4.67 8. 1
Toscana 24.33 40.6 Campania 12,45 21.6 Bas ilicate 4.35 15.0
Sardinia 10.14 13.3
Media 39.09 49.1 Media 15.23 32.5 Media 6.23 14. 7
Cotes-du-Nord. Dordogne, Finistere, Landes, Morbihan, Haute-Vierme.
ă de sinucideri în toate aceste provincii este aproape neglijabil.
Mai general, nici un departament cu peste 10% cupluri de ţ nu se
ă în regiunea de nord-est a ţ ă prin rata ă a sinu­
ciderilor 1.
ş paralelism se ă ş comparînd între ele diverse ţ ă protes­
tante. ă mai multe sinucideri în Saxonia decît în Prusia: Prusia are
mai multi ţ decît Saxonia (5.52% ă de 1.3%. în 1865) . în
Saxonia, populatia ş ă este chiar mai mare decît cifra legal obligatorie .
La 1.000 de copii de ă ş ă existau. în 1877-1878. 1.031 de
persoane care frecventau ş aceasta ă ă multi oameni ş
continuau studiile chiar ă ce ă ş vîrsta ă ă
situatie este ă ea nu se ă ş în nici o ă ă 2. Ţ ă
cu cea mai ă ă ă a sinuciderilor este Anglia; tot Anglia, din punctul
de vedere al instruirii, se apropie cel mai mult de situatia ţ ă catolice.
în 1865. aproximativ 23% din ţ ţ ă nu ş ă ă ş peste
27% nu ş ă scrie.
O ă de alte fapte pot fi amintite în sprijinul afirmatiilor de mai sus .
• Cifrele referitoare .Ia sotii Iicentill4i sînt preluate de la Oettingen, Moralslatislik.
anexe. tabel 85 ; ele se ă la anii 1872·1878. iar sinuciderile la perioada 1864·
1876.
I Vezi Annuaire statistique de la Ftsnce, 1892-1894. p. 50 ş 51.
2 Oettingen, Moralstatistik. p. 586.
Despre sinucidere
în general, ă oamenilor bogati este ş cei cu profesiuni liberale
sînt cei la care gustul pentru ş ţ ă este resimtit cel mai mult ş unde se
ă ş mai des o ă ă Ş chiar ă statistica, pe profesii
ş clase sociale. a sinuciderii nu este fo'ii1e·· · jsll este SI ur ş ă
aceas a apare mu t mat recvent în casele cele mai înalte ale ă ţ
între ă mai mar;;-de
de)roremre.ale: 550 de cazuri la un milion de subiecti din ş
iniedlarurîffiitoare. corespiJrlZlitOllfe ser­
vitorilor, nu era decît 290 1. în Italia. Morselli a ş ă izoleze subiectii
din profesiile destinate exclusiv studiului ş a descoperit ă acestea
ă indiscutabil cea mai mare parte a cazurilor de sinucidere. Pentru
perioada 1868-76. cifra era de 482.6 cazuri la un milion de locuitori cu
ş profesie: urma apoi armata. cu 404. I cazuri ş apoi media
ă pe ă de 32 de cazuri la un milion de locuitori. în Prusia, între
1883 ş 1890, corpul functionarilor publici, care este recrutat cu cea mai
mare ă ş constituie o ă ă prezenta cea mai mare pondere
a sinuciderilor : 832 cazuri; urmau serviciile sanitare ş ă ţ ă cu
cifre destul de ridicate : 439 ş 301. în Bavaria, exceptînd armata (cu o
ţ ă în privinta mortilor voluntare), functionarii publici se ă ;
pe locul al doilea. cu 454 cazuri, ă ş ţ cu putin de sectorul comertUlUi'l
i
a ă ă este de 465. ă artele, literatura ş presa. cu 416 cazuri 2.
Este ă ă în Belgia ş Wiirttemberg clasele instruite par mai putin
afectate de flagel ; ş nomenclatura ă a acestor ă state
·.•este prea putin ă pentru a avea motiv ă ă ă
acestor ţ
rînd. am ă ă în toate lumii. femeile se.§i
. . decît ă sînt ş mai putin instruite decît ş
ţ ă prin exce ţ emeia ş ă conduita up normele
credintei ş nu are mari nevoi intelectuale. în Italia. între 1878 ş 1879. din
10.000 de ţ 4.808 nu puteau ă ş semneze contractele de ă ă ;
din 10.000 de sotii ă 7.029 erau în ă situatie 3. în ţ acest
raport era în 1879 de 199 de soli ş 310 sotii la 1.000 de ă ă în Prusia,
raportul între cele ă sexe este aproape identic. ş la ţ ş la
catolici 4 . în Anglia, cifrele sînt mai mici decît în celelalte ţ ă europene.
I Darea de ă ă a justitiei criminale din 1882. p. CXV.
2 Vezi Prinzing, op. cit.. p, 28-31. Este curios ă În Prusia presa ş artele au o ă
ă ă a sinuciderilor (279).
l Oeningen, Moralstatistik. anexe. tabelul 83.
Morselli, p, 223.
126 Emile Durkheim
În 1879, erau 138 de ţ ţ ş 185 sotii analfabete la mia de ă ă
torii ; ă 1851, proportia nu s-a mai modificat 1. în privinta sinuciderii,
ă situatia femeilor se apropie cel mai mult de situatia ă ţ tot în
Anglia. La 1.000 de femei ş existau 2.546 sinucideri de ă ţ
în 1858-60, 2.745 în 1863-67, 2.861 în 1872-76, în timp ce raportul acesta
ste, peste tot în rest, de 4, 5, sau 6 ori mai mare 2. Rezultatele ţ de
statistica din Statele Unite sînt aproape inverse, ceea ce este extrem de
instructiv. Se pare ă negresele au ş nivel de ă sau chiar
(:
superior ă de sotii lor. ş observatori ă 3 ă ele au ş o mare
I predispozitie ă sinucidere, chiar mai mare decît a femeilor albe.
1 Proportia pare a fi, în anumite zone ale Statelor Unite, de 350%.
ă ă ş un caz ce pare ă infirme regula ă
Dintre toate confesiunile religioase, iudaismul ă cele mai
putine cazuri de sinucidere; ş nivelul de instruire nu este aici cel mai
redus. În privinta ş ţ elementare, evreii sînt cel putin la nivelul
ţ In 1871, din 1.000 de evrei de fiecare sex, existau în Prusia
66 de ă ţ ţ ş 125 de femei. Pentru ţ cifrele erau
\aproape identice : 66, respectiv 114. Evreii ă ă într-o proportie
·et ă la ă ţ ă secundar ş superior; ă cifrele statisticii
rusace, pentru perioada 1875-1876
4
.
r r-
Catolici ţ Evrei
Ponderea ă cult la 100
de locuitori, în general 33,8 64,9 U
Ponderea ă cult la 100
de elevi din ă ţ ă
secundar 17.3 73,1 9,6
Ţ cont de diferentele de populatie, evreii ă gimnaziile
cam de 14 ori mai mult decît catolicii ş de 7 ori mai mult decît ţ
Situatia este ă în ă ţ ă superior. Din 1.000 de tineri catolici
care în ă în ş de toate gradele, doar 1,3 ă studiile la uni ver­
lOettingen, ibid., p.577.
2 Cu ţ Spaniei. In ă de faptul ă statistica din Spania este ă
ă ă nu se poate compara cu marile ţ ale Europei Centrale sau Nordice.
3 Baly ş Boudin. L-am citat pe Morselli, p. 225.
4 ă Alwin Petersilie, Zur Stetistik der boberen Lehranstalten in Preussen.
Zeitschr. d. preus . stat. Bureau, 1877, p. 109 ş urm.
Despre sinucidere
127
sitate ; din 1.000 de protestanti, ă 2,5, iar din 1.000 de evrei, 16
ă 1.
Dar ă evreul ă ş mijlocul de a fi în ş tim i instruit ş
.\ putin' lllclinat spre sinucidere, motivul este originea cu totul ă a
\ ă ţ care îl ă Este o ă ă ca ă religioase.
pentru a se ţ împotriva antipatie! generale, ori pur ş simplu
dintr-un soi de emulatie. ă se ă ă ă tic deasupra populatiilor
ă din punctul de vedere al ş ţ ş se face ă protestantii
ă o ă de instruire cu atît mai mare cu cît ă o parte
mai ă a ţ în ansamblu 2. Evreul ă deci ă se ă nu
pentru a Înlocui preceptele sale colective cu ţ ţ ci doar
pentru a ti mai bine ă pentru ă Pentru ci este un mijloc de a
compensa situatia ă în care se ă din cauza opiniei publice
ş uneori, din cauza Icgii . Ş cum ş ţ ă nu arc putere Împotriva
acelei traditii care ş mentinut întreaga vigoare, evreul suprapune viata
ă ă lui ş ă ă ca ultima ă tic ş ă în vreun
fel. ă de unde provine complexitatea fizionomiei sale. Primitiv în anu­
mile privinte. evreul este, pe de ă parte, un cerebral ş un rafinat. EI
ă avantajele disciplinei stricte, ă grupurilor mici de ă
ă cu binefacerile ă profunde, privilegiu al marilor ă ţ
actuale. Evreul are întreaga ă a modernilor. ă ă a ă ă ş ă
ş disperarea lor.
I Zeitschr. d. pr. stat. Bureau. 1889. p. XX.
2 ă ă modul inegal în care ţ ă cursurile secundare
în diferit e provincii din Prusia :
Ponderea medie
Ponderea popula(iei protesranre în
a elevilor
Diferenra celor
ansamblultolal al
protestam] din
ă ponderi
totalul de elevi
Prima grupa
între 98.7 + 87.2 % -
90.Il
- 3.8 A doua grupa
între 80 + 50
% -- Media 70.3
75.3
+ .5 A treia ă
înll'e .50
% - Media
56,0
+ IOA A patra grupa
Sub
- Media 29.2
61.0
+ 31.8
Astfel , acolo unde proteslantismul detine majoritatea. populaua sa ş ă nu este
ţ ă cu ţ ă Imediat ce minoritalea ă ş diferenta
între cele ă populatii devine ă iar diferenta ă ş pe ă ă ce
protestanlii devin minoritari . Ş cultul catolic ă ă imelecluale mai
accentuate acolo unde este minoritar (v. Oettingen, Moralstatistik. p. 650).
128
1
Emile Durkheim Despre sinucidere
12!)
Motivul pentru care, în acest caz, dezvoltarea ă nu cores­
punde ă de morti voluntare tine de originea ă ş de sernni­
ţ ă a acestei instruiri. ţ este doar ă confirmînd,
de fapt, regula. Ea ş doar ă ă înclinatia spre sinucidere se
. ă în mediile instruite, fenomenul ş are originea în zdruncinarea
!credintelor traditionale ş individualismului moral care ă de aici: el
\dispare atunci cînd instruirea are o ă ă ş ă altor nevoi.
IV
' ă concluzii importante se desprind din capitolul precedent.
Am ă mai întîi, de ce sinuciderea ă în general la fel ca
(;.
ş ţ Instruirea nu este ă de ă variatie, exemplul evreilor
; fiind ilustrativ. Cele ă fenomene sînt ă produsele simultane ale
ş ă generale, pe care o traduc în forme diferite. Omul ă ă
se ă sau ajunge la sinucidere pentru ă societatea ă din
care face parte ş pierdut coeziunea ; nu se ă ă pentru ă este
Ş nu nevoia de instruire ă religia, ci invers, tulburarea
ultimei ă ş primei. ă ă ă ş ţ poate ă ă ş ă se
ş pe pozitii antagoniste ă de sentimentele traditionale. Dar atacurile
sale ar ă ă ă efect sau nici nu ar ă ă aceste sentimente ar fi
ă puternice. Credinta nu poate fi ă ă ă cu demonstratii dia­
lectice ; ea trebuie ă fie profund ă din cu totul alte cauze, pentru
a ceda în fata argumentelor.
Departe de a fi sursa ă ş ţ este singurul remediu de care
dispunem. ă ce credintele s-au spulberat, ele nu pot fi ă arti­
ficial, ş doar rationamentul ne ă pentru a ne ă ă în ţ ă Cînd
instinctul social ă ş inteligenta ne ă ă ne refacem ş ţ
Oricît de ă ar fi întreprinderea, nu putem ezita, clici nu avem
ă ă Cei care ă cu îngrijorare ş tristete la ruina vechilor
credinte, care resimt ă ţ acestei perioade critice, ă nu acuze
ş pe nedrept ş ţ ă doar ea poate aduce vindecarea. ă n-o
ă drept un inamic. Ea nu are influenta destructi ă ci ne ajutli ă ă
împotriva ă din care a rezultat ea ă ş Refuzînd ş ţ nu vom
reda nicicum traditiilor ă vechea lor autoritate; vom fi doar mai
incapabili ă le înlocuim Ş ţ nu trebuie ă ă ca un scop în sine,
ci ca un mijloc. ă ţ artificial spiritele, nu le vom face ă uite gustul
independentei; nu este suficient ă le ă pentru a le reda echilibrul.
Mai trebuie ă le ă ţ ă cum ă ă noua libertate.


Am ă în al doilea rînd, în ce fel religia are asupra sinuciderii o
actiune ă Nu pentru ă religia ar condamna sinuciderea cu mai
ţ ă ezitare decît morala ă nici pentru ă ideea de Dumnezeu ă
preceptelor o autoritate ă ce face ca ţ ă se plieze, ruc,
pentru ă perspectiva vietii viitoare ş a pedepselor teribile ar ţ
abaterile mai aspru ş mai eficace decît legislatia ă Protcstantul crede
în Dumnezeu ş în nemurirea sufletului la fel de mult ca ş cat olicul. Mai
ă iudaismul. religia care nu interzice formal sinuciderea ş în care
ideea nemuririi ă cel mai mic rol. adeptii ă tiind ş cei mai put in
ţ ă sinucidere. Biblia nu contine nici o dispozitie împotriva
mortii volunture 1. iar credinta într-o ă ţ ă este ă în ambele
I
privinte, ă probabil ă ă ţ ă rabinilor ă încetul cu încetul
lacunele ă ţ Sacre, ş nu arc autoritatea s-o ă ţ ă ă
toare a religiei ş nu se ă deci naturii speciale a conceptiilor
relig ioase. ă ca ă omul împotriva ţ de aut odistrugere,
nu este pentru ă s-ar ă cu argumente suigcncris. respectul ă
de propria ă ci pentru ă ă religie este, de fapt. o societate.
O societate constitu ă pe baza existentei unui ă de credinte ş practici
comune tuturor fidelilor, traditionale ş deci obligatorii. Cu CÎt ă
colective sînt mai numeroase ş mai puternice, cu atît comunitatea religi­
ă este mai ă cu atît virtutea sa protectoare este mai ă
Detaliile dogmelor ş riturilor sînt secundare. Esential este ca acestea ă
alimenteze o ţ ă ă de intensitate ă Biserica ă
nu poate avea o astfel de actiune moderatoare în privinta sinuciderii tocmai
pentru ă nu are ş ă ca alte religii.
I Singura ţ ă pe care a ş este cea ă de Flavius Iosef, În
Istoria ă evreilor împotriva romanilor (III. 25). unde se spune doar ă
..trupurile celor care ş iau singuri ţ ă ă ă ă ă ă apusul
soarelui . ş este ă inmormintarea celor ş În ă ş mai devreme", Ne
putem chiar Întreba ă este vorba aici de o ă ă ă