You are on page 1of 4

Subiecț ii procesuali principali

în reglementarea Noului Cod de procedură penală

Noul Cod de procedură penală propune o viziune diferită asupra calităţilor procesuale
pe care le poate dobândi o persoană în cadrul procesului penal față de actuala reglementare.
Astfel, potrivit art. 33 alin. 1 NCPP, subiecții procesuali principali sunt suspectul și
persoana vătămată. În alin. 2 se prevede că aceștia au aceleași drepturi și obligații ca și
părțile, cu excepția celor pe care legea le acordă numai acestora.
SUSPECTUL
Noțiunea de suspect este definită în art. 77 NCPP, conform căruia persoana cu privire
la care, din datele și probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârșit o
faptă prevăzută de legea penală se numește suspect.
De asemenea, are calitatea de suspect şi persoana surprinsă în flagrant, deși art. 310
alin. 1 și 2 NCP folosește noțiunea de făptuitor.
Conform art. 305 alin. 1 NCP, astfel cum este modificat prin LPACPP, când actul de
sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, organul de urmărire penală dispune
începerea urmăririi penale cu privire la faptă.
Urmărirea penala va fi aşadar concepută ca având două faze, faza de investigare a
faptei şi faza de investigare a persoanei.
Faza de investigare a faptei va începe prin sesizarea organelor judiciare competente
(poliţia judiciară sau procurorul) şi se va încheia prin inculparea unei persoane determinate,
care se va realiza printr-un act formal. În această fază, persoana cu privire la care, din
investigaţii, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o infracţiune va purta denumirea de
suspect.
Faza de investigare a persoanei va începe prin decizia de inculpare a unei persoane
(inculpat), care se realizează prin punerea în mişcare a acţiunii penale, atunci când, din
cercetările efectuate, rezultă motive verosimile de a crede că această persoană a săvârşit fapta
investigată.
Astfel, începerea urmăririi penale in rem atrage automat calitatea de suspect a
persoanelor cu privire la care există suficiente date şi probe care justifică suspiciunea
rezonabilă că au săvârşit fapta. Această calitate cumulează calitatea de făptuitor și învinuit din
reglementarea în vigoare.
Însă nu se prevede în NCPP și actul și momentul, în concret, prin care o persoană
dobândește calitatea de suspect.
Doar în art. 307 NCPP se prevede că persoanei care a dobândit calitatea de suspect i
se aduc la cunoștință, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este
suspectată, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheinduse în acest sens un proces-verbal. Nu se precizează care este modalitatea procedurală de
dobândire a acestei calități. Coroborând art. 305 alin. 1 cu art. 307, prin raportare la art. 75
NCPP, ar rezulta că odată cu începerea urmăririi penale, în cazul în care este indicată o
persoană în plângere, denunț, această persoană dobândeste în mod automat calitatea de
suspect.
Aprecierea cerinței existenței datelor suficiente care justifică suspiciunea rezonabilă
că o persoană a săvârșit fapta, are un caracter profund subiectiv şi face ca, într-o anumita fază
a cercetărilor, să nu se poată determina în mod neechivoc momentul la care au dobândit

s-a modificat și instituția împăcării. împrejurare cu consecinţe esenţiale asupra a numeroase instituţii procedurale (reținere. 209 alin. noțiune cu caracter autonom ce trebuie să fie înțeleasă în sensul CEDO (notificare oficială adresată unei persoane determinate – Neumeister c. se prevede că în cazul în care au fost încălcate dispozițiile legale care reglementează condițiile de luare a măsurii reținerii. Ea participă în cadrul procesului penal doar dacă se constituie parte civilă conform art. persoana vătămată este persoana care a suferit o vătămare fizică. art. deși la art. 4 și 99 alin. Potrivit art. potrivit art. partea civilă și partea responsabilă civilmente. după care se emite rechizitoriul. este scoasă din cadrul procesului penal. prevăzând ca si cauză care . sistemul procesual penal românesc s-a raliat la alte sisteme de drept. ceea ce presupune obligația autorităților de a atrage atenția că tot ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa) . precum și alte drepturi procesuale. 1 lit. etc). Din conținutul art. declarații făptuitor. se observă că partea vătămată. Foti c. în cazurile de asistență juridică obligatorie (art. 83 NCPP). de a consulta dosarul. însă sunt aduse beneficii procesului penal. 16 alin. 681 CPP privind indicii temeinici. măsura reținerii se poate lua față de suspect sau față de inculpat de către organul de cercetare penală sau de către procuror. de a propune probe. Textul omite să menț ioneze si suspectul. suspectul beneficiază de prezumția de nevinovăție (art. Această măsură preventivă este singura ce poate fi luată față de suspect. în majoritatea dosarele (în special cele de competența judecătoriei). În ceea ce privește măsurile preventive. precum si alte probe prevăzute de lege (art. în care victima unei infracțiuni nu este parte în procesul penal. g NCPP. 2 NCPP). 1 NCPP. 78 NCP. a și b NCPP).15 se prevede și dreptul suspectului de a face plângere împotriva ordonanței prin care s-a luat măsura reținerii la prim-procuror sau la procurorul ierarhic superior. Seamănă cu textul art. suspectul are drepturile prevăzute de lege pentru inculpat de la momentul aducerii la cunoştinţă a acestei calităţi potrivit legii. efectuarea procedeelor probatorii si administrarea probelor). Prin renunțarea la etapa actelor premergătoare și a calității de faptuitor. Astfel. modificat prin LPACP. De asemenea. Existența datelor suficiente sau probelor care justifică suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o faptă. se dispune revocarea ei și punere de îndată în libertate a inculpatului. PERSOANA VĂTĂMATĂ Potrivit art. privându-l pe făptuitor de a beneficia de dreptul la apărare. de a beneficia de un interpret. Prin aceste dispoziții. echivalează cu o acuzație în materie penală. cercetare la fața locului. în teza finală a acestui text de lege. Belgiei. ceea ce implică dreptul la tăcere (garanție însoțită de procedura avertismentului.Italiei. în timp ce după începerea urmăririi penale se mai audiază învinuitul pe formular tip și martorii. 91 lit. Serves c. numai în cursul urmăririi penale.această calitate. 20 NCPP. Agosi c. o mare parte a materialului probator se administrează în faza actelor premergătoare (declarații martori. 2 NCPP potrivit căruia părțile din procesul penal sunt inculpatul. corespondentul actul al persoanei vătămate din viitorul cod.Regatul Unit. materială sau morală prin fapta penală. de a avea apărător ales sau din oficiu. Austriei. ce provine de la autoritatea competentă a reprosului de a fi săvârșit o infracțiune sau a fost subiectul unor măsuri implicând un reproș și antrenând repercusiuni importante asupra situației suspectului – Deweer c. Este de remarcat că. ci doar un martor cu drepturi speciale. Corelativ cu scoaterea părții vătămate din cadrul părților procesului penal. 32 alin. Franței). în prezent în practică. 203 alin. 79 NCPP.

inclusiv dreptul a ataca cu apel hotărârea instanței cu privire la latura penală (art.12. prin care se realizează tragerea la răspundere penală a persoanelor care au săvârșit ori au participat la săvârșirea unei infracțiuni. Art. d) dreptul de a fi informată. în numele societății.împiedică acțiunea penală împăcarea. 10 alin. deoarece din teza a II-a ar rezulta că persoana vătămată nu se citează din oficiu de către instanță ci doar părțile. 366 alin. respectiv: a) dreptul de a informată cu privire la drepturile sale. Înfăţişarea persoanei vătămate sau a părţii în instanţă. ceea ce contravine primei teze conform căreia judecata nu poate avea loc dacă persoana vătămată și părțile sunt legal citate. 81 NCPP se prevăd drepturile de care beneficiază persoana vătămată.1 lit. Teza I și teza a II-a a acestui text par a fi in contradicție. aplicându-l în special la acest subiect procesual principal. f) dreptul de a fi ascultată. în persoană sau prin reprezentant ori avocat ales sau avocat din oficiu. g) dreptul de a adresa întrebări inculpatului. e) dreptul de a consulta dosarul în condițiile legii. în cazurile permise de lege. aceasta putând participa în procesul penal numai ca parte civilă. la care aceste informatii să ii fie comunicate. acoperă orice nelegalitate survenită în procedura de citare. și nu cum se prevede în art. la cererea sa expresă. după caz. 2 CPP. h) dreptul de a fi asistată de avocat sau reprezentată. Inculpatul. cu privire la stadiul urmăririi penale. întrucât ca parte civilă. S-a exprimat părerea conform căreia nu se justifică excluderea victimei infracţiunii din categoria părţilor din procesul penal. rezultă că persoana vătămată beneficiază de toate drepturile de care beneficiază în prezent partea vătămată. 1 lit. care prin dispoziția de la litera j) o face să nu fie limitativă. De altfel. d NCPP ). care poate formula cereri. i) dreptul de a apela la un mediator. de a ridica excepții și de a pune concluzii. 159 din NCP. (modificat prin LPANCPP) judecata poate avea loc numai dacă persoana vătămată și părțile sunt legal citate și procedura este legal îndeplinită. 353 alin. având în vedere că acțiunea penală este mijlocul procesual. b) dreptul de a propune administrarea de probe de către organele judiciare. potrivit art. martorilor și experților. Această opinie nu este una întemeiată. în art. În același sens a fost modificat și art.2008). conform definiției legale. c) dreptul de a formula orice alte cereri ce țin de soluționarea laturii penale a cauzei. victima infracţiunii are drepturile limitate la cele pentru susţinerea acţiunii civile (despăgubiri etc.) (comentariile APADOR-CH cu privire la proiectul codului de procedura penală datat 2. . Urmează ca practica și doctrina să stabilească sensul acestei dispoziții. partea responsabilă civilmente şi. 1 NCPP. exercitat. 409 alin. j) alte drepturi prevăzute de lege Din enumerarea legală. spre deosebire de partea civilă care poate declara apel cu privire la latura penală doar în măsura în care soluția din această latură a influențat soluția în latura civilă. partea civilă. reprezentanţii legali ai acestora. ridica excepții și pune concluzii cu privire la latura civilă a cauzei. într-un termen rezonabil. De altfel. deși. cu condiția de a indica o adresă pe teritoriul României. parte civilă este persoana vătămată care exercită acțiunea civilă. 2 NCPP reia actualul 320 alin. reprezentanții legali și interpretii. h CPP „(…) ori părțile s-au împăcat”. o adresă de poștă electronică sau mesagerie electronică. dacă acesta din urmă a luat legătura cu persoana reprezentată. precum şi interpreţii se citează din oficiu de către instanţă. ca regulă de Ministerul Public.

Concluzionând.după motivare. . 6 din CEDO.Persoanei vătămate i se comunică copie a minutei și hotărârea. noile reglementări sunt de natură a respecta dreptul la un proces echitabil al părților prevăzut de art. ca de altfel și celorlalte părți. astfel că scoaterea acesteia din noțiunea de părți ale procesului penal nu produce nici un prejudiciu drepturilor sale.